1 AUGUST 1944

MONOGRAFIA
JUDEŢULUI DOLJ
C U O P R E F A Ţ Ă D E D-L
G E N E R A L I O A N N. P E T R E S C U
PREFECTUL JUDEŢULUI D O LJ

TIPĂRITĂ SUB Î N G R I J I R E A D-LUI

Dr. C . S . N I C O L Ă E S O U - P L O P Ş O R
------ o ------

IZVOARE ISTORICE
V O L U M U L I
• PARTEA l-a

DOCUMENTE

APARE IN

O L T E N I A
DOCUMENTE « C E R C E T Ă R I » C U L E G E R I
O R G A N A L IN STITUTULUI D t IS T O R IE NAŢIONALA.

REQIONALA CRAIOVA

CTR A I O V A
 „ O L T E N I A "
D O CUMENTE ~ CERCETÂRI ~ CULEGERI

C A R T E A V- a
PAKTEA l-a

O R G A N A L IN S T IT U T U L U I D E IS T O R IE N A Ţ IO N A L Ă ,
R E G IO N A L A C RA IO VA
R ev ista înscrisă în re g istru l p u b lic a ţiu n ilo r pe rio d ic e al T rib . Dolj
Ia Nr. 1/940 şi a u to riz a tă d e C E N Z U R A MILITARĂ, S erviciul C entra), cu
N r. 370 d in 21 Iu n ie 1940.
T rei fascicole a 64 p ag in i a lc ă tu e s c o carte, c a re v a a v e a copertă,
ta b lă d e m a te rii şi indice.

R e d a c ţ ia şl A d m in istra ţia : A R H IV EL E S T A T U L U I
D ire c ţiu n e a R eg io n ală Craiova.
D irector, Dr. C. S. N IC O L Ă E S C U -P L O P Ş O R
S e c r e t a r d e R ed acţie, P r. D. BĂLAŞA
Casier, M aria P etrescu

C o lab oratori:
B a /a şa , P reot D., C ra io v a ; Bă/aşa, Pr. Ion, C raio v a ; Bărcăcită.
ro f. AL, T u r n u - S e v e r in ; Câncea, Io a n V., A rh iv a r a ju to r la A rh iv e le
M atu lu i d in C ra io v a ; C iauşanu, P reo t G. F„ C ra io v a ; Costescu, P ro f. C.
C ra io v a ; D ineu/eseu, P rof. N. G., fost D ire c to r al A rh iv e lo r S ta tu lu i din
C raio v a; Firulescu, P reo t /., C o rn u D o lj; Iliesca, O ctavian O., C raio v a ;
M ăndroceanu, A rh iv a r p rincipal la A rh iv e le S ta tu lu i d in C ra io v a ; M aSilescu,
P reo t Ioan S „ A m ă ră ş ti-R o m a n a ţi; M etzulescu, Dr. Aurel, C raio v a;
Necla, P rof. Ioa n M., B u c u re şti; N icolăescu-P lopşor, Dr. C. S., D irectorul
A rh iv elo r S ta tu lu i d in C r a i o v a ; P aleologu, V. G., C orlate D o lj; Petrescu,
M aria /., A rh iv a r la A rh iv e le S ta tu lu i d in C ra io v a ; P opescu-C ilieni, P r 1 ’■
S tă n ică , P reo t C onstantin, O ro d e l Dolj; Şucu Ion, A rh iv a r A rh iv ele S ta ­
tului, B u c u r e ş t i ; V incenz, A rh itect A., Craiova.

A b o n a m e n tu l la c a r te a V -a e s te d e lei 500
MONOGRAFIA
JUDEŢULUI DOLJ

PREFAŢA
DOMNULUI

GENERAL 10A N N. PETRESCU

PREFECTUL JUDEŢULUI DOLJ

C R A I O V A
19 4 4
 „ O L T E N I A "
D O C U M E N T E - C E R C E T Ă R I - CULEGERI

C A R T E A V-a *
PREFAŢA

O R G A N A L IN S T IT U T U L U I D E IS T O R IE N A Ţ IO N A L A ,"'
R E G IO N A L A C R A IO V A
R ev istă înscrisă în reg istru l p u b lic a ţiu n ilo r p erio d ic e al T rib. Dolj
la N r 1/940 şi a u to riz a tă d e C E N Z U R A M ILITA RĂ, S erv ic iu l C en tral, cu
Nr. 370 d in 24 Iu n ie 1940.
T re i fascicole a 64 p ag in i a lc ă tu e s c o carte, c a re v a a v e a copertă,
ta b lă d e m a te rii şi indice.

R e d a c ţ i a ş l A d m i n i s t r a ţ i a : A R H IV E L E S T A T U L U I
D ire c ţiu n e a R e g io n a lă Craiova.
D irecto r, Dr. C. S. N IC O L Â E S C U -P L O P Ş O R
S e c r e t a r d e R edacţie, P r. D. BĂ LAŞA
C asier, Maria P e tre sc u

C o la b o ra to ri:
B ă/aşa, P reot D., C ra io v a ; B ătaşa, Pr. Ion, C ra io v a ; B ârcăcltă,
P ro f. AL, T u rn u -S e v e r in ; Căncea, Io a n V., A rh iv a r a ju to r la A rh iv ele
S ta tu lu i d in C ra io v a ; C iauşanu, P reot G. F., C r a i o v a ; Costescu, P ro f. C .I.,
C raio v a ; Dinculescu, P ro f. N. G., fost D ire c to r a l A rh iv elo r S ta tu lu i d in
C raio v a ; F irulescu, P reo t I., C o rn u D o lj; Iliescu, O ctavian O., C raio v a ;
M ândroceanu , A rh iv a r p rincipal la A rh iv e le S ta tu lu i din C ra io v a ; M azilescu,
P reo t Io an S., A m ă răşti-R o m a n a ţi; M etsu/escu, Dr. Aurel, C raio v a ;
N eda, P rof. Ioan M„ B u c u re şti; N icotăescu-P Iopşor, Dr. C. S., D irectorul
A rh iv elo r S ta tu lu i d in C r a i o v a ; P ateologu, V. G., C orlate D o lj; P etrescu,
M aria /., A rh iv a r la A rh iv e le S ta tu lu i d in C ra io v a ; Popescu-CU ieni, P r .I .;
S tănică, P reo t C onstantin, O ro d el D o lj; Ş ucu Ion, A rh iv a r A rh iv e le S ta ­
tului, B u c u r e ş t i; Vincenz, A rhitect A., Craiova.

A b o n a m e n tu l la c a r te a V -a e s te d e lei 500
 P R E F A Ţ Ă

D isp o ziţiu n ile Ministerului A facerilor Interne, d e a s e în ­

tocmi d e către P refecturile de ju d e ţ, c â t e o m o n o g r a fie a ju­
deţului r e sp e c tiv , au fost c o m u n ic a te cu ordinul circular nr.
11374 din 18 D e c e m b r ie 1942.
în ţ e le g â n d im portanta c o v â r ş it o a r e a a c e s t e i o p e r e , c h e ­
mată s ă în f ă ţ iş e z e c e lo r d e azi, c a şi c e lo r d e m â in e păm ântul
şi sufletul r o m â n e s c , din a c e s t com p a r tim e n t adm in istrativ al
Olteniei, cu t o a t e o rând uielile v e c h i şi noui, şi sub t o a t e as.
p ectele , s’a c o n s a c r a t a c e s t e i lucrări to a t ă grija şi to a t ă stră­
dania c a e a s ă a ib ă în lim ita posibilităţilor vrem urilor p e care
le trăim, o c â t m ai m are v a lo a r e ştiinţifică şi d ocu m e n ta r ă .
Pentru a d u c e la bun sfârşit o a s e m e n e a lucrare care
cere o t e m e in ic ă c u n o a ş te r e a d iferitelor ch estiu n i şi prob lem e
ce tr e b u e s c d e s l e g a t e , în aintaşu l m e u regretatul P r e fe c t C olo­
nel P a v e l F lorescu , a în cred in ţat în tocm ire a a c e s t e i m onografii
unui inim os şi erudit a r h e o lo g şi istoric D-l D r. C. .S. N ic o la -
e sc u -P lo p ş o r , D irecto r al A rh ivelor Statului, al Institutului de
Istorie N a ţio n a lă şi al M uzeului R e g io n a l al O lteniei din Cra-
iova, a cărui p a siu n e pentru c e r c e t a r e a p ăm â n tu lu i aşezărilor
şi vieţii o lte n e şti din trecut şi a stă zi, e s t e în d e o b ş t e c u n o s c u tă .
La v e n ir e a n o a stră în fruntea judeţului Dol/'iu, am acord at
mai departe D-lui D r. C .S . N ic o la e s c u - P /o p ş o r , în c r e d e r e a avu tă.
D -s a , c o n ş t iin c io s s e c o n d a t d e p erson alu l biroului nostru
de cultură şi p r o p a g a n d ă , s ’a d e v o t a t cu to a tă in im a a c e s t e i
lucrări, n e p r e c u p e ţin d tim pul şi od ih n a , d e a c e e a c r e d e m c ă
m onografi# judeţului D o ljiu , v a c o r e s p u n d e sc op u lu i urmărit,
ca şi în drum ărilor d a te.
A c e a s t ă lucrare alc ă tu ită în scurtu l in terval de timp în
care a fo s t c eru tă , a cuprins în prima ei r e d a c ta r e z e c e v o ­
lume d e c â t e 2 5 0 d e pagini, în to c m ite în form atul Buletinului
Ministerului A fa cer ilo r Interne, a v â n d o prezentare c u rată şi
e s te tic ă .
Cu raportul Nr. 1501 din 2 3 Martie 1943, a fost înaintată
Ministerului A facerilor Interne Oficiul d e Studii, D o c u m e n ta r e
şi S tatistică.
Cum du pă p r e z e n ta r e a m o n o g ra fiei, a c e la ş i D ep a r ta m e n t
prin ordinul Nr. 110.090 din 12 Aprilie U>43, n e -a cerut ca
p ână la d a ta d e 1 Iunie 1943, m on o g r a fia s ă fie în tocm ită şi
trimisă în trei e x e m p la r e , prin raportul nostrli Nr. 1501 din
Maiu 1943, am cerut faţă d e proporţiile m on ografiei a ni se
a c o r d a un ter m e n nelim itat pentru p rezen tarea ei, urm ând ca,
cu a c e s t prilej m aterialul s ă fie c o m p le c t a t şi a ş e z a t într’o
n o u ă ordine.
Prin ordinul Nr. 110.090 din 18 Maiu 1943 s e r e c u n o a ş te
că, „M o n o g ra fia J u d e ţu lu i D o l j e s t e o lucrare e x c e p ţio n a lă ,
c o n c e p u t ă du pă un plan v a s t şi c a atare nu i s e p o a te aplica
ordinul cu c a racter g e n e r a l din 12 A p r ilie ”, lă s â n d u -n e to a t ă
latitu dinea în c e ia c e p r iv e şte regru p area materialului într’o
n o u ă ordine, în b o g ă ţire a lui, p r ec u m şi în c e ia c e p r iv e ş te p e ­
rio a d a d e timp pe care o r e c la m ă o lucrare te m e in ic ă de
proporţiile m o n ografiei în tocm ite.
S ’a pornit d e c i la lucru cu a c e ia ş i râvnă, sporindu-se
num ărul d o c u m e n te lo r istorice p rivitoare la trecutul satelor
d o ljen e, în b o g ă ţin d u -se c o le c ţia d e folklor şi transcriindu-se
p r e ţio a s a c a ta g r a fie a Doljiului din 1831.
In n o u a form ă în c a re s ’a în to cm it m on o g r a fia judeţului
D o ljiu , cup rind e în m an uscris dactilografiat 15 v o lu m e a c â te
2 0 0 pagini fiecare, dintre ca re prim ele d o u ă de consideraţiuni
g e n e r a le p rivitoare la g e o g r a fie , g e o l o g i e , p a le o n t o lo g ie , a rh e­
o lo g ie , istorie, e tn o g ra fie , d em o g r a fie , agricultură, com e r ţ, in­
dustrie, b ise r ic ă , şc o a lă , e t c . ; z e c e v o lu m e d e d o c u m e n te is ­
to rice g r u p a te a lfa b etic şi c r o n o lo g ic p e s a t e , şi trei v o lu m e
de folklor, afară d e v o lu m in o a s a sta tistic ă .
D e ş i am fi dorit, timpul totu şi nu n e - a perm is s ă s e com -
p le c t e z e prim ele d ouă v o lu m e , c a r e a u ră m a s în m anuscris în
prima lor red a cta r e.
N e aflăm fără în d o ia lă în faţa unor b o g a t e is v o a r e de
m a teria l d o c u m en ta r m on ografic şi c u t o a t e a c e a s t e a după p ă ­
rer e a D-lui D r. C. S. N ic o la e s c u -P lo p ş o r , c e ia c e s ’a lucrat
p â nă a c u m e s t e doar un m o d e s t început.
V e c h ile s a t e D o lje n e au un sb u ciu m a t trecut în c e ia c e
p r iv e ş te e v o lu ţia proprietăţii. întăririle d o m n e şti către boeri
m o şn e n i şi m ănăstiri, cum părăturile şi hrăpirile, hotărniciile şi
pricinile de ju d e c a tă , au o c o v â r şito a r e im portanţă istorică.
A c e s t e d o c u m e n te istorice p r e z e n ta te d e d a ta a c e a s t a
în ordine c r o n o lo g ic ă p e domnii, n e arată e v o lu ţ ia teritorială
a judeţului şi frăm ântatul să u trecut.
D a c ă a c e a s t ă op eră d e c u le g e r e şi rânduire a docum entelor
istorice, ar c ontinua, s ’ar p u t e a a lcătui cu v r e m e a o a d e v ă r a tă
arhivă istorică ju d e ţe a n ă , în c a r e fieca re c e r c e tă to r ar p u tea
afla cu uşurinţă m aterialul istoric d e c a r e ar a v e a n e v o e în
cer c e tă rile s a le , fie de ordin m o n o g r a fic pe sa te , fie de sin te z ă
asupra istoriei n a ţio n a le r e g io n a le .
D o c u m e n te privitoare la păm ântul şi locuitorii D olju lu i,
sunt foarte m u l t e ; lista lor e s t e în to cm ită c u n o s c â n d u -s e in­
stituţiile şi p e r s o a n e le c a r e le au în păstrare.
C u le g e r e a şi rânduirea lor reprezintă o m u n c ă d e pasiu n e
şi sp e c ia lita te .
In a c e s t e vrem uri însă, treb u e s ă n e m ulţum im cu cât
s ’a făcut, nu cu c â t s ’ar dori a s e fa c e , d e o a r e c e arhivele
fiind p u s e la a d ă p o s t s a u e v a c u a t e , o c e r c e t a r e a a c e sto r a
e s t e o im posibilitate.
Pentru c a a c e a s t ă lucrare s ă nu răm âie în c h isă în s e r ta ­
rele Ministerului ş i a le Prefecturii, am hotărât tipărirea ei, spre
a pune m aterialul d o c u m e n ta r a d u n a t p â n ă în prezen t, Ia în­
d e m â n a tuturor iubitorilor a c e s tu i co lţ d e ţară.
In a c e s t s c o p am în cred in ţa t e d ita r e a a c e s t e i lucrări In­
stitutului d e Istorie N a ţio n a lă din Craiova, c a r e e d it e a z ă şi
revista d e ce r c e tă ri Isto rice O lten ia.
Faţă de timpurile e x c e p ţ io n a le prin c a r e tr e c e m , am ho­
tărât s ă s e d e a im ed ia t la tipar m aterialul m o n o g r a fic definitiv
pus la pu n ct şi s ă apa ră în fa s c ic o le s ă p tă m â n a le d e c â t e 64
pagini, în revista O lte n ia . A c e a s t a , sprijinită prin a b o n a m e n t e , v a
cuprinde numai m aterial m o n o g r a fic pentru D o ljiu , e x p e d iin d u -s e
tuturor autorităţilor şi p e r s o a n e lo r care d o r e s c s ă susţină
a c e a s t ă operă.
A pariţia unei lucrări în fa s c ic o le pe b a z ă d e a b o n a m e n te
nu e s t e o nou tate. M onografia oraşului Iaşi a lui N. A. B o g d a n ,
Istoria Critică şi A rhiva Istorică a Rom ânilor a le învăţatului
B. P. H a ş d e u , au apărut în fa s c ic o le , care m ai târziu au fost
'e g a t e în v o lu m e .
 In felul a c e s t a dorim c a m on o g r a fia judeţului D o ljiu , să
s t â r n e a s c ă treptat, trep tat un mai m are in te r e s în lu m e a doi-
j e a n ă p e c a re o rugăm a s e m n a la autorului t o a t e lipsurile,
d â nd u-i în a c e la ş i timp s u g e s tii şi co la b o r â n d la îm b o g ă ţir e a
m a teria lelo r m o n o g r a fic e c e u r m ea ză a v e d e a lum ina tiparului.
F a ţă d e r e c e n ta scu m p ire a hârtiei am a p r o b a t c a for- ,<
m atul fa s c ic o le lo r s ă fie c e l al r e v is te i O lte n ia , urmând c a
lu c r a r e a în tr e a g ă s ă cu prin dă în c e l puţin 2 0 0 0 d e pagini a p roap e
în tr e g m aterialul c u le s pentru m o n o g r a fie în c e l e 15 v o lu m e
m a n u sc r ise .
P entru d u c e r e a la bun sfârşit a a c e s t e i lucrări, am aprobat
c a D irectorul Institutului d e Istorie N a ţio n a lă din Craiova, care
în a c e la ş i tim p e s t e şi autorul a c e s t e i m on ografii, s ă -ş i ia în­
tr e a g a sa r c in ă şi r ă sp u n d e r e a tipărirei, îngrijind d e p u n erea
la p u n ct a în tregului m aterial m o n o g r a fic în v e d e r e a tiparului,
p ro cu ra rea h ârtiei şi clişeelor, plata tiparului, a colaboratorilor,
corectură, e x p e d iţ ie şi e m it e r e a a ctelo r ju s tific a tiv e c ă tr e a u to ­
rităţile în su b ord in e c a r e s ’au a b o n a t la a c e a s t ă m o n o g r a fie .
î n c e p e m dar, c u tipărirea d o c u m e n te lo r istorice, d e m o ­
g r a fic e şi c u folk lo ru l.'
D o c u m e n t e le isto r ic e v o r a p a r e în ord in e c r o n o lo g ic ă , pe
dom nii, trei f a s c ic o le d e c â t e 6 4 d e pagini, a lc ă tu in d un volum .
La sfârşitul tipăririi v o lu m e lo r d e d o c u m e n te s e v a da o tablă
d e m aterii, un in d ice g e n e r a l d e locuri, o a m e n i, lucruri şi c u ­
v in te rare, ca re v a înlesni c e r cetă to r ilo r şi cititorilor o mai
u ş o a r ă o r ien tare în cuprinsul a c e s t o r d o c u m e n te .
Ca m aterial d em o g r a fic s e v a da la tipar întâi sta tis tic a
din 1831, c a r e cu prin de b o g a t e informaţiuni istorice, e tn o g r a ­
fice, d e m o g r a fic e şi m e ta n a s ta s ic e .
La fel, trei f a s c ic o le v o r a lc ă tu i un volu m . Şi c u m a c e a s t ă
sta tistic ă e s t e d estu l d e v o lu m in o a să , la sfârşitul v o lu m e lo r s e
v a da o ta b lă d e m aterie şi un indice.
Folklorului i s e v o r c o n s a c r a c e l puţin d o u ă v o lu m e c u ­
prinzând b a la d e le , d o in e le , ghicitorile, încurcăturile d e j i m b ă ,
c r e d in ţe le , p o v e ş t ile , s n o a v e l e şi a lte le , c u le s e în cuprinsul
judeţului D o lj.
T rep tat, c u p u n e r e a la punct, v o r ap are ş i c a p ito le le de
sin te z ă asupra D o t/itilu i. Cum m u lte din e le s e v o r sprijini în
parte şi p e is v o a r e le istorice, d e m o g r a f ic e şi folkloristice, se
lă m u r e ş te d e c e a c e s t e a , c a r e su n t a n e x e ale m o n o g r a fie i, se
da u Ia tipar în a in te a c elorlalte.
 M ONOGRAFIA J U D E Ţ U L U I DOLJ

T IP Ă R IT Ă s u b î n g r i j i r e a

D-LUI DR. C. S. N ICOLĂESCU-PLOPŞOR

D irectorul A rh iv e lo r S ta tu lu i, al In s titu tu lu i d e Is to rie N aţio n ală
şi al M u zeu lu i R eg io n al a l O lte n ie i d in C raiova

SECRETAR DE R ED A C Ţ IE

P r. D. B Â L A Ş A

Monografia judeţului Dolj, v a cuprinde circa 2 0 0 0 pagini şi

v a apare săptămlnal c u începere dela 1 A u gu st 1944, în fascicole
de câte 6 4 pagini.
Abonam entul la această m onografie este de lei 5.000.
Doritorii se v o r adresa Ia Administraţia M onografiei, A rh i.
vele Statului, Craiova.

A P E L

Rugăm pe toţi cititorii noştrţi a ne semnala toate lipsurile,

dîndu.ne în acelaş timp sugestii şi colaborînd la înbogă{irea
materialelor m onografice d e tot felul c e urmează â ved ea lumina
tiparului sau a fi folosite în redactarea M onografiei.
Astfel rugăm a ni se trimite toate informaţiunile privitoare
la numirile d e locuri şi oam eni pom enite în d ocum ente, statistică
şi folklor.
Rugăm apoi a ni se semnala locurile şi aşezările istorice şi
arheologice, trimitîndu«ni«se d o cu m en te istorice, hotărnicii, planuri
de moşii, leg en d e, amintiri, tradiţii, culegeri de folklor şi ori ce
fel de date privind pămîntul şi locuitorii Doljului.
C ei c e doresc a colabora la culegerea datelor necesare
întocmirei acestei monografii, sunt rugaţi a intra direct în cores»
pondenjă cu noi, spre a li se trimite chestionare c e urmează a fi
com plectate c u datele cerute.
întreaga corespondentă, v a fi îndrumată pe adresa D Ju i Dr.
C. S. Nicolăescu«Plopşor, A r h iv e le Statului, C raiova.
DOMNIA LUI RADU N E G R U V O EV O D
(IV A N C U , T IH O M IR , T U G O M IR ,
T O C O M E R IU S)
1290 — 1315
1.
F ără loc, 1292 (6800).
Radu N egru Voevod, întăreşte m ânăstirei Tism ana,
satul Comani.
tjxistenţa acestui d o c u m e n t este adeverită d e Alexandru
voevod în 1576, Aprilie 28, de Şerban v o e v o d Cantacuzino la 1681
Mai 8 şi de A ntonie Caliarh, ban al C raiovei la 1742 Iulie 4.
Zice Alexandru v o e v o d : „pentrucă acest d e mai sus numit sat
Comani, a fost de m oştenire mănăstirii şi întărire încă din zilele
răposatului N eg r u “.
Citim în hrisovul lui Şerban Cantacuzino : „pentrucă acest
sat Comani este al sfintei mănăstiri direaptă şi bătrână m o ş ie de
strămoşie, dată şi adausă sfintei mănăstiri Tismanii, de răposatul
bătrânul Radu N eg r u v o e v o d , precum am văziut dom nia mea şi
hrisovul Radului N egru v o e v o d , văleat 6 8 0 0 de danie şi de
miluitură“. *' '
Iar în cartea de judecată a marelui ban al C raiovei Antonie
Caliarh citim î „pentrucă acest sat C om ani este al sfintei mănă­
stiri veche şi dreaptă m oşie dată danie la sfânta mănăstire, de
răposatul bătrânul Radu N egru v o e v o d , după c u m arată hrisovul
Radului Negru v o e v o d dela leat 6800 de danie şi d e miluitură".
Deşi Ştefulescu c r ed e că „Negru v o d ă e confundat c u Radu Ba-
sarab cel istoric, contopinduase ambii într’un dom n pela 1292“,
suntem înclinaţi a c r ed e în existenţa acestui d o cu m en t, de oarece
mănăstirea Tismana era socotită cea mai v e c h e din toată ţara,
având Întăriri dela întemeiere.
Astfel Mircea v o d ă C iobanul la 1547 Iunie 6 s c r ie : „am
căutat şi am citit d o m n ia m ea cărţile întâilor şi bătrânilor . . .
domni . . . şi am aflat d om n ia mea că au fost bătrâne şi drepte
moşii şi bucate sfintei mănăstirii şi moşteniri dela întemeierea
Ţării Româneşti".
 Iar M ihnea V o d ă la 1590 Iunie 9 s p u n e : „că este sfânta
m ănăstire Tismana cea mai bătrână din toate mănăstirile din ţara
dom niei m e le “.
A cea stă afirmaţie o găsim şi în docum entul lui Mihail Ra«
coviţă v o d ă din 1743 Febr. 6 : „această mănăstire fiind mai în»
tâiu d e toate celelalte mănăstiri zidită şi cea mai v e a c h e în ţara
d om n iei m eale“.
A p o i Constantin Racoviţă v o e v o d , Mihail Şuţu şi A le x a n .
dru Moruzi spun acelaşi lucru.
U n docum ent purtând aceiaşi dată 6800 adecă 1292 este
atestat de alte docum ente posterioare, privitoare Ia C âm pulung.
Matei Basarab în 1636 Aprilie 12, Mihnea v o d ă în 1659 şi
G h e o r g h e D u c a în 1682, am intesc un h riso v al lui Radu N eg r u
v o e v o d din anul 6800 (1292).
„Pentrucă am văzut dom nia mea, zice Matei Basarab, m u lte
hrisoave bătrâne şi vec h i, făcute tot pentru aşezământul o r a şu lu i:
Intâiu h riso v u l strămoşului dom niei mele, prea luminatul şi bla»
g o cestiv u l şi de Hristos iubitorul, răposatul Io Radu N eg r u v o e ­
v o d leat 6 8 0 0 şi hrisovu l lui Mihail v o e v o d leat 6900, şi hriso»
v u l Vladului V o e v o d leat 6 0 6 0 “.
A c e s t hrisov „al reposatului Radu N egru V o e v o d când au
fost cursul anilor 6800“, îl aminteşte Matei Basarab- şi la 1636
M ai 3.
A p o i îl amintesc M ihnea v o d ă la 1649 Iulie 15, G h e o r g h e
G hica Ia 1660 Ianuarie 2 1 , Grigorie G hica la 1672 Iulie 2 7 şi
G h e o r g h e D uca la 1674.
Analizând aceste docum ente X enopol c r ed e că „existenţa
unui v e c h iu docum ent dela Radu N eg r u dat C âm pulungenilor
(unde tocm ai tradiţia pune descălecarea acestui d om n şi u nde
zidirea bisericei c e i se atribuie tot de tradiţie, v o m v e d e a că
într’adevăr a avut loc) este pusă mai presus de îndoială, şi deci
adevereşte şi existenţa dătătorului acelui hrisov al lui Radu N e ­
gru, întemeietorul statului muntean".
D acă mărturiile privitoare despre existenţa unui d o c u m e n t
al lui Radu N egru v o e v o d , privitor la Câm pulung, nu pot fi
contestate, de c e să nu credem şi în existenţa hrisovului Tismanei
pentru Com ani.
D eci pomenirea şi a aceslui docum ent, întăreşte m ai mult
co n v in g erea în existenţa hrisoavelor emanate dela Radul N egru
v o e v o d întemeietorul Ţării Româneşti.
Pentru aceasta v e z i : docum entele privitoare la Comani,.
mai jos la datele respective.
A lexandru $tefulescu, mănăstirea Tismana.
Magazin Istoric pentru Dacia V, p. 337.
X enopol, Istoria Românilor v o i. III, p. 29.
DOM NIA LUI VLADISLAV
(V L A IC U , L A IC O )
1364 N oem vrie 16 — 1377
1.
Fără loc şi dată.
V ladislav voevod dărueşte m ă n ă stirii Vodifa, ri­
dicată de dânsul cu ajutorul m onahului Nicodim , di­
ferite odoare bisericeşti, sa tu l Jid o vştiţa , găleţile dela
satul lui Costea pe Topolniţa, venitul pescăriilor dom ­
neşti, în num ăr de opt, dela D unăre cu vâltoarea cea
m are de p eşti din m ijlocul D unării, D unărea dela po­
vârnişul Oreahova până la podul cel de su s ce merge
la R uşava, Vodifa M are cu nucii, livezile, Ţerovâţul
cu seliştea B ahnei. A p o i, din casa domnească, pe fie­
care an la praznic, 1000 de perperi ş i câte 300 de
perperi, 12 burdufe de brânză, 12 caşcavale, o m ajă
de ceară, 12 postavuri de cojoace, 12 postavuri de în­
călţăm inte şi 12 p ă tu ri pen tru săraci. D om nul orân-
dueşte ca stareful m ă n ă stirii să fie ales de călugări
după orânduirea lui N icodim , fă ră am estecul dom nului
sau la arhiereului.
t Pentrucă eu, cel întru Hristos D u m nezeu bine
credinciosul voevod, V ladislav, din mila lui D u m ­
nezeu domn a toată Ungrovlahia, am binevoit, după
îndemnul lui D um nezeu, să ridic, o mănăstire la
\ odiţa în numele marelui şi purtătorului de D u m ­
nezeu Andonie, ascultând pe cinstitul între monahi
Nicodim , de asemenea şi cu cheltuială şi daruri dela
domnia mea, iar cu munca lui kir N icodim şi a
fraţilor lui, am zidit şi am zugrăvit.
Şi după cât aduce vremea, acum am d ă ru it:
Un tetravanghel ferecat cu argint şi aurit, o cădel­
niţă de argint, vase de slujbă de argint, odăjdii
preoţeşti de mătase o pereche, perdele de altar de
camhă, câte are nevoie biserica, un epitrafil şi ru-
caviţe cusute cu fir de a rg in t.
D u p ă aceasta, satul Jidovştiţa, liber de toate
dările şi prestaţiile domneşti, şi de., oaste şi de toate
ohabnic. Şi câte găleţi vor fi dela satul lui C ostea
pe Topolniţ^, şi pe D unăre venitul domnesc dela
D O M NIA LUI RADU I
opt pescării şi toată vâltoarea de peşti, cea dela 1377 - 1384
mijloc, cu toate ale ei şi D unărea dela povârnişul
O reah ov a până la puntea cea de sus care duce la 1.
R uşava şi V odiţa cea M a r e pe amândouă părţile
cu nucii şi cu livezile şi cu Ţerovăţul şi cu seliştea F ără loc şi dată 1377 — 1384.
Bahnei.
D u p ă acestea toate, la fiecare praznic al sfân­ R a d u I Voevodul Ţ ării R om â neşti dă m ănăstirii
tului şi purtătorului de D um nezeu Andonie, o mie
T ism ana sa tu l V adul C um anilor cu Toporna B a lta
de perperi din casa domniei mele şi să se împartă B istriţii, dela Topliţa la G ârla Repede m ai su s de
săracilor 300 de perperi şi 12 burdufe de brânză şi
Covăcifa cu satul H riso m u n ifi şi Tism ana ligăşească
12 caşcavale şi o maje de ceară şi 12 postavuri de
şi ruşească.
mantale şi 12 postavuri de încălţăminte şi 12 pături.
A cestea toate le aşezăm şi le dăruim pe fiecare
M a r t a A n d ro n e sc u . Repertoriul docum entelor Ţării=Româ=
an din casa domnească. neşti publicate până azi I. 1290» 1508. Bucureşti 1937. Docu»
D e asemenea, am tocmit domnia mea, după mentul Nr. 17.
sfat, ca după moartea lui kir Nicodim , să nu aibă V e z i mai jos docum entul lui D an I din 3 O c to m v r ie 1385
voie niciun domn să numească în locul acela pe şi docum entele lui M ircea ce l Mare din 1387 Iunie 27, şi 1392
conducător, nici arhiereu, nici altul nimeni, ci, pre­ indication 15.
cum v a spune kir Nicodim şi cum va orândui, aşa
să ţie călugării cei de acolo şi singuri să-şi puie
conducător.
Şi aceste toate, rog pe fiecare dintr^ urmaşi,
niciunul să nu le sch im b e; cine s ’ar încumeta să le
schimbe acestea sau unele dintre acestea, să-l ucidă
D u m nezeu şi prea curata lui M a ică şi sfântul şi
marele şi purtătorul de D um nezeu A ndonie şi aici
şi în veacu l viitor. Amin.
f Io V lad islav voevod, din mila lui D u m nezeu
domn.
P. P. Panailescu. D ocu m en tele Ţării Româneşti. D o c u m e n te
interne 1 3 6 9 — 1490. Bucureşti 1938. Docum entul Nr. 4.

DOM NIA LUI DAN I
1384 - 1386
1.
A rg eş, 3 O ctom vrie 1385.
D an I întăreşte m ănăstirii Tism ana ridicată de
ta tă l său R adu, daniile făcute de acesta: sa tu l V adul
C um anilor cu Toporna, balta B is tre ţ ş i satele H ri-
som uniţtî ş i Tism ana partea Ligăşeştilor şi R u şeştilo r,
apoi cele dăruite de unchiul său V ladislav voevod m ă ­
năstirii Vodiţa, sa lu l Jid o vştiţa cu Potocul, pescăriile
la D unăre, D unărea dela povârnişul Oreahova, Vodiţa-
M are cu nucii şi livezile, seliştea B ahnei, m oara la
B istriţa şi 40 de sălaşe de Ţigani. D om nul m ai ada­
ugă dela el 400 de găleţi de grâu din ju d eţu l Ja leş,
nucii dela D ăbăceşti şi tain de brânză, caşcaval, p o s­
tav, m iere şi ceară din casa domnească. Satele su nt
scutite de toate dările şi prestaţiile. M ănăstirile sunt
autonome p e tem eiul aşeză m ân tu lu i lui Nicodim , cu
dreptul de a-şi alege singure stareţul.
t Pentrucă eu cel întru Hristos D um nezeu bine
credinciosul, Io D a n voevo d şi din mila lui D u m ­
nezeu domn a toată Ungrovlahia, la începutul dom ­
niei mele dăruite mie de D um nezeu am aliat în
ţara domniei mele, la locul numit Tismana o mă­
năstire nu întru toate terminată, pe care sfânt ră­
posatul, binecinstitorul vo evo d Radul, părintele dom ­
niei mele a ridicat-o din temelie, dar n ’a terminat-o
din pricina scurtării vieţii de aceea, a binevoit
domnia mea ca, precum i-am fost urmaş în domnie,
să-i fiu şi întru acest lucru, adică să înnoiesc p o ­
mana părintelui meu şi pentru sufletul meu, să clă­
desc deplin acest hram al prea sfintei stăpâne, năs­
cătoare de D um nezeu şi pururea fecioară M a n a şi
să-l întăresc cu toate darurile şi veniturile. Mu
numai acestea, dar şi câte au fost dăruite în v re­
mea părintelui meu mănăstirii să le întăresc şi să
le confirm, pentru slava D um nezeului meu şi pentru
slava şi cinstirea prea slăvitei mele stăpâne şi prea
curatei născătoare de D um nezeu, pentru ca s'o aflu
în viaţa domniei mele întăritoare şi ajutătoare, iar
în ziua cumplită a judecăţii mijlocitoare pentru
viaţa veşnică.
Şi mai întâi, am dăruit acestei mai sus zise mă­
năstiri, grâul din judeţul Jaleşului, patru sute de
găleţi pe fiecare an şi cine va fi găletar să nu mai
întrebe pentru aceasta pe domnia mea, ci să-l tri­
mită îndată la mănăstire.
Am dăruit şi pe râul Jaleşului, la Dăbăceşti,
copacii cu nuci toţi, apoi dela casa domniei mele,
pe fiecare an, 10 burdufe de brânză, 10 caşcavale,
10 pături şi 10 postavuri pentru m antale şi 10 pos­
tavuri pentru încălţăminte, iar miere şi ceară pe
măsură cât v a aduce anul.
Pe lângă acestea. întăreşte domnia mea şi câte
a dăruit sfânt răposatul părinte al domniei mele,
R a d u l vo ev od : satul vadul Cumanilor cu Toporna
şi b a lta Bistreţ dela Topliţa până la G ârla R ep ed e,
mai sus de C ovaciţa cu satul Hrisomuniţii şi Tis-
m a n a pe am ândouă părţile, cât a fost al Ligăşeştilor
şi a Ruşeştilor.
Pe lângă acestea, întăresc şi câte a dăruit şi a
d a t în scris mănăstirii sfântului A ntonie unchiul
d o m n iei mele, stânt răposatul V la d islav v o e v o d :
satul J id ovştiţa cu Potocul şi la D unăre vâltoarea
cu peşte cea dela mijloc întreagă şi venitul dela
o p t pescării şi D unărea dela povârnişul O reahova
p â n ă la puntea cea de sus şi V od iţa M a r e pe
amândouă părţile cu nucii şi cu livezile şi seliştele
B a h n e i şi moara dela Bistriţa şi 40 de sălaşe de
Ţigani.
 Toate acestea le dărueşte şi le întăreşte dom­
nia mea cu toată porunca şi întăritura, ca să fie
nestrămutate şi neclintite. D e asemenea şi satele să
fie libere de orice prestaţii şi dări şi venituri ale
domniei mele. Şi pe lângă aceasta, porunceşte domnia
mea ca călugării din am ândouă mănăstirile să fie
de sine stă tă to ri; după moartea cârmuitorului lor,
nimeni să nu le puie lor cârmuitor, nici eu însumi,
vo evod u l D an , şi nici nimeni dintre cei de după
mine şi nici să se strice orânduiala şi datina lui
N icodim , nici porunca mea. Cine ar îndrăzni din
toate acestea să strice ceva sau să schimbe în rău,
să fie blestemat de D um nezeu atotţiitorul şi de către
prea curata N ăscătoare de D um nezeu şi de către
toţi sfinţii şi să fie părtaş cu toţi acei cari s ’au le­
pădat de D om nul şi L-au dat pe E l morţii.
A cestea toate s'au scris la Argeş, din porunca
domnului v o ev o d D an , în anul 6994 (1385), indic-
tionul 9, luna O ctom vrie 3.
3.
F ără loc şi dată.
D an I voevod dăruieşte unor m oşneni, m oşiile
Plenifa şi P ăstaea pentru dreapta slujbă cu care l-au
slujit.
Hxistenţa acestui d o c u m e n t este adeverită de Alexandru
llias v o e v o d , care s p u n e : „pentrucă acest sat Pleniţa şi cu Pă=
staia au f o s t . . . bătrână şi dreaptă m o şie dela m oşi şi dela stră»
moşi din zilele altor mai dinainte bătrâni domni, câştigate aceste
moşii şi moştenire c u dreaptă slujbă c e au slujit moşii lor. Şi au
stăpânit aceşti m oşten ito ri. . . din zilele b ă trâ nului şi răp. Dan
v o e v o d şi fratesău Mircea v o e v o d şi bătrânul Radu v o e v o d şi în
zilele lui Vintilă v o e v o d şi Radu v o e v o d cel F r u m o s . . . , M oise
v o e v o d , Pătraşcu v o e v o d , M ircea v o e v o d şi fiul său Pătru v o e ­
v od şi bătrânul Alexandru v o e v o d şi în zilele fiului său Ştefan
v o e v o d şi la M ihai v o e v o d şi Ia Simion v o ev o d " .
V ezi docum entul lui Alexandru Iliaş vo d ă din 4 Mai fără
an, pentru Pleniţa şi Păstaea, Ia docum entele din domnia acestuia.

P. P. Panaitescu. D ocu m en tele Ţării Româneşti. D ocu m en te

interne 1369 — 1490. Bucureşti 1938. D ocum entul Nr. 5.

2.

F ără loc ş i dată.

Popa N icodim dela Tism ana cum pără sub D an I

voevod, sa tu l Saghieoăţul.

V e z i docum entul Nr. 4 la d om nia lui Mircea c el M are unde

scrie „şi satul Saghievăţ pe care Ua cumpărat N ic o d im sub
Dan v o e v o d " .
V e z i şi docum entul Nr. 3 din aceiaşi dom nie în care scrie :
„şi Sagovăţul pe care la cumpărat Popa N icod im dela Dan vodă".

