Ce este un fung ?

Fungii în istoria modernă

Fleming și penicilina
 Ce este un fung ?

•  Organism eucariot

•  Perete celular rigid conținând glucan și chitină

•  Incapabil să-și sintetizeze de novo

substanțele organice (heterotrof)
Ce este un fung ?
Ce este un fung ?
 Fungii - definiţie
•  Eucariote
•  Heterotrofe
•  Absorbţie
•  Bio-degradatori (mențin ciclul
carbonului în natură)

•  “internet-like organisms”
•  Colonizatori
•  Chitină și beta-glucan (perete)
•  Ergosterol (membrana celulară)
•  Înmulţire asexuată şi sexuată
Ce pot descompune fungii ?
Ce nu pot descompune fungii ?
 Ce nu pot descompune fungii ?

ci ???
De
 Regnul Fungi

•  Diversitate (peste
2.000.000 specii, din care
cca. 100 000 păstrate în
colecţii de
microorganisme)

•  Peste 2000 noi specii

descrise anual

•  Macromiceţi (ciupercile)
•  Micromiceţi
(mucegaiurile, drojdiile)
 Regnul Fungi

•  alcătuit din unităţi taxonomice majore denumite

phylum-uri şi diviziuni subsecvente ale acestora
– clasele şi ordinele
•  Cele 5 phylum-uri acceptate în regnul Fungi
sunt Chytridiomycota, Glomeromycota,
Zygomycota, Ascomycota şi Basidiomycota
 Fungii - morfologie

•  Filamentoşi (mucegaiuri): microorganisme

pluricelulare, cu talul reprezentat de filamente
tubulare, septate sau nu, denumite hife; hifele sunt
de obicei ramificate şi aglomerate formând
miceliul;
 Fungii filamentoşi
(mucegaiuri)

hife septate hife neseptate

 Fungii filamentoşi
(mucegaiuri)

•  Hife nepigmentate (hialine), neseptate, cu

diametru neregulat la fungii inferiori
(zygomicete)
•  Hife septate, hialine, uneori pigmentate in
vitro, niciodată in vivo (fungi superiori hialini)
•  Hife septate, pigmentate în brun, de regulă atât
in vivo cât şi in vitro (fungi dematiacei).
 Fungii filamentoşi
(mucegaiuri)

•  Înmulţire asexuată endospori

(mitotică) prin spori

•  Corpii fructificanţi:
formaţiuni derivate
din hife, la nivelul
cărora se formează şi
sunt cantonaţi sporii
•  Sporii sunt diseminați
prin aeropurtare conidii
 Levuri (drojdii)
•  fungi unicelulari, formă
sferică sau alungită, care se
multiplică vegetativ (asexuat)
fie prin burjeonare, fie prin
fisiune

•  microorganisme aerobe sau

facultativ anaerobe, mezofile
şi acidofile

•  temperatura optimă de
cultivare 25°-30°C; cele
patogene tolerează şi
temperatura de 37°C

•  Unele se pot dezvoltă și la

45°C – C. albicans
 Fungi dimorfici

•  Dimorfici: care apar sub formă de levuri în ţesuturile

organismelor parazitate sau la 37°C in vitro şi sub formă
filamentoasă când sunt cultivate la temperatura camerei
sau la 30°C, pe medii uzuale.

•  Genurile Blastomyces,
Coccidioides, Histoplasma,
Paracoccidioides, Sporothrix

•  Patogeni primari pentru om

şi animale
Înmulţirea fungilor
 Înmulţirea fungilor

•  înmulţirea asexuată (mitotică) - comună tuturor

fungilor
•  înmulţirea sexuată (meiotică) - se întâlneşte
doar la anumiţi fungi (fungii perfecţi)
•  două denumiri pentru aceeaşi specie: una pentru
forma asexuată (anamorfă) şi alta pentru forma
sexuată (teleomorfă) a aceluiaşi fung (Candida kefyr
= Kluyveromyces marxianus)

•  Tendința actuală: “one fungus-one name”

 Înmulţirea sexuată

•  se produce între hife ale tulpinilor + şi –

(variante reproductive sau mating types)
rezultând în prima fază structuri diploide (2n)
•  mediată de substanţe de tipul feromonilor
•  presupune intervenţia unei diviziuni
reducţionale (meioză) care va conduce la
apariţia structurilor haploide (n)
 Înmulţirea sexuată

•  Zygospori (2n) la fungii din phylum

Zygomycota
 Înmulţirea sexuată

Basidiospori (n) la fungii

din phylum Basidiomycota
 Înmulţirea sexuată

Ascospori (n) la fungii din phylum Ascomycota

 Structura celulei fungice

Manoproteine

β-(1,6)-Glucan

β-(1,3)-Glucan
GS
Membrana celulei
fungice (fosfolipide
bistratificate) Chitină
Ergosterol

β-(1,3)- Glucan sintetaza