DO M NIA LUI MIRCEA CEL MARE
1386 — f 1418 I A N U A R I E 31
1.
A r g e ş ,'27 Iunie 1387
M ircea cel M are confirm ă toate privilegiile anteri
oare ale m ănăstirii Tism ana, pe a l lu i Vladislav. un
chiul său (pentru Vodiţa), a lui R a d u, ta tăl său, al
lui D an, fratele său, precum şi m oştenirea lăsată de
D im itrie Dăbăcescu, patru p ă rţi din D ăbăceşti. Pe
lângă acestea dom nul m ai adaugă şi dela el sa tu l
Jarcooăţ, seliştea Stăncişoara, unde a fost odinioar
s a tu l B resnifa, satele Văronice, Prilepeţ, P etroviţa si
V ârliţa. C onfirm ă de asem enea şi rănduiala lui N i­
codim ca egum enul la T ism ana şi Vodiţa să fie ales
de călugări, fă ră am estecul nim ănui, nici m ăcar a
dom nului.
Ţ Pentrucă eu cel întru Hristos D um nezeu bi-
necredincios, Io M ircea voevod, din mila lui D u m ­
nezeu domn a toată U ngro-vlahia, la începutul
domniei mele dăruite de D um nezeu am aflat în ţara
domniei mele la locul numit Tismana o mănăstire,
pe care sfânt răposatul părintele domniei mele, Io
R ad u l voevod, a ridicat-o din temelie şi sfânt răpo­
satul fratele domniei mele, Io D a n voevod , a în­
tărit-o cu multe lucruri. D e c i a binevoit domnia
mea să le fiu urmaş, precum în domnie, aşa şi în
aceasta, aşa dar să înnoiesc pomana părintelui meu
şi a fratelui pentru viaţa şi mântuirea domniei mele,
acest hram al preacuratei stăpâne, N ăscătoare de
D um nezeu şi pururea fecioară M aria să-l întăresc
cu toate darurile şi veniturile şi cele nede.săvârşite
să le împlinesc şi nu numai aceasta, dar şi câte
sa u dăruit mănăstirii sub tatăl meu şi sub fratele
m e u , pe toate să le întăresc şi să le confirm pentru
slava D um nezeului meu, spre lauda şi cinstea Pr^a
s l ă vitei mele stăpâne şi prea sfintei Născătoare de
D um nezeu ca s ’o aflu pe ea întăritoare şi ajută­
to a re în viaţa domniei mele, iar în cum plita zi a
j u d e c ă ţ i i , mijlocitoare pentru viaţa veşnică.
M a i întâi întăresc cele adause de sfânt răpo­
satul părintele domniei mele, l o R a d u l voevod, satul
V adul-C um anilor cu jumătate din Toporna şi balta
Bistreţ dela Topolniţa până la G ârla-R epede, mai
sus de Căvaciţe, cu satul numit Hârsomuniţi şi T is­
mana, pe amândouă părţile, cât a fost Ligăcească
şi Ruşească şi grâul din judeţul Jaleşului, 400 de
găleţi pe fiecare an. Şi cine va fi găletar, să nu mai
întrebe pe domnia mea despre aceasta, ci să-l tri­
mită îndată la mănăstire.
D u p ă aceasta, întăreşte domnia mea câte a adaus
sfânt răpăsatul fratele domniei mele, Io D a n v o e ­
vod, nucii, câţi copaci sunt pe Jaleş, la D ăb ăceşti
şi din casa domniei mele, pe fiecare an, 10 burdufe
de brânză, 10 caşcavale, 10 pături, 10 postavuri de
manta şi 10 postavuri de încălţăminte.
Pe lângă aceasta, mai dărueşte şi domnia mea
mai sus zisei mănăstiri a prea sfintei N ăscătoare de
Dum nezeu satul numit J arcovăţ şi seliştea Stânci-
şoara pe balta Bistriţei, pe dealul unde a fost o d i­
nioară satul Bresniţa şi cu amândouă V ăron icele şi
Prilepeţul şi Petroviţa şi Vârliţa.
Pe lângă aceasta, întăreşte domnia mea şi câte
a adaus sfânt răposatul unchiul domniei mele, V l a ­
dislav voevod, sfântului A ntonie dela V od iţa , satul
Jidovştiţa cu Potoc şi vâltoarea de peşti dela mij­
loc, la Dunăre, întreagă, la iuţeli, şi venitul dela
opt pescării şi D unărea pela povârnişul O reah ov a
până la puntea de sus şi V od iţa cea mare, p e amân­
două părţile, cu nucii şi cu livezile, cu seliştele B a h ­
nei şi moara la Bistriţa şi 40 de sălaşe de Ţigani.
Şi încă ce a dăruit Dim itrie D ăb ă cescu la
moartea lui mănăstirii, cât a fost al său la D ăb ă-
ceşti, a patra parte.
Acestea toate le dărueşte şi le întăreşte domnia
mea cu toată porunca şi întăritura, să fie nemişcate
şi neschimbate, de asemenea şi satele să fie libere
de toate prestaţiile şi dările şi venituri ale domniei
mele. Pe lângă aceasta, porunceşte domnia mea c£.
călugării din ambele mănăstiri să fie de sine stă­
tători şi după moartea cârmuitorului lor, să nu le
puie nimeni cârmuitor, nici eu însumi, M ircea v o e­
vod, nici altul dintre cei de după mine, ci numai;
ei înşişi să aleagă pe cine vor binevoi ; nici să se strice
rânduiala şi datina lui N icodim şi porunca mea.
C ine ar îndrăzni să strice ceva din toate acestea;
sau să schimbe în rău, să fie blestemat de Dum-iţ
nezeu Atotţiitorul, de prea curata N ăscătoare de
D um nezeu şi de toţi sfinţii şi să fie părtaş cu toţi cei
ce s’au lep ăd at de D om n ul şi L-au dat pe E l morţii.
A cestea toate s ’au scris la Argeş cu porunca
domnului voevod, Io M ircea.
In anul 6895 (1387), indiction 10, luna Iunie,
27 zile.
Io M ircea voevod, din mila lui D um nezeu domn.
P. P. Panaitescu. D ocum en tele Ţării Româneşti. D ocum ente-
interne 1369— 1490. Bucureşti 1938. Docum entul Nr. 6.
«■ 2.
F ără loc, 1392.
M ircea cel M are în tă reşte privilegiile m ă n ă stirii
Tism ana, pe a l lu i V la disla v, unchiul său, pentru Vo-
diţa, a lu i R a du , ta tăl său, a l lu i D an, fra tele său, i
precum şi dania făcută de doamna C alinichia, m am a
lui, o m oară la B istriţa , fo stă a a rhim an d ritului B asea
şi p ă rţile din D ăbăceşti lăsate m ă n ă stirii de D im itrie
D ăbăcescu la m oartea lui. P e lângă acestea, dom nul
m a i adaugă şi dela el sa tu l Ja rco văţ, seliştea Sălcia
şoara, partea lui Stanciu V ranin, satele S u şiţa p e To-
polniţa, Sogoiul ş i Pesticevo^ precum şi „ro ţile“ lu i Cip
H anoş p en tru m inereul dela B ră tilo v. C o n firm ă de
asemenea rânduiala lui N icodim ca egum enul la T is­
mana să fie ales de călugări, fă ră am estecul nimănui,
nici m ăcar al domnului.
f Pentrucă eu cel întru Hristos D u m nezeu bi-
necredincios, Io M ircea voev od din mila lui D u m ­
nezeu domn a toată U ngrovlahia, la începutul dom­
niei mele, dăruite de D um nezeu am aflat în ţara
domniei mele, la locul numit Tismana o mănăstire,
pe care sfânt răposatul părintele domniei mele, Io
Radul voevod, a ridicat-o din temelii şi sfânt ră p o ­
satul fratele domniei mele, Io D a n voevoda, a întărit- o
cu multe lucruri, deci a binevoit domnia mea să le
fiu moştenitor, precum în domnie, aşa şi în aceasta,
aşa dar să înnoiesc pentru viaţa şi mântuirea d om ­
niei mele, pomana părintelui meu şi a fratelui, acest
hram al prea curatei Stăpâne, N ăscătoare de D u m ­
nezeu şi pururea fecioare M a ria să-l întăresc cu tot
felul de daruri şi venituri şi cele nedesăvârşite să
le isprăvesc. Şi nu numai aceasta, dar şi câte s’au
dăruit mănăstirii sub tatăl meu şi sub fratele meu,
pe toate să le întăresc si să le confirm, pentru slava
D um nezeului meu, spre lauda şi cinstea slăvitei mele
stăpâne şi prea sfântă Născătoare de D um nezeu, ca
s'o aflu pe ea întăritoare şi ajutătoare în viaţa dom­
niei mele, iar în cumplita zi a judecăţii mijlocitoare
pentru viaţa veşnică.
M a i întâi, întăresc cele dăruite de sfânt răpo­
satul părintele domniei mele, Io R ad u l voevod, satul
Vadul-Cumanilor cu jumătate din Toporna şi balta
Bistreţ dela Topolniţa până la Gârla R ep ed e, mai
sus de Covaciţa, cu satul numit Hârsomunţi şi T i s ­
mana, pe ambele părţi, câtă a fost Ligăşească şi
Ruşească... şi grâul din judeţul Jaleş, 400 de găleţi
pe fiecare an. Şi cine va fi găletar, să nu mai în ­
trebe pe domnia mea despre aceasta, ci să-l trimită
î n d a t ă la mănăstire.
D u p ă aceasta, întăreşte domnia mea câte a dă-
ruit stânt răposatul fratele domniei mele, Io D an
voevod, nucii câţi pomi sânt pe Jaleş, la D ăbăceşti,
şi din casa domniei mele p e fiecare an, 10 burdufe
de brânză, 10 caşcavale, 10 pături, 10 postavuri de
m antale şi 10 postavuri de încălţăminte.
Pe lângă aceasta, a mai adăugat şi domnia mea I
mai sus zisei mănăstiri a prea sfintei Născătoare de
D um nezeu, satul numit JarcovăJ şi seliştea Sălci-
şoara pe balta Bistriţei, pe partea care a fost odi­
nioară a lui Stanciul V ranin şi satul Suşiţa pe To-
polniţa. Şi încă a dăruit domnia mea satul Sogoino
şi satul Pesticevo şi venitul care este al domniei
m ele d ela roţile lui C ip Hanoş, care s ’au făcut de
curând la Bratilov şi moara, pe care a dăruit-o mă­
năstirii mama domniei mele, doamna Calinichia, U
Bistriţa, care a fost mai înainte a arhimandrituli
Basea şi încă ce a dăruit Dumitru D abacescu, h
moartea lui, mănăstirii mai sus zise, a patra parte
din D ăbăceşti, cât a fost a lui.
P e lângă aceasta, întăreşte domnia mea şi câte
a dăruit sfânt răposatul unchiul domniei mele, Vla-
dislav voevod, sfântului A ntonie dela V o d iţa, sati
J id o v ştiţa cu Potocul şi tot vârtejul dela mijloc, lî
Dunăre, la iuţeli, şi ven itul dela opt pescării ş»
D u n ărea dela povârnişul O reah ova până la punteî
de sus şi V od iţa cea M a re, pe am ândouă părţile
cu nucii şi cu livezile, până la seliştea Bahnei
moara la Bistriţa şi 40 de sălaşe de Ţigani.
A cestea toate le dărueşte şi le întăreşte domnii
mea, cu toată porunca şi întăritura, să fie nemiş-1
cate şi neschimbate, de asemenea şi satele să fie |
libere de toate prestaţiile şi dăjdiile şi venituri ale|
domniei mele. Pe lângă acestea, porunceşte domnia]
m ea ca călugării din ambele mănăstiri să fie de sine
stătători şi după moartea cârmuitorului lor, să ni
le puie nimeni alt cârmuitor, nici eu însumi, Mircec
v oevod , nici altul dintre cei de după mine, ci n u - !
mai pe cel pe care ei înşişi îl vor b in e v o i; nici sâ
se strice rânduiala şi datina lui N icodim şi poruncî
mea. C in e ar îndrăzni să strice ceva din toate]
acestea sau să facă vreun rău, să fie blestemat de
D u m nezeu Atotţiitorul, de prea curata Născătoare
j D um nezeu şi de toţi sfinţii şi să fie părtaşi cu
toţi cei ce s ’au lepădat de D om nul şi L-au dat p e
^ " im an u l 6900 (1392), indiction 15.
-j- lo M ircea voevod, din mila lui D u m nezeu
domn.
p. p. Panaitcscu. D o cum entele Ţării Româneşti. D o c u m e n te
interne' 1369— 1490. Bucureşti 1938. D ocum entul Nr. 11.
*
3.
F ără Ioc şi dată.
M ircea voevod întăreşte din nou toate p rivilegiile
şi proprietăţile m ănăstirii T ism an a , p rivileg iu l tatălui
său R a d u l voevad, a l unchiului să u V ladislav voevod
pentru Vodiţa, daniile m am ei sale, doam na C alinichia
şi a lui Lucacl. D o m n u l adaugă şi el din partea Iui
satele Trufeşti, Piatra, O bedin, Ceaurii, Ugrii, Du-
şeşti, Ploştina, Jarcovăţ, Varovnic, Suşiţa, Novoselfi,
precum şi zeciuiala produselor m inelor de aram ă dela
Bratilov. C onfirm ă şi sa tu l Sagavăf, cum părat de popa
Nicodim dela D an vodă. P orunceşte ca egum enii să
fie aleşi de călugări, fă r ă am estecul nim ănui, nici
măcar al domnului.
t Pentru că eu întru Hristos D u m n ezeu bine-
credincios, Io M ircea voevoda, din mila lui D u m ­
nezeu domn a toată Ţara Ungrovlahiei, la începutul
domniei dăruite mie de D um nezeu am aflat o mă­
năstire în ţ a r a domniei mele la locul numit Tismana,
pe care sfânt-răposatul părintele domniei mele, Io
K adul voevoda, a ridicat-o din temelii şi sfânt ră­
posatul fratele domniei mele, D a n voevoda, a în-
tănt-o cu multe lucruri. D eci a binevoit domnia
TOea să le fiu moştenitor, precum în domnie, şi în
aceasta şi să înnoiesc aşa dar pomana părintelui
omniei mele şi a fratelui, pentru viaţa şi mântu-
Irf a domniei mele, acest hram al preasfintei stă-
P^ne Născătoare de D u m nezeu şi pururea fecioara
n a să-l întăresc cu tot felul de daruri şi v e n i­
turi şi cele nedesăvârşite să le isprăvesc, şi nu numai
aceasta, dar şi câte au dăruit părintele meu şi fra­
tele meu acestei mănăstiri pe toate să le confirm şi
să le întăresc, spre slava lui Dum nezeu, în lauda
şi cinstea prea slăvitei noastre stăpâne Născătoare
de Dum nezeu, ca s ’o axîu pe ea* întăritoare şi aju­
tătoare în viaţa domniei mele, iar în ziua cea cum­
plită, mijlocitoare pentru viaţă veşnică.
M a i îniâi întăreşte domnia mea cele dăruite d
sfânt răposatul părintele domniei mele, R a d u l v o e­
vod, satul vadul Cumanilor cu Toporna şi balta
Bistreţ de la Tolpiţa la G ârla-R epede, mai sus de
C ovaciţa, şi pe lângă aceasta satele Hârsova c\
Sâlcişoara şi Tismana, cât a fost L igăcească şi Ru
şească, şi grâul din judeţul Jaleş, 400 de găleţi p
fiece an şi 35 de burdufuri de brânză şi 10 caşca-
v a le şi 10 burdufuri de miere.
Şi pe lângă aceasta dărueşte şi domnia me
satele Trufeştii şi Piatra şi O b ed in şi Ceaurii ş:
U g ri şi D uşeşti şi Ploştina şi Jarcoveţ şi V a ro vn i
şi Suşiţa şi N ovoselţi şi la Blatniţa satul Pesticevi
p e care l-a dăruit maica domniei mele, doamna Ca
linichia şi satul Sogoino, pe care l-a dăruit Luca
şi Bistriţa cu vam a şi Sagavăţul pe care l-a cum
părat popa Nicodim dela D an vodă şi moara del<
Bistriţa pe care a dâruit-o mama domniei m ele ş
Leurda şi Cireşelu şi Godineşti.
Pe lângă aceasta întăresc ce a dăruit sfânt ră
posatul unchiu al domniei mele, V la d isla v voevoda
Sfântului Andonie dela V od iţa, satul Jid ovştiţa şj
Petroviţa şi V ărgoviţa şi întreg vârtejul din miji
la Porţile de F ier şi din opt pescării zeciuială ş
D u n ărea dela povârnişul O reah ova până la hotaru
R u şavei şi V od iţa cea M are dela D u n ăre cu s
liştile Bahnei şi cu nucii şi cu livezile, E lh oviţa toa
şi Ţerovăţ. A dăruit domnia mea la baia dela Bra
tilov, dela roţile din C iop H anoş zeciuială.
A cestea toate le dărueşte şi le întăreşte domni
mea cu toată porunca şi întăritura să fie nemişcat
şi neschimbate cât v a trăi domnia mea şi cât va
trăi fiul domniei mele, Io M ih a il voevoda.
D easem enea şi satele libere de orice prestaţii
şi dăjdii şi venituri ale domniei mele. Pe lsngă
acestea porunceşte domnia mea călugărilor din am­
bele mănăstiri să fie de sine stătători, după moartea
cârmuitorului lor, nimeni să nu le pue cârmuitor,
nici eu însumi, voevodul M ircea, nici altul dintre
cei de după mine, numai pe cel pe care ei singuri
îl vor bine voi, nici să se strice rânduiala şi datina
lui Nicodim şi porunca mea. C ine ar cuteza, măcar
însumi domnia mea, sau dintre fii domniei mele,
sau vreunul dintre domnii ce vor sta pe urma mea
şi vor căuta să strice această întăritură şi poruncă
a domniei mele şi rânduiala şi datina lui Nicodim,
pe unul ca acela să-l lovească D um nezeu cu straş­
nica şi dreapta lui judecată şi să-i fie potrivnică
prea sfânta stăpână Născătoare de D u m nezeu şi
să fie blestemat de cele şapte sfinte şi ecumenice
soboare şi să fie socotit cu Iuda şi cu A rie şi cu
toţi cei ce s ’au lepădat de D um nezeu şi l-au dat
pe E l morţii.
Io M ircea voevoda, din mila lui D um nezeu
domn.
P. P. Panaitescu. D ocum entele Ţării Româneşti. D ocum ente
interne 1369 — 1490. Bucureşti, 1938. Documentul Nr. 23.
4.
F ără toc şi dată.
Mircea voevod întăreşte m ănăstirii T ism ana toate
Privilegiile ş i posesiunile ei, privilegiul tatălui său,
R adul voevod, a l fra telu i său D an voevod, a l unchiului
său Vladislav voevod pentru Vodiţa. A p o i satele d ă ­
ruite de dânsul: Jarcovăţul, Suşiţa, P esticevsL. A ni-
nişul, două oărţi, pe J iu , zeciuială din roţile m inelor
de aram ă dela B ratilov. în tă reşte şi sa tu l Sogoino,
schim bat de Nicodim în fata dom nului pe P oroniţii,
Şogovăţul cum părat de N icodim sub D an-V odă, Gro-
?ani jum ătate, p ă rţile dela Pocruia ale lu i Tatomir,
Voicu şi Radoslav, două p ă rţi pe J a le ş lăsate m o şte­
nire de D im itrie D ăbăcescu, m oara lăsată de m am a
dom nului. .Se întăreşte şi rânduiala lui Nicodim , ca
să -şi aleagă singuri călugării conducătorul.
f Pentrucă eu întru Hristos O u m n e z e u bine-
credincios, Io M ircea voevod, din mila lui D u m ­
nezeu domn a toată U ngrovlahia, la începutul dom­
niei dăruite mie de D u m nezeu am aflat in ţara
domniei mele, la locul numit Tismana o mănăstire,
pe care sfânt răposatul părintele domniei mele, Io
R adul V oevo d a , din temelii a ridicat-o şi sfânt ră­
posatul fratele domniei mele, Io D a n voevoda, a
întărit-o cu multe lucruri, de aceea a binevoit
domnia mea, să le fiu urmaş precum în domnie,
aşa şi în aceasta, să înnoiesc deci pomana părin­
telui meu şi a fratelui pentru viaţa şi mantuirea
domniei mele, acest hram al preasfintei stăpâne
N ăscătoare de D um nezeu şi pururea Fecioară M a n a
să-l întăresc cu tot felul de daruri şi venituri şi,
cele nedesâvârşite să le isprăvesc. N u numai aceasta,
dar şi câte au fost dăruite sub părintele şi sub
fratele meu mănăstirii, pe toate să le confirm şi să
le întăresc pentru slava D um nezeului meu spre
lauda şi cinstea prea siăvitei mele stăpâne şi prea-
sfintei Născătoare de 'Dumnezeu, ca s ’o aflu pe ea
în viaţa domniei mele întăritoare şi ajutătoare, iar .
în ziua cea cumplită a judecăţii, mijlocitoare de <
viaţă veşnică.
M a i întâi întăresc cele dăruite de sfânt răp o­
satul părintele domniei mele, Ioan Radul voev o d :
satul V adul-C um anilor cu jumătate din Toporna ş i'
balta Bistreţul dela Topolniţa până la G ârla-R e-
pede, mai sus de C ovaciţa, cu satul numit Hârso-
munţi şi Tism ana pe amândouă părţile, câtă a fost
Ligăcească şi Ruşească şi grâul din judeţul Jaleş,
400 de găleţi pe fiece an. Şi cine v a fi găletar,
să nu întrebe de aceasta pe domnia mea, ci să tri­
mită îndată la mănăstire.
D u p ă aceea întăreşte domnia mea câte a dăruit
sfânt răposatul fratele domniei mele, D a n voevod :
nucii, câţi pomi sânt p e J a le ş la D ăb ăceşti şi din
casa domniei mele pe fiecare an, 10 burdufe de
brânză, 10 caşcavale, 10 pături, 10 postavuri de
manta şi 10 postavuri de încălţăminte.
P e lângă acestea dărueşte şi domnia mea mai
sus zisei mănăstiri a preasfintei N ăscătoare de D u m ­
nezeu satul J arcovăţ cu Potocul şi satul Suşiţa şi
satul Pesticevo şi satul Sogoino, pe care l-a schim­
bat Nicodim în faţa domniei mele pe satul d ela Po-
roniţi, şi satul Saghievăţ, pe care l-a cumpărat N i ­
codim sub D a n voevod, şi jumătate satul Groşani
şi la Pocrui, baştina lui Tatomir şi V oicu şi a lui
R adoslav şi dela J a leş a patra parfe, pe care a dă-
ruit-o mănăstirii însuşi Dim itrie D ăbăcescu la moar­
tea sa, şi două bucăţi din satul pe Jiu , numit Ani-
niş şi salul la Baltă numit Sălcişor şi dela roţile lui
C iop Hanoş la Bratilov, zeciuală de aramă. încă şi
moara pe care a dăruit-o mama domniei mele, doamna,
la Bistriţa, care a fost a arhimandritului Basea.
în că pe lângă acestea întăreşte domnia m ea câte
a dăruit sfânt răposatul unchiu a l domniei mele,
V lad islav voevod, sfântului A ntonie dela Vodiţa,
satul Jidovştiţa şi grâul, găleţile dela satul Costii,
la fo p o ln iţa şi vârtejul dela mijloc la D unăre, la
iuţeli şi venitul dela o p t pescării şi D u n ărea dela
povârnişul O reah ova până la puntea de sus şi V o ­
d iţa cea M a re pe am ândouă părţile cu nuci şi cu
livezile până la seliştele Bahnei şi moara la Bistriţa
şi Ţiganii, 40 de sălaşe.
A cestea toate le dărueşte şi le întăreşte domnia
niea cu toată porunca şi întăritura să fie nemişcate
Şi neschimbate, de asemenea şi satele libere de toate
prestaţiile şi dăjdiile şi ven itul domniei mele.
P e lângă acestea porunceşte domnia mea ca că­
lugării din amândouă mănăstirile să fie de sine stă­
tători şi după moartea cârmuitorului lor, nimeni să
nu numească pe cârmuitor, nici eu însumi, voevodul
M ircea, nici altul dintre cei de după mine, ci numai
pe cel pe care singuri îl vor binevoi, nici să se strice
rânduiala şi datina lui Nicodim şi porunca mea. Cine
ar cuteza, m lca r însumi domnia mea sau dintre fiii
domniei mele sau cineva dintre domnii cari vor sta
pe urma mea şi va strica această întăritură şi p o­
runcă a domniei mele şi rândiala ?i datina lui N i ­
codim, pe unul ca acela să-l lovească D um nezeu
cu straşnica şi dreapta lui judecată şi să-i fie p o ­
trivnică preasfânta stăpână, Născătoarea de D u m ­
n ezeu şi să fie blestemat de sfintele şapte soboare
ecumenice şi să fie socotit cu Iuda ş\ cu A rie cu
toţi cei ce s’au lepădat de Dom nul şi L-au dat pe
E l morţii.
f Io M ircea voevoda, din mila lui D um nezeu
domn.
P. P. Panaitescu. D ocum en tele Ţării Româneşti. D ocu m en te
interne 1369— 1490. Bucureşti 1938. D ocum entul Nr. 18.
5 vlahiei şi peste părţile de peste munţi şi către p ă­
F ără loc şi dată.
M ircea cel M are întăreşte unor m oşneni m oşiile
P leniţa şi Păstaia.
V e z i pentru existenţa acestui docum ent, docum entul Nr. 3
din dom nia lui D an 1 şi mai jos docum entul lui A lexandru Iliaş
din 4 Mai, fără an, pentru Pleniţa şi Păstaia, la dom nia acestuia.
6.
F ără loc şi dată.
M ircea cel M are, scuteşte de văm i pe negustorii
lui V ladislav R egele P oloniei şi ai principelui Vitold,
afară de Târgonşte.
„Să aibă voie de a ven i în ţara dom niei mele
cu mărfurile lor. fiindu-le venirea slobodă pe cre­
dinţa şi sufletul domniei m e l e ......... şi numai într un
loc, unde le va fi deslegarea mărfurilor, la Târgo-
vişte, acolo să plătească v a m ă ......... vânzând şi
cumpărând, prin toate oraşele, prin toate schelele
depe D unăre începând dela Porţile-de-Fier şi chiar
până la Brăila, şi prin toate căile din munţi, şi ni-
căiri să nu plătească vamă, nici într’un târg şi nici
într’o schelă ; şi unde vama va fi arendată de către
domnia mea, acolo vameşul să nu cuteze a-i vămui,
ci să pună pe socoteala domniei m e le ..." .
Intre acestea se înţelegeau şi v ă m ile doljene dela Jiu, Co=
mani şi Toporna.
Publicat de Haşdeu in C olum na lui Traian.
7.
F ă ră loc şi dată.
M ircea cel M are scuteşte de toate văm ile concedate
sau nu, carele M ânăstirei Cozia.
Ţ Intru Hristos D u m nezeu binecredincios şi de
Hristos iubitor, Io M ircea mare voev od şi domn,
stăpânind şi domnind peste întreaga ţară a Ungro-
rţile tătăreşti şi herţeg al Âmlaşului şi Făgăraşului
şi domnitor al Banatului Severinului, a binevoit
domnia mea, cu a sa bunăvoinţă şi cu inima curată
şi a dăruit domnia mea acest preacinstit şi cu bună
faţă, prezentul hrisov al domniei mele, mănăstirii
Sfintei şi de viaţă începătoare Troiţe, şi cârmuito-
rului ei, stareţului k i r ---- , ca să umble carele mă­
năstireşti în ţara domniei mele, iar unde se află
vamă, sau cumpărată, sau necumpărată, nimeni să
nu cuteze dintre vameşi să se ispitească şi să ia
ceva carelor mănăstireşti. C ine s ’ar încumeta să le
ia, acela va primi mânia lui D um nezeu şi bleste­
mul sfinţilor 318 părinţi şi pedeapsă şi urgie dela
domnia mea ca călcător şi neascultător al hrisovu­
lui domniei mele şi al fiului domniei mele M ih a il
voevod.
Io M ircea voevoda, din mila lui D um nezeu domn.
P. P. Panaitescu. D o c u m e n te le Ţării Rom âneşti. D ocum ente
1369— 1490. Bucureşti 1938. D ocum entul 26.
in te rn e
Intre acestea se înţelegeau şi văm ile doljene dela (iu, Co»
m ani şi Toporna.
 DOM NIA LUI M IH^I I
1418 Ianuarie 31 — 1420 August
1.
F ără loc [Iulie, 1419].
M ihail- Vodă scuteşte de\toate văm ile, concedate sau
nu, carele m ă n ă stirii C ozia şi ale stareţului Sofronie.
■j" Eu, cel întru Hristos binecredincios şi de
Hristos iubitor, Io M ih a il marele voevod şi domn,
stăpânind şi domnind peste toată ţara U ngrovlahiei
şi a părţilor de peste munţi, încă şi spre părţile
tătăreşti şi herţeg al Am laşului şi al Făgăraşului şi
domnitor al Banatului Severinului şi de amândouă
părţile peste toată Podunavia, până la marea cea
mare şi stăpânitor al cetăţii Dârstorului, a binevoit
domnia mea cu a sa bunăvoinţă şi cu inimă curată
şi a dăruit dămnia mea acest prea cinstit, cu bună
faţă şi prezentul hrisov al domniei mele mănăstirii
Sfintei şi de viaţă începătoarei Troiţe şi căpeteniei
ei, stareţului kir Sofronie, ca să umble carele mă­
năstirii prin ţara domniei mele, iar unde se află
vama, fie cumpărată, fie necumpârată, nimeni să nu
cuteze dintre vameşi să se ispitească să dăuneze
carelor mănăstireşti. Cine s ’ar încumeta să dăuneze
cu ceva, până la un fir de păr pe cele mai sus
scrise, acela va primi mânia lui D um nezeu şi bles­
temul sfinţilor 318 părinţi şi pedeapsă şi urgie dela
domnia mea, ca violator şi neascultător al hriso­
vului dom niei mele.
In anul 6927 (1419) luna Iulie 18.
f Io M ih a il voevod, din mila lui D um nezeu domn.
P. P. Panaitescu. D ocum entele Ţării Româneşti. D o c u m e n te
interne 1369 — 1490. Bucureşti 1938. D ocum entul Nr. 39.
D e c i Carele Coziei erau scutite şi la trecerea prin văm ile
Doljene, V adul Comanilor, Toporna şi v am a dela Jiu=Craiova.
DOM NIA LUI DAN II
1420—1421 Mai, 1421 N oem vrie — 1423 vara,
1423 vara — 1424, 1427 — 1431 Iunie
Nr. 1.
F ără loc, 5 A u g u st 1424.
D an I I confirm ă m ăn ă stirii Tism ana toate p riv i­
legiile ei m ai vechi: a l bunicului său, R a d u vodă, al
tatălui său, D an vodă, a l unchiului său, V ladislav vo­
evod, pentru m ănăstirea Vodiţa, precum şi daniile doam ­
nei Calinichia, m ătuşa lui, ale lui Lucaci banul şi
cum părăturile popii N icodim şi ale lu i A g a to n dela
Stanciu fiu l lui M acher. I n plus, dom nul donează m ă­
năstirii satele V arovnic şi P odenii şi confirm ă vechea
autonomie a m ănăstirii.
f Pentru că eu întru Hristos D um nezeu bine
credincios, Io D a n vo ev od din mila lui D um nezeu
domn a toată ţara U ngrovlahiei, la începutul dom­
niei mele dăruite de Dum nezeu, am aflat o mănăs­
tire în ţara domniei mele la locul numit Tismana,
pe care sfânt răposatul bunicul domniei mele, Io
Radul voevod, a ridicat-o din temelii şi sfânt-răpo-
satul părintele domniei mele, Io D a n voevod, a în­
tărit-o cu multe lucruri, de aceia a binevoit domnia
mea să fie urmaşul lor, precum în domnie, aşa şi
în aceasta şi să înnoiesc deci pomana părintelui,
domniei mele, pentru viaţa şi mântuirea domniei
mele, acest hram al prea sfintei stăpâne N ăscătoare
de D um nezeu şi pururea fecioară M.aria să-l *ntă-
resc cu tot felul de daruri şi de venituri şi să îm­
plinesc cele neisprăvite.
 N u numai acestea, dar şi câte au fost dăruite
acestei mănăstiri de bunicul meu şi de părintele
meu, toate să le întăresc şi să le confirm, pentru
slava lui Dum nezeu şi spre lauda şi cinstea prea
slăvitei stăpânei noastre, N ăscătoare de D u m nezeu ,
ca s'o aflu pe ea întăritoare şi ajutătoare în viaţa
domniei mele, iar în ziua cea cumplită, mijlocitoare
pentru viaţa veşnică.
M a i întâi întăreşte domnia mea cele dăruite de
sfânt răposaţii părinţii domniei mele, satul V ad u l
Cumanilor cu Toporna şi vam a dela Calafat şi balta
Bistreţ d ela Topliţa până la G ârla R ep ed e, mai
sus de C ovaciţa şi pe lângă ele, satele Hârsova cu
Sălcişor şi Tismana, cât a fost Ligaceşcă şi Ruşescă
şi grâul dela judeţul Jaleş, 400 de găleţi pe fiece
an şi burdufuri de brânză 35 şi 10 caşcavale şi 10
burdufuri de miere şi 10 postavuri de mantale şi
10 postavuri de încălţăminte.
P e lângă aceasta, dărueşte domnia mea satul
Ceaurii şi Duşeşti şi U gu rei şi cu ce a cumpărat
în zilele domniei mele p op a kir Agaton dela Stan-
ciul, fiul lui M ah er, şi i-a dat un cal bun şi două
cupe şi două linguri şi un brâu de argint, şi Ploş-
tina şi Leurda şi Cireşul şi lu r c in e şti şi Jarcovăţ
cu Potoc şi Suşiţa cu N ovoselţi şi la Blatniţa satul
Pesticevo, pe care l-a dăruit bunica domniei mele,
doamna Calinichia, şi satul Sogoi pe care l-a fost
dăruit Lucaci ban şi Bistriţa cu vama şi Sagavăţ,
pe care l-a cumpărat p op a Nicodim dela D a n v o e­
vod şi moara de la Bistriţa, pe care a dăruit-o
bunica domniei mele. D u p ă aceasta, întăresc ceea
ce a dăruit sfânt răposatul unchiul domniei mele,
V la d isla v voevod. sfântului A ntonie dela V od iţa,
satul J id o vştiţa şi moara la Bistriţa şi vârtejul dela
mijloc întreg la Porţile de F ie r şi dela opt pescării
zeciuială şi Dunărea dela povârnişul O rea h o va până
la hotarul R uşavei şi V o d iţa M a re dela D u n ăre cu
seliştele Bahnei cu nucii şi cu livezile şi E lh oviţa
toată şi Ţerovăţul şi satul V arovnic şi cu hotarul.
ne care l-a dăruit domnia mea şi satul Podeni cu
hotarul. .
A cestea toate ie dărueşte şi le întăreşte domnia
mea cu toată porunca şi întăritura, să fie nemiş­
cate şi neschimbate, cât va trăi domnia mea şi cât
vor trăi rudele domniei mele.
D e asem enea şi satele să le fie libere de toate
prestaţiile şi Ţiganii, 40 de sălaşe, să fie liberi de
toate prestaţiile şi dările şi veniturile domniei mele.
Pe lângă aceasta, porunceşte domnia mea ca
călugării din am ândouă mănăstirile să fie de sine
stătători şi după moartea cârmuitorului lor, nimeni
să nu aşeze un cârmuitor, nici însumi eu, voevodul
Dan, nici altul dintre cei de după mine, numai ei,
singuri să pue pe cine vor binevoi, nici să se strice
regula şi datina lui N icod im şi porunca mea. Cine
ar îndrăzni, măcar şi însumi domnia mea, sau cine
va sta domn pe urma mea şi va strica această în-
tăritură şi poruncă a domniei mele şi datina lui
Nicodim, pe acela să-l nimicească D um nezeu la cum­
plita judecată şi să-i fie protivnică prea sfânta stă­
până Născătoare de D um nezeu şi să fie blestemat
de sfintele 7 soboare ecumenice şi să fie părtaş cu
Iuda şi cu Arie şi cu toţi cei ce s ’au lepădat de
Domnul şi cu acei Iudei care au strigat asupra M â n ­
tuitorului nostru Iisus Hristos, sângele lui asupra lor
şi asupra copiilor lor, ceeace este şi va fi în v e c f
Amin.
Şi s’a scris în anul 6932 (1424), indiction 2,
luna A ugust 5 zile. '
f Io D a n voevoda, din mila lui D um nezeu domn.
P. P. Panaitescu. D ocum entele Ţării Româneşti. D o cu m en te
interne 1369 — 1490. Bucureşti 1938. D ocum entul N r. 46.
2.
F ără loc şi dată (1420— 1424).
D an I I întăreşte orăşenilor din T ârgovişte privi­
legiul lor dela vechii voevozi, să facă negoţ în toată
tara, chiar la Severin şi la B ră ila , plă tin d va m ă n u ­
m a i’la Tdrgovişte, 12 ducoţi pentru m aja de ceară,
ta rifu l redus pentru piper, şofran, fier, bumbac şi alte
cum părături. F lo rin i să nu dea.
f Io D a n marele voevod şi domn autocrat, dă
domnia mea această poruncă a domniei mele ora­
şului domniei mele, Târgoviştenilor: iată vă liberează
domnia mea de toate şi de vamă, să nu daţi nică­
ieri, numai la Târgovişte, şi apoi să umblaţi şi pe
la Severin şi prin toate târgurile şi la Brăila şi prin
toată ţara domniei mele, nicăieri să nu daţi. Şi pre­
cum a ţi dat vamă mai înainte, astfel şi acum: dela
-o majă de ceară 12 ducaţi, florini să nu fie; dela
piper, dela şofran, dela fier, dela bumbac, adică
dela toate cumpărăturile, să daţi vamă mai puţin
cev a ; precum aţi dat în zilele vechilor domni, astfel
şi acum. Iar cine ar strica, dintre boierii domniei
mele, măcar şi însuşi domnia mea, să fie blestemat
de Hristos D um nezeu a tot ţiitorul, Amin.
f Io D an voevoda, din mila lui D um nezeu domn.
P. P. Panaitescu, D ocum entele Ţării Româneşti. D ocu m en te
interne 1369=1490. Bucureşti 1938 Docum entul Nr. 44.
N egustorii Târgovişteni d eci nu plăteau v am ă nici la v am a
dela Jiu (Craiova) nici la V adul Comanilor nici la Toporna (Bis*
treţul).
DOM NIA LUI VLAD DRACUL
1436 — 1442 Alartie
1.
A rg eş, 2 A u g u st 1439.
V lad D ra cu l întăreşte m ănăstirii T ism ana toate
daniile bunicului său, R a d u voevod. ale unchiului său,
D an voevod. ale tatălui său, M ircea voevod, ale bunicii
sale, doamna C alinichia şi ale lu i Lucaci, precum şi
daniile unchiului tatălui său, V ladislav voevod, făcute
m ănăstirii Vodifa. D easem enea confirm ă cum părăturile
vechi ale lui Nicodim ş i obiceiul, lăsat de acesta, ca
egumenul să fie ales de călugări, fă ră am estecul dom nului
Ţ Eu, cel întru Hristos Dumnezeu binecredincios
şi binecinstitor şi de Hristos iubitor, Io V la d voevod
şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu bunăvoinţa
lui D u m n e z e u stăpânind şi domnind peste toată ţara
Ungrovlahiei, herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului, a
binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă, cu inimă
cu ra tă şi luminată şi am dăruit acest atotcinstit şi
cu frum oasă faţă, care este deasupra tuturor cin-
stelor şi darurilor, prezentul hrisov al domniei mele,
mănăstirii din ţara domniei mele la locul numit
Tismana, pe care sfânt răposatul părintele părin-
telui meu M ircea voevod, R ad u l voevod, din temelie
a ridicat-o şi sfânt răposatul fratele părintelui meu,
U a n voevod, cu multe lucruri a întărit-o. D eci a
binevoit domnia mea, precum în domnie, aşa şi în
aceasta să le fiu urmaş şi să înnoiesc deci pomana
Părintelui domniei mele pentru viaţa şi mântuirea
domniei mele, acest hram al preasfintei stăpânei
N ă s căto are de Dumnezeu şi pururea fecioară M aria
 Dan voevod, să fie libere de orice prestaţii şi dăjdii
sâ -1 întăresc cu tot felul de daruri şi venituri şi
cele neisprăvite să le împlinesc, nu numai aceasta, 1 venituri ale domniei mele.
Si Pe lângă aceasta porunceşte domnia mea că-
ci câte au dăruit părintele meu şi fratele lui acestui
lueănlor să fie de sine stătători în amândouă mâ-
hram, pe toate să le întăresc şi să le confirm spre
ă^stirile şi după moartea cârmuiţorului lor, nimeni
slava lui D um nezeu şi spre lauda şi cinstea prea-
să nu le aşeze alt cârmuitor, nici eu însumi, V lad
sfintei stăpânei noastre N ăscătoafe de Dumnezeu,
v o e v o d , nici altul nimeni de după mine, numai pe
ca s'o aflu pe E a întăritoare şi ajutătoare în viaţa
icela pe care ei singuri îl vor binevoi, nici să se
domniei mele, iar în ziua cea cumplită mijlocitoare.
gtnce regula şi ordinul lui N icodim şi porunca mea.
Mai întâi întăreşte domnia mea cele dăruite de
Cine ar îndrăzni, măcar şi însumi domnia mea, sau
bunicul domniei mele, R ad u l v o e v o d : satul Vadul.
dintre fiii domniei mele, sau oricare domn care va
Cumanilor cu Toporna şi Tismana, câtă a fost Li-
sta pe urma mea şi v a strica această întărire şi porunca
găşeascâ şi Ruşească şi balta Bistreţ dela Topoliţa j
domniei mele şi regula şi ordinul lui Nicodim, unul
până la G ârla-R epede, mai sus de C ovaciţa şi P® |
ca acela să-l lovească Dumnezeu cu straşnica şi
lângă aceasta şi satele Hârsova cu Sălcişoara şi grâul
dreapta lui judecată şi să-i fie potrivnică preasfânta
din judeţul Jaleşului, 400 de găleţiT de ^câte ori e
stăpână Născătoare de D um nezeu şi să fie blestemat
vremea dăjdiei, 10 burdufe de brânză şi 10 caşca- j
de sfintele şi ecumenicele 7 soboare şi să fie socotit
v ale şi 10 măsuri de miere şi 10 postavuri de man­
cu Iuda şi cu Arie şi cu toţi cei ce s a u lepădat de
tale şi 40 de sălaşe de Ţigani. I
Şi pe lângă aceasta a dăruit părintele domniei Dumnezeu şi l-au dat pe el morţii.
Aceştia sânt martorii: jupân Tudor, jupân Stan-
mele, Mircea voevod, satul Ceauri şi D uşeşti şi Ploş-f
ciu, jupân M an ea dvornic, jupân Stanciul fratele
tina şi Jarcovăţ cu Potoc şi Suşiţa cu N ovoselţu şi
lui M ircea, jupân Tatul Sârbul, jupân Iarciul, jupân
la Blatniţa, satulEegtjcevg, pe care 1 a dăruit doamna
Stanciul Honoi şi C oica protovistier, Dimiţru spătar,
C alinichia, bunica domniei mele şi Lucaci a dăruit |
logofătul Ştefan, Semen stolnic, Şerban vistiar, M iclea
şi satul Săgoino şi a dăruit unchiul părintelui dom­
niei mele, V lad islav voevod, sfântului A ndonie dela j paharnic, Badea comis. E u C oica care am scris la
Argeş, luna August 2 zile, anul 6947 (1439), in-
V o d iţa satul Jidoştiţa şi moara dela Bistriţa şi vâr­
tejul mijlociu întreg la Porţile de Fier şi zeciuialâj diction 2.
f Io V la d voevoda, din mila lui D um nezeu domn.
dela opt pescării şi D unărea dela povârnişul O rŞ-L
hova până la hotarul R uşavei şi V od iţa M a re d e la j P. P. Panaitescu. D ocum entele Ţării Româneşti. D ocum ente
Dunăre cu seliştile Bahnei cu nucii şi cu livezile şi I interne 1369 — 1490. Bucureşti 1938. D o cu m en tu l N r. 73.
E lh oviţa toată şi Ţaroveţul. Şi a dăruit părintele ^
domniei mele la mine, zeciuială dela roţile lui C io p l
H aneş la Bratilo^,
A ceastea toate le-am dăruit şi domnia mea şt|
le-am întărit cu toată porunca şi întăritura ca s ă i
fie nemişcate şi neschimbate, cât va trăi domnia 1
mea şi cât vor trăi fiii domniei mele, M ircea şi I
V la d şi Radul. D e asemenea şi satele toate, încă ş i l
Sagovăţul, pe care l-a cumpărat popa N icodim dela j

DO M NIA LUI R A D U -C E L -FR U M O S
1462 August — 1473 Noem vrie
1.
B ucureşti, 10 Iu lie 1464
R adu cel F rum os întăreşte m ănăstirii T ism an
toate privilegiile acordate de străm oşii lui, adăugân
şi sa tele F ărcăşeşti la D unăre şi V atăşeşti, zece gălef
de grâu şi două butoaie de vin. în tă reşte dreptul ce
vechiu a l călugărilor de a -şi alege singuri egumena
şi scuteşte toate proprietăţile m ănăstirii de orice dă
ş i prestaţii.
Ţ Intru Hristos D um nezeu bine credincios ş
bine cinstitor şi de Hristos iubitor*şi autocrat şi c
mirul lui Dum nezeu uns, Io R ad u l vo ev od şi do
şi fiul marelui V la d voevod, din mila lui D um neze
şi cu bunăvoinţa lui D u m nezeu stăpânind şi domnin
peste toată ţara U ngrovlahiei şi herţeg al Amlaşului
şi Făgăraşului, a binevoit domnia mea, cu a s“
bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată şi am dăruit!
acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă, care este
deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, prezent .
hrisov al domniei mele, hramului şi locaşului prea
curatei stăpânei noastre Născătoare de Dum neze
şi pururea fecioară M a ria şi mănăstirei domnie
mele numite Tismana, pe care sfânt răposaţii părinţ
părintelui domniei mele, V la d voevod, cu mult
lucruri au întărit-o. D e c i şi domnia mea am binevoi
să le fiu urmaş şi întru aceasta, ca şi în domnie ş#
să înnoiesc deci pomana părintelui domniei mele ş"
pentru viaţa şi mântuirea domniei mele, acest hra
al preacuratei stăpâne vrem să-l întărim până şi cât
nu este puterea, după cum a dăruit părintele dom­
niei mele pentru cinstea şi lauda preasfintei stăpâne,
ca să-mi fie ajutătoare în ziua cumplită a judecăţii.
M a i întâi întăreşte domnia mea şi dăruesc satul
V a d u l Cumanilor cu Toporna şi Tismana, cât a fost
Ligăcească şi Ruşească şi balta Bistreţ dela Topliţa
până la G ârla A lbă, mai sus de C ovaciţa şi pe
lângă ea satul Hârsova cu Sălcişoara.
Şi pe lângă aceasta, a dăruit bunicul domniei
mele, M ircea voevod, satul Ceauri şi U ngurei şi
Ploştina şi Jarcovăţ cu Potoc şi Suşiţa cu N ovoselţi
şi la Blatniţa, satul Pesticevo, pe care l-a dăruit
doamna Calinichia,- bunica, părintelui domniei mele,
V lad voevod, şi satul Sogoino, pe care l-a dăruit
Lucaci. Şi unchiul părintelui meu V la d voevod,
V ladislav voevod, a dăruit sfântului A ntonie dela
V odiţa satul Jid ovştiţa şi Vrăbiţa şi Bistriţa şi
vârtejul dela mijloc întreg la Porţile de Fier şi
zeciuială dela 8 pescării şi Dunărea de povârnişul
O reahova până la hotarul R uşavei şi V o d iţa M are
la Dunăre şi seliştea Bahnei cu nucii şi cu livezile
şi E lhoviţa şi Ţarovăţul. Şi încă şi la mină, dela
carele lui C iop Hanoş dela Bratilov, zeciuială.
A cestea toate le întăreşte şi le adaugă domnia
mea, cinste pentru cinste, ca să fie cuvântul părin­
telui domniei mele îm plinit şi neschimbat, ca să
primesc binecuvântare, iar nu blestem.
D e asemenea şi satele acestea toate şi încă şi
Sagavăţul, pe care 1 a cumpărat, Nicodim dela
bătrânul D a n voevod, să fie libere de toate dările
Şi prestaţiile, câte se află în ţara şi stăpânirea auto-
crată a domniei mele.
Şi după aceea să le fie şi s a t u l........şti, a patra
Parte şi Fărcăşeşti dela Dunăre şi V ataseşti. Şi încă
*e dau domnia mea pe fiecare an câte 10 găleţi de
grâu şi două butoaie de vin.
Şi încă le-am întărit şi făgăduiala dela înte-
 paharnic, N eagoe comis. C oica a scris în cetatea
meierea acestei sfinte mănăstiri, care este întărită Bucureşti, luna Iulie 10, anul 6972 (1464).
şi de toţi domnii, ca niciun domn, nici arhiereu, să -j- Io R ad u l voevoda, din mila lui D um nezeu.
n’aibă voie să aşeze egumenul acestei mănăstiri,
P. P. Panaitescu. D ocum entele Ţării Româneşti. D ocum ente
numai călugării singuri să aşeze pe egumen. Pe interne 1 3 6 9 — 1490. Bucureşti 1938. Docum entul 103.
cin e le va place lor să aşeze să-l aşeze şi domnia
mea, şi altfel să nu fie. * * 2.
D e c i le-am dat şi domnia mea ca toate cele F ără loc şi dată.
mai su* scrise să fie mănăstirii de ocină şi de ohaba
şi spre veşnică pomenire şi pentru hrana sfinţilor Rada cel F rum os întăreşte unor m oşneni m oşiile
şi dumnezeeştilor călugări, începând dela vam a oilor, P leniţa şi Păstaia.
de vam a porcilor, de vam a stupilor, de vinărici, de V ezi pentru existenţa acestui document. D ocum entul N r. 3
găletărit, de posade, de cositul fânului, de t^lpe, din domnia lui D an I şi mai jos docum entul lui A lex a ndru Iliaş
de călăuze, de transporturi, precum şi de celelalte din 4 Mai fără an, pentru Pleniţa şi Păstaia, la dom nia acestuia.
dări şi prestaţii şi să nu cuteze'să le dăuneze acelor
sate, nici judecător, nici banul 1 ismanei, nici vreu­
nul dintre bircei, pentrucă cine le-ar dăuna, chiar
şi cu un fir de pâr, unul ca acela v a primi marej
rău şi urgie dela domnia mea, iar altfel nu v a nlj
după spusa domniei mele.
Blestem aşează domnia mea, ca după moartea
domniei mele, pe cine alege D um nezeu să fie domn
al Ţării Româneşti, sau din rodul mirau domniei
mele, sau din rude, sau, pentru păcatele noastre.,
ar sta din alt neam, dacă înnoieşte şi întăreşte şa
adaogă cinste la cinstea domniei mele, şi pe acela
D um nezeu sâ-1 cinstească şi să-l întărească în dom­
nia lui, dacă nimiceşte şi schimbă, şi pe acela D u.m-r
nezeu să-l lovească şi să-l ucidă, aici cu trupul, iar
în cel veac sufleteşte, şi să aibă parte cu Iuda şi
cu Arie şi cu acei cari au spus, sângele lui asupra
lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va h inj
veci. Amin. Şi sâ-i fie potrivnică sfânta Născătoare
de Dum nezeu. . J®
A ceştia sânt martorii acestui hrisov': jupaiŞ
Dragomir dvormc şi jupân V oico Dobriţa, jupâC
Cazan logofăt, jupân Stoica a lui V intilă, ju p â f
N ea go e a lui Borcea, jupân Duca, jupân D n a , 10|
gofât Dim itru, Braţul spătar, D ea tco stolnic, Iva
 vul şi jupan Stoica logofătul, i Ju p an Teodor v is­
tier i A lbul stolnicul, i R ad u l şi Dragom ir postel­
nici ; şi s ’au scris în oraşul Târgovişte A prilie 19
leat 7003.
Io V la d u voevod (L. P.).
A r h iv e le Statului. Bucureşti. Condica Mănăstirii Sadova.

DOM NIA LUI VLAD CĂLUGĂRUL

1482 M artie — 1495 Octomvrie
1-
1495 (7003) A p rilie 19 Tărgovişte.
Porunca lui V la d Călugărul, prin care întăreşte
lui Stoica cu feciorii lui şi fetei lui V lădaia cu feciorii ei,
m o şia L u m a şi şi moşia P ărului, ce le aveau bătrăue
şi drepte m oşteniri de baştină.
C u mila lui D um nezeu, Io V lad u v o ev o d ş
domn a toată Ţara Românească, feciorul marelui
V la d u voevod. . .
D a ta m D om nia mea această poruncă a domniei
mele Stoicăi cu leciorn lui şi cu fata lui anume
V la d a ie şi cu feciorii ei, ca să le fie lor moşia dela
Lumâsi. toată, şi iar dela Păr toată pentru că acest
moşii sânt bătrâne şi drepte moşteniri de baştin
ale Stoicăi. Iar după aceia au venit Stoica înaintea
domniei mele de au înfrăţit pe fiesa V lă d a ia preste
moşiile lor ce s ’au zis mai sus preste toate, ca sâ-i
fie lui în loc de fecior, şi domnii mele au dat un
cal. D r e p t aceia am dat lor şi domnia mea, ca s i
le fie lor moşiile stătătoare şi ohabnice lor şi fecio
rilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi oricărui
dintre dânşii i s a r întâm pla mai înainte moarte, ia
întru dânşii prigonire să nu fie şi să fie moşiile şi
bucatele lui, feciorilor şi fetei lui V lă d a iei iar alţii
nimenea amestec să nu aibă şi de nimenea să nu se
clintească după zisa domniei mele. Iată deci şi n ă r ­
uirii am pus domnia mea pe jupan D răgh ici vel
dvornic, i jupan Cârstian biv dvornic şi jupan Pâr-

DOM NIA LUI RADU C E l MARE
1495 O ctom vrie — 1508 Aprilie
1.
1503 (7011) A p rilie 1% Tărgovişte.
Porunca lui R adu cel M are p rin care întăreşte stă­
pânirea asupra m oşiei L um aşul şi P ă ru l lui jupân
Stoica cu feciorii, fetii lui Vlădaia cu feciorii şi
nepoatei lui Stoica cu feciorii.
Cu mila lui D um nezeu Io R ad u l V o ev o d şi
D om n a toată Ţara Rum ânească feciorul prea bu­
nului şi marelui V lad u l V o ev o d . — D at-am domnia
mea această poruncă a domniei mele slugii domniei
m e le : jupan Stoica şi feciorilor lui şi fetii lui V lă ­
daia cu feciorii ei şi nepoatei lui Stanca cu feciorii
ei, ca să le fie lor Lumaşul tot şi Părul tot pentru
că le este bătrână şi dreaptă moşie de moştenire. —
D u p ă aceia au venit jupân Stoica înaintea domniei
mele de au înfrăţit pe fiiesa V lădaie, şi pre nepoata
lui Stanca peste toate moşiile, peste Lumaş şi peste
Păr, ori câte va a vea Stoica încă până v a fi Stoica
viu, el singur să stăpânească moşiile iar după moar­
tea lui să stăpânească fata lui V lăd aia acele moşii
ce s ’au zis mai sus, iar după moartea V la d ei când
nu se v a găsi nici un fecior dintrânsa şi când nu
se va găsi din feciorii Stoicăi nici un fecior, atunci
să aibă a stăpâni nepoata lui Stanca acele moşii ce
s’au zis mai sus, şi domnii mele au dat un cal bun.
Pentru aceasta şi domnia mea am dat ca să fie lor,
pentru moştenire şi ohabnică lor şi feciorilor lor
nepoţilor -şi strănepoţilor lor şi oricăruia dintrânşii
i s ’ar întâmpla mai înainte moarte prigonire să nu
fie, şi să fie celor rămaşi în veci şi de nimenea să
nu se clintească după porunca domniei mele. Iată şi
mărturii am pus domnia mea jupan Barbul şi Pârvul,
Craioveni jupan Cârstian şi Badea care au fost vor­
nici şi jupan Stroe v el vornic şi jupan Stoica logo-
fătu şi D a n ciu l comisul şi Bogdan Stuparu şi C a ­
lotă vistierul i Badea paharnicul şi Dragom ir stol­
nicul i N ea go e şi Dragomir vel postelnici. $ i am
scris eu Stanciul gramaticul în scaunul Ţării Târ-
goviştii şi ispravnic Ion Portariul. A prilie 19 leat 7011.
Io R ad u l V o e v o d (L. P.)
A r h iv e le Statului, Bucureşti, Condica Mândstirei Sadova.
2.
1505 (7013) M a rtie 26, B ucureşti.
P orunca lui R a d u cel M are, prin care întăreşte
egum enului C hir M isa il ş i călugărilor dela M ănăstirea
Tism ana, daniile făcute de M ircea Voevod: sillştele şi
gârlele Blatniţei, Pesticevul, Topor na, Sagoina, balta
B istreţu l cu două ândoi Călugăreni, B istriţa,
.Trufeşti, Piatra, Obedinul, Ceauri, U ngurei şi D aşeşti.
C u mila lui D u m nezeu Io R a d u l V o e v o d şi
D om n a toată ţara U n g r o v la h ie i... şi marelui V o ­
evod, dă domnia mea această poruncă a domniei
mele hramului şi lăcaşului Adormirei a prea sfintei
stăpânei noaste născătoarei de D um nezeu şi pururea
fecioarii M ă riei şi năstavnicului părintelui egumen
chir M isa il şi tutulor celor întru Cristos fraţi ca să
le fie sileştile am ândouă cu gârlele în Blatniţe şi
Pesticevul şi Toporna şi Săgoina şi în dreptul Ţi-
hrului balta ce se chiamă Bistreţul, şi pe lângă
dânsa două sate şi amândoi C ălugăreni şi Bistriţa
cu toate seliştele şi livezile şi viile ce sânt ale Bis­
triţei şi Trufeşti şi Piatra şi O b ied in u l şi Ceauri şi
U ngurei şi Duşeşti, acestea toate să fie ale sfintei
niânăstiri pentru că sânt adăogate de răposatul întru
sfinţenie strămoşul domniei mele marele Io M ircea
V oevo d . D u p ă aceia le-am adăogat şi domnia mea
acestea toate ca să fie ale sfintei mănăstiri din T is­
mana şi sfinţilor şi dumnezeeştiilor m onahi spre
hrană, iar părinţilor noştri şi nouă să fie spre v e -
cinică pomenire. D r e p t aceia să le fie toate moşie
ohabnică şi de ori şi cine nezăticnită d u p ă hotărîrea
domniei mele. IVlarturi jupan Barbut şi jupan Pârvul
Craiovenescul. jupan Stroe marele vornic, jupan
Staicul Logofătul, jupan Pârvul comisul, jupan C a ­
lotă vistierul, Badea paharnicul, stolnicul, Dragom ir
Izvoreanul, Stan al II-lea logofăt, N ea g o e şi R adu
stratornicii. ( Căluiul şi Bucovăţul, p. 726«7.
Scris în luna M artie ziua 26 în cetatea Bucu­
reşti, anul 7013.
Io R ad u l V o ev o d (L. P).
A rh iv ele Statului Craiova, C ondica mănăstirii Tismana III,
p. 608=609.
tuturor megiaşilor. Şi mărturii au fost R ad u l şi Stan
ş i M a leş i Bălan i Puica şi Zarce şi Stăm lă şi
Pârvul. .
D rep t aceia şi eu am dat cartea ca să he ocină
ohamnică în veci şi nimeni să nu să ispitească a-1
bântui sau să oprească preste această carte a noas­
tră, că acela om rău v a păţii. Şi într’alt chip să nu
fie preste a mea zisă. Pis Iane.
Septem vrie 9 zile leat 7008.
A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica Mănăstirii

3.
1499 (7008) Septem brie 9.
C artea lui jupân Calotă m arele B a n a l Craiouei
p rin care întăreşte lui C ărstea şi lu i V la d ot H leam na
ju m ă ta te funia D ănişorilor, din m oşia H levina, cum­
părată dela m a i m ulţi oam eni, pe tim p u l lui M ihail
Voevod.
Scris-am jupânul Calotă marele ban C raioveschi
această carte a mea acestui om pre numea Cârstea
şi a lui V la d ot Hleamna ca să le fie moşie în
H levina funia Dănişorilor jumătate pentru ' că au
cumpărat-o dela Stanciul şi dela R ad u l şi dela Bâra
drept 1620 de asprii gata. Şi iar au cumpărat dela
V ivţul (sic) 3 agre drept 80 de asprii şi 2 oi, şi iar
au cumpărat dela Dragul 3 agre drept loc de asprii
şi 1 oaie din funie Dragul. Şi iar au cumpărat dela
D ragul o vie drept 500 de asprii gata, şi iar au mai
cupărat dela Ceauşul 1 livede drept 210 de asprii,
şi au vândut acei oameni ce s ’au zis mai sus de a
lor bunăvoie în zilele credinciosului M ih a il V o ev o d
încă când au avut pace însă cu toţi şi cu ştire

d o m n ia l u i n e a g o e basarab
1512 Ianuarie 23 — 1521 Septembrie 15
1.
1517 ( 7025) Iunie 3.
Porunca lui Neagoe B asarab Voevod, p rin care
întăreţte lui P ătru V ăcrescul m oşia H lem na, pe care
o avea bătrâna şi dreapta m oşie dela R a d u l Voevod.
Cu mila lui D um nezeu E u Basarab V o ev o d şi
domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi
bătrânului Basarab V o ev o d , dat-am domnia mea
această poruncă a domnii meale slugii domnii meale
lui Pătru Văcrescului (sic) şi cu feciorii lui câţi
Dumnezeu îi va dărui, ca să fie lui moşie anume
Hlemna, toată cu toate hotarele. Insă să să ştie
KotiruTclm^ ă^5a~~Jg1uiui~pre V alea M u ierăi şi pă la"
calea Brestei şi pă Piscul S ă rbătoarei pă drumu cel
bătrân până Tă gura pâraelor, d ela gura păraelor
panTlaTcăîeaT Drruhrc, până la Piscul Rumanescu,
■şi~iăr tâ apăTJătutut: “
Pentrucă au'Tost a lui bătrână şi dreaptă moşie
dă baştină încă mai dinainte din zilele bunului
Radul Voevod. Şi au venit Banul Barbul cel bă­
trână şi au zis înnaintea domnii meale ca să fie a
lui această mai sus zisă moşie şi s'au miluit dă
dânsul ajungându-1 şi cu credincioasa lui slujbă,
drept încă şi vărsare de sânge.
Pentru aceasta au dat domnia mea lui Pătru
Văcrescu ca să-i fie lui moşie ohamică, fiilor lui,
nepoţilor lui şi strănepoţilor şi de către nimeni să
nu să dâtească după zisa domnii meale. în că şi
mărturii am pus domnia mea, jupan Barbu cel
bătrân, i procit.
Iunie (?) 3 zile leat 7025.
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Cond. Călui şi
Bucovăţ, p. 728.
2.
1517 (7025) Iunie 3.
P orunca lui Neagoe B asarab Voevod, prin care
întăreşte lu i Sta n şi P â rvu l Văcrescu şi Neagoe, m o­
şia H levna, pe care o aveau bătrână şi dreaptă m oş­
tenire dela R a d u l Vodă.
Cu mila lui D um nezeu Eu Basarab V o ev o d şi
domn a toată Ţara Rum ânească feciorul marelui
şi prea bunului Basarab V od ă, dat-am domnia mea
această poruncă a domnii meale slugilor domnii
meale Stan şi Pătru Văcrescul şi N eagoe cu feciorii
săi câţi D um nezeu îi va dărui ca să le fie lor moşie
anume H levn a cu tot hotarul din siliştuţă până în
drumă pă piscul Sărbătoarei şi până în Pârău la
marginea Tejăiacului şi până în mijloca, pentrucă
iaste a lor bătrână şi dreaptă moşie din zilele R a ­
dului V o d ă celui bună. Şi au venit Barbul banul
cel bătrân şi au zis în naintea domnii meale p en ­
trucă au dat această mai sus zisă mo$ie d ela dânsul
şi au miluit pentru că precum să cade cu credin­
cioasă şi dreapte slujbe şi cu vărsare de sânge.
D rept aceia am dat şi domnia mea ca să fie lor
moşie ohamnică feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor
Şi de nimeni neclătit preste zisa domnii mele. Că
iată şi mărturii am pus domnia jupan Barbul banul
cel bătrân şi jupân Calotă vel vornic şi jupan A rvat
vel logofăt i Dumitru vistier şi Radu spătar i D ră-
ghici păharnic i Neagoe vel postelnic.
Iunie 3 zile leat 7025.
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Mână-
s,irei Căluiu şi Bucovăţ, p. 727.
 numai călugări din Tismana, şi veri cari boierin sau
curtean sau veri cine v a fi de v a duce sare sau oi
sau orice dobitoace şi va vinde iară călugării să fie
volnici ca să le ia vama, şi nimini să nu îndrăznească
a i-o opri că mare răutate şi urgie v a lua de către
domnia mea un om ca acela, iar alta să nu fie şi
DOM NIA LUI VLADISLAV să fie volnici vameşii călugărilor să scrie în catastih
pre care nu va plăti şi să aducă la domnia mea şi
1523 A prilie — 1523 Noem vrie oricarele va strica această poruncă a domniei mele
şi nu v a întări aceluia să-i fie pârâşe prea curata
1.
M a ica lui D um nezeu şi înfricoşata şi nemitarnica
1524 (7032) Iunie 16, B ucureşti. judecată, şi să aibă blestemul al 318 purtători de
Dum nezeu părinţi din N ich eia şi să aibă parte cu
P orunca lu i V ladislav Voevod prin care întăreşte
Iuda şi cu afurisitul A ria şi cu alţi jidovi carii au
E gum enului M ănăstirii Tism ana, p ărintelui Istra tie şi
strigat asupra domnului D um nezeu şi M ântuitorului
călugărilor de acolo p rivilegiile date de a lţi dom ni de
nostru Is Hs. Sângele lui asupra lor şi asupra fe­
m a i n ainte asupra văm ii. C ala fatu l cu târgul ş i B a lta
ciorilor lor care iaste şi va fi în veaci amin şi
B istreţu l, vam a şi B a lta A lba, Jiefu l, P latăţul, Cot-
într’alt chip să nu fie.
lovul şi Caliştea. Şi s ’au scris în Bucureşti, Iunie 19 anul 7032.
C u mila lui D um nezeu Io V lad islav V o e v o d şi Io V lad islav V o ev od (L. P.).
domn a toată Ţara R um ânească feciorul marelui şi A r h iv e le Statului, Craiova.
prea bunului V lad isla v V o e v o d dat-am domnia mea C ondica mănăstirii Tismana volum ul III, p. 651.
această poruncă a domniei mele egumenului şi năs-
tavnicului mănăstirii Tismeanei carea iaste întru
Hristos lăcaş şi hramul prea curatei stăpânei noastre
născătoarei de D um nezeu şi pururea fecioarei M a rii
şi părintelui chir Istratie şi tuturor fraţilor celor
întru Hristos carii se găsesc întru sfânta mănăstire
ca să le fie vam a din C alafat cu târgul şi balta
Bistreţul şi vama şi Balta A lbă şi Jieţul şi Platăţul
şi C otlovul şi Caliştea pentrucă le iaste bătrâne şi
de moştenire dela domni bătrâni aşa şi domnia mea
le-am dat sfintei mănăstiri precum au fost şi mai
nainte şi să fie de hrană călugărilor, iar părinţilor
domniei maele şi domniei meale vecinică pomenire.
D rep t aceastea să fie volnici călugării din Tismana,
să ia ceale cuvincioase dintr’aceste vămi şidintr'aceste
bălţi şi veri care boierin ce rădică vistieria, el să
fie volnic să ia vamă la Jii, unde au fost şi mai
nainte, iar la Calafat să nu aibă treabă ci să aibă

DOM NIA LUI M OISE
1529, Ianuarie-Februarie — 1530 Iunie
1.
1529 (7037) M ai 12, Tărgovişte.
Porunca lui M oise Voevod, prin care dăruieşte
ierom onahului E fstra tie ş i călugărilor dela m ănăstirea
T ism a n a, vam a Calafatului, dinpreună cu B istreţul,
B a lta A lb ă şi P lateful, hotărînd şi ce vam â să ia.
Cu mila lui D um nezeu Io M oise V o ev o d ş i 1
D om n a toată ţara U ngrovlahiei, fiul marelui şi prea
bunului V lad islav V o ev o d dă domnia mea această
poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri ce se
chiam ă Tismana hramul iar şi lăcaşul prea sfintei
şi prea curatei şi prea blagoslovitei stăpânei noastre
N ăscătoarei de D u m nezeu şi pururea Fecioarei i
M ă riei şi cinstitei şi slăvitei sale adormiri şi igu-
m enului şi povoţuitorului cuvântătoarei turmei lui J
Hristos iromonahul Efstratie şi tutulor fraţilor câţi
sânt în sfânta mănăstire dă domnia mea vam a Ca- !
lafatului ca să le fie lor drept moşie ohabnică şi să
ia vama dela C alafat, de cal aspri 6 şi de bou 3 şi
de vacă aspre 2, şi de două oi o aspră şi de sac-
cu grâu aspre două şi de 100 bolovani 3 bolovani,
şi de o bute vin aspri 10.
Bistreţul şi Balta A lb ă şi Plateţul sânt moşie
ohabnică şi moştenească, şi din 10 peşti un peşte; ]
şi de acia măcar baltă mică măcar mare până în
C alafat din zece peşti un peşte şi pe aceste bălţi
ce se va săpa de luntre bani trei zeci şi de majă
aspri 15 şi de car aspre 4 şi de povară pe cal aspre-
2 şi din Blatniţa până în Severin măcar mic măcar
mare din zece peşti unul. în că şi blestem aşează
domnia mea cum că după moartea domnii mele pe
cine va alege domnul D um nezeu a fi ţării V alahi-
ceşti domn din rodul inimii domniei mele sau din
rudeniile domniei mele sau după păcatele noastre,
din altă seminţie, dacă va cinsti şi v a întări acest
hrisov al domniei mele, pe acela Dom nul D um nezeu
să-l întărească şi să-l cinstească şi să-l păzească
întru domnia lui, iar d e-1 va călca şi nu-1 va cinsti,
ş i nu-1 v a întări pe acela domnul D u m nezeu să-l
calce şi să-l ruşineze şi să-l ucigă aici cu trupul iar
în viitorul veac cu sufletul şi să aibă împărtăşire
cu Iuda şi cu A ria şi cu ceilalţi Iudei, cei ce au
strigat asupra D om nului Dum nezeu şi M ântuitorului
nostru Isus Hristos şi sângele lui asupra lor şi asu­
pra copiilor lor precum şi va fi în veci amin.
Aceştia sunt mărturii; jupan Drăghici fostul vornic
ş i jupan N eagoe marele vornic şi jupan R ad u l ma­
rele Spătar şi Badea marele stolnic şi R ad u l marele
postelnic, ispravnic Teodor marele logofăt. Şi eu
Dragomir am scris în slăvită cetate Târgovişte.
Luna M a iu ziua a 12-a anul 7037.
Io M o isi V oevo d (L. P.).
A rh ivele Statului C raiova, C ondica mănăstirii Tismana, V o ­
lumul III, p. 653.
 Staico v e l postelnic, şi ispravnic Şerban, şi V lăsan
vel logofăt. -
Şi am scris eu Dragom ir logofătul în Tărgovişte.
G hen arie 20 leat 7038.
Io V la d V o ev o d (P. D .).
A r h iv e le Stalului Bucureşti, Condica Mânăstirei Sadova.
DOM NIA LUI VLAD INNECATUL
1530, Ianuarie — 1532 Septemvrie
1.
1530 (7038) Ianuarie 20, T ărgovişte
Porunca lut V lad Voevod prin care întăreşt
m ănăstirii Sadova m oşie în N edeia şi Z ă va l precum
şi un sălaş de ţigani.
Cu mila lui D um nezeu Io Vladul V o e v o d şţ
domn a toată Ţara Rumânească, feciorul bunului
şi marelui V lăd u ţ V o evo d . Dat-am domnia mea
această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri ce
se chiam ă Sadova unde este hramul sfântului N i-
colae ca să-i fie moşie Nedeia şi Zavalul cu toate
hotarele pe unde au fost hotarele cele bătrâne,
pentru că-i este bătrâne şi drepte moşii de moştenire
şi date de răposatul Pârvul banul al Craiovei.
D rep t aceia şi domnia mea am dat şi am miluit ca
sâ fie sfântului lăcaş de întărire şi domniei mele
pomenire.
Şi iar să fie sfintei mănăstiri un sălaş de ţigani
anume: Nicola cu ţiganca lui şi cu copii lui, pentru
că iar este dat de Pârvul Banul al Craiovei.
D rep t aceia şi domnia mea am dat sfintei mă­
năstiri ca să fie de întărire şi fraţilor întru hrană,
iar domnii mele întru pomenire.
Şi de nimenea să nu se clătească după porunca
domniei mele. Iată şi mărturii am pus domnia m e a :
jupan Hamza vel ban şi jupan Tudor vel logofăt,
şi jupan Şerban vel vornic, şi jupan V lasan v el
logofăt, şi Radul V u covici v el vistier, şi Drăghici
v el spătar, şi Danciul comisul, şi Staico stolnicul, şi

DOM NIA LUI VLAD VINTILĂ
1532, Noem vrie — 1534 Septemvrie
1533 (7041) Iunie 3 B ucureşti.
1.
P orunca lui V lad V intilă, p rin care în tă reşti m ă­
năstiri Tism ana două selişti Călugărenii, de lângă
B istriţa .
C u mila lui D um nezeu Io V la d V o ev o d şi domn
a toată ţara U ngrovlahiei, dă domnia mea această
poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri ce se zice
Tismana, ca să-i fie lângă Bistriţă două selişti ce se
chiamă Călugăreni, pentru că este bătrână şi dreaptă
moşie şi moştenească a sfintei mănăstiri ce este mai
sus scrisă, aşa şi domnia mea i-am dat ca să-i fie,
moşie ohabnică şi altul nimenea amestec să naibă,
pentru că am văzut domnia mea alte cărţi bătrâne.
D r e p t aceia i-am dat-o şi domnia mea ca să-i
fie neclintită după hotărârea domniei m e le ; iată şi
marturi aşază domnia m e a : jupan Hamza marele
ban Jienesc, şi jupan D răgh ici marele vornic şi
jupan Teodor marele logofăt şi Şerban fostul vornic
şi V lăsan fostul logofăt şi D răghici spâtaru şi Stoica
vistierul şi Radul, paharnicul şi Staico comisul şi
V in tilă stolnicul şi Barbul marele postelnic.
Scris în C etatea Bucureşti luna Iunie ziua 3,
anul 7041.
Io V la d V o ev o d (L. P.).
A r h iv e le Statului Craiova, Condica Mănăstirii Tismana, Vo»
lumul III, p. 735=736.
2.
1534 (7034) Septem brie 6, F ur eşti.
P orunca lu i V la d V in tilă Voeood, p rin care întăreşte
igum enului părintele Teofan şi călugărilor dela m ă­
năstirea T is m a m , seliştele Sagovăţului, Pesticevul,
Toporna Sogoina, am ândoi ~Crăfagâreftii, T ru feşti
P iatra, O bedinul ş i U ngureii, dăruite de a lţi domni
bătrâni.
C u mila lui D u m nezeu lo V la d V o e v o d şi
domn a toată ţara U n g rov lah iei fiul prea bunului
şi marelui R ad u l V o ev o d , d ă domnia mea, această
poruncă a domniei mele sfintei şi dum nezeeştii mă­
năstiri ce se numeşte Tismana, unde este hramul
cinstitei adormiri a prea sfintei curatei şi prea binei
cuvântatei stăpânei noastre născătoarei de D u m n e­
zeu şi pururea fecioarei M ăriei, şi năstavnicului
părintelui igumen chir Teofan şi tuturor celor întru
Hristos fraţi ca să le fie selişti amândoi Sagjovăţii
şi Blatniţă şi P esticevul şi Toporna jiJ^Sogoina şi
am andoi~Călugărenii şi Trufeşti şî F xatra şT^O^e-
d in ul şi CJngureu toţi p entru c i au lo st bătrâne şi
d rep te moşii şi moşteneşti ale sfintei mănăstiri din
Tism ana date încă de bătrânii domni ce au fost mai
înainte de domnia mea. Iar după aceia a avu t pri­
gonire părintele igumenul Teofan în naintea dom ­
niei mele cu fii lui Stoica, din C opăceni cu Pătru
şi cu D răgoiu pentru o selişte ce se chiam ă U n g u ­
reii, între aceasta domnia mea am judecat şi ani
căutat lor lucrul d u p ă dreptate şi după lege cu toţi
dregătorii domniei mele şi am citit domnia mea şi
cărţile bătrânilor domni a răposatului Io M ircea
V o ev o d , şi al lui Io Ban V o ev o d şi cartea p ă­
rintelui domniei mele Io Radul V o ev o d , pentru
această selişte U ngureii ci am aflat domnia mea
că a fost dată şi adâogată şi făcute cărţile cu mare
blestem. A şa şi domnia mea am dat şi am adăogat
această mai sus zisă selişte JLLngurei iar Pătru şi
D răgoi ei au rămas de lege din naintea domniei
mele.
 ut, o. îNii^wLiAE.^ou-rLiUr^vjn

D r e p t aceia şi domnia mea am dat sfântului

şi dumnezeescului loc, ca să-i fie moşia ohabnică
şi de orşicine nezăticnită după zisa domniei mele.
Iată şi martori aşează domnia mea jupan Dră-
ghici marele pârcălab, şi jupan Şerban marele vor­
nic şi jupan V la icu l marele logofăt şi jupan D r a ­
gomir spătarul şi jupan Tom a banul» şi jupan D ră -
ghici spătarul şi R ad u l paharnicul şi Staico comisul
şi V in tilă stolnicul şi Badea A ia z marele postelnic.
Ispravnic Tatu logofăt.
Şi eu Ţ alap i ce am scris în Fureşti luna S ep ­
tembrie, ziua 7 anul 7043.
Io V la d V o e v o d (L. P.).
A r h iv e le Statului C raiova, C ondica Mănăstirii Tismana, Vo»
lumul 111, p. 738*41.
peste D unăre cu 3000 aspri. Iar răposatul V la d
V oevo d , el l-a ajuns cu dreaptă judecată şi cu cale
dela cinstita poartă şi l-a prins cu dreptate l-a ju­
decat şi l-a ajuns legea a-şi pierde capul. Şi l-a
pierdut pă el după fapta lui, ca pe un hiclean, iar
cu bucatele-i mai sus zise, a miluit pe mai#sus zisul
dregător al domniei mele.
Stoica N icolaescu : D o c u m e n te slavo.rom âne, Bucureşti 19...
p. 247*48.

3.
1534, Septem vrie 12.
P orunca lui V lad V in tilă Voevod dela S la tin a
p rin care întăreşte lui V laicu m a re logofăt, fraţilor
să i şi feciorilor lor m oşie în S p in işor, Stângăceaua ş i
F ratoştiţa. -----------”
C u mila lui D um nezeu Io V la d V o ev o d şi
domn a toată ţara U ngrovlahiei, fiul marelui şi prea
bunului R adului V o e v o d dă domnia mea această
poruncă a domniei mele cinstitului diriguitor a l
domniei mele jupânului V la icu l marele logofăt şi cu
fraţii săi jupan M ih n ea stolnicul şi Badea şi cu fe­
ciorii lor câţi le v a da D u m nezeu , ca să le fie bu­
catele R adului dela Şpinişor şi ale fratelui său
V la d u l moşie la Spinişor şi în Stângăcea şi la Fra-
toştiţcU'de aşişderea părţile lor câte se vor alege şi
sat şi ţigani şi vii şi grâu şi marfă şi tot ce sânt
bucate ale Radului şi ale fratelui său.
Pentru că R a d u l şi fratele lui apoi ei le-au
pierdut p ă ele cu rea hiclenie încă dela răposatul
V la d V o e v o d cel tânăr, căci a fost R a d u l strângă-
tor de bir în judeţul J iu l de Jos, şi a fost fugit cu
birul şi cu haraciul Ţării Rom âneşti şi împăratului

DOM NIA LUI RADU t>AISIE
1535, Iunie 12— 1545, M artie 17
1.
1535 (7043) Iu lie 22, Tărgovişte
Porunca lui R a d u Vodă P a i sie prin care d ăru­
ieşte lui jupan Ţalapie logofătul, p en tru dreapta şi
credincioasa lui slujbă p rin ţă ri stăine, siliştea de
peste J iu , num ită Strâm bele.
C u mila lui D um nezeu Io R a d u l V oevo d , şi
domn a toată Ţara M unteno-Rom âneascâ, feciorul
marelui şi prea bunului R ad u l Voevod.
D at-am domnia m ea această poruncă a domnii
m ele boerinului domniei mele jupan Ţalapie logo­
fătul cu fraţii lui, şi cu fiii lui, căţi D um nezeu îi
v a dărui, ca să le fie seliştea de peste J iu ce se
numeaşte Strâmbele toată, şi cu bălţile^ şi cu gârla,
şi cotlovele toate, şi balta şi gârla, şi în câmpu şi
D um brava N ăsipului toată, şi până în hotarul C ă-
h lg ă r e r îîio f r ş r ^ e acia p ân ă în hotarul H r a stului,
pentru- că această selişte, şi moşii au fost pustnt Toc
domnesc fiind al domniei mele.
Iar domnia mea am miluit pe boerul domnii
mele mai sus scris jupan Ţ alapie logofătul, pentru
slujba care mi-au slujit domniei mele, prin ţări străine,
cu dreaptă şi credincioasă credinţă, pentru aceia
i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie întru moştenire
şi ohabnice şi de nimenea neclătite după porunca
domniei mele.
Iată şi mărturii am pus domnia mea pe jupan
D răgh ici dvornicul şi jupan Teodor logofătul şi
jupan Şerban v el vornicu şi jupan V la icu l vel lo ­
gofăt şi jupan Barbul v el ban al Craiovei şi jupan
Toma banul şi Stroe spătarul şi U drişte vistierul şi
R ad u l Paşadia paharnicul şi Stoico comisul şi V in ­
tilă stolnicul şi Badea A ia z v el postelnic şi ispravnic
V la icu l v el logofăt, şi Şteful stolnicul.
Şi eu Dragom ir carele am scris această carte,
în scaunul cetăţii Târgoviştii, în luna lui Iulie 22
anul 7043.
A r h iv e le Statului C r a io v a , C o n d ic a M ăn ăstirii G o v o r a .
2.
1536 (7044) Ianuarie 4, B u c u re şti
P orunca lui R a d u P a isie Voevod p rin care dă­
ruieşte siliştile Strâm bele ş i B ă ile şti logofătului Tatul
şi logofătului Ţalapie drept răsplată pentru dreapta
şi credincioasă slujba lor.
C u mila lui D u m nezeu Io R a d u l V o e v o d şi
domn a toată ţara M unteno-R om ânească, fiul ma­
relui şi prea bunului R ad u l V o ev od , dat-am domnia
mea această poruncă a domniei mele boerilor domniei
mele lui jupan T atu l logofătul şi lui jupan Ţalapie
logofătul şi cu fii lor câţi D um nezeu le v a dărui,
ca să le fie seliştea preste J ii ce se numeşte Strâm­
bele, cu toate cotiturile, şi seliştea Băileşti c u toate
seliştele şi dumbrava şi Piscul N âsjpului şi hotarul
să se hotărască cu H risteam şi dela V alea hotarul
să se ştie, să se hotărască cu mânăstirea dela T is­
mana şi dela T utana de către C ălu găreni şi bălţile
să se ştie a n u m e: B a cio vu l şi de acia in sus până
în C otlov a cea M a re si C otlova_-Cea—M ică—şi pe
uscat şi pe apă până unde cade în D unăre, pentru
că aceste selişte şi bălţi au fost locuri domneşti încă
din zilele răposatului bătrânului M ir c e a V oevod .
Iar D om n ia mea am miluit p e sluga domniei
mele jupan Ţ a lap ie logofătul pentru slujba ce mi-a
slujit dom niei mele, iar după aceia au v en it Ţ alapie
logofătul înaintea dom niei mele de au pus şi de au
înfrăţit peste toate aceste mai sus zise moşii şi se-
lişte şi bălţi peste jumătate pre jupan T atu l logo­
fătul precum ca să fie fraţi nedespărţiţi unul ca
şi altul, de a lor bună voie, şi încă au câştigat şi
de către domnia mea lui jupan Tatul logofătul şi
lui Ţ alapie logofătul aceste toate mai sus zise moşii
şi selişte şi bălţi, ca să le fie m oşif ohabnice lor şi
fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor,,.iar vânzare
să nu fie şi de nimenea să nu se zăticnească după
zisa domniei mele.
Iată şi mărturii am pus domnia mea jupan
D răghici dvornicul şi jupan Teodor* logofătul şi
jupan Şerban v el ban Jien esc şi jupan V in tilă v el
dvornic şi jupan V la icu l v e l logofăt şi jupan Toma
banul şi Stroe spătarul şi Udrişte vistierul şi R ad u l
paharnicul şi Staicu comisul şi D ragu stolnicul şi
Badea A iaz vel postelnic, ispravnic V laicu pârcălabu.
Şi âm scris eu Tudoran în scaunul C etăţii B u­
cureşti G henarie 4, anul 7044.
Io R a d u l V o ev o d (L. P.)
A rh iv ele Statului Craiova, C on dica Mănăstirii G o v o r a , pa»
g in a 385«387.
gărilor de hrană, iar lor şi părinţilor lor întru
vecinicâ pomenire şi de nimenea să nu se zăticnească
după cuvântul domniei mele.
Iată şi mărturii am pus domnia m e a : jupan
Staico dvornicul şi jupan Coandă v el dvornic şi
D răgh ici biv spătar' şi Udrişte vistierul şi Dragomir
spătar şi A lb u l stolnicul şi C racea păharnicu şi
Badea comisul şi Stanciul vel postelnic, ispravnic
R ad u l logotătul şi eu N a n cel gros, am scris în
scaunul cetăţii Târgovişte în luna lui Iunie 30 anul
7050/1542.
Io R a d u l V oevod .
A r h iv e le Statului C r a io v a , C o n d ic a M ăn ăstirii G o v o r a , p.
337=38.

3.
1542 (7050) Iun ie 30, Târgooişte.
P orunca lu i R adu V oevod p rin care întăreşte M â-
n ă stirei G ovora sa tu l S trâm bele cât a fo st partea lui
T a tu l logofătul ş i fratesău S ta n clucerul.
Cu mila lui D u m nezeu Io R adu V o e v o d şi
domn a toată Ţara M unteno-Rom ânească, fiul ma- j
relui şi prea bunului R a d u l V oevod .
D a t-a m domnia mea această poruncă a domniei
mele, sfintei şi dumnezeeştii mânăstiri ce se numeşte
G ovora ca să-i fie din satul ce se numeşte Strâm -
bele jumătate şi pe uscat şi pe apă şi pretutindenea,
cât au fost partea lui jupan Tatul vel logofăt, şi a
frăţine-său jupan Stan cluceru pentrucă au adăogat
şi au închinat mai sus zisul sat sf. mânăstiri, ei sin­
guri de a lor bună voinţă ca să fie sfintei mânăstiri
de întărire şi întru moştenire ohavnice spre a fi călu­

D O M N IA LUI MIRCEA CIOBANUL
1545, M artie 17 — 1554, Februarie. 28
1.
1545 (7054) D ecem vrie 5 B u cu reşti
Porunca lui M ircea Vodă Ciobanul, p rin ca re în­
tăreşte lu i jupan P reda postelnicul stăpânirea asupra
satului C u ra D âlgii, ră m as m oştenire dela ta tă l său
Giur'ea logofătul.
C u m ila lui D um nezeu Io M ircea V o ev o d , şi
dom n a toată Ţara U ngrovlahiei, fiul prea bunului
şi marelui Radul V o evo d , dă domnia mea această
poruncă a domniei mele boerului din casa domniei
mele jupanului Preda postelnicul şi cu fii săi câţi
Dum nezeu, îi va dărui, ca să-i fie satul ce să numeşte
Gura D ălgii, tot cu toate hotarele şi cu toate seliş-
te'Ie, câte au stăpânit G iurea logofătul, tatăl lui
Preda postelnicul, pentrucă acest mai sus numit sat
au fost bătrână şi dreaptă moşie moştenească a lui
G iurea logofătul, şi miluit de V lăduţă V o ev o d .
D rept aceia şi domnia m ea am dat şi am miluit
pe jupan Preda postelnicul cu acest mai sus numit
sat G ura D ălgii, ca să-i fie moşie ohabnică lui şi
fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui, şi de n i­
meni neclătit după porunca domnii mele.
Iată şi mărturii, jupan V in tilă marele dvornic,
jupan R a d u l marele logofăt, şi C oanda Vistierul, şi
Barbul spătarul, şi Stefu stolnicu, şi^ G heorghe co­
misul, şi Badea Zmlău paharnicu, şi Stan postelnicul,
şi ispravnic Radul marele logofăt. Si eu V âlcu l di(a
n n n iM F .N T F . i s t o r i c e
Poeoneşti Diaconul, care am scris în oraşul Bucu­
reşti, luna D ecem vrie 5, leat 7054.
Io M ircea V oevod .
(locul peceţii)
S a tălmăcit întocmai după hrisovul slavonesc
din condica mânăstirii Zlătari de Zaharia Nenovici.
1850 Fevruarie 16, Bucureşti.
A r h iv e le Statului, Bunuri Publice, Secţia Istorică, Mănăstirea
Zlătari, Pachetul 9, D ocum entul I, traducere.
2.
1547 (7055) Iu nie 2, B ucureşti.
M ircea Vodă C iobanul confirm ă m â n ă stirii T is­
m ana stăpânire peste toate satele, bălţile şi văm ile ce
au avut dela început.
. , . Iată şi eu bine credinciosul şi piosul şi iu­
bitorul de Christos şi de sine stăpânitor, Io M ircea
V o ev o d fiul marelui şi prea bunului R ad u l V oevod
şi domn a toată Ţara Rumânească . . . dat-am acest
întru tot cinstit şi frumos şi prea onorat, mai presus
de toate cinstile şi darurile, crisovul de faţă al
domniei mele rugătorului domniei mele, egum. ierom.
M ardarie şi ascultătorului sf. mânăstiri, A vxen tie
diaconul şi tuturor fraţilor ce se află în acel sf. lă­
caş, pentrucă să fie sf. şi dumnezeeştn mânăstiri
ce se zice Tismana satele anume . . . . . . şi satul
V a d u l CumaiulQr-.-şi-CU_Xo.porna_ şi balta Bistreţu
dela Tnplita la G ârl a i l e p e d e p i4 A U S _ d e^ o v ă p J a ,
cu satul ce se zice Hrisomuinţii şi vam a la_Calaţat
vericâtă este partea sf. mânăstiri toată şi vam a ce
este la plaiu din O lte ţ până în O rşo va partea
sfintei mânăstiri toată, şi la balta dela B istreţ ce
s’a scris mai sus, două silişti, ambele Căjllgăzenil-şi
Plosţipa toată cu toate hotarele şi satul ce se
chiamă J a rco v ă ţu l şi siliştea _Sţâncişor la balta
Bistreţu, la Bdele ce a fost odată satul Bresmţa şi
ambele V ârovn ice . . . . şi din V irul de mijloc la
d d m m iA LUI MIRCEA CIOBANUL
D unăre tot la Iuţi şi venitul dela 8 vârşii şi D u
nărea dela Cataracta nucului de Podul de sus şi
V o d iţa M are pe ambele laturi . . . . pentrucă aceste
mai sus scrise sate şi bălţi şi silişti şi hotare şi văm
am căutat şi citit domnia mea căţţife întâilor şi bătrâ
nilor sfânt răposaţi părinţi şi strămoşi ai domniei mele
D om ni ai Ţării Româneşti şi am aflat domnia mea c D O M NIA LUI P Â T R A ŞC U CEL BUN
sunt bătrâne şi drepte moşii şi bucate sf. mânăsti
şi moşteniri dela întemeierea Ţării Româneşti... 1554, Februarie 28 — f 1557, Decem vrie 26
A lexandru Ştefulescu, Mănăstirea Tismana', Ediţia A d m i
traţia Cassei Bisericii, 1909, Bucureşti, paginile 235.240.
1.
1553 (7061), Ianuarie 7.
P orunca lui P ătraşcu cel B un, p rin care întăreşte
lui ju p â n Gane biv vel portar, dreptul de stăpânire
asupra satului V ia n iu ^ c a re fusese a l jupânesii Velica
din Şetoae şi cil care îl m iluise M ircea Voevod.
Cu mila lui Dumnezeu eu Pătraşco V o iev o d şi
domnă a toată Ţara Rum ânească, feciorul marelui
şi prea bunului R ad u l V o iv ° d , dat-am dom nia mea
această poruncă a domnii meale boiarului domnii
m eale jupânul G anii biv v e l portar şi feciorilor lui
câţi Dumnezeu îi v a dărui, ca să-i fie lui satul V ia -
nul tot cu toate hotarele celea bătrâne, pentrucă
acest sat ce s'au scris mai sus, V ia n u l el au fost
bătrân şi de moştenire a l jupânesii V elicăi din Şe­
toae, şi pentrucă au ven it M ircea V o iv o d în Ţara
Rumânească atunci au miliuit pe G ane portarul
cu această sată, ce s ’au scris mai sus V ianul,
pentru slujba carea i-au slujit prin ţări streine
cu vărsări de sânge. Iar după aceia el s ’au găsit
un ovrei ucis pe această sată, ce s ’au scris mai
sus V ianul. D e c i au fost venit maica şi muerea
ovreiului de s ’au ap u cată de această sată, ce s ’au
zis mai sus V ianul, şi s'au fost şi pârât în naintea
M ircii V o iv o d . Iar într’aceia domnia lui au căutatu
Şi au judecată şi au dat satului V ian u lu i cum ca
să plătească sângele ovreiului cu 40.000 de aspri şi
să fie judeci, iar într’aceia G ane portar el nu s'au

suferit ca să-şi spargă casile şi curţile ci au căzut
înaintea M ircii V o iv o d de s'au jăluit cum că nu
are loc să şază, dacă-1 v a scoate pre el din sată,.
iar într'aceia .M ircea V o iv od, domnia lui s'au mi-
lostivit şi au dat ^cele 40.000 de ^ aspri _dia_ipâna.
domnii lui maicii şi muerii ovreiului de i-au plătit
sângele lui şi au miluit pe G an e portar cu această
sată ce s ’au zis mai sus V ia n u l ca să fie domnii
lui pomană în v eci şi au făcut şi carte domnii lui
cu mare blestem, cum după mergire domnii lui spre
cine v a alege domnul D um nezeu din feciorii d om ­
nii lui sau din alte neamuri să fie domnia Ţării
Rum âneşti şi această domnă să se m ilostivească să
învoiască şi să întărească această carte domnii lui
ca să aibă şi el pomană îm preună cu domnia lui
în v e c i de veacă, iar cine va vre să strice această
mai sus scrisă pomană a domnii lui iar acela să fie
proclet şi afurisită de 318 părinţi dela N ich eia şi
de cei 12 apostoli şi să aibă o odihnă cu Iuda şi
cu A ria denpreună, în v e c i de veacă şi mitarii(?)
C u fariseii care răpşte(?) spre domnul D um nezeu
şi M ân tuitoru nostru Is[us] H[risto]s. Iar după aceia
M irce V o iv o d i s ’au întâm plat de i-au luat domnu
D u m nezeu şi cinstitul îm părata domnia de o au
dat-o domnii meale şi eu cum şezut în scaunul
domnii lui în Târgovişti, iar jupâneasa M a ria fata
jupânesii V elică i din Şătoaia deci au căzut în n a­
inte domnii meale şi aşa fără în naintea domniei
meale pe G ane portar, cum că acest sată ce scrie
mai sus V ianul, iaste al ei de moştenire şi n au
plătit G ane portar nici un ban ovreiului, iar G ane
portar el au scos carte M ircii V oiv od cum că au
fost p lătit aspri 40.000 în m âna ovreiului, iar după
aceia jupâneasa M aria ia pârâia cum că ia s t e satul
asuprit de aceste 40.000 de aspri. Iar într’aceia
dom nia mea am căutat şi am citită însumi domnia
mea şi carte M ircii V o iv o d şi am înţeles din toate
şi am dată G anii portar cum ea să ţie satul V ia ­
nul şi să întoarcă încă 40.000 de aspri jupânesii din
Ş etoae pân v a plăti 80.000 de aspri şi s’a u tocmită
din nainte domnii m ele şi din nainte tuturor cinsti­
ţilor dregătorilor domnii meale din divană de a lor
bună voe.
D r e p t aceia am dată şi domnia m ea G anii ce
au fost mare portar şi feciorilor lui şi nepoţilor şi
strănepoţilor lui, ca să-i fie lui moşie ohamnică şi
de nimene să fie neclătit preste zisa domnii meale,
că iată şi mărturii am pus domnia me Socol velichi
vornic, jupân Tudor vel logofăt, Dragomir v el v is ­
tier, i Stam eni spătar, L ă p ă d at paharnic, i Radul
stolnic, i V la d comis, i C ernica v el postelnic.
I ispravnic Socol vel vornic.
G henarie 7 zile leat 7061 ‘). (1553).
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice.
Condica Mănăstirii C ă lu iu şi Bucovăţul N r. 7 2 2 , fila 201=202.
2.
1555, Septem vrie 15.
H riso vu l p rin care P etraşco Voevod dărueşte fiicei
sale ju p ă n iţa M aria, sa tu l Şegarcea.
Eu cel întru Christos Dum nezeu, drept credin­
ciosul şi bine cinstititorul şi de Christos iubitorul şi
singur stăpânitorul Io Petraşco voevod, fiul marelui
şi prea bunului R ad u l V o ev od , cu mila lui D u m ­
nezeu şi cu darul lui D um nezeu, domnind şi stăpâ­
nind toată ţara U ngro-V lahiei, am binevoit, domnia
mea din buna mea voinţă, cu inimă curată şi lumi­
nată a domniei mele şi a-mi dărui domnia m ea acest
a tot cinstit şi bine închipuit şi prea respectat, ca­
rele este mai presus decât toate cinstitele daruri de
acum, hrisovul de faţă al domniei mele cinstitei şi
din inimă fiicei domniei mele jupâniţei M a r ia şi fe­
ciorilor ei câţi D u m nezeu îi v a dărui, ca să-i fie ei
satul Şegarcea de pe Jiu , tot cu tot hotarul şi cu
apa şi cu pădurea şi de pretutindeni. Pentru că acest
mai sus zis sat Şegarcea încă mai dinainte vreme,
de răposatul părintele domniei mele R a d u l V o ev o d ,
1) D a ta probabil greşită.
a fost cum părat d ela jupâniţa M a rg a şi dela jupâ-
niţa V elica , pentru 60.000 aspri gata, de argint.
Şi întru aceia, domnia lui pentru pomeana domniei
sale m ’a dăruit pe domnia mea cu acest mai sus zis
sat Şegarcea, şi încă am miluit şi pe alfe neamuri
ale domniei mele a fi cu domnia m e j peste acest sat.
A p oi, când a fost în zilele domniei mele, d e
buna lor voie, toate aceste rudenii ale dom niei mele,
au poftit dela domnia mea să le întorc lor aspri
prestre părţile lor din acest sat. Şi domnia mea le-am
înapoiat lor aceşti mai sus zişi aspri toţi, ca să-mi
rămâie domniei mele tot satul Şegarcea moşie d e
moştenire şi în pace şi slobodă. Iar după aceia dom nia
mea cu acest sat ce s’au zis mai sus Şegarcea, aşa
am dăruit şi l-am dat domnia mea din inimă fiicei
domniei mele, jupâniţii M ăriei să-i fie ei acest sat,
Şegarcea toată moşie şi sat de moştenire la mâna
ei, p â n ă în veac. Şi după aceia, iarăşi, când m'a
oprit pe domnia mea cinstitul împărat în ţara T u r­
cească şi m i-a rămas doamna domniei mele în Ţara
Rom ânească, atunci cumnatul domniei mele N e a g o e
Spănaciul, luatu-mi au d ela D oam na domniei mele
a vu tu l dom niei mele aspri de argint 60.000 şi inele
de aur 2 0 ; şi postavuri de aur 8 (bucăţi) şi încă
cu acestea multă marfă mi-a luat domniei mele. D a r
din vremea în care iarăşi mă dăruii D o m n u l D u m ­
nezeu şi domnul nostru cinstitul împărat cu baştina
părintelui domniei mele Ţara Românească, apoi dom­
nia mea pentru acel avut, am luat domnia mea par­
tea de bucate şi satele şi ţiganii, cumnatului dom ­
niei mele N ea g o e Spănaciul.
D e c i iarăşi domnia mea . . . mai sus numitele
bucate le-am dat domnia mea, să fie din inimă fiicei
domniei mele jupâniţei Maria şi iarăşi, când a fost
la nuntă (din inimă fiicei domniei mele jupâniţei
M a ria . . . .) au dăruit-o d e a ei bună voie cu ju­
mătate din satul M ă ra ţi pe prea iubită fiică a dom­
niei mele p e jupâniţa M a r ia cu jumătate din acest
sat M ă ra ţi ce s ’au zis mai sus. Intru aceia domnia
m ea pentru acel dar am dăruit domnia mea p e cum ­
nata domniei mele, pe jupâniţa Stanca cu 15.000
aspri gata. D rep t aceia am dat şi domnia mea din
jnimâ fiicei domniei mele jupâniţei M aria ca să-i
fie ei aceste mai sus zise sate şi ţigani drept moşii
ohabnice ei şi nepoţilor ei şi strănepoţilor ei. Şi de
către nimeni neclintite după zisa dom niei mele.
Stoica N icoiăescu. D o cu m en te slavo.rom âne, Bucureşti 1938,
pag. 295*96.
3*
1558 (7066) Ianuarie 8,
Porunca lui P etraşcu V oevod cel B u n , p rin care
dăruieşte ju m ă ta te sa tu l Ia m nic lu i M ih a i ş i P ătru.
M ilostiiu bojiu Io Petraşco V o ev o d i gospodin
văsoe zemle Ugro V lah iscoe sin velicago i pre
dobrago R ad u l V oev od d av at gospodstva-m i sie
poveleniu gospodstva-mi Banciului i M ih a i i Pătrft
şi cu feciorii lor câţi D um nezeu le vor da ca să le
fie lor satul . Iamnicul iumătate du prestre tot hota­
rul din a p ă şi din pădure jumătate pentru că au
cumpărat-o Banciul şi M ih a i care-i scrie mai sus
dela jupâneasa C aplea, soţia lui Calotă drept 6.000
aspri turceşti şi o au vândut o de a lor bună voe,
iar cine v a întoarce şi v a strica această cum pără­
toare, unul ca acela să fie afurisit de 318 părinţi
cei d in N ich eia, să aibă parte cu Iuda şi cu afuri­
situl Aria.
Pentru aceasta am dat şi domnia mea Banciu­
lui şi lui M ih a i şi lui Pătru şi lui Pană ca să le fie
moşie ohabnică lor feciorilor şi strănepoţilor lor.
Iată şi mărturii am pus domnia mea jupan So-
col vel vornic şi jupan Tudor v el logofăt, jupan
Uragomir v el comis, i jupan Stanciul spătar i R ad u l
stolnicul, i L epadat paharnic i Cernica v el postel­
nic i ispravnic Tudor vtori logofăt.
Ş i am scris eu Banciul în scaunul cetăţii Bucu­
reştilor.
G henarie 8 leat 7066.
A r h iv e le Statului Bucureşti. Bunuri Publice.
C ondica Mănăstirii Jitianu N r. 7 2 3 , foaia 452*453.
MONOGRAFIA J U D E Ţ U L U I DOLJ

T IP Ă R IT Ă SUB ÎN G R IJIR EA

D-LUI DR. C. S. N ICOLĂESCU-PLOPŞO R

D irectorul A rh iv e lo r S tatu lu i, al In s titu tu lu i d e Isto rie N aţionala
şi al M u zeu lu i R eg io n al al O lte n ie i d in C raiova

S E C R E T A R D E R E D A C Ţ IE

PREOT D. B Â L A Ş A
22 A U G U S T 19 4 4

MONOGRAFIA
JUDEŢULUI DOLJ
O U O P R E F A Ţ Ă D E D-L
G E N E R A L I O A N N. P E T R E S C U
PR E F E C T U L JUDEŢULUI D O LJ

TIPĂRITĂ s u b în g r ijir e a d -l u i
Dr. C . S . N I C O L Ă E S C U - P L O P Ş O R
------ o ------

IZVOARE ISTORICE
V O L U M U L I
PARTEA li-a

DOCUMENTE

APARE IN

O L T E N I A
DOCUMENTE • CERCETĂRI • C U L E G E R I
O R G A N AL IN 8T IT U T U L U I.D E IS T O R IE NAŢIONALA.

R EQIONALA ORAIOVA

CRAIOVA
 „ O L T E N I A "
D O C U M E N T E - C E R C E T Ă R I - C U L E G E R I

CARTEA V-a
P A R T E A H-a

O R G A N A L IN S T IT U T U L U I D E IS T O R IE N A Ţ IO N A L Ă ,
R E G IO N A L A C R A IO V A
R ev istă înscrisă în reg istru l p u b licaţii!nilor p e rio d ic e al T rib. Dolj
Ia Nr. 1/940 şi a u to riz a tă d e C E N Z U R A MILITARĂ, S erv ic iu l C entral, cu
Nr. 370 d in 21 Iu n ie 1940.
T rei fascicole a 64 p ag in i a lc ă tu e s c o c arte, c a re v a a v e a copertă,
ta b lă d e m a te rii şi indice.

R e d a c ţ i a ş i A d m i n i s t r a ţ i a : A R H IV EL E STATULUI
D ire c ţiu n e a R e g io n a lă Craiova.
D irecto r, Dr. C. S. N IC O L Ă E S C U -P L O P Ş O R
S e c r e t a r d e R ed acţie, P r. D. BĂLAŞA
Casier, Maria P e tre sc u

C o lab o rato ri:

Bătcişa, P reo t D., C raiova'; B ă/aşa, Pr. Ion, C raio v a ; Bărcăcilă,
P ro f. Al., T u r n u - S e v e r in ; Căncea, Ioa n V., A rh iv a r a ju to r la A rhivele
S ta tu lu i d in C ra io v a ; C iauşam i, P reo t G. F., C r a i o v a ; Costescu, P ro f. C .I.,
C r a i o v a ; D inculescu, P ro f. N. G., fost D ire c to r al A rh iv elo r S ta tu lu i din
C ra io v a ; F irulescu, P re o t /., C o m u D o lj; Iliescu, O ctauian O., C raiova;
M ândroceanu, A rh iv a r p rincipal la A rh iv e le S ta tu lu i d in C ra io v a ; M azilescu,
P reo t Ioan S., A m â ră ş ti-R o m a n a ţi; M etzulescu, D r. Aurel, C raiova;
N eda, P rof. Io an M., B u c u re şti; N icolăescu-P lopşor, Dr. C. S., D irectorul
A rh iv e lo r S ta tu lu i d in C r a i o v a ; Paleologi), V. G., C o rla te D o l j ; Petrescu,
M aria /., A rh iv a r la A rh iv e le S ta tu lu i d in C r a io v a ; P opescu-C ilieni, P r .I.;
S tânică, P reo t C onstantin, O ro d el D o lj; Şu cu Ion, A rh iv a r A rh iv e le S ta­
tului, B u c u r e ş t i; V incenz, A rh itect A., C raiova.

A b o n a m e n tu l la c a r te a V -a e s te d e lei 500
 D O M N IA LUI MIRCEA CIOBANUL
1558, Ianuarie — + 1559 Septem vrie 21

1.
1559 (7066) A p rilie 28
Porunca lu i M ircea Ciobanul, pen tru stăpânirea
m o şiei R adovanu, de către M oşi şi alţii, fiin d răs­
cum părată de ei.
C u mila lui D u m nezeu Io M ir c e a V o iv o d şi
dom n a toată Ţara Rum ânească, feciorul marelui şi
prea bunului R a d u lu i V o ev o d , dat-am domnia mea
această poruncă a domnii meale acestor oameni anume
M o ş i şi M e h e d in ţu l şi N ea go e şi Stan şi D a n şi
Iovan şi Lupul şi Stan şi M ator şi Streico şi Iomş
şi Stănciuleţul şi Cârstian şi Strâmtur şi Stan şi
O p riş şi Stan şi Belea şi Pătru şi Stoica şi Că-
prariul şi Bogdan şi D a n ciu l şi D a n şi Dumitru şi
O p r e a şi Bălan şi M a n e a şi Steful şi S tăn islav şi
G ro zea şi M iţu ra şi P ulea şi C iuboată şi Anghel
şi P ârvu l şi Oiicul, ca să le fie lor moşie„.în Rado-
van veri câtă să v a aleage moşia R ad ovan u lu i cu
ai ToFTeciori câţi D u m n ezeu le v a dărui. Pentrucă
au răscumpărat această mai sus zisă moşie de către
domnia mea mai de nainte vreame drept 217 vaci
şi s'au dat drept 8.500 de aspri ca să fie lor moşie
moştenitoare, , f
Drept aceia le-am dat şi dom nia m ea ca să he
lor moşie ohabnică lor şi feciorilor lor şi nepoţilor,
strănepoţilor şi de niminea să fie neclătit peste
zisa domniei meale. C ă iată şi mărturii am pus

D O C U M E N T E ISTO RICE
domnia mea jupan Burtea vel vornic i jupan B og­
dan vel logofăt şi Cârstea vistier i Chiriac stolnic
i Nana comis i Balomir paharnic i D obruş v el pos­
telnic şi cu Bogdan v el logofăt. S ’au scris.
A p rilie 28 zile, leat 7066.
A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri P ublice, C ondica M ân ă-
stirei Căluiu şi B ucovăţul N r. 7 22, pagina 661.

2.
Porunca lui M ircea Ciobanul voevod p en tru stă ­
pân rea sa tu lu i R a d o va n u l de către M oşi şi a lţii pen
trucă au răscum părat acea moşie.
1559 (7067) Iu n ie 21
Cu mila lui Dumnezeu Io M ircea V o iv o d şi
domn a toată Ţara Rum ânească feciorul marelui şi
prea bunului R a d u V o e v o d dat-am domnia mea
această poruncă a domnii meale satului R ad ova-
nului anume M oşi şi M eh ed in ţu l şi N ea go e şi Stan
şi lui D a n şi lui Ivan şi L upului şi lui Stan şi
Mator şi Streco şi Ionişi şi Stănciuleţul şi Cârstian
şi Strâmtul şi Stan şi O p riş şi Stan şi B elea şi P ă-
tru şi Stoica şi Căprariul şi Bogdan şi D a n ciu l şi
Dan şi Dumitru, O p rea şi Bălan şi Manea şi Şteful
şi Stănislav şi G rozea şi M iţu rea şi P ulea şi C iu -
boată şi C iuboată şi Pârvul şi D iicu l şi V ia lir şi ai
lor feciori câţi D um nezeu le va dărui ca să le fie lor
moşia R a d ovan u l toată veri câtă se v a alege de pre-
tutindenea, pentrucă "o-”au cum părat aceşti oameni
numiţi mai sus ce s’au scris de domnia mea mai de
nainte vreame drept 217 v aci şi acum iar au dat
domniei meale 8500 aspri gata pentru această mai
sus numită moşie, cum ca să fie lor moştenire dela
domnia mea. Insă să se ştie cine ce au ţinut din-
tr'această moşie toţi oamenii ce s'au zis mai sus o
lume de moşie iar altul niciunul să nu ţie mai mult
ci să ţie toţi împrejur pentrucă aşa s'au dat aceas-
tea ce s ’au zis mai sus aspri şi vaci.
 D r e p t aceia am dat şi domnia mea ca să fie
lor aceasta ce s’au zis mai sus moşie ohamnică lor
şi feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor, şi de nime­
nea să fie neclintit peste zisa domnii meale, că iată
şi mărturii am pus domnia jupan Bijrtea v el vornic,
i jupan Bogdan vel logofăt, i Cârstea vistier, i Băr-
can spătar, i Ivancea stolnic, i Balomir paharnic, 1
N a n comis, i Stanciul D obruş vel postelnic, i V la icu l D O M N IA LUI P E T R U CEL TÂNĂR
vel armaş. Scris eu Stanciul din M iroşi.
1559, Septem vrie 21 —• 1568, Iunie 2
Iunie 21 zile, Jeat 7067.
1.
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica M â .
năstirii Căluiu şi Bucovăţ, Nr. 7 22, pagina 6 3 0 — 631.
1560 (7068) A p rilie 30.
Porunca lui P etru cel Tânăr, p rin care întăreşte
S pa h iu lu i dreptul de stăpânire peste o m oşie din H lem na.
C u mila lui D u m nezeu Io Pătru V o e v o d şi
domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui
şi prea bunului M ircii V o ev o d , dat-am domnia mea
această poruncă a domnii meale Spahiului şi fecio­
rilor lui câţi D um nezeu îi v a dărui, ca să fie lui
moşie anume Hlemna. din partea Cozmii a treia
p a rte- şî“ din câmp şi din apă şi din pădure şi du
preste tot hotarul, pentrucă au cumpărat-o S p ah iul
dela Cozm a drept 890 de asprii şi au vândut Cozm a
de a sa bună v o i e ; iar după aceia Cozma, el d e a
sa bunăvoie, el s'au înfrăţit cu Spahiul ca să fie
doi fraţi. Iar cine dintrânşii va vrea să spargă
această frăţie, acela să fie proclet şi anatema de
318 d e părinţi. Iar d u p ă aceia au ven it Spahiul
naintea domnii meale de s'au amestecat şi s'au
înfrăţit pre a lui sor şi cu ai lor feciori, câţi D u m ­
nezeu îi v a dărui, pre ale lui moşii, pre toate, ca
să fie fraţi împrejur cu surorile lui şi cu ai ei fii,
pentrucă le-au amestecat şi le-au înfrăţit Spahiul
pă ale lu i surori de a sa bună voie.
D r e p t aceia am dat şi domnia mea Spahiului
şi surorilor lui ca să le fie lor moşie ohabnică şi
feciorilor, nepoţilor şi de nimenea să fie clătită peste
zisa domnii mele. C ă iată şi mărturii am pus domnia
mea : jupân N ed elco marele vornic şi jupân Bogdan
marele logofăt şi Stan spătar şi Bărcan comis şi
Balomir păharnic şi U reche stolnic şi Bogdan marele
logofăt. Şi am scris eu Bade logofăt ot Bucureşti în
D iv a n . * ,
A p rilie 30 2ile, leat 7068.
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica
năstirii Căluiul şi Bucovăţul, Nr. 722, pagina 729-730.
2. , >
1560 (7058) Iu lie 5, B u cu reşti.
P orunca lui P etru cel Tânăr, p rin care întăreşte
stăpânirea satului R a do van de. către M o şi şi a lţii,
pentrucă îl aveau cum părat dela M ircea Voevod.
C u mila lui D um nezeu Io Petru V o ev o d şi
domn a toată Ţara Rum ânească fiul marelui şi prea
bunului M ir c e i V oev od . D at-am domnia mea această
poruncă a domniei meale slugilor domniei mele M o ş
şi M eh ed in ţu l şi N ea go e şi Stanciul şi D an şi lu va n
şi Lupul şi Stan şi M ator şi Streico şi loan eş şi
Stanciuleţi şi Cristian şi Stramatura, şi Stan, şi O p n ş
şi Stan, şi Belea şi Pătru şi Stoica şi C aprariul şi
Bogdan şi D anciul şi D a n şi Dumitru şi O p rea şi
Bălan şi M a n e a şi Steful şi Stanislav şi G rozea şi
M itu ra şi Pulea şi C iobota şi A n gh el şi Pârvul
şi D iic u l şi Lapadat şi cu feciorii lor câţi D u m n e ­
zeu le v a dărui, ca să le fie lor moşie satul R a d o ­
vanul tot şi cu tot hotarul, oricât se va alege, toată
moşia R ado^amiiui. Pentrucă o au cumpărat aceşti
mai sus zişi oameni această mai sus zisă moşie mai
denainte vreme dela răposatul părintele^ domniei
mele M ircea V o ev o d drept 117 vaci. Şi încă şi a l
doilea rând iar au cumpărat dela părintele domniei
mele drept 8500 de aspri gata. Pentru aceasta ara
dat şi domnia mea acestor mai sus numiţi oameni,
ca să le fie satul R adovanul tot întru moştenire şi
ohabnic lor şi feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor
lor şi de nimenea să nu se clătească, — după cu­
vân tu l domniei mele. —
Iată şi mărturii am pus domnia mea : pe jupan
N ed elco v el dvornic şi jupan Bogdan v el logofăt
şl jupan E n e v el vistier şi jupan Stan v e l spătar,
şi jupan U reche v el stolnic şi jupan Stanciul D o -
bruşanu vel postelnic, şi ispravnic jupân N ed elco
Mâ»
v el dvornic. Şi eu Dragomir, carele am scris în
scaunul cetăţii Bucureştii în luna lui Iulie în cinci
zile, văleat dela zidirea lumii 7068.
Io Petru V o evo d .
(pecetea gospodar)
A rh ivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica Nr. 443,
pagina 119.
3.
1562 (7070).
P orunca lui P etru cel Tânăr voevod dom n a l Ţării
R om â neşti p rin care întăreşte lu i S tanciul şi fiilo r săi
ocinele P lenife şi P itra (după originalul slavon).
i —"
Cu mila lui D um nezeu eu Petru V o e v o d şi
domn a toată ţara U ngrovlahiei, fiul marelui şi prea
bunului M ir c e a V o e v o d dă domnia mea această p o ­
runcă a domniei mele lui Stanciul cu fii câţi lor
D u m nezeu îi v a da ca să fie ocină la Pleniţe şi la
Pitra din partea moşului lor jumătate*.. v e c h e şi
dreaptă ocină şi moştenire. D ar după aceia a fost
o ceartă între Stanciul şi N a n înaintea D om niei
. mele cu Ioan despre această sus numită ocină pe
care a dat-o lui Bosu a l său. Şi aceasta domnia
mea am văzut şi am judecat după dreptate şi după
lege şi cu toţi cinstiţi dregători ai D om n iei M e l e şi
am dat domnia mea lui Stanciul şi N a n lege 12
boieri ca să jure înaintea domniei mele... un metoh
cu această susnumită ocină... N an dela lege şi dela...
această apă... ocină... Stanciul zile... In anul 7070.
Io Petru V o e v o d cu mila lui D u m nezeu D om n.
(L . P.)
A rh ivele Statului C raiova, Docum entul Nr. 83.
 4.
1564 {7073), Septem vrie, 5.
P orunca lui P etru cel Tânăr Voevod către m ă n ă ­
stirea Govora, prin care îi dărueşte ju m ătate din
sa tu l Strâm ba.
C u mila lui D u m nezeu eu Petru V o e v o d şi domn
a toată Ţara M unteno-Rom ânească, fiul marelui şi
prea bunului M ircea V oevod .
D at-am domnia mea această poruncă a domniei
mele, sfintei şi dumnezeeştii mânăstirii ce se numeşte
G ovora ca să-i fie satul Strâmbele jumătate ori cât
se v a alege de pretutindenea, pentru că au fost
bătrân şi drept şi de moştenire sat al sfintei mâ­
năstiri, ci au fost cutropit de banul R adoslav,
într'aceia domnia mea m'am încredinţat şi am aflat
că au fost acel sat de moştenire sfintei mânăstiri
dar l-au fost împresurat banul R adoslav în silnicia
lui, pentru aceia am miluit domnia mea pe sfânta
şi dumnezeeasca mânăstire, ca să-i fie mai sus nu­
mitul sat întru moştenire şi ohavnic în veci, iar
domnii mele vecinică pomenire. Iată şi mărturii am J
pus domnia mea jupan N ed elco v el dvornic şi jupan
Ivan v e l logofăt şi Stan spătar şi Iacov vistierul !
şi Bârcan comisul şi P ană stolnicul şi M a n e a pa-
harnicu şi Ghiorma postelnicu şi ispravnic G hiorma
v el postelnic şi am scris eu M iroslav în luna lui \
Septem vrie 5 anul 7073 (1564). J|
Io Petru V oevod .
A r h iv e le Statului Craiova, C on dica Mânăstirii G o v o r a , pa»
gina 388«389.
5.
1567 (7075) A p rilie 30 B u cu reşti
P orunca lui P ă tru cel T ânăr Voevod prin care dă
două fu n ii de m oşie în Cioroiu lu i M ăican şi altora, j
C u mila lui D um nezeu Io Pătru V o iv o d şi domn J
a toată Ţara Rum ânească feciorul marelui şi pre
bunului M îr c ii V oivod , dat-am domnia mea această
poruncă a domnii mele M.ihului şi lui M ăican , Stan,
Dumitru, M ane, T atu l şi lui Ţisană, D obrotă şi
Stan, Pascul şi Neagoe, Tânjală şi Bodeiu, Stoica
şi Dragomir, i Cucio, M icu l, i R ad u l Pârcălab, Stan
şi Cărsitan, Iona, Solomon, A n gliei şi Bălan, Pătru
şi Lazăr, Dobre, A lb u l, M ih ăilă, Stanciul, i Cruciun
şi cu feciorii lor câţi Dumnezeu le va da pentrucă
am dat lor moşie în Cioroiu două funii de preste
tot hotarul partea G oicei toată şi partea O ancei
toată şi toată partea lui Stănimir oricât ţine în C io­
roiu şi din val şi din câmp şi de preste tot hotarul
pentrucă s ’au cumpărat aceste numite mai sus părţi
de moşie Cioroiu de aceşti mai sus numiţi dela
Goice şi dela O a n c e a şi d ela Dragomir drept 18.000
asprii însă mai nainte în zilele răposatului părin­
telui domnii meale M ircii V o ivo d însă să să ştie
câte câţi bani au dat la această moşie : M ih u l au
dat singur asprii 1000, M ă ica n asprii 1000, U n te
asprii 1000, Stan asprii 1000, Stanciul asprii 1000,
Pătrul asprii 1000, M a n e asprii 900, T atu l asprii
1000, Luţcan 1000. D o b re 500, Stan 1000, Cârstian
500, Pascul 500, N ea g o e 500, Tânjală 500, Badea
500, D ob re 300, Stoica 250, Dobromir 250, Cuciul
200, M ic u l 400, Ivan 200, R ad u l 200, Stan 200, lona
200, Solomon 1350. Insă să ţie Buzăianii două funii
şi D eveselea n ii o funie. Şi iar au mai cumpărat
Anghel dela U n te drept asprii 200 şi au cumpărat
Pătru d ela M a n e drept asprii 100 şi iar au cumpărat
Banciul dela Pătru dela M a n ea drept asprii 100,
iar au cumpărat A n gh el d ela N eagoe drept asprii
100, şi iar au cumpărat A n gh el dela Stan asprii 100,
şi au cumpărat Bălan dela U ic a drept asprii 100,
şi au cumpărat Cruciun dela N eagoe d rep t asprii
j 100, şi Pascul dela Stan de asprii 200 şi Stanciul.....
de asprii 100 şi Ioana dela Stan de asprii 200 şi
Tânjală dela Badea de asprii 100 şi au cumpărat
D ob re dela M a n e de asprii 100. Şi aceşti bani
datu-s’au în mâinile acestor oameni mai sus numiţi
în mâna Goiştii în m âna lui Stănimir în mâna O an cii.
Pentru aceasta am dat dom nia mea numiţilor mai
sus oameni aceste mai sus numite moşii ohabnice
lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor
şi de către nimenea clătit peste zisa domnii meale.
Insă şi mărturii am pus domnia mea* jupan N eagoe
b iv v el ban, N ed elco v el vornic, Borte biv v el lo ­
gofăt, Ivan vel logofăt, Iane v el vistier, Bârcan vel
comis, Stan v el spătar, P ană v el stolnic, M a n e v el
păharnic, G heorghe v el postelnic. S ’au scris în sca­
unul şi oraş în Bucureşti. A prilie 30, 7075.
A ceasta s ’au scris câţi au fost dat-o danie la
mănăstire şi acum cu aceasta stăpâneşte mănăstirea
ace moşie iar altă carte n ’are p ă acele părţi.
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Mânăs*
tirii Căluiul şi Bucovăţul, Nr. 7 2 2 pagina 447=448.
6.
1567 (7075) M a i 1.
H risovul lu i P etru cel Tânăr voevod, p rin care
întăreşte lui D răgoiu şi feciorilor lu i nişte m oşie în
P leniţa ş i în P ia tra , asemenea V işei şi N ea £ ă i, ficele
Tui D răgoiu, T n P teh îfa.
C u mila lui D um nezeu eu Pătru voevod şi dom­
nitor a tot pământul Ţării Rum âneşti feciorul ma­
relui şi bunului M ir c e a V o e v o d dat-am domnia
mea această poruncă a domniei mele lui D răgoiu
cu feciorii lui anume M ih u l şi Stan, O an cea şi
Ivan, pentrucă am dat lor moşia în Pleniţa 1 Iunie
în ţelină şi iar am dat V işe i şi N eagăi fetelor lui
Drăgoi în—Pleniţa~_a_şasa parte din funia lui D r ă ­
goiu pe care o au cumpărat dela D anciul drept 900
asprii şi au răspuns Drăgoi şi feciorii pentru această
moşie numită mai sus pentru o şugubină şi v aci şi
iar au avut D răgoi pâră pentru această moşie ce
scrie mai sus şi au strâns D răgoi 12 boiari şi au
cheltuit D răgoi cu feciorii lui pentru aceşti 12 boiari
asprii 300 şi iar au mai cheltuit D răgoi cu feciorii
lui iar pentru această moşie numită mai sus cu 24
de boieri asprii 260 şi iar am dat lui D răgoi şi fe­
ciorilor lui moşie în Piatra toată partea lui pe care
o au cumpărat dela D a n ciu l şi hotarul să se ştie
până în Corn şi în O rod el partea lui D răgoi cât
se va alege şi din Strâmba partea lui D răgoi cât
se va alege şi din Strâmba până în Piatra a N a ­
nului şi iar am mai dat lui D răgoi moşie în Pleniţa
Târgovişteanului pe care o au cumpărat D răgoi şi
feciorii lui dela Târgovişteanul drept asprii 50 şi să
stăpânească Stan din partea Târgovişteanului a treia
parte pentru aceasta am dat domnia mea acestor mai
sus numiţi oameni ca să fie lor moşie ohamnică şi
feciorilor nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni ne­
clintiţi peste zisa domniei mele.
Iată şi mărturii am pus domnia mea ; jupan
N edelcu v el vornic, jupan Ivan v el logofăt Stan
spătar Iane vistier Bărcan comis, Pană stolnic Gheor-
man vel postelnic Ivan vel logofăt şi am scris cu
Dajul D iaconul. M a iu 1 l(ea)t 7075.
A rh ivele Statului Bucureşti, pachetul VIII, Nr. I, Com unicat
Pr. C. Stănică=Orodel.
7.
1568 (7067) Ianuarie 13, B ucureşti
Porunca lu i Petru cel T ânăr Voevod pentru stă p ân i­
rea m oşiei R adovanul răscum părată dela M areea
Postelnicul.
Cu mila lui D um nezeu eu Petre V o e v o d şi domn
a toată Ţara Rumânească, fiul marelui şi prea bu­
nului M ir c e i V o ev o d , dat-am domnia mea această
poruncă a domniei mele satului R âdovanul ca să fie
lor moşie în satul Rădovanului, tot satul cu tot h o­
tarul, pentrucă s'au răscumpărat dela răposatul
iMircea V o ev od părintele domniei mele drept 8.500
de aspri gata. Iar când au fost acum iar acest mai
sus zis sat R ăd ovan u l el a fost de moştenire al M a r­
eei Postelnicul. D eci aşişderea s'au tocmit satul R ă ­
dovanul cu M areea Postelnicul de s'au răscumpărat
de către M areea Postelnicul cu 1C.000 de asprii. Şi
au dat în mâna Mareei Postelnicul opt mii cinci sut«l
de asprii. Iar 1.500 de aspri ce au rămas i-au lăsat-
M areea postelnicul în mâna satului Rădovanul, pen­
tru că au miluit pe o slugă a lui credincioasă anume D u ­
mitru din Şăgarcea, cum ca să aibă ţi Dumitru moşie în
R ădovan, ca şi ceilalţi săteni drept aceşti 1 500 de aspri,
care nu i-au luat M areea Postelnicul dela satul R ă d o­
vanul. Insă să să ştie câte funii au cumpărat din
satul R ădovanul toţi oamenii din sat a n u m e: M oşu
o funie întreagă şi Dum itru sluga M areei Postelni­
cul o funie întreagă, şi D a n o funie întreagă, şi o
jumătate de funie şi Bazan şi Creciun dintr’o funie
jumătate şi Driu o funie întreagă şi Stoica o funie;
întreagă, şi Dum itru o funie întreagă, şi Carstia
dintr'o funie jumătate şi Bogdan o funie întreagă
V o ico dintr'o funie jumătate şi Dobra o funie în
treagă şi din funia D ob rei a patra parte au cum
părat N eagul şi Danciul o funie întreagă. Şi iar să fi
Dum itru din funia D anciului a treia parte şi Iova din
tr'o funie jumătate şi Petrişor şi cu Zeaşu altă jumătat
şi Stramatura dintr'o funie jumătate şi Dumitru o jumă
tate şi Pârvul o funie întreagă şi M ihăilă cu nepotu-să
Pătru o funie întreagă şi V laicu l o funie întrea
şi încă iar şi funia V la icu lu i să fie Predei a patr
parte şi lui Lăpădat dintr’o funie jumătate şi R a
dului dintr’o funie jumătate şi lui Stan o funie în
treagă şi jumătate şi Dumitru şi Radomir şi Stan
ciului o funie şi să aibă V la d u l a patra parte dinj
funia lui Dumitru şi popa Stanislav o funie şi ju
mătate şi Pătru o funie şi Bălan o funie şi Dumitr
cu Baca o funie şi jumătate şi Cârstea o funie
Ionaşco o funie, şi din funia lui lonaşco să aibă
patra parte şi R ad u l jumătate de funie şi Dum itr
o jumătate de funie şi să aibă N ea ga din partea lu
Dum itru a patra parte şi cu Dumitru o funie în
treagă şi popa Anghel o jumătate de funie şi Dlăbai
şi Stoian să aibă dintr'o funie jumătate şi Beală o
funie şi D răgoi o funie şi R ad u l şi M u şa o funie
şi Bogdan o funie şi Grozea o funie şi M itu ra o
funie şi să aibă Creciun din funia Miturii a patra
parte şi Brata o funie şi să aibă N eagom ir din fu­
nia Bratei a patra parte şi Stanciuleţul o funie şi
Costea o funie. Insă să să ştie moşia R ădovanului:
din lacul V iţelu lu i până în ţărmurile T ârnăvii şi
din obârşia Poenii Boţei până în padina Fântânelelor
pentrucă au vândut M areea postelnicul de a sa
bună v o e din înaintea megiaşilor şi din înaintea
domnii mele.
Drept aceia am d at domnia mea acestui mai
sus zis sat R ădovanul, ca să fie lor moşie întru moş­
tenire şi ohabnicâ şi feciorilor lor, nepoţilor şi stră­
nepoţilor lor şi de nim enea să nu să clătească preste
zisa domnii mele.
Iată şi mărturii am pus domnia m e a : jupan N e-
delco vel dvornic şi jupan Ivan vel lofogăt, şi jupan
Iane, v el vistier, şi jupan Barcan v el comis şi jupan
Stan biv vel spătar, şi jupan Pană vel stolnic, şi
jupan Ionaşco v el paharnic şi jupan Chiorm a vel
postelnic şi ispravnic jupan Ivan vel logofăt.
Şi am scris eu Dafut logofătul în scaunul cetăţii
Bucureştilor în luna G henarie în 13 zile, dela Adam
curgerea anilor până acum văleatul 7076.
Io Pătru V o ev o d
pecetea domnească
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C o n d ica Nr.
443, pagina 119— 121.

DOM NIA LUI ALEXANDRU
1568, Iunie 1 4 - 1 5 7 4 , M a i
1.
1570 (7078) Ian u arie 16, B ucureşti..
Porunca lui A lexa n d ru Voevod prin care întăreşte
lu i D um itru şi vă ru lu i să u Neculce, m oşie la Lipov,.
pentrucă era a lor bătrână şi dreaptă m oşie de b a ş­
tină, din care ei vând două fu n ii la m ai m ulţi oameni,.
D om nul întărind şi această vânzare.
C u mila lui D um nezeu Io A lexandru V o e v o d
şi domn a toată Ţara Românească, feciorul marelui
şi prea bunului M ircii V oevod , feciorul M ih n ij
V o evo d , dat-am domnia mea această poruncă a
domnii meale lui Dumitru şi cu vărul lui anume
N ecu lce şi cu feciorii lor câţi Dum nezeu le va
dărui, ca să le fie lor moşie la L ip o v a lor parte]
toată oricâtă s ’ar aleage du preste tot locul, d ini
câmp şi din apă şi din pădure şi din siliştea satului
şi cu tot hotarul, pentrucă au fost a lor bătrână şi
dreaptă moşie şi de baştină. D u p ă aceia Dum itru
şi cu vără-său Neculcea ei singuri au venit în na-
intea domnii meale de au vândut dintru a lor parte
de moşie du preste tot locul doao funii la L ip ov
însă lui R ale cu feciorii lui drept 150 asprii şi Buii
drept 50 aspri şi lui Dobromir drept 50 asprii şi
lui F ilip cu feciorii lui drept 150 aspri şi lui V elico
drept 200 asprii şi lui Tişligă cu fraţii lui şi cu
cumnatul lor Ternea drept 300 asprii şi lui S â m -
bontin drept 50 asprii şi lui Ştefan drept 150 şi lui
gârtan drept 50 asprii şi lui Tudor cu fraţii lui
drept 200 asprii şi lu v ei drept 50 asprii şi lui R a ­
doslav drept 50 asprii şi lui Stănislav drept 50 aspri
şi Stanciului drept 150 aspri şi lui D ob re drept 50
aspri şi lui N o v a c cu fraţii lui 150, şi Tornicii cu
fraţii lui drept 150 şi V u ii cu feciorii Iui drept 150
asprii. Pentrucă au cum părat aceşti mai sus scrişi
oameni aceste funii de moşie dela Dum itru şi dela
văru-său N ecu lcea însă din partea lor două funii
du preste tot locul preţul din 2150 asprii. Şi au
vândut Dum itru şi cu N ecu lcea această moşie ce
s'au scris mai sus de a lor bună voie şi din naintea
domnii meale şi cu ştirea tuturor megieaşilor din
sus şi din jos.
Pentru aceasta am dat şi domnia m ea acestor
oameni ce s'au scris mai sus ca să le fie lor moşie
ohamnică şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor
şi de nimenea să nu să clătească după zisa domnii
meale.
Iată şi mărturii am pus domnia mea jupan
N eagoe velichi dvornic şi Ion v el logofet, şi Stan
spătar, şi Badea vistier, şi Ivaşco stolnic şi M itrea
comis, şi Gontea paharnic, şi Stoichiţa v el postelnic.
Ispravnic Stoica logofăt.
A m scris eu Baldovin în luna G henarie 16 dni
în scaunul oraşului Bucureşti, văleat 7078.
Ţ Floru Ierei, dascăl slovenesc.
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Mănăstirea
Zlătari, pachet 6, docum entul 2.
2.
1570 (7078) M ai 23
Porunca prin care Alexandru Voevod întăreşte lui
Stoican partea sa de moşie dirr^~Ciufură ^ce ia fost
dăruită de către Radul logofăt pentru credincioasă
slujbă.
Cu mila lui D um nezeu Io A licsandru V o ivo d
şi D om n a toată Ţara Rumânească, feciorul ma­
relui M ir c e a V oivod, feciorul M ih n e i V o iv o d , dat-au
domnia mea lui Stoican ca să-i fie ocină în C iu- ;
tura a treia parte din câmp, din pădure şi din
apă şi din şăzutul satului şi de peste tot pentru ca
această ocină fost-au moşiia a Radului logofăt cu
care au miluit R ad u l logofăt pe- Sfoican cu a cea stă
mai sus zisă ocină pentrucă i-au fost . slujit foarte
cu dreptate mai de nainte vreme. A p o i Stoican n'au
putut să se odihnească despre oamenii din Ciutura,,
de Ciorîca şi de O prea. A şa pârâia Ciorîca în na­
intea domnii meale cum că iaste aceasta ocină a lor
de moşie şi n'au fost fraţi cu logofăt R ad u l pă acea
moşie mai sus zisă. A p o i domnia mea am căutat
şi am judecat cu dreptate după leage cu toţi cins­
tiţii boiarii domnii meale. Şi am găsit şi am ad e­
vărat cum că au fost frate şi R ad u logofăt pă
această moşie cu Ciorîca şi cu O p rea încă din zilele
răposatului M ircea V o iv o d , apoi l-au miluit R ad u l
Logofăt pe Stoican cu această ocină. Şi au răma
Ciorîca şi O p rea de judecată din naintea domnii
meale.
D r e p t aceaia am dat şi domnia mea lui Stoican
ca să-i fie moşie ohabnică lui şi feciorilor lui, n e­
poţilor şi strănepoţilor lui şi de niminea să nu să
strice sau să să mişce după cum am zis domnia mea.
Iată domnia mea şi mărturii am pus, jupan
N ea go e v el vornic, i jupan Ion v el logofăt, i Stan
spatariul, i M ircea comisul, i Braţul vistier, i C on ţea
păh., i Stoica v el stolnic.
M a i 23 zile, 7078.
A rh iv ele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica N r.
4 4 3 , pagina 1058 — 1059.
3.
1570 (7078) A u g u st 7.
Cartea lui Alexandru Voevod prin care întăreşte
cumpărăturile lui Stanciu, Stanislav, Chie, Toada,
Stoiul, Stan, Stoia, Şerban Tatul şi Dan cumpărătu­
rile de moşie din Mileşti.
+ C u mila lui D u m nezeu Io A lexandru V o e v o d
si D om n a toată Ţara Rum ânească fiul marelui şi
„rea bunului M ircea V o ev o d , nepotul lui M ih n ea
V oevod , dă D om nia M e a lui Stanciu şi lui Stanis-
iav şi lui C h ie şi cu feciorii lor, câţi D u m nezeu le
va mai da, ca să le fie lor de ocină la M ileşti din
partea R adului a treia parte pentru 350 (aspri)
ÎJela cişmea până în hotar şi din câmp 2 ţarine. Şi
le-a vândut el de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor
megiaşilor din sus şi din jos. D u p ă aceea a cum­
părat Toader ocină în M ileştii-d e-S u s dela O p rea a
patra parte pentru 1000 (aspri) gata. Şi a vândut
de a lui bunăvoie şi cu ştirea a multor megiaşi din
preajma locului. Şi iar au cumpărat T oader la M i-
leştii-de-Jos partea Arm ancăi toată, de pretutindeni
pentru 700 aspri gata. Şi a vândut Arma nea de a
ei bună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimpre-
jurul locului. Şi după aceea a cumpărat Staiul
ocină în M ileştii-d e-J os partea lui V lad toată de
pretutindeni pentru 650 aspri gata şi o vie. Şi a
vândut el de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor
megiaşilor. Şi după aceea iarăşi au cumpărat Stan
cu fraţii Stoia şi Şerban şi Tatul ocină în M ileştii-
d e-Jos d ela Corlat a cincea parte pentru £50 aspri
gata. Şi a vândut el de a lui bunăvoie şi cu ştirea
tuturor megiaşilor. Şi după aceea au cumpărat D a n
o vie d ela Stoica din Cearăşti să-i fie de moşie,
pentru 200 aspri. Şi au vândut Stoica de a lui bu­
năvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi
din jos. D r e p t aceea ’am dat şi D om n ia M e a
acestor oameni ce s'au scris ca să le _ fie acele
ocine ce s’au cumpărat, stătătoare lor şi fiilor lor
şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimeni ne­
clintite după porunca D om niei M ele. Iată şi martori
aşează D o m n ia M e a : jupan Dobromir, mare^ ban
al C raiovii şi jupan Dragomir, mare vornic şi jupan
Radul, mare logofăt şi Stan, spătar şi M itrea, co­
mis şi Badea, vistier şi Ivaşco, stolnic _şi ^Gonţea,
paharnic şi jupan Stoichiţa, mare postelnic şi isprav­
nic Dragom ir, mare vornic.
 Scris luna August 7 zile iar dela A d am cursul
anilor 7078 (1570).
t Io A lexandru V oev od . (1. p.) D in mila lui 1
D um nezeu Domn.
A r h iv e le Statului Craiova, D o c u m e n t ^ N r . 437.
4. '
1570 (7079) Septem vrie 27.
Porunca lui A lexandru Voevod fiu l lui M ircea Vodă
p rin care întăreşte lui M ancea ţiu l lui M ihai partea
de m oşie în Stejar.
C u mila lui D um nezeu E u A lexandru V o ev od
şi domn a toată Ţara Rum ânească feciorul marelui
şi prea bunului M ircii V o ev o d şi nepotul M ihnii
V o evo d , dat-am Dom nia M e a această poruncă a
D o m n ii M e a le slugii D om nii M e a le M a n cii feciorul!
lui M ih a i şi cu feciorii lor câţi le v a "dărui (Dum-1
nezeu) câTsă'le fieT lor moşie în IStejar a lui parte
toată veri câtă să va alege de pretutindenea, p en ­
trucă iaste a lui bătrână şi dreaptă moşie de moş­
tenirea. Iar după aceia au venit M a n c e a înnaintea
D om nii M e a le de s’au înfrăţit cu sluga Domnii
M e a le Flore postelnic şi au intrat în biserică de a
sa bunăvoe ca să fie fraţi în veci. D e c i M a n c e el
au dat şi au dăruit pe Flore postelnic cu zece paşi
de moşie din S tejar—-dupretutindene din câmp şi9
din Băneşti 10 paşi de silişte veri cât se v a alege
a lui parte. Şi iar au dăruit M a n ce Florii dintru a
lui moşie din C ricov 20 de paşi de a sa bună voie.
Iar Flore postelnicul el au dăruit pre M an ce cu un
cal pintenog bun şi preţul lui au fost dirept 1000
de asprii şi s'au înfrăţit de a sa bună vo ie şi cu
ştirea tuturor megiaşilor şi dinaintea Dom nii M ea le.
D r e p t aceia am dat şi Dom nia M e a Florii postelnic
şi feciorilor lui ca să le fie moşie ohabnică şi fe­
ciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor de nimenea |să
fie clătită peste zisa D om nii M ele. Că iată şi măr­
turii am pus Dom nia M e a jupân Neagoe marele
vornic i jupân Ivan v e l logofăt şi Stan spătar şi
M itre comis şi Braţul vistier şi Badea stolnic şi
G o n ţe păharnic şi Stoica v el postelnic.
Septem vrie 27 zile, leat 7079.
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica M ă ­
năstirii Căluiul şi Bucovăţul, Nr. 722, filele 741»742.
5.
1570 (7079) D ecem vrie 16, B ucureşti.
P orunca lu i A le x a n d ru Voevod p rin care întăreşte
Ju p â n esii C alei şi feciorilor ei, stăpânirea asupra S a ­
tu lu i R ăclufa cu tot hotarul.
C u mila lui D um nezeu Io A lexandru V o ev o d
şi domn a toată Ţara Românească, feciorul marelui
şi prea banului M ircei V o ev od , nepotul M ih n ei
V o ev o d , dat-am domnia mea această poruncă a
domniei mele, jupânesei Calei şi feciorilor ei câţi
D um nezeu îi, va da, ca să-i fie moşie satul Răcruţa
tot cu tot hotarul, pentru că este a ei bătrână şi
dreaptă moşie de moştenire. D u p ă aceia avut-au
pâră jupâneasa C alea înaintea domniei mele cu
V la d isla v şi cu ceata lui din Diojdi şi aşa pârăia
V ă d isla v cum că iaste acest sat ce scrie mai sus,
a l lui de milă, cu care l-ar fi miluit răposatul R ad u
V o d ă , carele au perit la Râmnic. Intr'aceia domnia
mea am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre
lege, îm preună cu toţi cinstiţi dregătorii domniei
mele şi am dat domnia mea lui V lad isla v şi ceatei
lui lege cu 12 boieri, ca să jure cum că iaste al lui
acest sat ce scrie mai sus, că l'ar fi miluit răposatul
R a d u V od ă, carele au pierit la Râm nic şi nu iaste
al jupânesii C alei dreaptă moştenire. Iar V ăd islav
cu ceata lui n ’a putut să jure nici cum, ci au ră­
m as de lege înaintea domniei mele. Pentru aceasta
am d at şi domnia mea jupânesii Calei şi feciorilor
ei, ca să le fie lor moşie ohabnică, feciorilor şi n e­
poţilor şi strănepoţilor ei şi dă către nimenea să nu
se clintească, după zisa dom niei mele. în că şi măr­
turii am pus domnia m e a : jupan Dragomir v el
dvornic şi jupan Ivaşco v el logofăt i Stan spătarul
şi D um itrul Vistierul şi M itrea Comisul şi Badea
stolnicul şi G onţea paharnicul şji jupan Stoichiţa
v e l postelnic. Şi ispravnic şi jupan Dragom ir vel
dvornic.
Şi s'au scris în scaunul cetăţii Bucureşti.
D ich em vrie 16, leat 7079.
Io A lexandru V oevod .
(Locul peceţii)
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C on d ica M â-
năstirei Sadova.
6.
1570 (7078) Ianuarie 16, Bucureşti.
Porunca lui A le xa n d ru Voevod p rin care întă­
reşte stăpânire lu i D um itru şi vărului său N eculce
peste o m oşie la Lipov.
C u mila lui D um nezeu Io Alexandru V o ev o d
şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui
şi prea bunului M ircii V o ev od , feciorul M ih n i
V oevod , dat-am domnia m ea această poruncă a
domnii meale lui Dumitru şi cu vărul lui anume
N ecu lce şi cu feciorii lor câţi Dum nezeu le va d ă­
rui, ca să le fie lor moşie la L ipov, a lor parte toată
oricâtă s’ar aleage dupreste tot locul, din câmp şi
din apă şi din pădure şi din siliştea satului şi cu
tot hotarul, pentru că au fost a lor bătrână şi
dreaptă moşie şi de baştină. D u p ă aceia Dumitru
şi cu văru-său N eculcea ei singuri au venit în n a­
intea domnii meale de au vândut dintru a lor parte
de moşie dupreste tot locul, doao funii la L ipov,
însă lui R ale cu feciorii lui drept 150 aspri şi Buii
drept 50 aspri şi lui Dobromir drept 50 aspri şi lui
F ilip cu feciorii lui drept 150 aspri şi lui V elico
drept 200 asprii şi lui Tişligă cu fraţii lui şi cu
cumnatul lor Ternea, drept 300 asprii şi lui Sâm-
bontin drept 50 asprii şi lui Ştefan drept 150 şi
lui Bărtan drept 50 asprii şi lui Tudor cu fraţii lui
drept 200 (aspri) şi Iuvei drept 50 aspri şi lui R a ­
doslav drept 50 aspri şi lui Stănislav drept 50 aspri
şi Stanciului drept 150 aspri şi lui D o b re drept 50
aspri şi lui N o v a c cu fraţii lui 150, şi Tornicii cu fraţii
lui drept 150 şi V u ii cu feciorii lui drept 150 as­
prii. Pentru că au cumpărat aceşti mai sus scrişi oa­
meni aceste funii de moşie, dela Dum itru şi dela
văru-său N eculcea, însă din partea lor d ou ă funii
dupreste tot locul, preţul cin 2150 asprii. Şi au v â n ­
dut Dum itru şi cu N ecu lcea această moşie ce s'au
scris mai sus de a lor bună voie şi din naintea
domnii meale şi cu ştirea tuturor megiaşilor din
sus şi din jos.
Pentru aceasta am dat şi domnia m ea acestor
oameni ce s'au scris mai sus ca să le fie lor moşie
ohamnică şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepo­
ţilor şi de nimenea să nu să clătească, d u p ă zisa
domnii meale.
Iată şi mărturii am pus domnia m ea : jupan
N eagoe velichi dvornic şi Ioan v el logofet, şi Stan
spătar, şi Badea vistier, şi Ivaşco stolnic şi M itrea
comis, şi G onţea paharnic, şi Stoichiţa v el postelnic.
Ispravnic Stoica logofăt. A m scris eu Baldovin
î n luna G henarie 16 dni în scaunul oraşului B u­
cureşti, văleat 7078.
f Floru Ierei, dascăl slovenesc.
A r h iv e le Statului, B unuri P u b lic e , Secţja Istorică, M ăn ăstirea
Zlătari, p a ch etu l 6 , d o c . 2 (trad).
7.
1571 (7079) Iunie 1, B ucureşti.
Porunca lui A le xa n d ru Voevod p rin care dăruieşte
lui F lorea postelnic ş i feciorilor sa tu l B â zd ă n a , pentru
credincioasa lui slujbă p rin ţări streine.
Cu mila lui D um nezeu E u A lexandru V oevod
şi domn a toată Ţara Românească, feciorul marelui
 şi prea bunului M ircii V o ev od , nepot M ih n ii V o e ­
şi prea bunului M ircii V o iv o d , dat-am domnia mea
vod, dat-am domnia mea această poruncă a domnii
această poruncă a domnii meale, slugii domnii meale
meale slugilor domnii m eale: V u ii cu fraţii Iui, i D a -
Florii postelnic şi feciorilor lui câţi D um nezeu îi va
nilă cu feciorii lui, i Pătru cu fraţii lui, i G orun cu
dărui, ca să-i fie moşie satul Bâzdâna tot, cu tot
fraţii lui şi cu feciorii lor câţi D um nezeu Je v a dărui,
hotarul. Pentrucă l-am miluit domnia mea pentru
ca să le fie lor satul Buhanul tot şi cu tot hotarul
slujbe credincioase, care mi-au slujit domnii meale
şi de preste tot, pentru că acest sat au fost satul
prin alte ţări stăine. Pentrucă acest sat au fost al
domnii meale, iar întru aceia domnia m ea am miluit
Stanciului Bengăi el au perit de cătră domnie cu
pre aceşti mai sus zişi slugi ai domnii m eale cu acest
rău ficleşug, iar Flore postelnic el au ajuns cu drep­
mai sus zis sat, drept slujba cari au slujit domnii
tate şi credincioase slujbe de către domnia mea.
meale, ca să fie lor de moştenire, iar domnii meale
Pentru aceasta am dat şi am miluit pre această,
pomeanire în veaci.
slugă credincioasă a domnii meale, (ce) s'au zis mai
Pentru aceia am dat şi domnia mea V u i i , i lui
sus F lore postelnic, ca să-i fie lui moşie ohabnică
D an ilă, Pătru i Gorun ca să fie lor satul Bohanu
feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi dă nimeni să
întru moştenire şi ohabnic lor, feciorilor lor, n ep o­
nu să clătească preste zisa domnii meale. C ă iată
ţilor i strănepoţilor, şi de nimenea să nu să clătească
şi blestem am pus domnia mea. Cine v a vrea să
după zisa domnii meale.
rumpă această carte a domnii meale şi nu va vrea
Iată şi mărturii am pus domnia mea : jupan D r a ­
să o întărească şi să o înnoiască, iar acelui om să ]
gomir v el dvornic, i jupan Ivaşcu v e l logofăt, i D u ­
de D um nezeu să să răsipească trupul lui şi să fie
mitru vistier, i Stan spatar, i Badea stolnic, i M i ­
blestemat şi anatema de 318 sfinţi părinţi, care au
trea comis, i G onţa paharnic, i Stoica v el postelnic,
fost în N ich eia şi să aibă parte ca Iuda şi Harie
i ispravnic Dragom ir v e l dvornic.
şi să fie în veci, amin. C ă iată şi mărturii am pus
domnia mea pă jupăn Dragomir v el vornic şi pă Şi am scris eu M ir c e a Gramaticu. j ujje jq 7979
jupăn Ivaşco marele logofăt şi jupăn Stan marele A cest izv od s'au tălm ăcit în limba rumânească
spătar şi jupan M itrea comis şi Dum itru vistier şi din cuvânt în cuvânt, după hrisovul slovenesc de
Bade stolnic şi G onţe paharnic şi Stoica marele mine D ionisie ecl[isiarh], 1785.
postelnic şi Stan ce au fost mare clucer. Şi eu
A r h iv e le Statului, Bunuri Publice, Episcopia Râmnic, Pache­
Hamza am scris în scaunul cetăţii Bucureştilor. tu l 11, D ocu m en tu l 1 (secţia istorică) original şi copie în per»
Iunie 1 zile, leat 7079. gament.
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica Mânăs» î
tirii Căluiul şi Bucovăţul, N r. 722, filele 777»778. 9.
8. 1570-1571 {7079).
1571 (7079), Iu lie 10. H risovul lui A le x a d ru Voevod fiu l lu i M ircea
Porunca lui A le xa n d ru Voevod, p rin care dăru­ Voevod prin care dă lu i Ş te fa n fost m are clucer şi
eşte sa tu l B uhanul, ca ră sp la tă pentru slujbă, u r- I fiilor săi satul P erişoru l, C ârna şi parte din M ărăcine.
m ătorilor: Vuia cu fr a ţii lui, D ănilă cu feciorii lui,
P ătru cu fra ţii lu i şi G orun cu fra ţii lui. Intru Hristos D um nezeu credincios şi blagoslovit
de Hristos iubitor şi singur stăpânitor, E u A le x ­
f Cu mila lui D um nezeu Io A lexandru V o e v o d
andru V o ev od , feciorul marelui şi prea bunului
şi domn a toată Ţara Rum ânească, feciorul marelui
 M ircii V o iev o d , feciorul M ih n ii V oivod , cu mila
lui D u m nezeu şi cu darul lui Dum nezeu, stăpânind
şi domnind toată Ţara Rumâneascâ, încă şi plaiu-
rile şi laturile Almaşului şi Făgăraşul, Haţegul. Bine
am voit D om nia M e a cu a mea bunăvoie şi cu cu­
rată şi luminată inimă a Domnii, M eale precum am
proslăvit pe Hristos, cel ce m ’au proslăvit p ă mine
şi pre scaunul sfânt ce au răposat părinţii D om n ii
M ea le, cu mărire m ’au înălţat. D rep t aceia am d ă­
ruit şi D om nia M e a acest cinstit şi cu bun chip
şi prea cinstit preste toate cinstitele daruri ce au
ajuns hrisovul D om n ii M e a le , cinstitului dregătorului
D om nii M e a le jupânului Stepan ce au fost mare
clucer şi feciorilor lui, câţi D u m nezeu îi va dărui,
c a să-i fie lui satul Perişorul, tot hotarul, pentrucă
jumătate de sat, din Perişorul l-au cumpărat acesta
ce s'au zis mai sus dregătoriul D om nii M e a le dela
jupâneasa lui M a te i din Caracal, anume Stanca,
drept 8000 de asprii de argint, iar aceilaltă jumă­
tate de sat den Perişorul o au dat şi au miluit... ju­
panului V lăsan, anume M a ria şi cu feciorii ei pe
jupân Stepan clucer cu o jumătate de Peri(şor)
pentru slujba ce le-au slujit lor. Şi când au miluit
jupâneasa M a ria pe jupânul Stepan clucer au fost
şi m ărturii: N ed elco vornic şi M ih a iu banul, feciorii
lui Stan şi R ad u l logofăt şi M ă la ia din Stâlpeni şi
Dragom ir v el vornic.
*“■ Şi iar să fie cinstitului dregătorului, dum nealui
jupânului Stepan clucer, satul Cârna cu tot hotarul
şi cu balta ce să cheamă Bondre şi Balta P opii şi
Bistriciorul, până în apa Bistreţului celui mare, p en-
trucă acest sat au fost de moştenire a lui Petre T e -
mânu şi a cetaşilor lui, ce au ven it însuşi Petrem an
spăt. şi T itu l armaşul şi Băra şi cu feciorul său
Stan şi feciorul lui M ilc o şi Stoica şi feciorul lui
D ragotă şi Tricul şi feciorul Lupului i cu feciorii
lu Butan şi feciorii lui D a n şi feciorii lui D in iş şi
feciorii lui T rechie şi feciorii lui Coare şi feciorii
lui Crentenie, de s'au înfrăţit şi au închinat tot satul
Cârna şi cu bălţile cu hotarul cinstitului dregăto-
rului jupânului Stepan clucer, de a lor bună voe
de naintea Dom nii meale. . . _ — r:
] Şi iar să fie cinstitului dregătorului Domnii
M e a l e , jupânului S tepan clucer, satul M ă ră cin i însă
partea S ta n d u lu i B anul toată veri câtă se va aleage
j d ep e Băldălui T ârnava cu silişte ce uscată pânâ în
O bârşie şi den D ăsnăţu i C olebaş şi merge după
i Bălelul. Şi să să ştie hotarul: din C olibaş pân în
Dum bravă p ân ’ întorsura Târnăvii, de acoleş drept
peste dumbravă- pân' în Băldălui şi la veziu n i şi de
acolo trece Bâldăluiul pre piscul Buneştilor şi pre
mijlocul câmpului Sulariului, până în drumul Dragoi.
Pentrucă aceste mai sus zise moşii au fost bătrâne
' şi d repte ale Stanciului banul de moştenire şi^
lui cumpărate aceste mai sus zise moşii cinsti­
tului dregătorului Dom nii M e a le jupan S tep an clucer
dela featele Stanciului anume A grepina călugăriţa
şi dela Baico derept 8000 aspri gata. Şi au vândut
aceşti mai sus zişi oameni de a lor bună(voe) şi de
n ain tea D om nii M.eale. Şi iar să fie cinştitului dre-
gătoriului D o m n u JVleale jupan S tepan clucer satul
Cornăţelul toţi şi cu tot hotarul pentrucă acest saţ
Cornăţel bătrân şi de moştenire sat au fost a l M ărcii
| postelnic ce au dat şi au miluit M a ree postelnic
cu acest mai sus numit sat Cornăţel pe Stan Visul,
| pentru mult slujbe ce au slujit pren ţări străine.
Pentru aceia au dat şi au miluit M a ree postelnic
I pe Stan V isu l cu satul C ornăţelul dintr'ale lui
| drepte bucate, ca să-i fie lui şi părinţilor lui veci-
j nică pomeanire. . . .
j Intr'aceia Domnia M e a am văzut şi am citit
j carte M ărcii postelnic cu multe blestemea, cum
| după moartea lui cine v a vrea să spargă a lui toc­
m eală şi pomană acela să fie proclet de 318 sfinţi
j părinţi care au fost la N igheaie şi să aibă parte
cu Iuda şi cu Aria. Pentru aceia am dat şi am mi­
] luit şi D om nia M e a pe Stan V isu l cu satul Cor­
năţelul, ca să-i fie lui moşie şi ohabnică feciorilor,
nepoţilor, strănepoţilor şi de nimeni să fie neclătit
| preste zisa D om nii JVleale. C ă iată şi blestem am
 pus D om nia M e a ; iar pre cine v a aleage D om n ul
Dum nezău să fie stăpânitorul Ţării Rumâneşti, sau
din rodul inimii D om nii M e a le , sau din rudeniile
noastre, sau după păcatele noastre, sau din a lte
ţări, de va cinsti şi va întări şi înnoi, acest hrisov
al D om n ii M ea le, pre acela Dom nul' D um nezeu să-l
cinstească în domnia lui, iar sufletul lui în veacu l
ce va să fie; iar de nu va cinsti şi nu va înnoi şi
nu va întări, ci o va călca şi o v a ruşina şi o va
lăsa la uitare, pre acela D om nul D um nezeu să-l
calce şi să-l ruşineze şi să-i bată pre ei,bici, iar în
veacu l ce va să fie să aibă parte cu Iuda şi cu Aria
şi să fie blestemat şi cu necredincioşii jidovi. Iată.
că şi mărturii am pus D om n ia M e a j u p â n ..............
ce au fost mare ban i jupânul Dragomir vornicul
i jupân Ivaşco mare logofăt i Stan port[ar] şi Dum itru
V istier şi Mitre comis şi G onţe păharnic şi Stoica v e l
păharnic.
L eat 7079.
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica Mâ»
năstirii Căluiul şi Bucovăţul, N r. 7 22, filele 7 4 2 — 746.
10.
1571-1572 (7080).
Porunca lui A le xa n d ru Voevod, p rin care în tă­
reşte m ă n ă stirii Cosuna de lângă Craiaim satiri S ă -
cuiul, ce-l aveau m oştenire dela jupăneasa Stanca
m are sta riţă din Bratovoeşţi.
Cu mila lui D u m nezeu Io A lexandru V o iv o d
şi domn a toată Ţara Rum ânească feciorul ma­
relui şi prea bunului M ircei V o iv o d , dat-am domnia
mea această poruncă a domnii meale sfintei şi dum-
nezeeşti mânăstiri ce să numeşte Coşuna de lângă
Craiova, hramul sfântului Arhiereu, făcătoriu de
minuni N icolae al M iralichiei, ca să fie satul ce să
numeşte,- -Săcuiul tot, cu tot hotarul, veri pe unde
câtă se va (aleage, pre hotară bătrâne. Pentrucă
această mai sus zisă moşie, i-au fost moşie şi moş­
tenire a jupânesei Stăncăi ce au fost mare stariţă
din Bratovoeşti. Iar după aceia au ven it jupâneasa
Stanca în naintea domniei meale de au d at şi au
adaos acest sat ce s ’au zis mai sus la sfânta mă­
năstire dela Coşuna şi s'au scris la sfântul şi marele
ponaealnic. Şi au scris pe vel spăt[ar] şi pe jupâneasa
Stanca şi pre maica a lui Slavna şi pre toţi feciorii
lor, câţi au avut şi vii şi morţi, cum ca să să p o ­
menească sufletele lor în veaci, i*r acest sat l-au
dat să fie sfintei mânăstiri ce s’au zis mai sus, pen­
trucă au fost dat şi au fost adaos însuşi jupâneasa
Stanca cu voia şi cu vrearea ei.
D rep t aceia am dat şi domnia mea sfintei şi
dumnezeeşti mânăstiri C oşuna ca să-i fie de întă­
rire şi călugărilor de hrană şi de niminea să fie n e­
clătită peste zîsa domnii meale, C ă iată şi mărturii
am pus domnia m e a : . . . vel ban, i jupan Dragomir
biv vel vornic, i jupan Ivaşco vel vornic, i jupan
N eagoe v el logofăt, i Stan . . ., i Badea stolnic, i
G onţea păh[arnic] i jupan Stoica vel postelnic şi cu
Neagoe vel logofăt.
Şi am scris eu Stan logofăt.
L eat 7080.
A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica Mânăstirii
Căluiul şi Bucovăţul, Nr. 7 2 2 , filele 676=677.
n.
1573 (7081), A p rilie 28.
Porunca lu i A le xa n d ru Voevod, p rin care întăreşte
lui jupân Stepan, fost m are clucer, dreptul de stăpâ­
nire peste a p a tra p a rte din satul Sulari.
C u mila lui D um nezeu E u A lexandru V od ă şi
domn a toată Ţara Rum ânească feciorul marelui şi
pre bunului Io M ircii V o iv o d , dat-am D om n ia
A lea această poruncă a D om nii M e a le cinstitului
dregătoriului D om nii M e a le şi mai marelui sfetnic
al D om nii M e a le jupân Stepan ce au fost mare
clucer şi feciorilor lui câţi D um nezeu îi v a dărui,
ca să-i fie moşie în S u la ri, a . p a t r a p a r t e d u p r e tu -
tin d e n e v e ri câ tă s1^ v a aleag e şi d in p ă d u r e şi din
a p ă şi d in câm p, p e n tr u c ă a u c u m p ă ra t-o d e la P âr-
v u l n e p o tu l G K e rb e le a ţu lu i d r e p t 3000 de a s p rii g ata
şi a u v â n d u t V l a d u l u i d e a lui b u n ă voie şi c u şti­
r e a t u t u r o r m egiaşilor d in sus .şi^din jos şi a u fost
m ă r tu r ii a tu n c i c â n d s ’a u v â n d u t aceast.ă moşie : N e a - ;
goe v o rn ic şi N ed elco v o rn ic şi S ta n D e b e l s p ă ta r
şi Ion logofăt şi M i h n e B a n u l şi P ă t r u d in Livezi
şi M i c le d in D u le a n i şi B a rb u l G u rg o i i I v a n ni'
d e ln ic e r d in R u d a şi M arco vătaful.. A ceşti boieri
a u fost c â n d a u d a t as p rii p ă această ce s'a u zi
m a i sus moşie. D r e p t ac e ia am d a t şi d o m n ia mea
b o ie ru lu i dom niei m eale ce s’a u zis m ai sus c a să-i
fie moşie o h a b n ic ă feciorilor şi n e p o ţilo r şi s tr ă n e ­
p o ţilo r şi d e n im en ea (să fie neclătit) p re ste zi
d o m n ii m eale. C ă ia tă şi m ă rtu rii am p u s d o m n ii
m ea ju p a n D ra g o m ir m arele vo rn ic şi Ivaşco marele
logofăt şi S ta n s p ă t a r şi D u m itr u v istier şi M itr e
com is şi B adeslolnic şi G o n ţe p ă h a r n ic şi S toica ma^
rele postelnic. P is S tanciul logofeţel.
A p r ilie 28 zile, le a t 7081.]
I Şi a m scris eu S ta n logofătul, în lu n a lui Iu n ie
A rhivele Statului Bucureşti, C ondica M ănăstirii Căluiul
B ucovăţul, N r. 722, filele 747 — 748.
12 .
1573 (7081), Iunie 2S
Cartea ju p â n esii M ăriei din Caracal şi a fecit
rilo r ei D anciul postelnicul, Datco şi R adu la mă
lu i Stepan biv vel clucer p en tru jum ătate sa t din P erişor
In num ele T a t ă l u i şi a l F i u l u i şi şi al Sf. D u l
T r o i ţ a cea n e d e s p ă rţită , în v eci vecilor. A m in .
I a t ă e u r o a b a lui D u m n e z e u ju p â n e a s a M a r ia j
d in C a r a c a l şi cu feciorii mei j u p a n D a n c iu l pc
te ln ic u l şi ju p a n D a tc o şi ju p a n R a d u l postelnicii,
scriem c a r te a n o a s tr ă a c e s tu i boieriu S t e p a n biv
v el c lu c e r şi feciorilor lui câţi D u m n e z e u îi v a d ă ­
rui, ca să-i fie moşie d in P erişo r ju m ă ta te d e sat,
în să p a r te a lui V lă c s a n to a tă d u p re s te to t h o ta ru l,
p e n tr u c ă i-am d a t-o de a n o a s tră b u n ă v o ie c u vo-
- in ţa n o a s tră p e n tr u slujbele care n e-au slujit n o a o ă
şi p ă r in ţilo r noştri, m ai d e n a in te v ream e şi p r in
ţă ri stră in e . P e n tr u a c e a s ta i-am d a t şi l-am m iluit
cu acest s a t p a r t e a n o a s tră ca să fie n o a o ă şi p ă ­
r in ţilo r noştri v e a c in ic ă pom enire. Şi c â n d am mi­
lu it şi am d a t a c e a s tă moşie lui j u p a n S t e p a n vel
clucer a u fost cu ştire a a to t n eam ulu i n o stru şi de
c ă tre n im e n e a d in fra ţi, sau su ro ri, sau v eri, sau
vere, sa u nepo ţi, s a u n e p o a te , să n u să c lă te a s c ă ;
ia r cine a r v r e a a sp a rg e s a u a r r u m p e a c e a s tă p o ­
m a n ă a no astră, acel om să fi p ro c le t şi a n a te m a
de D o m n u l D u m n e z e u , c a re le a u f ă c u t c e ru l şi p ă ­
m â n tu l şi de 318 sfinţi p ă rin ţi, care a u fost în N i-
c h e ia şi să fie lăcaşul lu i c u I u d a şi c u A r ia la u n
loc şi t r u p u l lui să ste a în tre g şi n e p u tr e d în veci.
Şi m ă r tu r ii a u fost c â n d am d a t a c e a s tă moşie
de p o m a n ă : din Ţ â n ţ ă r e n i B a rb u l şi d in C re ţe ş ti
H a m z a şi d in B r e a s ta S t a n logofătul şi d in C a r a c a l
P â r v u l şi d in D ă e ş ti V ă d i s la v şi d in M o d o h a r B ir-
ciul şi d i n O t s l u i D r ă g h i i a şi d in G ro z ă v e ş ti V laicul.
25 zile, v ă l e a t 7081.
(p e c e te ) E u ju p â n e a s a M a r i i a din C a r a c a l.
E u D a n c i u l postelnicu l sin ego.
E u D a tc o sin ego.
E u R a d u l po ste ln ic u l sin ego, ad e v e re z .
A rh iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C o n dica N r. 443,
fila 151.
13.
1574 (7082) Ianuarie 7, B ucureşti.
Porunca lui A le x a n d ru Voevod, p rin care întă­
reşte lu i jupan Stepan biv vel clucer să liştea Gridiştei,
pe care la râ n d u l lu i o dărueşte vărului său jupan
Rusco portarul, iar D om nul întăreşte şi această danie.
C u m ila lui D u m n e z e u Io A l e x a n d r u V o iv o d
şi d o m n a t o a t ă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m a ­
re lu i şi p r e a b u n u lu i M i r c e i V o iv o d , fecio ru l M i h -
nei V o iv o d , d a t- a m d o m n ia m ea a c e a s tă p o r u n c ă
a d om nii m eale c in stitu lu i d re g ă to ru lu i şi m ai m a ­
re lu i sfatu lu i dom niei m eale ju p a n S te p a n , ce a u
fost v e l clu cer şi feciorilor lui, .câţi D u m n e z e u îi va
d ă ru i, c a să fie lui o sălişte ce se c h ia m ă G r id iş te a
d in sus d e F â n tâ n ă , to a tă cu to t h o ta ru l, p e n t r u c ă
iaste b ă tr â n ă şi d r e a p t ă moşie şi de m oştenire ce
a u fost îm p re s u ra tă de C ra io v e ştii cei b ă trâ n i. Şi
a m v ă z u t şi a m citit d o m n ia m ea şi, c ă rţi b ă tr â n e
d in zilele lui V l a d V o iv o d C ă lu g ă r u l ce a u fost
s tric a te şi în tinate. I a r ă d u p ă a c eia au v e n it cin ­
s titu l d re g ă to riu l dom nii m eale, care s'au zis mai
sus, j u p a n S te p a n biv vel clu cer de a u d a t această
sălişte ce s’a u zis m ai sus v ă r u -s ă u j u p a n R u sc o
p o r ta r iu l de a sa b u n ă voie şi de n a in te a dom nii
m eale şi cu ştirea t u t u r o r d re g ă to rilo r dom nii m e a l e , ;
ca să fie lui pom enire. D r e p t ac e ia am d a t şi d o m ­
nia m ea b o iariu lu i dom nii m eale j u p a n R u sc o por- •
t a r ca să fie lui ac e a s tă m ai sus zisă moşie o h am n icâ,
feciorilor, n epoţilor, str ă n e p o ţilo r şi de n im in ea să
să fie n e c lă tit p este zisa dom niei meale.
C ă ia tă şi m ă rtu rii am p u s d o m n ia m e a : ju p an ...
. . . . b iv vel b an , i ju p a n D ra g o m ir vel vornic, i
ju p a n Iv aşco vel logofăt, i ju p a n S ta n vel s p ă ta r ,]
i ju p a n D u m itr u vel vistier, i ju p a n M i t r e a v e i l
comis, i ju p a n B a d e a vel postelnic, i j u p a n . . . .
v e l p a h a r n ic , i j u p a n S to ica vel postelnic.
Ş i s ’a u scris în c e ta te în Bucureşti.
G h e n a r 7 zile, 7082.
A rh iv ele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, N r. 722, Con*
dica M ânăstirei Căluiu şi B ucovăţ, filele 678»679.
D O M N I A LUI A L E X A N D R U
1574, Iulie 25 - 1577, Iulie 25
1.
1575 (7083) Ianuarie 12, B ucureşti.
H risovul lui A le xa n d ru Voevod, p rin care în tă ­
reşte feciorilor lu i O răgoiu şi fetelor lui Vişei ş i
Neagâi, nişte m oşie în sa tu l Pleniţa.
C u m ila lu i D u m n e z e u e u A le x a n d r u V o e v o d
şi D o m n a to t p ă m â n tu l Ţ ă rii R u m ân e şti, fecior m a ­
relui şi p r e a b u n u lu i M i r c e a V o e v o d , n e p o t M .ihnei
V o d ă , d a t- a m d o m n ia m ea a c e a s tă p o ru n c ă , a D om ­
niei mele lui S tan , p e n tr u c ă a m d a t lu i moşie în
P le n iţa d in p a r t e a A lb u lu i, paşi 25, c a re o a u c u m ­
p ă r a t d ela A lb u l d r e p t a s p ri 150, l a r g u p aşi 25,
lu ngu p aşi 2 5 ; a p o i a u sc h im b a t S t a n d in p a r t e a
G h in e i 5 paşi, a p o i ia r a u sc h im b a t S ta n i a r u n loc
în S ălişte din p a r t e a R a d u lu i a u schim bat c u R a d u l
12 "paşi, a u sc h im b a t şi s ’a u to cm it în tr e d ân şii de
b u n ă voe.
D u p ă a c e a s ta am m ai d a t moşie V iişei şi N e a -
găi i a r în P le n iţa d in p a r t e a ta tă lu i lor D ră g o i, în să
a şasa p a r t e p e c a re o a u d a t ta tă l lo r D r ă g o i d e
a lui b ă n â voe şi a l t ă moşii c â t a r fi, D r ă g o i le -a u
d a t feciorilor lui O a n c e i, M ih u l u i şi G iu rig i, lui
S tan şi lui I v a n , p e n t r u c ă a ş a a u tocm it p a r t e a lor
D răgoi.
P e n tr u a c e a s ta am d a t D o m n i a M le a lui
S tan , V işei şi N ea g ă i, O a n c e a , M ihului, G iu rg i lui
S ta n şi lui I v a n moşie o h a m n ic ă lor, n e p o ţilo r şi
stră n e p o ţilo r n e c lă tit p este zisa dom niei M e l e ; în să
şi m ă r tu r ii am p u s d o m n ia m e a : j u p a n Iv aşco v el
vornic, N egoe vel logofăt, S ta n s p ă ta r, M i t r e a v is­
tie ru l, B r a t comis.
Şi a m scris eu C e r in c a în scaunul o ra şu lu i
B ucureşti. ;■* 5 poţilor lor şi d ă nim en i să n u să c lă te a s c ă p re s te
G h e n a r 12, d e la A d a m le a t 7083.
A rh iv e le Statului Bucureşti, pachetul VIII, Nr. 2. C om u nicat
d e Pr. C. Stănică-Orodel.
2.
1575 (7083) Februarie 12, B u cu reşti,
L Porunca lui A lexa n d ru V oevod p rin care întâ-.
reşte postelnicului R a d u şi fra ţilo r să i Preda ş i S tro e
satul Cruce, ce-l aveau m oştenire dela m arele B an
Vlad, ta tă l lor, căruia i-l dăruise Basarab Voevod
pen tru dreapta şi credincioasa slujbă.
C u m ila lui D u m n e z e u Io A le x a n d ru V o iv o d
şi D o m n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m a ­
re lu i şi p r e a b u n u lu i M i r c e a V o e v o d şi n e p o t M i h n i i
V o e v o d , d a t- a m do m nia m ea a c e a s tă p o r u n c ă a
d o m n ii mele R a d u lu i p o ste ln ic şi fră ţin e -să u P re d ii
şi lui S tro e şi cu toţi feciorii lor c â ţi D u m n e z e u le
v a d ă ru i, p e n tr u c ă am d a t lo r satul C ru c e to t cu to t
h o ta r u l c a re a u fost b ă t r â n şi d r e a p t ă moşie a lor
de m oştenire în că d in zilele ră p o s a tu lu i B a s a ra b
V o e v o d , c a re a ju n g â n d V l a d u B a n m are, ta tu l
R a d u lu i postelnic şi al P re d ii şi a l lui Stroe, în z i­
lele ră p o s a tu lu i B a s a ra b V o ev o d , p e n tr u d r e a p t ă şi
cred in cio asă slujba lui şi cu v ă rs a re de sânge. I a r
d u p ă ac e ia c â n d a u fost R a d u postelnic şi P re d a
şi S tro e prib egi, ia r satul C ru c e s’a u fost ju d e c it;
ia r c â n d a u fost acum în zilele dom nii mele, R a d u
postelnic şi P r e d a şi S tro e a u fost sorocit pe sa tu l
C r u c e în n a in te a dom nii mele ca să ste f a ţă în a in te a
d om nii m eale şi n 'a u s t ă tu t de f a ţă în a in te a dom nii
meale, ci a u fugit d ela scau nul dom nii m eale şi a u
ră m a s d e lege d in n a in te a dom nii m eale cum că m ai
m u lt am estec să n u a ib ă c u sa tu l C ru c e şi să fie
judeci, i a r n u r u m â n i cum a u fost m ai d e n a in te
vreme. P e n t r u ac e a s ta am d a t d o m n ia m ea R a d u lu i
postelnic şi P re d ii si lui S tro e ca să fie lor o h a b -
nică moşie lor şi feciorilor şi n e p o ţiilo r şi s t r ă n e ­
zisa d om nii meale.
I a t ă şi m ă rtu rii am p u s d o m n ia m e a : j u p a n
D r a g o m i r biv vel b an , i D o b r o m ir b iv v e l vo rn ic,
i I v a ş c o v e l vornic, i N e a g o e vel logofăt, i S ta n
sp ă tar, B r a ţu l c o m i s . M i t r e vistier, B a d e a s t o l n i c ,
G o n ţe p ă h a r n ic , S to ica vel postelnic.
S ’a u scris în B ucureşti, F e v r u a r ie 12, le a t 7083.
A rh iv e le Statului Bucureşti, C ondica M ânăstirei Căluiul şi
Bucovăţul, fila 445*446.
3.
1575 (7083) Iu n ie 5.
P orunca lui A le x a n d ru Voevod, p rin care în tă ­
reşte lui jupân R a d u şi fra ţilo r lui Preda ş i Stroe,
satul Cruce, ce-l aveau m oştenire dela m oşii lor.
C u m ila lui D um nezeu e u A le x a n d r u V o iv o d
şi d om n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m a re lu i
şi p r e a b u n u lu i M i r c e a V o iv o d , feciorul M i h n e i
V oevod, d a t-a m d o m n ia m ea a c e a s tă p o r u n c ă a
dom nii m eale b o ia ru lu i dom nii mele j u p â n R a d u l
îm p re u n ă cu fra ţii lui a n u m e P r e d a şi S tro e şi t u ­
tu ro r feciorilor lor câţi D u m n e z e u le v a d ă r u i p e n ­
trucă am d a t lor sa tu l ce se ch e a m ă C r u c e to t cu
tot h o ta ru l, c a re a u fost a lor b ă tr â n ă şi d r e a p t ă
moşie d e la moşii lor. I a r d u p ă aceasta c â n d a u fost
ju p â n u l R a d u l B uzescul în p reb eg ie în zilele r ă ­
p o sa tu lu i M i r c ii V o iv o d , ia r ră p o s a tu l M i r c e a V o i ­
vod el a u m iluit p r e N a n ă p ă h a r n ic cu acest m ai
sus n u m it sat C ru c e . D eci N a n ă p ă h a r n ic el a u
v â n d u t ju m ă ta te d in s a tu l C r u c e o a re c ă r o ra r u ­
m âni d in s a tu l C r u c e p re num e O p r e c u c e a ta lui
Şi M u ş a t şi D a tc o d r e p t 10.000 de as p rii şi a u fost
făcut N a n p ă h a r n ic u l a cesto r r u m â n i m ai sus n u ­

m iţi şi c a r te ră p o s a tu lu i P ă t r u V o iv o d d e c u m p ă ­
r ă to a r e . I a r d u p ă ac e a s ta , c â n d a u fost a c u m în z i­
lele d om nii meale, ju p â n R a d u l cu fraţii lui, ei au
v e n i t în a in te a dom nii m eale şi a u s tă tu t de f a ţă la
ju d e c a tă în a in te a dom nii m eale îip p re u n ă c u aceşti 1
m ai sus num iţi rum âni, c ari a u c u m p ă r a t d e la N an
p ă h a r n i c u l satul C r u c e ; ia r R a d u l şi' cu fra ţii lui
P r e d a şi S tro e aşa s ’a u p lân s şi s’a u c u n o sc u t îna-Jj
in te d o m n ii mele cum că satul C ru c e a lor moşie
a u fost, d r e a p t ă d e la moşi.
D e c i d o m n ia m e a am c ă u t a t şi am judecat
p ă d r e p t a t e şi p ă lege c u toţi cinstiţii d reg ăto rii
dom nii m eale şi am v ă z u t însum i d o m n ia m ea cur
că a c e a s tă m ai sus n u m ită moşie satul C r u c e av
fo st a l boierului d om nii m eale R a d u l şi a fraţilor
lui P r e d a şi S tro e d e m oştenire. Şi a u r ă m a s O p re
şi M u ş a t şi D a tc o cu to a t ă c e a ta lor de lege şi d«
ju d e c a tă în a in te a dom nii meale.
Şi a m s p a r t însum i d o m n ia m ea c a r te răpt
s a tu lu i P ă t r u V o iv o d , c a r e a u fost la ei d e c u m p ă ­
ră to a re . P e n tr u aceasta am d a t do m nia m ea R a ­
d u lu i şi P re d ii şi lui S tro e ca să fie lor sa tu l Cruce
moşie de m oştenire lo r şi feciorilor lo r şi nepoţilor
stră n e p o ţilo r lor şi de c ă tr e nimeni să fie neclătit
p r e s te zisa dom nii meale.
I a tă şi m ă rtu rii am p u s dom nia m e a : ju p i
I v a ş c o vel vornic, i N eag o e vel logofăt, i S ta n s p ă ­
ta r u l, i M i t r e vistier, B ra ţu l comis, B a d e a stolnic,]
i G o n ţe p ă h a rn ic , i S to ic a postelnic.
S cris S ta n logofăt o t sud Ialom iţa.
Iunie 5 zile, le a t 7083.
A rh iv e le Statului Bucureşti, B unuri Publice, N r. 722, Conjj
•dica M ănăstirii Căluiul şi Bucovăţul, filele 445*446.
4.
1575 (7083) A u g u st 20, B u cu reşti.
Porunca lu i A le x a n d ru Voevod p rin care în tă ­
reşte lu i Căpăţănă şi altora stăpânirea asupra m oşiei
Lipovul de Jo s, toată cu tot hotarul.
f C u m ila lui D u m n e z e u , Io A le x a n d r u V o e v o d
şi d o m n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , fecio ru l m arelu i
şi p r e a b u n u lu i M i r c ii V o e v o d , feciorul M ih n ii
V o e v o d , d a t- a m d o m n ia m ea a c e a s tă p o r u n c ă a
d om nii m eale. lui C ă p ă ţ â n ă cu fraţii lui şi B âlborii
c u fra ţii lui şi G ro z ii c u fra ţii lui, S to ic h in i c u fraţii
lu i şi lu i R a le c u fraţii lui şi S ta n c iu lu i cu fraţii
lui şi R a ţii cu fra ţii lui, ca să le fie lo r moşie la
L ip o v u l’de J o s , to a tă cu to t h o ta r u l d u p r e tu tin d e n e a ,
p e n t r u c ă iaste d r e a p t ă şi b ă t r â n ă moşie d e baştină.
D u p ă a c e ia a u a v u t p â r ă în n a i n te a d o m n ii m eale
aceşti oam eni ce s’a u scris m a i sus, c u ju p â n e a s a
A n ca, f a ta lui Ş ă r b a n b a n u l. Şi a ş a p â r a ju p â n e a s a
A n c a p e aceşti o a m e n i ce s’a u scris m ai sus, .cum
a u fost a c e a moşie ce s ’a u zis m ai sus a ju p â n e a s ii
A n c ă i d e baştină.
I n t r u aceia d o m n ia m ea am c ă u t a t şi am ju d e ­
c a t d u p ă d r e p t a t e şi d u p ă leage c u t o ţi cinstiţii
b o ia ri d om nii m eale. Şi a m d a t 'd o m n i a m ea lui C ă ­
p ă ţ â n ă , cu fraţii lui ce s ’a u scris m ai sus, lege 12
b oiari c a s ă ju re cum a u fost ei m ilu iţi c u acea
moşie, d e P â r v u l b a n u l, în că d in zilele r ă p o s a t u lu i
R a d u l V o e v o d , c a re le a u p e r i t la R â m n ic , p e n tr u
slu jb a ce a u fost slujit cu d r e p t a t e şi c u c r e d in ţă
străm o şii lor. A p o i C ă p ă ţ â n ă cu fraţii lui, ei a u
a d u s ac e i 12 b o ia r i f a ţă în n a in te a d o m nii m eale,
de a u j u r a t cum a u fost m iluit c u a c e a moşie ce
ce s’a u zis m a i sus de P â r v u l b a n u l, d e la r ă p o s a tu l
V o e v o d . A p o i în c ă n u am lă s a t a ş a d o m n ia (m e a )
cum a u fost ju rat, ci a m silit de a u j u r a t ac e i 12
boiari, d e a u p u s m âinile lor p e s f â n ta E v a n g h e lie
în n a in te a p o p ii N e a g u lu i şi a p o p ii lui S ta n , la
s fâ n ta b e s e a ric ă d o m n e a sc ă şi am p u s în sum i dom-
n ia (m ea) ju ră m â n t, cum leage p reste leage să n u
fie, ia r carele d in tre dânşii n u să v a lăsa p e ju d e ­
c a tă d o m nii m eale, a c e la să fie c u I u d a şi c u A r ia
şi b leste m at de 318 p ă rin ţi.
P e n tr u a c e a s ta am d a t şi d o m n ia m ea acestor
o am eni ce s ’a u zis m ai sus, ca să le fie lor moşie
o h a m n ic ă lor şi feciorilor lor şi n e p « ţilo r şi s tr ă n e ­
p oţilor şi de n im e n e a să n u s ă clătească, d u p ă zisa
d om nii meale. I a tă şi m ă r tu r ii a m pus d o m n ia m ea
pe j u p a n Ivaşco vel d v o rn ic i ju p a n N e a g o e v el
logofăt i S ta n s p ă t a r i M i t r e a vistier i B r a ţu l
comis i B a d e a stolnic i G o n ţe a p a h a r n i c i j u p a n
S toica v el postelnic, isp ra v n ic ju p a n N e a g o e vel
logofăt.
Şi am scris e u S tă n ilă , în sc au n u l oraşu lu i
B ucureşti.
A v g u s t 20 dni, le a t 7083.
t F l o r u Ierei, dascăl slovenesc.
A rh iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, M ănăstirea Zlă«
tari, Pachetul 6, docum entul 4.
5.
1575 (7083) A u g u st 29, B ucureşti.
Porunca Iui A lexa n d ru Voevod, p rin care înstă­
reşte m ănăstirii Coşuna dreptul de stăpânire asupra
satului Cornăţelul.
C u m ila lui D u m n e z e u , eu A l ix a n d r u V o e v o d
şi d o m n â a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , fecio ru l m a r e ­
lui şi p r e a b u n u lu i M irc ii V o ev o d , feciorul M i h n e i
V o e v o d , d a t- a m â d o m n ia m ea ac e a stă p o ru n c ă a
dom nii m eale, sfintei şi d u m nezăştii m ăn ăstiri ce să
zice C o ş u n a , u n d e iaste h r a m u l a r h ie re u lu i fâcăto-
riu lu i d ă m inun i N icolae al M e rilic h ii, ca să-i fie
satul C o r n ă ţe lu l tot, cu to t h o ta r u l şi cu t o tâ v e n i­
tul, p e n t r u c ă acest mai sus zis sa tâ a u fost d ă moşie
a l M ir c ii postelnicul d e n Ş âtoaia. D eci M ir c e , el a u
fost p r ib e g it în Ţ a r a U n g u r e a s c ă şi a u a v u t lân g ă
d ân su l o slu g ă a n u m e V isul. D eci V isul m u ltâ i-au
slu jâ tâ şi a u fă c u tâ o ste n e a lă p rin ţă r i strin e, i a r
JVlirce postelnicul a u d a t â şi a u m iluit p e V is u l cu
a c e a s tâ m a i sus zis sa tâ, p e n tr u d r e a p t ă slu jb ă ce
i-au slu jât m u ltâ î n t r 'a l t ă ţa r ă striin, ca să fie lui
vecinică pom enire, i a r V isu lu i să-i fie o h a b n ic ă .
D a r d u p ă aceia V isul, el a u v â n d u t a c e a s tâ m a i sus
zis s a tâ C o rn ă ţe lu l, c in s titu tu lu i d re g ă to riu lu i d o m ­
nii m eale, ju p â n u lu i S te p a n ce a u fost m a re clucer,
d r e p t 30.000 de a s p ri g a t a şi-au v â n d u t- o V is u l de
a lui b u n ă v o e şi cu ştire t u t u r o r m egiaşilor şi în n a-
in tea d o m n ii m eale. D a r d u p ă acie, S te p a n clu ceru
a u d a t â a c e a s tâ m a i sus zis satâ, C o r n ă ţe lu l sfintei
m ăn ăstiri C o şu n a, ca să-i fie Iui vecin ică p o m e n ire ,
iar s fâ n tu lu i lăcaş şi c ă lu g ă r ilo r să le fie d ă h r a n ă
şi de în d u lc ire lor. I a r d u p ă ac e ia c ă lu g ă rii d e la
sfânta m ă n ă s tire ce s ’a u zis m a i sus, a v u t - a u p â r ă
cu c in stitu l d r e g ă to r d o m n ii m eale, ju p a n Iv aşco m a ­
rele vo rn ic, p e n tr u a c e s tâ s a tâ ce s'au zis m ai sus.
Şi aşa p â r â i a ju p â n u l Ivaşco m arele v o rn ic, cum
că n 'a u m ilu ită M ir c e p o ste ln ic u l p e V is u l cu a c e s tâ
mai sus zis s a tâ nici cum. I a r î n t r ’a c eia d o m n ia m ea
am c ă u t a t â şi a m ju d e c a t p r e d r e p t a t e şi p r e leage
cu toţi cinstiţii d re g ă to ri a i dom nii m eale şi a u ş tiu tă
şi a u m ă r tu r is it în n a in te a d om nii m eale m u lţi b o e ri
ai d om nii m eale, cum că a u fost m ilu itâ M i r c e p o ­
stelnic p e V isul, cu a c e s t m ai sus zis satâ. Şi d u p ă
aceia s ’a u v â n d u t ă lu i S te p a n clucer, d e V is u l d r e p t
30.000 d e a s p ri gata.
D r e p t ac e ia am d a t şi d o m n ia m ea sfintei m ă ­
n ă s t i r i ce să zice C o ş u n a a c e s tâ sa tâ ce s 'a u scris
mai sus c a să fie moşie o h a b n ic ă sfintei m ă n ă s tiri
Şi s ă fie d e nim eni n eclin tită, p reste zisa d om niei
meale, c ă ia tă şi m ă rtu rii am p u s d o m n ia m ea : ju-
P a n Ivaşco m arele v o rn ic şi j u p a n N e a g o e v e l logo­
f ă t şi S t a n s p ă t a r şi M i t r e v istia riu l şi B r a ţu l com is
5} G o n ţe p a h a r n i c şi j u p a n S toica m arele postelnic
N e a g o e vel logofăt, isp ra v n ic i.
Şi a m scris eu S tă n il în sc au n u l B ucureştilor.
A u g u s t 29 zile, le a t 7083 (1575).
A rh iv e le Statului, Bunuri Publice, C ondica M ănăstirii Că»
luiu.Bucovăţu, N r. 722, filele 347-347 v.
 6.
1576 (7084) A p rilie 28, B ucureşti.
Porunca lu i A lexa n d ru Voevod, p rin care întăreşte
m â n ă stirii Tism ana satul Comani, ce este aproape de
V idin, dăruit din tim p u l lui Negru-Vodă.
C u m ila lui D u m n ezeu , Io A l e x a n d r u V o e v o d şi
d om n a to a tă Ţ a r a U n g ro v lah iei, fiul m arelu i şi
p r e a b u n u lu i M ir c e a V o e v o d şi n e p o t a lui M i h n e a
V o e v o d , d ă d o m n ia m ea a c e a s tă p o r u n c ă a d om niei
m ele, sfintei m ân ă s tiri ce se c h ia m ă T ism ana, u n d e
este h r a m u l A d o rm ire a p r e a sfintei c u r a te i p r e a
b in e c u v â n ta te i s tă p â n e i n o a s tre de D u m n e z e u n ăs­
c ă to a re şi p u r u r e a fecioarei M a r ii, ca să-i fie sa tu l
ce se c h ia m ă C om ani, ce su n t a p r o a p e d e V id in 1
(D iiu l), to ţi cu to t h o ta r u l şi cu bălţile, p e n tr u c ă
acest d e m ai pe sus n u m it sat, C o m a n i a fost de
m oştenire m ân ăstirii şi în tă rire , în că din zilele r ă ­
p o sa tu lu i N e g ru .
I a r d u p ă aceia c â n d a u fost acum , d a r s f â n ta j
m â n ă s tire a ea a a v u t p rig o n ire în a in te a d om niei
mele cu P â r v u l fiul lui C h e rb e le ţ, p e n tr u m ai sus
zisul s a t C o m a n i; şi a ş a a p â r â t P â r v u l c u m că
a cest sa t C o m an i, el este a lui d e m oştenire şi că
este f ă c u t sa tu l C o m a n i de t a t ă l lui, de C h e rb e le ţ.
D a r î n t r ’aceasta, d o m n ia m ea a c ă u t a t r â n d u ­
ia la lor d u p ă d r e p ta te şi d u p ă legea du m n ezeea scă,
cu to ţi cinstiţii d r e g ă to ri a i dom niei mele şi în c ă
a m citit d o m n ia m ea şi c a r te a ră p o s a tu lu i N eg ru
V o d ă d e în tă r ire şi a m v ă z u t şi am a fla t d o m n ia
m ea, că acest d e m ai sus scris s a t C om ani, ei a u
fost de m oştenire sfintei m â n ă s tiri d ela foştii d e m ai
în a in te dom ni, ia r P â r v u n 'a a v u t nici u n am estec ,
cu a c e s t s a t C o m a n i; ci în c ă dom nia m ea nu m 'a m *
în d u r a t de P â rv u l, ci am d a t P â rv u lu i lege 12 b oeri, j
ca să jure cum că este s a tu l C o m a n i a lui de m oş­
te n i r e ; i a r P â rv u l, nici cum n ’a u p u tu t s ă a d u c ă j
acei 12 boeri la zi şi la soroc ca să ju re c u d â n ş ii,,!
ci a r ă m a s P â r v u l d e lege d in a in te a dom niei mele, I
ca m ai m u lt am estec să n u a ib ă cu m ai sus scrisul
sat C om anii.
D r e p t ac e ia am d a t şi d o m n ia mea sfintei m ă ­
năstiri, ca să-i fie acest m ai sus zis sa t C o m an i, sp re
în tă r i r e a sfintei m â n ă s tiri şi dom niei m ele s p r e veş­
n ică pom enire. I a t ă şi m ă r tu r ii am a ş e z a t : Dobro-
m ir fostul m arele b a n şi D rag om ir fostul m are
d v o rn ic şi j u p a n Iv aşco m arele v o rn ic şi ju p a n
N eagoe m arele logofăt şi S ta n s p ă t a r u şi M i t r e a
vistieru l şi B ra ţu l comisul şi B a d e a sto lnicu l şi C o n -
ţe a p a h a r n ic u l şi j u p a n S toica m arele p o s t e ln i c ;
isp ra v n ic m arele logofăt N eagoe.
Şi am scris eu B a d e a logofătul, în C e ta t e a B u ­
c u re ş ti, lu n a A p rilie , z iu a 28, în a n u l 7084.
Io A le x a n d r u V o e v o d (L . P.).
C o nd ica mânăstirii Tism ana, V olu m u l I, filele 479*480.
7.
1576 (7084) A prilie 28, B ucureşti.
P orunca Ivi A le x a n d ru Voevod p rin care întăreşte
m ănăstirii Tism ana, sa tu l B istreţu l cu bălţile dela
M ăceş, seliştile B istrefului, amândoi C ălugărenii To­
porna ce erau de m oştenire şi adăogate de N e g ru Vodă.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io A le x a n d r u V o e v o d
şi dom n a t o a t ă Ţ a r a U n g r o -V la h ie i, fiul m arelui
şi p r e a b u n u lu i M i r c e a V o e v o d şi n e p o t a l lui
M i h n e a V o e v o d , d ă dom nia m ea a c e a s tă p o r u n c ă a
dom niei mele, sfintei m â n ă s tiri ce să c h ia m ă Tism an a,
u n d e este h ra m u l A d o rm ire a a p r e a sfintei c u ra te i
şi p r e a b in e c u v â n ta te i s tă p â n e i n o a s tre d e D u m ­
n ezeu n ă s c ă to a re şi p u r u r e a fecioarei M ă r i e i , ca
să-i fie s a tu l B istreţu tot, cu to a te h o ta r e le şi cu
to ate bălţile, d e la M ă c e ş p â n ă în G â r l a R e p e d e şi
cu seliştile B istreţu lu i, a m â n d o i C ă lu g ă re n i şi d in
T o p o r n a ce este îm p o triv a Ţ ib ru lu i, p â n ă în G â r la
M a r e şi cu to ate obârşiile şi cotitu rile, p e n tr u c ă
a c e s t m ai sus zis sat B istreţul şi cu to a te bălţile lui
a u fost d e m oşten ire şi b ă t r â n e şi d r e p t e moşii a le
sfintei m ă n ă s tiri şi a d ă o g a te de ră p o s a tu l N e g ru
V o e v o d . I a r d u p ă aceia c â n d a fost acum , aceastâ
s fâ n tă m â n ă stire a a v u t prig o n ire în a in te a d o m n ii 1
mele, c u boierul dom niei mele, cu *upan Ivaşco ma* I
rele v o rn ic, p e n tr u acest m ai sus zis sa t B istreţul. Şi 1
a ş a p â r a j u p a n Ivaşco m arele vornic, cum că a r e şi $
el moşie în B istreţ pe uscat, d a r î n tr 'a c e a s ta dom - j
n ia m ea am c ă u ta t şi a m ju d e c a t d u p ă d r e p t a t e şi
d u p ă legea D u m n ezeească, c u to ţi cinstiţii d re g ă to ri
ai d om niei m ele şi în că am citit dom nia m ea b ă ­
tr â n e c ă r ţi de moşie ale m ă n ă s t i r i i : c a r te a r ă p o s a ­
tu lu i N e g r u V o e v o d şi am a fla t d o m n ia m ea şi am
v ă z u t c u m că satu l B istreţul, el este d a t şi a d ă o g a t
to t c u to t h o taru l, de ră p o s a tu l N e g ru V o e v o d , sfintei
m ăn ăstiri, ia r ju p a n Ivaşco m arele vornic, el n 'a
a v u t nici u n am estec cu m oşia B istreţului, în să pe
u scat, ci n u m a i a a v u t de p este to a tă b a lta p e julfl
m ă ta te c u sfân ta m â n ă s tire d in peşte num ai, ia r cu
m oşia B istreţu lu i şi c u s a tu l B istreţul, acest ju p a
Ivaşco m are v o rn ic nici u n am estec n ’a a v u t şi a
r ă m a s j u p a n Ivaşco m arele vo rn ic de lege d in a in te a
d om niei m ele. D r e p t ac e ia am d a t şi d o m n ia m ea
şi a m a d ă o g a t sfintei m ă n ă s tiri c a să-i fie sp re în ­
t ă r ir e şi dom nii m ele sp re vecin ică pom enire. I a tă
şi m a r t u r i a ş ează d o m n ia mea, p e d re g ă to rii dom n ie
m e l e : D o b ro m ir fostul m are B an C raio v en esc şi D r a ­
gomir fostul m are v o rn ic şi ju p a n Ivaşco m a re v o r­
nic şi j u p a n N eagoe m a re logofăt şi S t a n S p ă t a r u l
şi IVlitrea vistieru l şi B ra ţu l comisul şi B a d e a stol­
nicul şi G o n ţ e a p a h a r n ic u l şi S toica m arele p o s­
telnic, isp ra v n ic N eag o e m arele logofăt.
S cris-am eu B a d e a B o ro b ean u l, în c e ta te a B u ­
cureşti.
L u n a A p rilie , z iu a a 28-a, în a n u l 7084.
Io A le x a n d r u V o e v o d (L . P.).
C o nd ica mănăstirii Tismana III, filele 610-612.
8.
1577 (7085) M ai 6, B ucureşti.
Porunca lui A le x a n d ru Voevod, p rin care întăreşte
lui Stanciu m o şia în L ip o vu l de Jo s, cum părată dela
S ta n din Linteani, ş i m oşia din L ipovul de Sus, cum ­
p ă ra tă dela ju p âneasa C aplea; întăreşte asem enea
ş i lui Iv a n moşia din L ipovul de S u s, cum părată dela
Necula.
f C u m ila lui D u m n e z e u , Io A le x a n d r u V o e v o d
şi d o m n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m arelu i
şi p r e a b u n u lu i M i r c i i V o ev o d , feciorul M i h n n
V o e v o d , d a t-a m d o m n ia m ea a c e a s tă p o ru n c ă a dom nii
m e a le S tan ciu lu i c u feciorii lui câţi D u m n e z e u îi
v a d ăru i, ca să-i fie lui moşie la L ip o v u l de Jo s ,
p a r t e a iui S ta n to a tă , o ric â tă s 'a r alege d u p r e tu -
tin d e n e a , p e n t r u c ă a u c u m p ă r a t S ta n c iu l ac e a stă
moşie ce s’a u zis m ai sus d e la S ta n d in L in te a n i, a
lui p a r t e de moşie to a tă d e la L ip ov, d r e p t 833 aspri.
Şi ia r a u c u m p ă r a t S ta n c iu l moşie la L ip o v u l
d e Sus, d e la ju p â n e a s a C a p le a d r e p t 200 a s p r i ; şi
i a r a u c u m p ă r a t I v a n moşie la L ip o v u l de Sus
d e l a N e c u la , d ela fratele lui, p a r t e a lor de moşie
to a t ă d r e p t 220 as p rii d e argint. D u p ă a c e ia S t a n ­
c iu l sin g u r a u ven it in n a in te a dom nii m eale d e a u
în so ţit şi a u în fră ţit p r e feciorii lui a n u m e N a n şi
S t a n c a şi R a d u l, cu featele lor a n u m e C ă lin ă şi
M a r i n a , p reste p a r te a lui de moşie d ela L ip o v u l de
J o s , ca să fie fraţi d e cruce p reste acele moşii ce
s ’a u zis mai sus, d e la L ip o v u l de J o s . Şi i a r a u lu at
C ă p ă ţ â n ă d in B iroslăveni, 300 a s p r i d e la S ta n c iu l
p e n t r u căci l’a u slobozit de ru m an ie. Şi a u v â n d u t
a c e a s tă moşie aceşti v â n z ă to r i c a re s'a u zis m ai sus,
d e a lo r b u n ă voie şi cu ştirea t u t u r o r m egiaşilor
d in sus şi d in jos şi d in n a in te a d om nii m eale. P ei*-
t r u a c e a s ta am d a t şi d o m n ia m ea S tan ciu lu i şi lui
I v a n ca să le fie lo r moşie o h am n ică şi feciorilor
lo r şi n e p o ţilo r şi str ă n e p o ţilo r lor şi de n im en ea
s ă n u s ă c lă te a s c ă d u p ă zisa dom nii m eale.
 I a t ă şi m ă r tu rii am p u s dom nia m e a : j u p a n
Iv aşco V e lic h i d v o rn ic i j u p a n M ir o s la v vel lo-
g ă f ă t i S ta n s p ă t a r i M i t r e a v istier i B raţu l comis,
i H a r v a t stolnic i C o n ţe a p a h a r n ic i ju p a n S toica
v el postelnic, is. M ir o s la v vel logofăt.
Şi am scris eu Balica, în sc au n u l o ra şu lu i B u ­
cureşti, în lu n a lui M a i, 6 dni, leat 7085.
t F l o r u Ierei, d a s c ă l slovenesc.
A r h iv e le S tatului B u c u re şti, B unu ri Publice, M ă n ă stire a
Zlătari, p a c h e t 6, d o c u m e n tu l 6. „ >
9.
1577 (7085) M ai 20, B ucureşti.
Porunca lui A le xa n d ru Voevod, p rin care după
ce întăreşte şi înoieşte dreptul de stăpânire asupra sa ­
tului N ebuna, lui lo s if postelnicul şi fratelui său D ră -
g a n ; întăreşte şi stăpânirea lui P ărvu vtori clucer a su ­
p ra aceluiaşi sat, pe care cei doi fra ţi îl vând lui.
C u m ila lui D u m n ezeu , Io A le x a n d r u V o iv o d şi
d om n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m a re lu i
şi p r e a b u n u lu i M i r c e a V o ivo d, feciorul M ih n e i V o i ­
vod, d a t- a m d o m n ia m ea ac e a stă p o ru n c ă a dom niei
m eale, cin stitului boiariului dom niei m eale j u p a n
P â r v u l v to ri clucer şi cu feciorii lui câţi D u m n e z e u
îi v a d a , ca să fie lui sa tu l N e b u n a tot, cu to t h o t a ­
ru l şi să să ştie h o ta ră le d e c ă tr ă D e s a p â n ă în co­
p aci, lâ n g ă D e s a şi de c ă tr ă P o e n i şi d e c ă tr ă Be-
jeni p â n ă în Bucium, în h o ta r ă le ceale b ă tr â n e . P e n ­
tr u c ă acest m ai sus zis s a t a u fost b ă t r â n ă şi d r e a p t ă
moşie şi de moştenire a lui lo s if postelnic şi a fră-
ţin e-său lui D r ă g a n , ia r d u p ă aceia ju p â n e a s a D e v a ,
m aica lui lo s if postelnic şi a lu i D r ă g a n a u a v u t
p â r ă în n a in te a ră p o sa tu lu i P ă tra şc o V o e v o d cu
V l a d u a l Ilei logofăt şi cu G i u r a postelnic, cum că
acest m ai sus zis sat N e b u n a iaste a l lor d e m oşte­
nire. I a r în tr'a c e ia r ă p o s a tu l P ă tra ş c o V o iv o d a u ju ­
d e c a t p e d r e p t a t e şi p r e leage cu toţi cin stiţii d r e ­
gătorii dom niei lui şi a u citit şi c a r te a r ă p o s a tu lu i
f a d u l u i V o iv o d şi a u v ă z u t şi a u a d e v ă r a t dom nia
]ui cum c ă a u fost a c e s t m ai sus zis s a ţ N eb u n a*
de m oştenire al p ă r in te lu i lui losif şi a l lui D răg an*
iar V la d u l şi G iu r a postelnic, ei a u ră m a s d e leage
den ain tea r ă p o s a tu lu i P ă tra ş c o V oivod. I a r d u p ă
aceia G h e r g h in a p ă h a r n ic , fratele lui losif şi a lui
D ră g a n , ia r a u a v u t p â r ă în a in te a r ă p o s a tu lu i P ă ­
traşco V o iv o d cu S to ich in a. Şi aşa p â r ă a S to ich in a
cum că iaste satul N e b u n a a l lui de m oştenire. I a r ă
ră p o sa tu l P ă tra şc o V o iv o d a u ju d e c a t şi fo arte b ine
au a d e v ă r a t cum că n u a v e a S to ich in a niciun am es­
tec cu acest sat N e b u n a . Şi a ră m a s S to ic h in a de
leage d e n a in te a ră p o s a tu lu i P ă tra ş c o V o iv o d . I a r d u p ă
aceia c â n d a u fost a c u m în zilele domniei m eale, ia r
sluga dom niei m eale lo s if postelnic şi cu fra te -să u
D ră g a n a u a v u t p â r ă în a in te a dom niei m eale, cu
R a d u feciorul V erzii d in D esa. Şi a ş a p â r ă R a d u l
în a in te a dom niei m eale, cu m că acest m a i sus zis
sat N e b u n a iaste al lui d e m oştenire şi cum că a u
a v u t c a r te p e satul N e b u n a şi a u s t ă tu t f a ţă în a in ­
tea d o m n iei m eale şi a u scos R a d u l to a te cărţile lui
de m oştenire şi nici cu m n ’a u fost scris a c e s t s a t în
cărţile lui şi în c ă am zis şi d o m n ia m ea R a d u lu i
V erzii, cum ca să sco aţă c a r t e a de m oştenire p e s a ­
tul N e b u n a . I a r el aşa a u zis c ă tr ă d o m n ia m ea cum
că n u are nici*o c a rte pe s a tu l N e b u n a . Şi a u r ă ­
mas sa tu l d e leage d e n a in t e a dom nii m eale şi am
v ă z u t d o m n ia m ea şi c a r te a ră p o s a tu lu i P ă tra ş c o
V oivod, cum că a u r ă m a s Ilea logofăt şi G i u r a p o s­
telnic şi S to ic h in a de leage d e n a in te a d om niei lui,
ci a u fost vechi şi r u p te . D e c i d o m n ia m ea le-am
•n tă rit şi le-am înnoit.
I a r ă d u p ă ac e ia s 'a u tocm it lo s if postelnic şi cu
frate-său D ră g a n , cu c in s titu l b o ia riu l dom niei m eale,
ju p a n P â r v u l v to r i clu cer ca să fie lui tot, cu to t
h o ta r u l d r e p t 12.000 d e a s p ri şi a u v â n d u t lo s if şi
cu f ra te -s ă u D r ă g a n de a lor b u n ă voe de n a i n te a
dom niei m eale. P e n tr u a c e ia am d a t d o m n ia m ea
b o iariu lu i d om niei m eale, ju p a n P â r v u l clucer, ca să
fie lui s a tu l N e b u n a în tr u m oştenire şi o h a m n ic â
feciorilor, n ep o ţilo r şi s tră n e p o ţilo r şi de nim enea
să fie n e c lă tit peste zisa dom niei meale. C ă ia tă şi
m ă r tu rii am p u s dom nia m e a : ju p a n Ivaşco v el vo r­
nic, M ir o s la v vel logofăt şi M i t r « a v is tia r şi Gon-
ţe a p a h a r n i c şi Stoica postelnic.
Şi am scris Ş tefan în sc a u n u l Bucureşti.
M a i 20 zile, 7085.
A rhivele Statului, Bunuri Publice, C ondica mănăstirii Căluiul«|
B ucovăţ, N r. 722, filele 410 v . — 411 v.
10 .
1577 (7085) Iunie 5, Bucureşti’j
Porunca lui A lexandru Voevod, p rin care întăreşti
lu i P ă tru şi Tudor cu feciorii lor, lui D u m itru
fra ţii lui şi lui M anea cu frate-său Stan, dreptul
stăpânire asupra unei p ă trim i din satul B ohani, cu\
parată dela Socol.
t C u m ila lui D u m n e z e u . Io A le x a n d r u Voe
v o d şi d om n a t o a t ă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul
m a r e lu i şi p r e a bun ului M i r c ii V o e v o d , feciorul lui
M i h n e a V o ev o d , d a t-a m d o m n ia m ea a c e a s tă po­
r u n c ă a dom nii m eale, lui P ă t r u cu feciorii lui i
T u d o r cu feciorii lui i eu D u m itr u cu fra ţii lui i
M a n e i cu frate-să u S ta n i cu feciorii lor, câţi Dum-;
nezeu le v a dărui, c a să le fie lor moşie în Bohani
a p a t r a p a r te , p a r te a lui Socol, feciorul lui Ham djfl
B engăi to ată, o ricâtă se v a alege, din câm p , d in p ă ­
d u re şi d in a p ă şi de p re ste to t h o ta ru , p a r t e a lui,
p e n t r u c ă a u c u m p ă r a t P ă t r u cu feciorii lui i T u d o r
i D u m i t r u cu fraţii lor i M a n e a cu f ra te - s ă u Stanjj
d ela Socol, feciorii lui H a m z a B engăi, d r e p t 4 1
a s p r i gata. Şi a u v â n d u t însuşi Socol de a lui bun;
voe şi cu ştirea t u t u r o r m egiaşilor d in sus şi di
jos şi d i n a in te a d om nii mele.
D r e p t ac e a sta am d a t si d o m n ia m ea acestor
m ai sus zişi oam eni, ca să le fie lor a c e a s tă m ai sus
zisă moşie în tru m oştenire şi o h a b n ic ă lo r i fecio­
rilo r lor, n ep o ţilo r i str ă n e p o ţilo r lor şi d e nim enea
s ă n u să clătească d u p ă zisa dom nii meale.
I a t ă şi m ă r tu r ii am p u s d o m n ia m e a : ju p a n
Iv a şc u vel d v o rn ic i j u p a n M ir o s la v vel lo g o făt i
S tro e v istier i B r a ţu l comis i H a r v a t stolnic i
G o a n ţ ă p a h a r n i c i j u p a n S to ica v el postjelnic], is­
p r a v n ic M ir o s la v vel logofăt.
Şi am scris eu V a r n a v a logofăt, în s c a u n u l ce­
t ă ţi i B ucureşti.
Iunie 5, le a t 7085-
A cest izvod s ’a u tă lm ă c it în lim b a ru m â n e a sc ă
d in c u v â n t în c u v â n t, d u p ă h riso v u l slovenesc, de
m ine D io n isie ec[lisiarh] o t Ep[i]s[copie].
1785.
A rh ivele Statului, B unuri Publice, Episcopia Râm nic, Pachetul
11, D ocum entul 2, pergament«original şi copie, (Secţia istorică).
11.
1577 (7085) I u t e 15, B u cu reşti.
Porunca lu i A le x a n d ru Voevod la m âna lu i C a­
lotă postelnicul, p entru ca să-i fie lui m oşie la Lipov.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io A le x a n d r u V o e v o d
şi d om n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a s c ă , fecio ru l m arelu i
şi p r e a b u n u lu i M ir c ii V o e v o d , feciorul M i h n e i V o ­
evod, d a t- a m d o m n ia m ea ac e a stă p o r u n c ă a d o m ­
niei m eale slugii d om niei m eale, lui C a lo t ă postelnic,
cu feciorii lui câţi D u m n e z e u îi v a d a ; c a să-i fie
lui moşie la L ip o v u l, p e n tr u c ă a u c u m p ă r a t C a lo t ă
p ostelnic d e la B ă la n şi d ela V ă s iu p a r t e a lo r to a tă ,
o ric â t s ’a r aleag e d u p r e tu tin d e n e a , d r e p t 4000 a s p r i
şi d r e p t u n cal. Şi ia r a u c u m p ă r a t C a lo t ă moşie
la L ipovul, d e la C ă z a n şi d e la P ă tr u , p a r t e a lor
to a tă o ric â t s 'a r aleage d u p r e tu tin d e n e a , d r e p t 2300
a s p ri g a t a ; şi ia r a u c u m p ă r a t C a lo tă moşie la L i ­
p o v u l d ela C â p ă ţ â n ă şi d e la S toica, p a r t e a lo r o ric â t
s a r aleag e d u p r e tu tin d e n e a , d r e p t 2400 a s p r i g a ta .
bi ia r a u c u m p ă r a t C a lo t ă moşie la L ip o v u l, d e la
C h ir to p şi d e la L u p u l şi d e la H oţilă, p a r t e a lor
to a t ă o r ic â t s 'a r aleag e d u p r e tu tin d e n e a d r e p t 3750
a s p ri g a t a ; şi i a r a u c u m p ă r a t C a lo tă m oşie la L i-

p o v u l d e la D a n şi d e la S tâ n g ă şi dela Boul partea-
lo r to a tă , o ricât s ’a r aleage d u p r e tu tin d e n e a , d r e p t
900 a s p r i gata.
Şi a u v â n d u t aceşti m ai sus zişi oam eni ac e a ste
m ai sus zise moşii, de a lo r bunăs'oe şi cu ştirea
t u t u r o r m egiaşilor d in sus şi din jos şi d in n a in te a
d om niei m eale. Şi ia r a u d a t S â r b u l logofăt lui
C a lo tă po steln ic u n sălaş de ţigani, a n u m e B ă n ic a
cu ţig a n c a lui a n u m e , c â n d s'au în f ră ţit C a ­
lotă c u P â r v u l lo gofăt; ia r C a lo tă el a u d ă r u i t p e
P â r v u l logofăt cu un cal bun. D r e p t a c eia am d a t
şi d o m n ia m ea lui C a lo tă posteln ic ca să-i fie lui
a c e a s te m a i sus zise moşii şi ţig a n i de b a ş tin ă şi
o h a b n ic e lui şi feciorilor lui, n ep o ţilo r şi s tr ă n e p o ­
ţilo r lui şi de nim enea s ă n u să clătească d u p ă
zisa d om nii meale.
I a tă şi m ă r tu rii p u n e m d o m n ia p r e ju p a n Ivaşco
vel d v o rn ic i j u p a n M ir o s la v vel logofăt i S ta n
s p ă ta r, B r a ţu l comis, M i t r e a vistier, H a r v a t stolnic,
G o n ţe a p a h a r n ic i ju p a n S to ica vel postelnic. Is­
p r a v n ic M i r o s la v vel logofăt. Şi am scris e u Sco- j
r e a , în o ra şu l Bucureşti.
Iulie 15 dni, 7085.
j F io r u l îerei, d a s c ă l slovenesc, izpisah.
A rh iv ele Statului Bucureşti, B unuri Publice, M ănăstirea Z lă- |
tari, Pachetul 6, D ocum entul 8.
12 .
1577 (7085) Iulie 28.
C artea lu i D obromir v e l ban la m âna lui Calotă
banul, p en tru ca să-i fie m oşie la sa tu l Lfpovul.
Ţ S c riu ju p a n D o b r o m ir v el b an această c a r t e a
a m ea lui C a lo tă b an u l, ca să-i fie lui moşie la satul |
L ip o v u l, p a r t e a lui B ă la n to a tă d u p retutindenea,. i |
p e n tr u c ă o a u c u m p ă r a t d r e p t 4000 a s p ri C a lo tă ;
b a n u l, d e la C ă z a n şi d e la P ă tr u , p a r te a lor toată,. 1
o ric â t s ’a r aleage, d r e p t 2300 asp ri. Şi ia r a u cum­
p ă r a t C a lo tă d ela C ă p ă ţ â n ă şi d e la Stoica p a r t e a
lor to a tă d u p r e tu tin d e n e a , d r e p t 2400 a s p r i g a ta .
Şi i a r a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l d e la C h i r t o p şi
d e la L u p u l şi d e la H o ţilă, p a r t e a lo r to a t ă d e p re -
tu tin d e n e a , d r e p t 3750 a s p ri gata. Şi a u c u m p ă r a t
C a lo tă b a n u l d e la S tâ n g ă şi dela B oul p a r t e a lor
to ată, d r e p t 900 a s p ri gata.
Şi a u v â n d u t aceşti m a i sus zişi o am en i d e a
lor b u n ă v o ie , cu ştire a t u t u r o r m egiaşilor d in sus şi
d in jos şi m ă r tu rii s â n t : d in C re ţe ş ti H a m z a , d in H u ­
rezi B a r b u l M ih n e i, d in G oeşti Ţ ic şa v ă ta f, d in
C r e v ia P â r v u l logofăt, d in V â lc ă n e ş ti D u m itru b a n
i B a n v ă ta f u l şi d in D i a R a d u l b a n şi d in C o r-
neşti C ă lin logofăt i B a rb u l al B engăi postelnic şi
d in C e p tu r o a ie R a d u l Buz[escu] p ostelnic şi R a d u l
feciorul lui D u m itr u şi d in B râ n c o v e a n i D a n c iu l
postelnic şi d in V â r v o r L u p u l i T o a d e r şi d in C i u ­
t u r a S to ic a n şi d in S e a c a H r a l e v a t şi d in G ro şi
L u p u l.
S ’a u scris la Iulie 28 dni, 7085.
f F l o r u Ierei d a s c ă l slovenesc izpisah.
A rh iv e le Statului, Bucureşti, B unuri Publice, M ăn ăstirea Zlă­
tari, P achetul . . . D ocum entul 7.
13.
1577 (7085) A u g u st 29.
Cartea jupanilor B arbu şi V ladislav postelnici şi
a nepofilor lor Vintilă şi Socol, p rin care întăresc slu­
jito ru lu i lor Vuia, stăpânirea asupra unei p ă trim i din
satul Bohan, pe care o cum părase dela m am a lor ju-
pânifa Stanca.
f S criem eu j u p a n B a r b u i V lă d is la v postelnici
şi n e p o ţii noştri V in tilă , feciorul S t a n d u l u i i Socol,
feciorul lui H am za, a c e a s tă a n o a s tră c a rte , aceştii
slugi a i n o astre a n u m e V u i a cu feciorii lui, ca să-i
fie lui moşie în B o h a n a p a t r a p a r te , de peste to t
h o ta ru l, d in p ă d u re , d in câ m p şi d in m ori şi d in vii
şi de p re tu tin d e n e a , p e n t r u c ă i-a u fost v â n d u t m u m a
n o a s tră ju p â n iţa S ta n c a , c â n d a u fo 3t p e r i t H a m z a
i H a n c iu i V l a d u i D ră g h ic i, d r e p t 5000 a s p ri gata,
d e i-au p o m e n it p e cum să ca d e b oiarilor celor m orţi,
c u să ră c u s te şi cu pom eniri.
D r e p t a c e a s ta şi noi a m d a t ac e a s tă m ai sus
zisă moşie V uii, slugii n o a stre , c a să-i fie lui moşie
şi fecio rilor lui, ia r c a re d in n e a m u l nostru, v r â n d
a s tric a acest a l n o stru a şăzăm ân ţ, €l să fie p ro c le t
d e 318 sfinţi p ă r in ţi ce a u fost în N ic h e ia şi să aibă.
p a r t e cu I u d a şi cu cei necred in cio şi jidovi, c a r e au
strig a t a s p r a lui H ristos, D o m n u l D u m n e z e u şi M â n ­
tu ito ru l n o stru Is[us] H[ri]st[os]: ia-1, ia-1, ră stig n e -
şte-1! S ângele lui a s u p r a lo r şi a s u p r a fiilor lor.
Şi m ă r tu rii am p u s : j u p a n D u m itr u b a n o t V â l -
căneşti i o t G â r d e ş ti b a n u l C a lo tă i L a ţc o b a n u l
i o t G iu rg iţi P ă t r u i o t B e z d in a B o g d a n i o t B ră t.
R a d u i o t B răşăi S ta n i o t T ă t ă r ă i S ta n c iu logo­
f ă t i o t D e le a n i M ic le a v ă t a f u i B a n u p â r c ă la b u .
Şi am scris eu Iv aşcu o t L ovişte, din B ănişoară.
A u g u s t 29, le a t 7085.
S 'a u tă lm ă c it de mine, Dionisie Ec[lisiarh] 1785.
A rh iv e le Statului, Bunuri P ublice, Episcopia Râmnic, Pache»
tul 11, D ocum entul 3, original pergam ent şi copie. (Secţia istorică).
14.
1577 (7085) A u g u st 30, s a t u l D obrini.
P orunca lui A le xa n d ru Voevod p rin care întăreşte
lui V uia stăpânirea asupra unei p ă trim i din sa tu l
B ohani, cum părată dela jup â n iţa Stanca.
t C u m ila lui D u m n ezeu , Io A le x a n d r u V o e v o d
ş> d om n a to a ta Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m a re lu i
şi p r e a b u n u lu i M ir c e i V o e v o d , feciorul M i h n e i
V o e v o d , d a t- a m d o m n ia m e a ac e a stă p o r u n c ă a
d om niei m eale, V u ii cu feciorii lu i câţi D u m n e z e u
îi v a d a , ca să-i fie lui m oşie în B o h a n i a p a t r a
p a r t e d in sat, de p este to t h o ta r u l, d in p ă d u r e şi
d in c â m p şi din a p ă şi din vii, p e n tr u c ă a u c u m ­
p ă r a t d e la ju p â n iţa S ta n c a , c â n d i-au p e r it fiii ei,
d r e p t 5000 a s p ri g ata, la v re m e d e nevoe d e i*au
pom enit, p re c u m să cade b o ia rilo r celor m orţi. D u p ă
aceia a u a v u t V u i a p â n ă în a i n te a dom nii meale, cu
feciorii ju p ă n iţă i S ta n c ă i cei m ai sus scrisă, cu
B a rb u i V ă d is la v şi cu n e p o ţii lor : Socol feciorul
lui H a m z a i V i n tilă fecio ru l S tan ciu lu i, şi aşa p â r a
ei P e V u i a m a i sus zisul, în a in te a dom nii m eale
cum că n 'a u v â n d u t m u m a lo r a c e a s tă m ai sus zisă
ocinâ V u ii, celui m ai sus scris. I a r d o m n ia m ea am
c ă u ta t cu cinstiţii d re g ă to rii dom nii m eale şi m ’am
înştiinţat şi am a d e v ă r a t şi a u m ă rtu ris it m u lţi o a ­
meni d in c u r te a dompii m eale cum că a u v â n d u t
ju p ă n iţa S ta n c a , m u m a B a rb u lu i i a lui V lă d is la v ,
Vuii celui m ai sus scris, d e a ei b u n ă voe şi făr
de nici o sâlă. A p o i a u r ă m a s B a r b u l şi V lă d is la v
i n e p o ţii lor Socol i V in tilă d e lege d in a in te a
domnii meale.
D r e p t a c e a s ta şi d o m n ia m e a am d a t V u ii cu
feciorii lui, n e p o ţilo r i s tră n e p o ţilo r lui şi de n i­
menea să n u să clătească, d u p ă zisa dom nii meale.
Şi m ă rtu rii am p u s d o m n ia m e a : ju p a n D o b ro m ir
v e l b a n i ju p a n Ivaşcu v el d v o rn ic i j u p a n N e a g o e
v e l logofăt i ju p a n S ta n vel s p ă t a r i M i t r e a vis­
t i e r i B r a tu comis i G o n ţa p a h a r n i c i B a d e a sto l­
nic i j u p a n S to ica vel p o ste ln ic i is p r a v n ic u D o ­
brom ir v el ban.
Şi am scris eu Iv aşcu o t Lovişte, d in B ă n işo ara.
S ’a u scris în sa tu l D obrini.
A v g u s t 30, le a t 7085.
A c e s t izv o d s 'a u tâ lm ă c it în lim b a ru m â n e a sc ă
d in c u v â n t în cu v â n t, d u p ă h riso v u l slovenesc, de
m i n e D ionisie E lisiarh .
1785.
A rh iv ele Statului, B unuri Publice, Episcopia Râm nic, Pa­
c h e t u l 11, D ocu m entu l 4, copie şi original pergam ent (Secţia
isto ric ă).
157., Sep tem vrie 5.
Porunca lui A le xa n d ru Voevod p rin care în-
areşte egum enului P ărintele Ioan a l m ă năstirei Tis-
m ana şi călugărilor de acolo, ju m ă ta te din balta Bis
treţu lu i dăruită de a lţi dom ni de m ai înainte, adăt
gănda-le şi cealaltă jumătate.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io A le x a n d r u Voevoc
şi Domn, d ă d o m n ia m ea a c e a s tă j>oruncă a domnie,
m ele sfintei m ân ă s tiri d e la T ism an a, u n d e este h r a ­
m ul cinstitei A d o rm iri a p r e a sfintei c u ra te i şi pre
b in e c u v â n ta te i s tă p â n e i n o a stre de D u m n e z e u nâs
c ă to a r e i şi p u r u r e a fecioarii M a rii, să fie volnic
p ă r in te le igum en Io a n şi cu fraţii d in sfân ta mânăs
tire să şi ţie p ă rţile lor d e b ălţi ce Să c h e a m ă Bis
tre ţu l, în să ju m ă ta te d in to t B istreţul, d e la C ovăciţ
p â n ă în M ă c e ş şi p â n ă în G â r l a R e p e d e , ce a u fo
a d ă o g a te de dom ni din vechim e, ce a u fost m ai înj
in te d e d o m n ia mea. A ş iş d e re a şi d o m n ia m ea
a d ă o g a t a c e a s tă b a lt ă B is tre ţu l şi cu to a te obârşii
şi cotiturile, c â t ţin e bălţile B istreţului şi d in Tjl
p o r n a p â n ă în G â r l a R e p e d e şi S ag o in a şi p o t r n
Ţ ib r u lu i cu bălţile ce să c h e a m ă B istreţul, şi lângâ
d ân sele d o u ă silişti şi a m â n d o i C ă lu g ă re n ii, ca
fie d u m n ezeeştilo r m onaşi sp re h r a n ă , ia r domnie
mele şi p ă r in ţilo r d om niei mele sp re v e c in ic ă pt
m enire. D r e p t aceia să fie volnici călugării d in sfânt
m â n â s tire înşişi să-şi ţie aceste b ă lţi ce s â n t ma
sus scrise, p e n tr u care n im e n e a să n u cuteze
b â n tu i sa u a -i o p r i în a in te a acestii c ă r ţi a domnis
mele, p e n tr u că acel om ce se v a în c e rc a a - i b â n ti
sau a-i opri, acela r e a urgie v a p rim i de c ă tre dor
n ia mea, ca u n n ecred in cio s şi c ă lc ă to r şi ruşinăte
acestii p o ru n ci a dom niei mele. Ş i 'n t r ’a lt c h ip nv
v a fi, d u p ă zisa d o m n iei mele.
I s p ra v n ic Ivaşco m arele vornic.
S cris-am eu G a n e a , în lu n a S e p te m v rie , ziu a
cincea, a n u l 7088 (?).
Io A le x a n d r u V o e v o d (L. P.).
C o n d ic a m ăn ăstirii T ism a n a voi. III, fila 658.
D O M N IA LUI MIHNEA T U R C IT U L
1577, Iulie 25 - 1583, Iulie,
i.
1 5 2 2 J7 08 5 ), Iu lie 28.
D obrom ir m arele ban a l Craiovei întăreşte lui Ca­
lotă banul, stăpânire peste m a i m ulte cum părături în
Lipov, cu sum a de 13.850 aspri.
S crie j u p â n D o b r o m ir m are b a n a l C ra io v e i,
a c e a s tă c a rte a m ea, lui C a lo tă b an u l, p e n t r u c ă să-i
fie moşie în satul L ip o v u l, p a r t e a lui B ă la n to a tă
d e p r e tu tin d e n i, p e n tr u c ă a c u m p ă r a t-o cu 4000 asp ri
g a ta . Şi ia r a c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l d e la C ă z a n
şi d e la P ă tr u , p a r t e a lor t o a t ă o ric â t se v a alege,
c u 2300 (asp ri). Şi ia r a c u m p ă r a t C a lo t ă d e la C ă -
p ă ţi n ă şi dela S toica, p a r t e a lor t o a t ă d e p r e t u t i n ­
den i, cu 2900 a s p r i g a ta . Şi ia r a c u m p ă r a t C a lo tă
b a n u l, d e la C h i r t o p şi d e la L u p u l şi d e la Hoţii,
p a r t e a lor to ată, d e p r e tu tin d e n i, cu 3750 a s p ri gata.
Şi i a r a c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l d e la S tâ n g ă şi d ela
Boul, p a r te a lor to a tă c u 900 a s p ri gata. Şi a u v â n ­
d u t aceşti m ai sus zişi oam eni de a lor b u n ă voe,
c u ştire a t u tu r o r m egiaşilor şi d in sus şi d in jos şi
m ă r t u r ii s u n t : d in C r e ţe ş ti H a m z a şi d in H u re z
B a r b u al M ih n e i şi d in G o eşti Ţ icşea v ă ta f u l şi
d in C r o v n a P â r v u l logofăt şi din V â lc ă n e ş ti D u ­
m itr u B a n u l şi B a n v ă ta f u l şi d in D iia , R a d u l b a n
şi d in C o rn e ş ti C ă lin logofăt şi B a rb u l al Bengăi
p osteln ic şi d in C e p tu r o a i a R a d u l B uzescul p o ste l­
nic şi R a d u l (fiul) lu i D u m itr u şi d in B rân co v en i
D a n c i u l postelnic şi d in V â r v o r L u p u l şi T o a d e r
şi din C i u t u r a S to ic h iţa v ă ta f u l şi d in G ro şi L u p u l.
S ’a scris, lu n a Iulie, 28 zile, în a n u l 7085.
Pecetea m ică rotundă aplicată, a v â n d în mijloc u n chip de
fem ee, şi n u e citeaţă. M uzeul G orjului, copie fo to g rafică; Ghi»
b ănescu ţ Şurete şi isvoade, p. 163.
2.
1578 (7086) Iu n ie 1.
Porunca lui M ihnea Turcitul, p rin care în tă reşte
lui Calotă banul ş i jupânesii lu i S ta n a m oşia din L i­
pov, cum părată dela m ai m u lţi oameni, o ţigancă ş i
un să la ş de ţigani şi m oşie la B ucureşti.
f C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d
şi d om n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc a , feciorul m a re lu i
şi p r e a b u n u lu i A le x a n d r u V o d ă , n e p o tu l M ir c ii
V o e v o d , d a t - a m dom n ia m ea ac e a s tâ p o ru n c ă a
dom nii m eale, lui C a lo tă b an u l şi ju pânesii lui S ta n ii
şi feciorilor lui, câţi D u m n e z e u le v a da, ca să le
fie lo r moşie la L ip o v p a r t e a lui B ălan şi a lui
V ăsiu , o r ic â t s ’a r aleage, to a tă d u p r e tu tin d e n e a ,
p e n tr u c ă a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l d r e p t 4000 a s ­
p rii g a ta şi d r e p t u n cal. Şi ia r a u c u m p ă r a t C a ­
lotă b a n u l mo>ie la L ipo v, p a r te a lui C ă z a n şi a
lu i P ă t r u to a tă , d r e p t 2300 a s p ri gata ; şi ia r a u
c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l moşie d e la C ă p ă ţâ n ă p a r t e a
Stoicăi to ată, o ricât s’a r aleage, p e n tr u c ă a u c u m ­
p ă r a t C a lo tă banul d r e p t 2400 asp rii g a t a ; şi ia r
a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l d e la C h ir to p u l şi d e la
L u p u l şi d e la H o ţilă p a r t e a lor toată, o ric â t s’a r
aleage, p e n tr u c ă a u c u m p ă r a t C a lo tă ban u l d r e p t
3750 a s p ri gata. Şi ia r a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l
p a r te a lu i S tâ n g ă şi p a r t e a lui D a n şi p a r te a B o u ­
lui to a tă , o ric â t s 'a r aleage, p e n tr u c ă a u c u m p ă r a t
C a lo tă b a n u l d r e p t 900 a sp ri. Şi ia r a u c u m p ă r a t
C a lo tă b a n u l d e la S ta n p a r te a Bălăcii ju m ă ta te ,
d r e p t 400 as p rii g a t a ; şi ia r a u c u m p ă ra t C a lo tă
b a n u l o ţig a n c ă d e la S to ica d r e p t 300 asp ri de a r ­
gint. Şi ia r s ă fie lu i C a lo tă b a n u l u n să laş d e ţi­
gani, a n u m e B ă n ic ă cu ţig a n c a lui, d e la P â r v u l din
C ro v ia , p e n t r u c ă s’a u în f ră ţit C a lo tă b a n u l cu P â r ­
vul, d e a u d ă r u it C a lo t ă b a n u l p e f ra te -s ă u P â r v u l
Cu u n c a l b u n de 1500 a s p r i; ia r P â r v u l f ra te le lui
C a lo tă b an u l, el a u d ă r u i t p e f ra te -s ă u c u acest s ă ­
laş de ţig a n i ce s’a u scris m a i sus, ca să fie doi
fra ţi n e d e s p ă rţiţi. Şi ia r să fie lui C a lo tă ban u l
moşie la B ucu reşti, p a r t e a Irinii, f a ta Ilii, to ată,
o ricât s 'a r aleage, d in sat, d in câm p şi d in a p ă , şi
din p ă d u r e şi d u p r e tu tin d e n e a , p e n tr u c ă a u d a t
a c e a s tă m ai sus zisă moşie E lin a fii-sii S ta n ii la
v re a m e d e m o arte, ca să o p o m e n e a sc ă şi să-i facă
p o m e n ir ile ; ia r ru d en iile E lenii, a u fecior d in tr u p u l
ei, sa u d in n eam ul ei, am estec să n 'a ib ă c u această
mai sus zisă moşie, nici cum nim eni, f ă r ă n u m a i
S t a n a că i-o a u lă s a t ju p â n e a s a E le n a la m o arte
fii-sii cu blestem , ca să n u a ib ă a ltu l tr e a b ă . Şi m ă r­
tu r ii s â n t : din M e r iş a n i D o b r o s la v şi V l ă d u c u l şi
din L ă c u s te a n i D u m it r u p â r c ă la b u şi S ta n V a n c e a
şi din Ş ă r b ă n e ş ti S ta n B irciul şi P o p a şi d in B ă lă ­
ceşti S ta n şi P o p a şi d i n Z ă t r e a n i S t a n şi P o p a.
Şi a u v â n d u t şi s’a u în f ră ţit aceşti m ai sus zişi
oam eni, d e a lo r b u n ă v o e şi cu ştire a t u t u r o r me-
giaşilor d im p re ju r şi d in a in te a dom nii m eale. P e n ­
tr u a c e a s ta am d a t şi d o m n ia m ea lui C a lo tă b a n u l
si ju p ân esii lui S ta n ii ca să le fie moşie o h a b n ic ă
lor şi feciorilor lor, n e p o ţilo r şi stră n e p o ţilo r şi de
n im e n e a să n u s ă clătească, d u p ă zisa d om nii m eale.
I a tă şi m ă r tu rii p u n e m dom nia m ea p e j u p a n
D o b ro m ir vel b a n d e la C r a io v a i j u p a n Iv aşcu
vel d v o rn ic i ju p a n M ir o s la v vel logofăt i j u p a n
S ta n v el s p ă ta r i M i t r e a v el v istier i B r a ţ u l vel
comis i G o n ţe a vel p ă h a r n i c i j u p a n S to ic a vel
postelnic, i isp ra v n ic M i r o s la v vel logofăt.
A m scris N e a g o e logofăt. Iu n ie 1 dni, le a t 7086.
f F lo r u Ierei, d ascăl slovenesc, ispisah.
A rh iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, M ănăstirea Zlă­
tari, Pachetul 6, D ocum entul 12.
 3.
1578 (7086) Iu lie 7, B u cu reşti, j
Porunca lui M ihnea Turcitul, prin care întăreştc
lui B a rb u si altora dreptul de stăpânire asupra unei
p ărţi din satul Bohani, cum părată dela V intilă postel­
nicul, feciorul lui Stanciu Benga.
f C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d
şi dom n a to a tă ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m arelu i 1
şi p r e a b u n u lu i A le x a n d r u V o e v o d , d a t-a m d o m n ia j
m ea a c e a s tă p o ru n c ă a dom niei m eale B a rb u lu i cu
feciorii lui i S tan cu , frate-să u , i O p r e a c u f ra te -s ă u
V l a d u i H u d a i cu fra te -să u Bega i C o s te a cu fra­
te-său R a d u i C o rc e a cu feciorii lui i R o m a n cu ;
fra te -s ă u V l a d u i S toicăi cu frate-să u L u p u i R a ­
d u lu i cu feciorii lui i L u p u lu i c u n e p o ţii lui i P u - ;
ţilăi cu fra ţii lui şi c u feciorii lor c â ţi D u m n e z e u
le v a d ă ru i, ca să le fie lor moşie în B o b a n i d in ]
p a r t e a lu V in tilă post[elnic], feciorul S ta n c iu lu i 1
B engăi s p ă ta r u , ju m ă ta te d u p reste tot h o ta ru l, d in
câm p i d in p ă d u r e şi d in a p ă şi din şă zu tu l sa tu lu i, |
p e n tr u c ă a u c u m p ă r a t B a rb u cu feciorii lui i S ta n
cu f ra te -s ă u i O p r e a cu f ra te -s ă u i V l a d u i H u d a J
cu f ra te - s ă u Bega i C o s te a cu fra te -să u R a d u i
C o r c iu c u feciorii lui i R o m a n c u fra te -să u V l a d u i
i S to ica cu fra te -să u L u p u i R a d u c u feciorii lui j
i L u p u cu n e p o ţii lui i P u ţilă cu fra te -să u a c e a s tă 1
mai sus zisă moşie d e la V in ti lă post[elnic], d r e p t |
13.500 a s p ri gata. Şi a u v â n d u t V in tilă post[elnic],
feciorul S ta n c iu lu i B engăi de a lui b u n ă voe şi cu
ştire a t u t u r o r m egiaşilor d in sus şi d in jos, şi d i n a ­
in te a d o m n ii meale.
D r e p t a c e a s ta am d a t şi dom nia m ea acesto r
m ai sus zişi num e de oam eni, ca să le fie lo r a c e a s tă
m ai sus zăsă ocină î n tr u m oştenire şi o h a b n ic ă lo r j
şi feciorilor lor, n ep o ţilo r i s tră n e p o ţilo r lor şi de
n im en ea să n u să c lă te a s c ă d u p ă zisa d om niei m eale. f
I a t ă şi m i r t u r i i am pus d o m n ia m e a : j u p a n D o - j
b ro m ir vel b a n a l C ra io v ii i j u p a n M i t r e a vel
d v o rn ic i ju p a n M ir o s la v vel logofăt i S ta n s p ă ta r
J C o s ta n d in v istier i B r a ţu l comis i H a r v a t stolnic
i G o n ţa p a h a r n i c i j u p a n S to ica vel postfelnic] î
is p r a v n ic u D o b r o m ir v e l b an a l C raiovei.
Şi am scris eu M i r c e a ( M a l i ? ) diac, în c e ta te a
BuCUreŞti- _ Iulie 7, le a , 7086.
A c e s t izv o d s’a u tă lm ă c it în lim b a ru m â n e a sc ă
d in c u v â n t în c u v â n t d e p e h riso v u l slovenesc de
m ine D ionisie Ecli[siarh].
1786, G h e n a r 2.
A rhivele Statului, Bunuri Publice, Episcopia Râm nicului,
p achetul 11, Docum entul 5, copie şi original p e rg a m e n t (Secţia
Istorică).
4.
1578 (7087), D ecem vrie 13, Tărgovişte.
H riso vu l lui M ihnea T u rcitu l p rin care întăreşte
stăpânirea de m oşie în P erişor, lu i P ă rvu vto ri clucer,
feciorul lu i Stepan biv vel clucer.
I n t r u H risto s D u m n e z e u , bin ecred in cio su l şi bla-
gocestivul, Io iu b ito ru l d e H risto s şi sin g u r s t ă p â n i ­
lo r, Io M i h n e a V o e v o d fiul m a re lu i şi p r e a b u n u ­
lui A le x a n d r u V o ev o d , cu m ila lui D um nezeu şi cu
d a ru l lu i D u m n e z e u s tă p â n in d şi d o m n in d to a tă ţ a r a
R u m â n e a s c ă , în că şi la t u r i lo r p la iu r ilo r A lm ăju lu i şi
F ă g ă r a ş u lu i, H erţeg , b in e am v o it d o m n ia m ea, d in ­
t r u a m ea b u n ă v o in ţă , cu c u r a t ă şi lu m in a tă inim ă
a dom nii m eale, ca să p ro slăv esc p e H ris to s D u m ­
n e z e u cel ce m a u p ro s lă v it p r e sc au n u l s f a n ţ ce au
r ă p o s a t p ă r in ţii D o m n ii m eale şi cu m ă r ire m a u
în n ă lţa t.
A c e s t în tru to t cinstit şi b ine î n c h ip u i t şi p r e a
cinstit, c arele easte p re ste to a te d a r u rile şi cinstele
m ai cinstit a c e s t h riso v a l d o m nii m eale, d a t-a m
d o m n ia m ea ac e a s tă p o r u n c ă a dom nii m eale, boie-
riu lu i d o m n ii m eale j u p â n P â r v u l fto r clucer, fecio­
r u l lui S te p a n b iv v el c lu c e r şi feciorilor lui, câţi
 D u m n e z e u îi v a d ă ru i, ca să-i fie lui sa tu l P erişo ru l
tot, c u to t h o ta ru l, p e n tr u c ă ju m ă ta te de sa t din
P erişor, l-a u c u m p ă r a t ră p o s a tu l ta tă l P â rv u lu i, clu- j
c e ru l j u p â n S te p a n ce a u fost v el clucer, d e la ju- I
p â n e a s a S ta n c a , soţia lui M a t e i dii^ C a ra c a l, d r e p t <
8000 d e a s p ri de a r g in t; i a r a ltă ju m ă ta te de sat
din P erişor, l-au m iluit ju p â n e a s a lui V lă s a n an u m e
M a r i a cu feciorii ei, a n u m e D a n c iu l şi D a tc o şi
R a d u l postelnici, p re ju p â n S te p a n clucerul, p e n t r u
slujbele c a re a u slujit lor în ţă r i străine.
Şi ia r să fie boieriului dom niei m e le 'P â rv u l, v to r
clucer, moşie în S u lari, p a t r u p ă r ţ i de p r e t u ti n d e -
nea, v e ri c â t să v a aleage, d in p ă d u r e şi d in a p ă
şi d in câm pu , p e n tr u c ă o a u c u m p ă r a t ta tă l bo ieriu- j
lui dom nii m eale j u p â n S te p a n ce a u fost vel clucer,
d e l a P â r v u l, n ep o tu l C h e rb e le ţu lu i, d r e p t tr e i mii
de a s p r i gata.
Şi ia r să fie P â r v u lu i v t o r clucer, satul N e b u n a
cu to t h o ta ru l, p e n tr u c ă l-au c u m p ă r a t d e la Io s if şi
dela fra te -să u D r ă g a n , d r e p t 12.000 de aspri.
Şi ia r să fie P â r v u l v to r i clucer, în p a c e şi slo- j
bod d e c ă tre un grec, a n u m e Isar, p e n t r u c ă a c e s t
grec, e l a u fost n ă p ă s tu it d e P â r v u l v to r clu cer,
d u p ă m o a rte a tă tâ n e - s ă u j u p â n S te p a n b iv vel c lu - 1
cer, cu 38.000 de asp ri, ia r în tr'a c e ia , P â r v u l c lu ­
cerul, el a u lu at leage, d o isprezece boieri d i n a in te a j
r ă p o s a tu lu i părin telu i d o m nii m eale, Io A l e x a n d r u j
V o e v o d , ca să jure c u d ân şii cum că n 'a u fost d a - j
to ri acelui grec nimic. I n tr 'a c e ia Isar grecul n u s'a u
lăsat, ci a u spus la c in stitu l b o ieriu l dom nii m eale
vel p o r ta r, de au v r u t să v ie cu d â n s u l în n a in te a
dom nii m eale, ca să-i p lă te a s c ă a c e a s tă n ă p a s te . D e c i
î n t r ’aceia, boieriul d o m nii m eale P â r v u l v to r clu cer,
a u p lă tit lui această n ă p a s tă de 38.000 asp ri, ca să
fie el în p a c e de c ă tre a c e s t g re c m ai sus scris.
Şi ia r să fie b o iariu lu i d om nii m eale P â r v u l
v tori clucer, nişte ţig an i d in ţig ăn ia sfintei şi d u m - j
nezăeştii m ânăstiri, ce să c h ia m ă C ozia, a n u m e fe­
ciorii R ă p e i, G â ţa şi C re c iu n , p e n t r u c ă le-au cum - j
p ă r a t t a t ă l boieriului d om niei m eale, j u p â n S t e p a n j
ce a u fost clucer m are, d e la p ă rin te le eg u m en u l M i-
tr o fa n şi d e la toţi fra ţii lui care a u locuit în sfân ta
m â n ă stire , d r e p t 2500 d e a s p ri g a ta şi d r e p t 10 vaci
şi d r e p t 12 boi.
Şi ia r să fie b o ieriu lu i dom niei m eale, P â rv u lu i
v to r clu cer u n sălaş d e ţigani, a n u m e R a d u l c u ţ i ­
gan ca lui şi cu copii (sic) lui câţi v a a v e a , p e n t r u c ă a-
ceşti ţig a n i a u fost d e m oştenire ai lui C h ir to p . D eci
C h i r t o p a u fost ucis u n om d e a u m u r it şi n e a v â n d
cu ce p lă ti şu g u b in a ca să-şi sc o aţă c a p u l lui d ela
p ie rz a re , în tr 'a c e ia t a t ă l boieriului dom niei m eale,
ju p â n S te p a n b iv vel clucer, el a u scos c a p u l lui
d e la m o arte cu 4500 de asp ri, ia r C h i r t o p a u d a t
lu i j u p â n S te p a n biv vel c lu c e r aceşti ţig an i, d r e p t
aceşti a s p r i ce s’a u zis m a i sus. i .
Şi ia r să fie boieriului dom niei m eale, P â r v u lu i
clucerul, un sălaş d e ţig a n i anum e, D r ă g a n cu ţi ­
g a n c a lui şi cu co pii lui, p e n tr u c ă i-a u c u m p ă r a t t a ­
tă l b o ieriu lui d om niei m eale, ju p a n Ş te p a n b iv vel
clucer, d ela M a r e e a d in C o m a n c a , d r e p t 4000 de
a s p r i gata.
Şi ia r să fie b o ieriu lu i dom niei m eale, P â r v u l
v to ri clucer, u n sălaş d e ţigani, a n u m e M o lto v e a n u l
cu ţig a n c a lui şi cu co pii lui, p e n tr u c ă l-a u a d u s
t a t ă l boieriului d o m nii m eale, ju p â n S te p a n ce a u
fost clu cer m are, p r e a c e s t ţigan d e la Ţ a r ig r a d , cu
m u ltă c h eltu ială d e la nişte turci, cu 1500 de asp ri
g a ta l-a u c u m p ă ra t. I a r ţig a n c a lui, o a u c u m p ă r a t
j u p â n S te p a n bi / vel clucer, d ela feciorul O p r e i al
lui P ă d u r e logofătul, d r e p t 600 de a s p ri gata.
Şi ia r să fie b o ieriu lu i dom nii m eale P â r v u lu i
v to r clucer, u n sălaş d e ţig an i an u m e : V l a d u l cu
ţig a n c a lui şi cu copii lui şi P a v e l cu ţig a n c a lui şi
c u co pii lui, p e n t r u c ă aceşti m ai sus zişi ţigani, a u
fost b ă tr â n i şi d r e p ţi de m oştenire, a i lui j u p â n S te ­
p a n vel s ă p t a r şi ai ju p ân esei lui C a p le i. D e c i a u
d a t şi a u în f ră ţit p re t a t ă l b o ieriului dom niei m eale
j u p â n S te p a n biv v el clucer, d e a lor b u n ă v o ie ca
s ă le fie lor veacin ică pom enire.
Şi ia r să fie b o ia riu lu i dom nii m eale, P â rv u lu i
v to r i clucer, u n ţig a n a n u m e M ă r i n , p e n tr u c ă l-a u
a d u s şi l- a u c u m p ă r a t d e la Ţ a r i g r a d t a t ă l b o ieriu lu i
dom nii m eale, j u p â n S te p a n b iv vel clucer, d ela
nişte tu r c i c u 1000 de a s p r i ; ia r ţig a n c a lui o a u
c u m p ă r a t d in B raşov d e la P ă tră re ş ti, d r e p t 600 a s ­
p r i gata. -<
Şi ia r să fie P â r v u lu i cluceru, d o u ă sălaşe d&
ţig ani, a n u m e T a tu l c u ţig a n c a lui şi cu copii lui
şi O p r e a c u ţig a n c a lui şi c u copii lui, p e n tr u c ă
i-au scos t a t ă l b o ieriului d o m n ii m eale, j u p â n S te p a n
v el c lu c e r d e la tu rci (sic) c u m u ltă -cheltuială, c u
p a t r u mii de a s p ri gata.
Şi ia r să fie P â r v u lu i clu cerul, u n ţigan a n u m e
C u ria , p e n t r u c ă l-au c u m p ă r a t ta tă - s ă u ju p â n S te p a n
v el clucer, d e la O p r i a com isul şi d e la D ă rş ti, d r e p t
1000 d e a sp ri.
Şi ia r s ă fie P â r v u lu i clucerul, o ţigancă' a n u m e
V a silc a , p e n t r u c ă o a u c u m p ă r a t d ela Stoica G h in -
d ia p ă h a r n ic u l, d r e p t p a t r u su te de aspri.
Şi i a r a u c u m p ă r a t P â r v u l clucerul, u n ţig a n
a n u m e M a n e a S ă b ie r u l c u ţig a n c a lui şi cu copiii
lui, p e n t r u c ă M a n e a , el a u f u r a t doi cai, ce a u fost
ai lu i N e a g o e d in B reasta. Deci N eag oe I a u p r in s
cu caii lui şi a u v r u t să-l s p â n z u r e c a p re u n ho-
ţiu, ia r în tr 'a c e ia b o ieriul d o m n ii m eale P â r v u l clu-
ceriul, el l-a u r ă s c u m p ă r a t d e la N eag o e, d r e p t 1000
d e asp ri.
Şi ia r să fie P â rv u lu i clucerul, nişte sălaşe de
ţig an i an u m e, S t a n cu feciorii lui şi R a d u l cu fe­
ciorii lui, p e n tr u c ă aceşti ţig an i a u fost de m oştenire
a i sfintei şi d u m n e z ă e ştii m ân ăstiri, ce să c h e a m ă
B istriţa. D e c i a u fost fugit p re ste m u n te şi în c ă a u
fost şi a lt sălaşie d e ţigani, de to a te a u fost 7 s ă ­
laşe, deci î n t r ’ac e ia r ă p o s a tu l p ă r in te le dom nii m eale
Io A l e x a n d r u V o ev o d , a u fost trim is p r e ju p â n S te ­
p a n b o ie riu l dom nii sale, ce a u fost clu cer m a re în
Ţ a r a U n g u r e a s c ă în slu jb a d om nii sale şi a u a fla t
acolo în c e ta te în Sebeş, ş a p te sălaşe de ţigani. D eci
ju p â n S t e p a n vel clucer, a u f ă c u t fră ţie cu Bucşo-
n i ţă B olgariu d in c e ta te de l- a u d ă r u i t p e n t r u aceşti
ţig an i cu u n cal tu rcescu , ^preţul lui tr e i mii d e a s ­
pri 5* ° P t P o rc * g r a $i în c ă m ult a u c h e ltu it p â n ă
a u s c o s p r e aceşti ţig an i d e p reste m unte. D eci, a u
trimis de a u v e n it eg u m en u l d ela s f â n ta m ă n ă stire
B i s t r i ţ a şi a u v r u t s ă ia p r e aceşti ţigani d e la ju p â n
S t e p a n vel clucer, i a r ju p â n S te p a n vel clu cer, p r e
a m â n d o i i-a u c u m p ă r a t dela p ă r in te le eg u m en u l d e la
s f â n t a m ă n ă s tire B is triţa a d o u a oară, d r e p t d o u ă
mii d e as p rii şi d r e p t o p laşcă d e 500 d e a s p r i şi
d r e p t d o i boi. ,
Şi ia r să fie P â r v u lu i clucerul, d o u ă sălaşe de
ţ i g a n i , a n u m e P o le a cu ţig a n c a lui şi cu c o p iii lui
şi D u m itr u cu ţig a n c a lui şi cu copiii lui, p e n tr u c ă
au m iluit ră p o s a tu l p ă r in te le dom nii m eale, Io A le x ­
a n d ru V o e v o d , p r e cinstitul d re g ă to riu l d om n ii sale
jupân S t e p a n v e l clucer, p e n tr u slujbele ce i-a u slu­
jit dom nii sale, p r in ţă ri stră in e cu v ă r s a r e de sânge.
Şi ia r să fie b o ieriu lu i dom nii m eale P â r v u lu i
vtor clucer, u n ţig a n an u m e, C io p â r t a n feciorul R ă -
p e i , p e n tr u c ă l-a u d ă r u it c u m n a tu -s ă u R a d u l postel-
n i c u . feciorul lui M a t e i . I a r î n t r ’ac e ia P â r v u l c lu ­
c e r u l , el a u d ă r u i t pe c u m n a tu -să u R a d u postelnic,,
cu u n cal bun.
Şi ia r să fie b o ieriu lui dom nii m eale P â r v u lu i
vtori clucer, u n sălaş d e ţigani, a n u m e S to ic a cu
feciorii lui, p e n tr u c ă l-au c u m p ă r a t d e la H a m a r a d e
şi d e la B a rb u l d in D o b re şti, d r e p t 1200 de aspri.
Şi ia r s ă fie P â r v u lu i clucerul, u n ţig an , a n u m e
O p riş cu ţig a n c a lui şi cu copiii lui, p e n tr u c ă i-au
scos b o ie riu l d om nii m eale, ju p â n S te p a n b iv vel
clucer, d in ţ a r a tu rcească , din c e ta te a O d r iiu lu i cu
multă c h eltu ială, d e a u d a t 4000 de a s p r i ; i a r p re
feciorul lui O p r iş , ţig a n u l a n u m e Stoica, el l-a u d a t
la u n c o p u z a r tu r c a n u m e C u r tă , d e l-au în v ă ţ a t
cu cobu zul şi i-au d a t 1500 de a s p r i şi u n cal şi
plaşcă.
Şi i a r să fie P â r v u lu i clucerul, u n ţig a n a n u m e
L u p u l c u feciorii lui, a n u m e M ă r a şi V l a d u l şi
S t a n c i u l şi R a d u l şi M u ş a t, p e n tr u c ă aceşti ţigani,
ei a u fost f u r a t nişte cai a u n u i om an u m e S ta n c iu l
O a r a d in Com oşteni, ia r S ta n c iu l a u v r u t să-i d e
sâ-i s p â n z u re pe aceşti ţig a n i; ia r a l t om a n u
M u ş a t feciorul Batişoaei d in M a r o tin , el i-a u ră:
c u m p ă r a t d ela turci, ia r j u p a n S te p a n vel clucer,
t a t ă l b o ie ru lu i dom nii mele Pâpvuh cluceariul, a
c u m p ă r a t p re aceşti ţig a n i d e la M uşat d r e p t 1
d e a s p rii şi zece boi.
Şi a u v â n d u t aceşti mai sus zişi oam eni aceaste
m ai sus scrise moşii şi ţigani, de a lor b u n ă v o ie şi cif
ştire a t u tu r o r b oierilo r şi m egiaşilor d i p r in prejur
locului, d in sus şi d in jos şi d in a in te a d om nii mei
P e n tr u a c e a s ta am d a t şi dom n ia m ea b o ieriu l
d o m n ii mele j u p a n P â r v u lu i v to ri clucer, ca să-:
fie lui moşâile ceale de m ai sus nu m ite şi ţig a
cei m ai sus scrişi, în tr u m o ştenire şi o h a b n ic e lui
feciorilor lui, n e p o ţilo r şi stră n e p o ţilo r lu i şi
n im in e a să n u să clăteasca p re ste p o r u n c a domnii
mele. I a t ă d a r am în tă r it hrisovul d om nii mele
m a r e blestem , ca d u p ă m o a rte a dom nii m ele, p r
cine v a aleag e D o m n u l D u m n e z e u ca să fie Dom n
şi o b lă d u ilo r Ţ ării R u m â n e şti, sa u din r o d u l inim:
dom nii mele, sa u d in n eam ul dom nii mele, s a u dup
p ă c a te le n o a stre d in a l t neam , d e v a cinsti şi v
p ă z i şi v a în tă ri acest h riso v a l dom nii m eale, p~
a c e la D o m n u l D u m n e z e u să-l cinstească şi să-l î
tă r e a s c ă în sc au n u l dom nii sale cu o b l ă d u i r e a ; 1
d e n u v a cinsti, nici îl v a p ăzi şi n u -1 va întări,
îl v a călca şi îl va ru şin a, p re acela D o m n u l D u rai
nezeu să-l calce şi să-l ruşineze şi să-l s u rp e dia
sc a u n u l lui şi să-i r u m p ă v iia ţa lui şi t r u p u l lui,
i a r în veacul ce va să fie sufletul lui p a r te şi lăcaş
să a ib ă cu I u d a şi cu a fu risitu l A ria şi cu jidoviiâl
c a r e a u strig a t a s u p r a D o m n u lu i D u m n e z e u şi mân*
tu ito ru lu i n o stru Iisus H ris to s : Ia-L , I a -L , răstig-
n e ş te -L p re El. Sângele L u i a s u p ra lor şi asupra?
feciorilor lor, şi iaste şi v a fi în veci. A m in.
I a t ă d a r şi m ă rtu rii în că a m pus d o m n ia n i f l
p r e cinstiţii boierii dom nii m e l e : ju p a n Dobrom iM
b a n m are şi ju p a n M i t r e a v orn icu m a re şi jupan
M i r o s la v logofătul m are şi j u p a n S ta n v el spatariU*
şj j u p a n C o s ta n d in v el vistieriu ş^ ju p a n B r a ţu l vel
comis şi ju p a n S to ic a vel postelnic. Şi isp ra v n ic
ju p a n M ir o s la v vel logofăt.
Şi eu, c arele am scris, N eagoe logofătul, în sc a ­
un u l c e tă ţii T ârg o v iştei, în lu n a D e c h e m v rie în 13
zile, şi d e la z id ire a lu m ii c u r g e re a an ilo r, p â n ă a c u m
la f a c e re a a c e stu i h riso v a l d o m n iei mele, v ă l e a t 7087.
Io M i h n e a V o e v o d ( p e c e te a d om nească).
A rhivele Statului Bucureşti, B unuri Publice, C ondica N r.
443, filele 152 — 155.
5.
1579 (7088), Octomvrie, B u cu reşti.
Porunca lu i M ihnea T urcitul, p rin care întăreşte
lui Calotă banul şi ju p â n esii lu i Stana, m oşie la L i­
povul de Jo s, cum părată dela m a i m u lţi o a m en i; o ţi­
gancă dela Stoian, un sălaş de ţigani dela P â rv u l din
C rovia ş i m oşie la B u cu reşti, p a rte a Irinii.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d şi
dom n a t o a t ă Ţ a r a R u m â n e a s c ă , feciorul m a re lu i
şi p r e a b u n u lu i A l e x a n d r u V o e v o d , d a t- a m d o m n ia
mea a c e a s tă p o r u n c ă a d o m n ii m eale lui C a lo t ă
b a n u l şi ju p ân easii lui S ta n ii şi feciorilor lor, câţi
D u m n e z e u le v a d a , ca s ă le fie lor moşie la L i ­
p o v u l d e J o s , to a tă c u to t h o ta ru l, d u p r e tu tin d e n e a
p a r t e a R a e i toată, ori c â t s’a r aleage, d u p r e t u t i n ­
denea, p e n t r u c ă a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l moşie
la L ip o v u l de Jo s, p a r t e a lui D a n to ată, p e n tr u c ă
au c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l d e la D a n d r e p t 2000
asp ri d e a r g in t g a ta . Şi i a r a u c u m p ă r a t C a lo tă
b a n u l moşie la L ip o v u l d e J o s p a r t e a B ă tr â n u lu i
to a tă , p e n tr u c ă au c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l d e la B ă­
t r â n u l d r e p t 4000 a s p r i de a rg in t g a t a ; şi ia r a u
c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l p a r te a P â r v u lu i to a t ă d r e p t
1400 a s p r i de a r g i n t g a ta . Şi ia r să fie lui C a lo tă
b a n u l moşie la L ip o v , p a r t e a lui B ălan şi p a r t e a
lui V ăsiu , to a tă o ric â t s ’a r aleag e d u p r e tu tin d e n e a ,
p e n t r u c ă a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l d e la B ă la n şi
d e l a V ă s iu d r e p t 4000 a s p r i g a t a şi d r e p t u n c a l bun .
Şi i a r a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l moşie la L i­
p ov, p a r te a lui C ă z a n şi p a r t e a lui P ă t r u toată,. 1
p e n tr u c ă a u c u m p ă r a t C a lo tă bardul m oşia ce s ’au
zis m ai sus d e la C ă z a n şi d e la P ă t r u d r e p t 2300
a s p ri g a t a ; şi ia r a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l moşie
d e la C ă p ă ţâ n ă , p a r te a S to icăi to a tă o ric â t s 'a r alege,
p e n tr u c ă a u cu iţipărat C a lo tă b a n d r e p t 2400 a s p ri *
g a t a ; şi ia r a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l p a r t e a lui ’j
C h i r t o p i d ela L u p u l i d e la H oţilă, p a r t e a lo r to a tă
o r ic â t s 'a r alege, p e n tr u c ă a u c u m p ă r a t C a lo tă ban u l
d r e p t 3750 a s p ri g a ta . Şi ia r a u c u m p ă r a t C a lo tă
b a n u l p a r t e a lui S tân g ă şi p a r t e a lui D a n şi p a r te a
B oului to a tă o ric â t s 'a r aleage, p e n tr u c ă a u cum ­
p ă r a t C a lo tă b a n u l d r e p t 900 asp ri g a ta şi ia r au
c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l d e la S ta n , p a r te a B ălăcii
ju m ă ta te d r e p t 400 a s p ri gata.
Şi ia r a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l o ţigancă-
d e la S to ica d r e p t 300 a s p rii de a rg in t şi i a r să fie
lui C a lo tă b a n u l u n sălaş d e ţig a n i a n u m e B u n ică
c u ţig a n c a lui d e la P â r v u l d in C ro v ia, p e n tr u c ă
s’a u în f ră ţit C a lo tă b a n u l c u P â r v u l d e a u d ă r u i t
C a lo tă ban u l pe fra te -să u P â r v u l cu u n c a l b u n d e
1500 asp ri, ia r P â r v u l fra te le lui C a lo tă ban u l, el
a u d ă r u it pe fra te -să u Socol b a n u l cu acest sălaş
de ţig an i ce s’a u scris m ai sus, ca să fie doi fra ţi
n ed e s p ă rţiţi. Şi ia r să fie lui C a lo t ă b a n u l moşie la a
B u cureşti p a r te a Irînii, f a ta Ilii, to a tă o ric â tă s ’a r I
aleag e din sat şi din c â m p şi d in a p ă , şi d in p ă - ^
d u r e şi d u p r e tu tin d e n e a , p e n tr u c ă a u d a t a c e a s tă 3
m ai sus zisă moşie I rin a fii-sei S tan ii, la v re a m e de
m o a rte ca să o p o m e n e a sc ă şi să-i facă pom enirile,
ia r ru d e le E lenii a u feciorii din t r u p u l ei, a u d in 1
n e a m u l ei, am estec să n u a ib ă cu a c e a s tă m ai sus i
zisă moşie, nici cum î n t r 'a l t c h ip , fă ră n um ai S t a n a I
că a u lăsat-o ju p â n e a s a E le n a la m o arte fii-sei c u 1
blestem , ca altul am estec să n u a ib ă . Şi m ă r t u r i i :
din M e riş a n i D o b ro s la v şi V l ă d u c u l şi d in L ăcus-
te n i D u m itru p â r c ă la b u l şi S t a n a l B ăncii şi d in
Ş ă r b ă n e ş ti S ta n B irciu şi P o p a şi d in B enceşti S t a n
şi P o p a şi d in Z â t r e a n i S ta n şi P o p a . Şi a u v â n d u t
şi s’a u în f ră ţit aceşti o am en i ce s’a u zis m ai sus de
a lor b u n ă voe şi cu ştire a t u t u r o r m egiaşilor din
p re ju ru l locului şi d in n a in te a d o m n ii m e a le şi d in
n a in te a C u r ţii şi a b oiarilor d om niei m eale.
P e n tr u aceia a m d a t şi d o m n ia m ea lui C a lo t ă
b a n u l şi ju p â n e a s ii lui S ta n ii şi feciorilor lor, c a s ă
le fie moşie o h a b n ic ă lo r şi feciorilor lor, n ep o ţilo r
şi stră n e p o ţilo r lor şi d e n im e n e a să n u să c lă te a s c ă
d u p ă zisa dom niei m eale.
I a tă şi m ă rtu rii p u n e m dom nia m ea p e ju p a n
D o b r o m ir vel b a n a l C r a io v e i i ju p a n M i t r e a vel
vo rn ic i j u p a n M i r o s la v vel logofăt i j u p a n D u ­
m itru vel s p ă t a r i C o s ta n d in vel v is tie r i S ta n
comis i H a r v a t stolnic i G o n ţe a vel. p a h a r n i c i
ju p a n S to ich iţa vel p o ste ln ic ; i is p ra v n ic M i t r e a
vel vornic. Şi am scris e u R o m a n , în m in u n a tu l oraş
B ucureşti, O c to m v rie , le a t 7088.
f F lo r u Ierei D a s c ă l slovenesc, ispisah.
A rhivele Statului B ucureşti, Bunuri Publice, M ănăstirea Zlă»
tari, Pachetul 6, Docum entul 14.
6.
1579 (7088) D ecem vrie 30, B ucureşti.
Porunca lui M ihnea Vodă Turcitul, p rin care în­
tăreşte m â n ă stirii Govora stăpânirea asupra unei ju ­
m ătăţi din sa tu l Strâm ba, cum părată de p ă rin tele egu­
m enul D a n iil ierom onahul, dela feciorii lu i Ţalapie.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d şi
dom n a to a tă Ţ a r a M u n te n o -R u m â n e a s c ă , fiul m a­
relui şi p r e a b u n u lu i A le x a n d r u V o e v o d , d a t am
d o m n ia m ea ac e a stă p o r u n c ă a dom niei mele sfintei
m ân ăstiri d ela G o v o ra , ce se num eşte h r a m u l sfintei
A d o rm iri a n ă s c ă to a re i d e D u m n e z e u c a să-i fie
moşie în S trâ m b a din p a r t e a fiilor lui Ţ a la p ie , a n u m e
B a rb u l o t L ângeşti, şi N e g r e a o t M ă n e ş ti, ju m ă ta te
d in S trâ m b a , p e n tr u c ă o a u c u m p ă r a t p ă r in te le eg u ­
m e n u l D a n ii! Ie ro m o n a h u l d in sfân ta m ânăstire
G o v o ra , d e la feciorii lu i Ţ a la p ie , d e la B a rb u l ot
L â n g e şti şi d e la N e g r e a o t M ă n e ş ti, d r e p t 23.700
a s p r i g ata. Şi a u v â n d u t fiii lui Ţ a la p ie cei m ai sus
scrişi d e a lo r b u n ă v o ie şi cu ştirea t u t u r o r megia-
şilor d in sus şi d in jos şi d in n a in te a d o m n iei mele.
în c ă să se ştie şi sem nele S trâ m b e i, cu h o ta ră le , cu
to ate cotitu rile şi siliştea Băileşti şi cu to a te siliştele
şi D u m b r a v a şi piscul N ă s ip u lu i şi h o ta r u l să se
h o tă r a s c ă cu H riste a n ii şi d ela v ale h o t a r u l să se
ştie să se h o tă r a s c ă cu m â n ă s tire a d e la T is m a n a şi
d e la T u t a n a o t C ă lu g ă re a m . Şi bălţile să se ştie
a n u m e Baciovul, de aciia în sus p â n ă la C o tlo v a
cea M a r e şi C o tlo v a cea M i c ă şi p e u sc at şi p e apă,,
p â n ă u n d e cad e în D u n ă r e , p e n tr u c ă siliştile şi b ă l­
ţile a u fost locu ri dom neşti.
D r e p t ac e a s ta am d a t şi d o m n ia m ea sfintei
m â n ă s tiri G ovo rii, ca să-i fie moşii şi o h ab n ice, şi
de n im e n e a să n u se clătească d u p ă p o r u n c a dom ­
niei mele.
I a t ă şi m ă rtu rii a m pus d o m n ia m ea, ju p a n
M i t r e a vel d v o rn ic şi j u p a n M ir o s la v vel logofăt
şi D u m it r u l s p ă ta riu l şi C o s ta n d in vistieru l şi
S ta n com isul şi H a r v a t sto lnicul şi G o n ţe a p a h a r - )
n icul şi j u p a n S toica vel postelnic, isp r a v n ic M i* 1
ro siav vel logofăt şi cu B a r b u l g ram aticu l, am scris 1
în sc a u n u l c e tă ţii B ucureşti, în lu n a lui D e c h e m v rie
30, v ă le a t 7088.
Io M i h n e a V o e v o d . **
A rh iv ele Statului C raio va, C ondica M ănăstirii G o v o ra, fi"*
lele 392-393.
7.
1580 (7088), Februarie 20.
Z a p isu l Manei, fa ta S toicâi din Hlovina, p rin care
vinde o parte de moşie din H lem na m ă n ă stirii B u ­
covăţul.
A d e c ă e u M a r i i a , f a ta S toicăi o t H le v in a , cum
să să ştie că am v â n d u t ă p a r te d e moşie d ă H le-
mna, c â tă să v a alege, p re ste to t ( h o ta r u l) şi d in
câm pu şi d in p ă d u r e şi d in a p ă şi d in siliştea s a ­
tului, p reste to a t ă la m â n ă s tire B uc o v ăţu l ce ia s te
hram ul stăi N icolae, d r e p t u g h i 18, ca să fie m ân ăs-
tirii moşie oham nică, f ă r ă rum âni.
Şi c â n d am fă c u tă a c e s t zapis, a u fost m u lţi
boieri şi oam eni. A u fost m ă r tu rii o t C ioroiaşi a n u m e
popa G r u i a şi M oşi, feciorul lui Ş ărb u , şi M in c e
feciorul D a n ii şi V ă s â i o t T o so r (sic) D r a g o m ir
părc(ălabu). Şi p ă n tr u c r e d in ţa am p u s şi degetile.
Şi am scris eu p o p a S toica.
F e v r u a r i e 20 zile, le a t 7088.
A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Mână»
stirei Căluiul şi Bucovăţul, fila 730.
8 .
1580 (7088), A u g u st 12, Tărgovişte_
Porunca lu i M ihnea V odă Turcitul, p rin care în­
tăreşte lui D răghici paharnicul, stăpânirea peste m ai
multe moşii, după cum u rm ea ză : Tejiacul, C rovnita.
Slatina, G em enile de J o s şi Gemenile de Sus, în în­
tregime. iar din Trăpezita ş i Iazopcea, câte o ju m ă ­
tate, toate răm ase lui dela mo<u-său B ră tei din Cre~
ti, agonisite pe tim p u l lui R a d u Voevod.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M ih n e a V o e v o d şi
~ornn a to a tă Ţ a r a R o m ân e ască, feciorul m arelu i
pre a b u n u lu i binecredinciosului, r ă p o s a tu lu i Io
A le x a n d ru V o e v o d , d a t- a m D o m n ia mea, a c e a s tă
Poruncă a dom niei meale, boieriului dom niei m eale
M O N O G R A F IA J U D E Ţ U L U I D O LJ

T IP Ă R IT Ă SU B ÎN G R IJIR E A

D-LUI DR. C. S. NICO LĂ ESC U -PLO PŞO R

D ire cto ru l A r h i v e l o r S t a t u l u i , a l I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e N a ţ i o n a l ă
şi a l M u z e u l u i R e g i o n a l a l O l t e n i e i d i n C r a i o v a

SECRETAR DE R E D A C Ţ IE

PREOT D. B Ă L A Ş A
MONOGRAFIA
JUDEŢULUI DOLJ
C U O P R E F A Ţ Ă D E D-L ■
G E N E R A L I O A N N. P E T R E S C U
PREFECTUL. JUDEŢULUI D O LJ ^

TIPĂRITĂ SUB Î N G R I J I R E A D-LUI

D r. C . S. N IC O L Ă E S C U -P L O P Ş O R
' —---- o ------

IZVOARE ISTORICE
V O L U M U L I
. P A R T E A 111-a

DOCUMENTE

APARE IN

OLTENIA
DOCUMENTE o CERCETĂRI • C U L E G E R I
O R G A N AL INSTITUTULUI D E IS T O R IE NAŢIONALA,
REGIONALA CRAIOVA

C R A I O V A
 „ O L T E N I A"
D O C U MENTE ~ C ER CE TĂ RI ~ CULEGERI

C A R T E A V- a
PAKT.EA III-a

O R G A N A L IN S T IT U T U L U I D E IST O R IE N A Ţ IO N A L Ă .
R E G IO N A L A C R A IO V A
R e v i s t ă î n s c r is ă în r e g i s t r u l p u b l i c a ţ i u n i l o r p e r i o d i c e a l T rib . Dolj
Ia N r. 1/940 şi a u t o r i z a t ă d e C E N Z U R A M IL IT A R Ă , S e r v i c i u l C e n tra l, cu
N r. 370 d i n 2 4 I u n i e 1940.
T r e i f a s c ic o l e a 6 4 p a g i n i a l c ă t u e s c o carte, c are va a v e a coperta,
t a b l ă d e m a t e r i i şi in d ic e .

R e d a cfla şl A dm liilstrafla : A R H IV E L E STATULUI

D i r e c ţ i u n e a R e g i o n a l ă C r a io v a .
D i r e c t o r , Dr. C. S . N I C O L Ă E S C U - P L O P Ş O R
S e c r e t a r d e R e d a c ţ i e , Pr. D. BĂLAŞA
C a s i e r , M a ria P e t r e s c u

C olaboratori:
Bălaşa, Preot D., C r a i o v a ; Bălaşa, Pr. Ion, C r a i o v a ; BQrcădlă,
Prof. Al., T u r n u - S e v e r i n ; Câncea, Ioan V., A r h i v a r a j u t o r l a A r h i v e le
S t a t u l u i d i n C r a i o v a ; Ciauşanu, Preot O. F., C r a i o v a ; Costescu, Prof. C.I.,
C r a i o v a ; Dinculescu, Prof. N. G., fost D i r e c t o r a l A r h i v e l o r S t a t u l u i din
C r a i o v a ; Firulescu, Preot / ., C o r n u D o l j ; Iliescu, Octavian O., C r a io v a ;
Mândroceanu, A r h i v a r p r i n c i p a l la A r h i v e l e S t a t u l u i d i n C r a i o v a ; Mazilescu,
Preot Ioan S ., A m ă r â ş t i - R o m a n a ţ i ; Metzulescu, Dr. Aurel, C r a io v a ;
Neda, Prof. Ioan M., B u c u r e ş t i ; Nicolăescu-Plopşor, Dr. C. S., D ire c to r u l
A r h i v e l o r S t a t u l u i d i n C r a i o v a ; Paleologu, V. G., C o r l a t e D o l j ; Petrescu,
Maria /., A r h i v a r la A r h i v e l e S t a t u l u i d i n C r a i o v a ; Popescu-Cilieni, P r .l
Stântcă, Preot Constantin, O r o d e l D o l j ; Şucu Ion, A r h i v a r A r h i v e l e S t a ­
t u lu i , B u c u r e ş t i ; Vincem, Arhitect A., C r a io v a .

A b o n a m e n t u l la c a r t e a V - a e s t e d e l e i 500
lui D r ă g h ic i p a h a r n ic , c a să a ib e a ţin e a el moşiile
a n u m e , T e jia c u l şi C r o v n iţa to a tă , c u to t h o taru l şi
S la tin a to a tă , cu t o t h o ta r u l şi G e m e n ile d e J o s de
lâ n g ă V â r v o r , p e a p a Iazopcei şi Z ă g o ra n ii toţi, cu
to a te h o ta r e le şi T r ă p e z i ţ a pe ju m ă ta te , d e preste
to t h o t a r u l şi I a z o p c e a ju m ă ta te d e p re ste to t hota­
ru l şi G e m e n ile d e Sus, p e n tr u c ă ac e s te sa te şi-silişte
ce s â n t m ai sus scrise to a te , ia r a le lui a u fost bă­
t r â n e şi d r e p t e o c in e 'V moşii agon isite a le moşu-sâu
B r ă te i d in C re ţe ş ti, d ela r ă p o s a tu l şi p r e a b u n u l Radul
V o e v o d . D eci, î n t r ’a c e ia vrem e, p ă n 'î n zilele răpo­
s a tu lu i P e t r u V o e v o d , feciorul M i r c i i V o e v o d , tot
a u ţ in u t D a n c iu l s p ă ta r , t a t ă l lui D r ă g h ic i pahar­
n ic ; ia r c â n d a u fost în zilele r ă p o s a tu lu i P e t r u Vo­
e vod , i a r D a n c iu l s p ă ta r , t a t ă l lui D r ă g h ic i pahar­
nic d in C re ţe ş ti, el a u a v u t în tr e b ă c i u n e cu văru-
s ă u H a m z a şi cu cetaşii l u i ; şi aşa p ă r â ia Hamza
pe v ă r u - s ă u D a n c iu l s p ă ta r , cu m că n u a u avut
d ă n s u l în tr u acele silişti şi sate, moşie nici cum. Drept
a c e ia r ă p o s a tu l P ă t r u V o e v o d , d o m n ia lui a u căutat
şi a u ju d e c a t p r e d r e p t a t e şi p r e leg ea lui Dumne-
n e z e u şi a u d a t lui H a m z a lege 12 b o ia ri d in pre-
ju r u l lui, să ju re cum n u a u a v u t D a n c iu l spătar,
moşie nici cum , nici a u ţ in u t n ic ă ire a în tru acele
silişti şi sate ce scriu m ai sus. I a r c â n d a u fost la
zi şi la soroc, ia r el n u a u p u t u t nici cum să aducă
b o ia ri să jure, ci a u r ă m a s r u ş in a t şi m incinos dela
ju d e c a ta d i n a in te a r ă p o s a tu lu i P ă t r u V o iev o d , d in di­
v a n u l cel m are. D u p ă aceia, H a m z a n u a u v r u t să
se lase nici cum, ci ia r s ’a u m ai p lâ n s în a in te a ră­
p o sa tu lu i P ă t r u V o e v o d şi ia r d o m n ia lui a u pus
ju d e c a ta cea d in tă i jos, ia r i-a u d a t d o m n ia lui lege
a d o u a o a ră , ia r 12 b o iari. D e c i, c â n d a u fost la
zi şi la soroc iar, H a m z a nici cu m n u a u p u tu t să
ju re, nici la a d o u a ju d e c a tă , ci ia r a u ră m a s Hamza
de ju d e c a tă în c ă ş i-m a i b a tjo c o r it şi m incinos. După
a c e ia r ă p o s a tu lu i P ă t r u V o e v o d i s’a u fost întâm­
p la t de i-au fost lu a t D u m n e z e u şi c in stitu l împărat
d o m n ia şi o au d a t D o m n u l D u m n e z e u şi cinstitu
î m p ă r a t d o m n ia iu b itu lu i d e la in im ă p r e a bunului
cred in ciosului r ă p o s a tu lu i Io A le x a n d r u V o e v o d ,
D u m n e z e u să-i ia r te sufletul, u n d e v a fi lăcuind.
Deci H a m za i a r s ’a plân s de d r e p t a t e în a in te a r ă ­
po satu lu i iu b itu lu i d e la in im ă p ă r in te lu i d o m n iei
mele A lic s a n d ru V o e v o d , cum să-i d e a lui a tr e ia
o a ră s ă ju re , ia r r ă p o s a tu l iu b itu l p ă r in te le dom niei
mele Io A lic s a n d ru V o ev o d , d o m n ia lui n u a u v r u t
să-i d e a lege lui, că a u so c o tit d o m n ia lui c u m că
aceasta n u să c a d e să jure a tr e i a o a r ă , ci a u zis
dom nia lui s ă a d u c ă p e ju r ă to rii care i-au fost lu a t
dela d o m n ia lui P ă t r u V o e v o d , să ju re o a d o u a
oară, şi i- a u p u s soroc zile trei. D e c i c â n d a u fost
la zi şi la soroc, ia r n u a u p u t u t c a să jure, ci a u
răm as d e n a in te a ră p o s a tu lu i iu b itu lu i p ă r in te le d o m ­
niei mele, Io A lic s a n d ru V o e v o d , d in d iv a n şi d i n a ­
in tea t u t u r o r cin stiţilo r b o ia rilo r d o m n iei lui. P e n t r u
aceia d o m n ia lui, r ă p o s a t u l iu b itu l p ă r in te le d om n iei
mele a u f ă c u t d o m n ia lui c a r te d e o d ih n ă D a n c iu lu i
s p ă ta r, t a t ă l lui D r ă g h ic i p a h a r n i c d in C r e ţe ş ti, şi
altă c a r t e a u f ă c u t d o m n ia lui d e p o r u n c ă c in stitu lu i
şi m arelui sfetnic a l d om niei lui j u p a n D o b ro m ir,
care fusese b a n m a re C r a io v e i m ai n a in te vrem e,
ca să fie lor î n d r e p t ă ţ i t o r , c a să le î m p a r t ă acele
trei silişte c a re s ă n t m ai sus scrise, a n u m e : T e jia c a
şi S la tin a şi T r e p e z i ţa şi ceilalte c a re m ai sus s ă n t
scrise siliştea pe a n u m e : V a l e a m are, G e m e n e a pe
apa E z o p c ie i în sus, Z ă g o ra n ii şi siliştea E z o p c ie i
din susul G e m e n e i în d o u ă p ă r ţ i : ju m ă ta te D a n c iu lu i
sp ă tar şi c e ilaltă j u m ă ta te să în c a p e H a m z a , p re c u m
au fost a m â n d o i f ra ţi p r e moşie şi m ai n a in te în
zilele a lto r D o m n i m ai b ă tr â n i. I a r d a c ă a u v e n it
D an ciu l s p ă ta r , t a t ă l lui D r ă g h i c i p a h a r n i c d in
Creţeşti, cu c ă rţile ră p o s a tu lu i p ă r in te lu i dom niei
mele A lic s a n d ru V o e v o d , care scriie la cinstitul b o iar
şi m arile sv e a tn ic a l d om niei lui j u p a n D o b ro m ir,
care fusese b a n m are C ra io v e i, ia r el î n t r ’ac e ia v rem e
au fost ju d e c ă to r p e n t r u moşie şi ţigani. D e c i ia r
H am za c u m u lte m eşte şu g u ri şi c u lu c ru ri rele şi v icle­
şuguri a u u m b la t pă n ’a u a m ă g it pe D o b ro m ir, c a r e f u ­
sese b a n C ra io v e i. D e c i ia r l-a u slobozit să ju re cum îi
v a fi voia lu i şi să ia şi c ă rţile d e la r ă p o s a tu l iu b itu l
p ă r in te le d om niei mele. D e c i ei a u fost p i e r d u t to a te
c ă rţile a c e s te a c a re scriu m ai sus, ia r d u p ă aceia, el d a c ă
a u ju r a t n u a u lu a t n u m a i acele care m ai sus sânt
scrise moşii şi silişte d e la m oşu-său N e a g o e d v o rn ic u l
d e milă, c a re moşii a u fost d a te de p r e a bu nul
R a d u l V o e v o d . C i a u i n tr a t şi în ,alfe moşii c a re a u
fost d a te d e m ilă m umei D a n c iu lu i s p ă ta r, ju p ă n e a s ii
M a r i a , d e b ă tr â n u l B a s a r a b V o ev ed , în că c â n d a u
c ă s ă to rit p e B ratea, t a t ă l D a n c iu lu i s p ă t a r ; a tu n c i
a u c u m p ă r a t acele m ai sus zise siliş te : B re a sta o au
c u m p ă r a t d e la N e g rită , m u m a lui J u g a n i din Braz[i]
d r e p t 7000 de asp ri g ata, şi a u m ai c u m p ă r a t C ă -
p in te a n ii d e la F r ă c e a d in C lă n ic , d r e p t 17.000 de
a sp ri, şi a u c u m p ă r a t V a l e a L u n g ă d r e p t 700 de
a s p r i ; ia r aceste m ai sus zise tr e i silişti a u fost ale
lui de c u m p ă r ă to a r e de b ă tr â n u l, r ă p o s a tu l B a s a ra b
V o e v o d şi le-au d ă r u i t ze a s tre n e p o ată-sa M ă r i e i
ju p â n e a s e i, m um ei D an c iu lu i, s p ă ta r , ta tă l lui D r ă ­
ghici p a h a r n ic din C reţeşti. I a r d u p ă ac e ia D ră g h ic i
p a h a r n ic , el nici cum n u a u p u t u t în g ă d u i a tâ t a
s tr ă m b ă ta te , ci a u jalu it şi s 'a u p lâ n s cum a u ju r a t
H a m z a p e aceste moşii şi le-au fost lu a t de to t în că
m ai p e u r m ă şi in tr a şi în zestrile moşăi lu i D r ă - j
ghici p a h a r n ic , ale ju p ă n e a s ii M ă rie i, c a re e r a de
c u m p ă r ă t u r ă şi o miluise b ă tr â n u l B a s a r a b a Voevod,.
p re c u m m ai sus s'a u zis. Şi a ş a a u fost zis H a m z a j
în a in te a d om niei mele, cum l ’a u fă c u t f r a te moaşa
lu i D r ă g h ic i p a h a r n ic peste zestrile ei. P e n tr u a c e ia
d o m n ia m ea am c ă u ta t şi am ju d e c a t p r e d r e p ta t e
şi p re leg ea lui D u m n e z e u îm p re u n ă cu to ţi b o ia r ii j
d om niei m ele şi am d a t d o m n ia m ea b o ia riu lu i d o m ­
niei mele, lui D r ă g h ic i p a h a r n i c d in C re ţe şti, lege
pe p r a v ilă 24 de b o iari buni, p re s te acei 12 boiari
a i lui H a m z a . D e c i la zi şi la soroc ia r b o ia r u l dom - ■
niei m ele D ră g h ic i p a h a r n ic , el a ad u s p e acei 2 4
b o ia ri p e to ţi în d iv a n în a in te a dom niei m ele în
B ucureşti. I a r u n c h i-să u H a m z a , ia r a u u m b la t cu
m eşteşuguri d ră c e şti c a şi m ai n a in te c u D o b ro m ir
biv v e l b a n şi a u s p a r t leg ea lui D r ă g h ic i p a h a r -
pic, z ic ă n d el că n u s ă n t boiarii a c eia c a re i-a u d a t
el să ju re, ci su n t alţii.
D r e p t a c e e a d o m n ia m ea a m sc h im b a t ac e i 24
boiari şi ia r am d a t a d o u a lege şi ră v a ş e le le-am
schim bat. D e c i la zi şi la soroc, ia r D r ă g h ic i p a ­
harnic, el i a r a u a d u s lege d e p lin 24 d e boiari î n a ­
intea d om niei m ele în d iv a n , în sc a u n u l dom niei
mele în T ărg o v işte, şi a u ju r a t de f a ţ ă î n a in te a d o m ­
niei mele şi n a in te a p ă r in te lu i S erafim V lă d ic a , cum
a u ţin u t d in tr u în tă i a m â n d o i aşa, şi ju d e c a ta p e n tr u
aceste silişte şi sate d e la moşi-său N e a g o e d v o rn icu l,
care a u fost câştigate d e la b u n u l R a d u V o d ă . P e n t r u
aceasta d o m n ia m ea am c ă u t a t şi am a d e v e r it d im ­
p reu n ă cu p ă rin te le V l ă d ic a S erafim şi c u to ţi cin­
stiţii boiarii dom niei m ele şi p e sfân ta p ra v ilă , şi a u
ales d o m n ia m ea cum aceste m a i sus zise silişti c a re
sănt d e la R a d u V o e v o d s ă n t d e m p re u n ă , i a r cele­
lalte tr e i silişte, c a re s ă n t m ai sus zise că te trele,
P ir e a ş t a 1) şi C ă p in te a n ii şi V a l e a L u n g ă , s ă n t de
c u m p ă ră tu ră ale M ă r i e i ju p â n e a s a , m oaşa lui D r ă ­
ghici p a h a r n ic , de b ă t r â n u l B a s a ra b V o e v o d . P e n t r u
aceea D o m n ia m ea am l u a t cărţile şi zapisile de
jurăm ân t dela H a m z a cu cei 12 b oiari şi boii, şi am
voit D o m n ia m ea să-l p u i în ţ a p ă în m alul J iu lu i,
ca m ulţi să v a z ă c u ce d r e p t a t e a u u m b la t H am za.
Şi aşa am a f l a t D o m n ia m ea cu cei ce a u fost la
judecată în tr'a c e s ta ş c h ip cum s ’a u ju d e c a t. I a r d u p ă
m oartea D o m n ie i mele p r e cine v a v r e a şi v a aleg e
D om nul D u m n e z e u D o m n u Ţ ă r ii R o m â n e ş ti şi v a
vedea a c e a s tă ju d e c a tă a D o m n ie i mele şi o v a călca,
atuncea D u m n e z e u să calce ju d e c a ta lui şi să fie afu ris it
ue 318 p ă r in ţi c a re a u fost la N ic h e ia şi c u I u d a să fie
la un loc în veaci. I a t ă şi m ă r tu rii am p u s D o m n ia
(u rm e a z ă boierii divanului)... şi am scris eu D a n
°gofăt în T ârg ovişte, d e la A d a m , p â n 'a c u m cu rsu l
amlor v le a t 7088, m esiţa A v g u s t, 12 dni.
1) E v i d e n t : B r e a s ta .
 ( M o n o g r a m ă roşie, p e c e tie a p lic a tă căzu tă).
(Academia Rom ., C L IV /I, d ar al def. g=ral P etre V . Năsturel
or. perg. slav. cu trad. v e c h e ; com unicat de d. N. A . Boicescu).
A . O ., 1944, p. 97=100, publicat d e G eo rg e Florescu şi M arcel
Rom anescu.
1
1579 (7088), D ecem vrie 4, Bucureşti.
P orunca lui M ihnea Turcitul prin care întdreşt
lu i jupân P ârvul m arele c l u a r şi feciorilor, dreptu
de stăpânire asupra sa tu lu i P erişorul şi asupr
u nui sălaş de ţigani, anum e Lozan cu ţiganca şi
copiii lui.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o iv o d şi
D o m n a t o a t ă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m arelui
şi p r e a b u n u lu i A le x a n d r u V o ev o d , d a t- a m dom nia
m ea ac e a s tă p o ru n c ă a dom niei meale, cinstitului
d re g ă to riu lu i dom nii m eale ju p â n P â r v u l m arele clu­
cer şi fecio rilor lui, câţi D u m n e z e u îi v a d ă r u i, ca
să-i fie lu i moşie satul P e rişo ru l tot, cu to t h o ta r u l
p e n tr u c ă acest m ai sus zis sa t P erişo ru l a u fost de
m oştenire al lui M a t e i fra te le lui V lă s a n d in C a ­
racal. I a r d u p ă aceia, ră p o s a tu l ju p â n S te p a n ce-au
fost m are clucer, el a c u m p ă r a t o ju m ă ta te de sat
d in P erişo r, d e la ju p â n e a s a M a r i a f a ta lui M a t e i , !
d r e p t 8000 de a s p ri de a r g in t g a ta şi d r e p t u n lea­
g ăn de B raşov, p re ţu l lui a u fost d r e p t 4000 de a s p r i i
şi c a i a lb i 6 , p re ţu l lor a u fost d r e p t 3000 de a s p r i i
şi 1 d u la m ă de Z a r p a şi cu zasteghie, p r e ţu l ei a u j
fost d r e p t 4500 de a s p ri. Şi a u v â n d u t ju p â n e a s a
M ă r i e a c e a s tă ju m ă ta te de sat, de a ei b u n ă voie şi
cu ştire t u tu r o r megiaşilor, ca să fie cinstitului, d re ­
g ă to riu lu i dom niei m eale ju p â n P â r v u l m are clucer
şi a ltă ju m ă ta te de sat, d e la V â ls a n to ată, p e n t r u c «
a u c u m p ă r a t o ju p â n S te p a n ce a u fost m are c lu c e f j
d e la feciorii lui V â ls a n , a n u m e D a n c iu l şi R a d u l
D atco, postelnici, d r e p t u n c a fta n de Z a r p a . Preţui*
lu i a u fost d r e p t 100 de florinţi şi d r e p t o mintie
de c o ftirie cu jder, p r e ţu l ei a fost d r e p t 3000 de
a s p r i şi d r e p t o a b i o a r ă de sâ rm ă d r e p t 2500 de
asp ri şi d r e p t un cal b u n turcesc, d r e p t 50 de Ho­
ri „ţi. Şi încă a u şi m a i în fră ţit pe ju p â n S t e p a n ce
a u fost m a re clucer, feciorul lui V lă s a n ce s a u zis
m ai sus, p e o ju m ă ta te d e sat d in P erişo r d in n a i n ­
te a r ă p o s a tu lu i p ă r in te lu i d om nii m eale. Şi a u v â n ­
d u t şi s ’a u în f ră ţit aceşti b oieri ce s’a u n u m it m ai
sus d e a lor b u n ăv o ie, f â r ’ de nici-o silă. Şi^ i a r să
fie cinstitului d re g ă to riu lu i dom nii m eale j u p â n P â r ­
vul m arele clucer şi feciorilor lui câţi D u m n e z e u îi
v a d ăru i, ca să fie lui u n sălaşi d e ţig an i, a n u m e
L o z a n cu ţig a n c a lui a n u m e D r ă g a n a şi cu copiii
lor, p e n tr u c ă aceşti m a i sus zişi ţig an i a u fost de
m oştenire ai b o iariu lu i dom nii m eale j u p â n V in tilă
postelnicul, feciorul S ta n c u lu i B engăi şi a i ju p ân esii
C ap iii, ci a u d a t şi a u d ă r u it ju p â n V in ti lă postel­
nic p r e ju p â n P â r v u l m arele clucer cu a c e s t zis mai
sus sălaş de ţigani, c â n d a u făcu t fră ţia şi a u in tra t
în sfâ n ta biserică de a u fă c u t frăţie, i a r ju p â n u l
P â r v u l m arele clucer, el a u d ă r u it pe j u p â n V in tilă
postelnic cu o m intie de coftirie şi c u u n p ă h a r de
a rg in t m are, unguresc.
D r e p t a c e ia am d a t şi dom nia m ea d r e g ă to n u -
lui d om nii m eale, ju p â n P â r y u l m arele c lu c e r şi fe­
ciorilor lui câţi D u m n e z e u îi v a dărui, ca să fie lor
ce s ’a u zis m ai sus s a tu l P erişo ru l to t şi ţig a n ii ce
s ’a u zis m ai sus, î n t r u m oştenire şi o h a m n ic ă şi fe­
ciorilor lui şi n e p o ţilo r şi s tră n e p o ţilo r şi de n im e­
nea să fie n e c lă tită p este zisa domnii m eale. C ă ia tă
şi m ă r tu rii am p u s d o m n ia m e a : j u p â n M i t r e m arele
v o rn ic şi ju p â n M ir o s l a v m arele logofăt şi D u m it r u
s p ă t a r şi C o s ta n d in v istie r şi S ta n comis şi H a r v ă t
stolnic şi G o n ţe p ă h a r n i c şi S to ica m arele postelnic.
P is Ş te fa n logofăt în scanul B ucureştilor.
D ic h e m v r ie 4, le a t 7088.
A rh iv e le Statului Bucureşti, C ondica M ânăstrii Căluiul şi
B ucovăţul, N r. 722, filele 7 5 6 o 8 .
 10 .
1580 (7088), A u g u st 30.
Porunca lui M ihnea T u rcitu l p rin care întăreşte
Iui S ta n şi Mosorea m oşia din Ggţrleani, dim preună
cu casele, cumpărate dela R a d u 'ş i Voicu.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d şi
D o m n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m arelui
şi p r e a b u n u lu i A l e x a n d r u V o e v o d , d a t-a m dom nia
m ea a c e a s tă p o ru n c ă a d om n ii mele lui S ta n şi M o -
sorei şi cu feciorii lo r c â ţi D u m n e z e u le v a da, ca
acele fie lo r moşie în G â r le a n i, p a r te a R a d u lu i şi
p a r t e a V o icu lu i, to a tă ori câ tă h s 'a r alege din
câm p , d in p ă d u r e , şi d in a p ă şi de p re s te tot, şi
casele R a d u lu i şi a V o iculu i, p e n t r u că a u fost cum­
p ă r a t S ta n şi M o s o r a d e la R a d u l şi d e la V oicu
d r e p t 2600 de b a n i d e arg in t. Şi a u v â n d u t ei de a
lor bu n ăv o ie şi cu ştirea t u tu r o r m egiaşilor şi înna-
in tea d o m niei meale. D u p ă ac e ia S ta n şi M o so ra ,
ei a u a v u t p â r ă în a in te a dom niei mele cu J i t e a u n ­
ch iul R a d u lu i şi a l lui V oico. Şi aşa p â r a J i t e a cum
că n 'a u ştiu t el c â n d a u v â n d u t ei, v r â n d J i t e a ca
să în to a r c ă b an ii lui S ta n şi M o so rei. I n tr'a c e ia
do m n ia m ea am c ă u t a t şi am ju d e c a t p r e d r e p ta te
şi p re leage cu toţi cinstiţii b o erii'dom niei m ele şi
am d a t d o m n ia m ea J i t e i leage cu b o e m ca s ă jure
cum că n 'a u ştiu t c â n d a u v â n d u t R a d u l şi V o ico
ac e a s tă m ai sus nu m ită moşie lui S ta n şi M o s o r e i , .
ia r J i t e a nici cum n 'a u p u t u t să s tr â n g ă leage, ci
a u r ă m a s d e leage d in a in te a dom niei mele. Şi ia r
a u c u m p ă r a t S ta n şi M o s o r e a , ia r d e la R a d u l şi
d ela V o ico d r e p t 2000 de b ani, însă să se ştie a c e a ­
stă moşie d in d ru m u l D a b u lu i p â n ă în a p a J iu lu i,
că le-au v â n d u t ei d e a lor bunăvo ie. P e n tr u a c e a s ta
am d a t şi d o m n ia m ea lui S ta n şi Miosorei c a să le
fie lor moşie o h a b n ic ă şi feciorilor, n ep o ţilo r şi s tr ă ­
n e p o ţilo r şi de c ă tre n im en ea să n u se clătească d u p ă
zisa dom niei m eale. I a tă şi m ă rtu rii am p u s d o m ­
nia mea, j u p a n M i t r e a vel d v o rn ic şi j u p a n I v a n
v el lo gofăt i C o s ta n d in V ist. i D u n i t r u s p ă t a r i
S ta n ban i H a r v a t stolnic i G o n ţe a p a h a r n i c i
D a n c iu postelnic şi isp r a v n ic M i t r e a v el v o rn ic şi
s 'a u scris d e D a n logofătul.
L e a t 7088, A u g u s t 30.
Io M i h n e a (p e c e te a dom neassă).
A rh ivele Statului B ucureşti, Condica M ânăstirei Sadova,
v o lu m u l IV, fila 85.
11 .
1581 (7089), M ai 9, B ucureşti.
Cartea lu i M ihnea Voevod, p rin care întăreşte
stă pânirea lui R a d u l postelnicul ş i a fra ţilo r lui
anum e: Preda şi Stroe, fii lui R adul B u ze a A rm a şu l
şi fiilo r lu i D um itru postelnicul anum e : R a d u l postel­
nicul, B adea com isiul ş i D ragom ir şi fiilo r lu i G her­
ghina P itaru, anum e B a lica hatm anul şi R a d u l pos­
telnicul, peste satele lor de peste J i u anum e Jdegla,
Ciubrova şî Rogojanii.
t C u mila lu i D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d
şi D o m n a t o a t ă ţ a r a U n g ro v la h ie i, fiul m a r e lu i şi
p r e a b u n u lu i A le x a n d r u V o e v o d , d ă d o m n ia m ea
a c e a s tă p o r u n c ă a d om niei mele b o e rilo r dom niei
mele, lui R a d u l p o ste ln ic u l cu f ra ţii a n u m e : P r e d a
şi Stroe, feciorii lui R a d u B u z e a A rm a ş u l şi feciorii
lui D u m it r u p o ste ln ic u l a n u m e R a d u l po ste ln ic u l şi
B a d e a comisul şi D r a g o m ir şi feciorii G h e r g h in e i
p i t a r u a n u m e B a lic a h a tm a n u l şi R a d u l postelnic
şi c u feciorii lor, câţi D u m n e z e u le v a m ai da, ca
să le fie lor satele d e peste J i u a n u m e : J d e g l a to a tă
cu to t h o ta r u l şi C i u b r o v a c u to t h o ta r u l şi R ogo-
ja n u c u tot h o ta ru l, d e p este to t h o ta r u l cu to t h o ­
taru l, p e n t r u că le s u n t aceste sate, ce s’a u scris
m ai sus b ă tr â n e şi d r e p t e ocine şi d e m oşten ire şi
câştig ate de moşul lor. I a r d u p ă a c e ia b o erii d o m ­
niei mele ce s ’a u scris m ai sus, ei a u a v u t p â r ă
în a in te a dom niei mele cu R a d u l fiul lui A ld e a şi
cu R a d u l logofătu d in P lăv icen i şi cu R a d u l pos-
teln icu fiul B a rb u lu i d in S la v ic a . Şi a ş a a u p â r â t ei
pe R a d u l postelnicul fiul lui D u m it r u postelnicu l
d in C e p tu r o a i e cu fra ţii săi şi pe B a lic a h a tm a n u l
cu f ra te le s ă u R a d u l p o ste ln ic u l în n a in te a dom niei
mele, cum că n u su n t ale lo r acaete sate ce s'au
scris m ai sus de m oştenire şi su n t a le lui R a d u l,
fiul lui A ld e a d in V lă d il ă şi ale lui R a d u l logo­
fătu l d in P lă v n ic e n i şi ale lui R a d u l fiul lui B a rb u l
d in S lav ica, ale lor d e m oştenire fiilor lui B uzea
A r m a ş u l şi fiilor lui D u m it r u postelnicul şi fiilor
lui G h e r g h in e i p ita ru . E i a u scos c a rte a r ă p o s a tu lu i
B a s a r a b V o e v o d şi c a r t e a r ă p o s a tu lu i R a d u l V o e ­
v o d ce a u p ie rit la R â m n ic şi c a r te a răp o sa tu lu i
V l a d V o e v o d In n e c a tu l şi c a r te a r ă p o s a tu lu i R a d u l
V o e v o d C ă lu g ă ru l şi c a r te a r ă p o s a tu lu i P etraşco -
V o e v o d , şi am v ă z u t d o m n ia m e a şi a lte c ă r ţi ale
a lto r dom ni b ă trâ n i, de m oştenire peste aceste sate
m ai sus scrise, ia r R a d u l fiul lui A ld e a şi R a d u l :
logofătul d in P lăviceni şi R a d u l postelnicul, fiul lui
B a rb u l d in Slăvica, apoi ei a u fă c u t aceste c ă rţi
m ai sus scrise m incinoase. Şi în tr 'o ac e ia d o m n ia
m ea am c ă u t a t şi am ju d e c a t d u p ă d r e p t a t e şi d u p ă
lege, c u to ţi cinstiţii d r e g ă to ri a i dom niei mele, şi
a m d a t d o m n ia m ea fiilor lui B u z e a a rm a şu l şi
fiilor lui D u m itru p o steln icu şi fiilor lui G h e r g h in a
p ita ru l, ce s’a u scris m ai sus, lege 12 b o eri s ă jure,
cum că su n t aceste m ai sus zise sate ale lor de
m oştenire. D e c i ei a u a d u s aceşti 12 b o eri l a zi şi
la soroc, în a in te a d om niei m ele şi a u j u r a t cu aceşti
12 boeri, că n ’a u R a d u l fiul lui A ld e a şi R a d u l lo­
g o f ă tu l d in P lă v ic e n i şi R a d u l fiul lui B a rb u l, nici
u n lu c ru şi nici u n am estec c u aceste sate ce s'au
scris m ai sus, ci su n t ale fiilor lu i B u z e a a rm a şu l
şi ale fiilor lui D u m i tr u p o ste ln ic u l şi ale fiilor lui
G h e r g h in a P i t a r u de m oştenire.
Şi a u ră m a s R a d u l, fiul lui A ld e a şi R a d u l lo­
go fătul d in P lă v ic e n i şi R a d u l fiul lui B a rb u l d in
S lăv ica d e lege d in a in te a dom niei mele şi d i n a in te a
în tre g e i c u r ţi a dom niei mele şi d in a in te a d r e g ă to ­
rilo r d om niei mele, ca m ai m u lt nici u n am estesc
să n u aib e. D r e p t aceia am d a t şi d o m n ia m ea lui
R a d u l, fiul lui B u z e a arm aşu l, cu fra ţii săi şi lui
R a d u l, fiul lui D u m itr u postelnicu l cu fra ţii săi, şi
lui B a lic a şi lu i R a d u l, fiii lui G h e r g h in a p itaru l,
c a s ă le fie lor aceste m ai sus zise sate ocină o h a b -
n icâ lo r şi fuior lor şi n e p o ţilo r şi s tră n e p o ţilo r lor.
Şi d e c ă tre nim eni să n u se clintească d u p ă p o ru n c a
dom niei mele. I a t ă şi m ă rtu rii am pus d o m n ia mea:,
ju p a n D o b ro m ir b iv vel b a n de C r a io v a şi ju p a n
D ra g o m ir b iv vel d v o r n ic şi ju p a n Ivaşco iarăşi biv
vel d v o rn ic şi ju p a n M i t r e a vel d v o rn ic şi ju p a n
N eagoe biv v e l logofăt şi j u p a n Iv a n vel logofăt şi
D u m itr u s p ă t a r şi C o n s ta n d in v istier şi R a d u l co­
mis şi H a r v a t stolnic şi G o n ţe a p a h a r n i c şi D a n c iu
postelnic, isp ra v n ic I v a n vel logofăt şi e u ; . . .
fiul lui N eag o e logofăt, c a r e le-am scris în m in u n a ta
c etate n u m ită B ucureşti lu n a M a i 9 zile, şi în cursul
anilor d e la A d am p â n ă la ac e a s tă scriere, în a n u l 7089.
Io M i h n e a V o e v o d (locul pecetei) d in m ila lui
D u m n e z e u domn.
T r a d u c e r e a de faţă, fiind fă c u tă d e subsem natul,
se a d e v e r e a z ă p e n tr u co n fo rm itatea ei cu o riginalul-
B ucureşti, 15 F e v r u a r i e 1922.
(ss) St. N icolaescu
D upă originalul slovenesc, scris pe pergam ent.
12 .
1581 (7089), Iulie 17.
Cartea lui M ihnea Vodă Turcitul, p rin care în­
tăreşte lui H a m za banul ş i ju p ă n esii lui M arga, din
Crefeşti dreptul de stăpânire peste m oşiile S ă lcu fa şi
Nicula, dăruite M argăi de jupâneasa Velica, sora ei.
Io M i h n e a V o e v o d , feciorul lui A le x a n d r u V o ­
ievod, d ă b o iaru lu i dom niei mele, lui H a m z a b a n u l
ju p ă n e s ii lui M a r g ă i d in C re ţe şti, ca să le fie lor
moşie ( S ă lc u ţa ) şi N icula tot, cu to t h o t a r u l şi cu
toţi r u m â n ii şi c u to t v e n itu l a l lui K e r b e le ţa , p e n -
tr u c ă a u d a t ju p â n e a s a V elica, ea a u fost stearpă
nici u n fecio r d in t r u p u l ei n u a u făcut, pentru
a c e ia a u d a t surori-sa a c e a s tă moşie încă d en zilele
ră p o s a tu lu i p ă rin te lu i dom niei mele, vecinică lui
p o m e n ire ; ia r d u p ă m o a rte a V elicăi să o s tă p â n e a ­
scă su ro ri-sa M a r g a , ... D eci acum în zilele dom­
niei mele, d u p ă m o a rte a ju p ân esii Velicăi, ia r Lupul
b a n u l d in V r ă v o r , b ă r b a t u l ju pâneasii V elicăi, el
a u v e n it d e f a ţă cu H a m z a b a n u l în d ivan, unde
p ă r a L u p u l că a u lă s a t ju p â n e a s a V e lica cele de
m ai sus, p e n tr u o d a to r ie a M ir c ii arm aşul, iar
H a m z a b a n u l zicea câ n 'a fost M i r c e a armaşul
d a t o r L u p u lu i, n u m ai m ult, ci nici m ă c a r u n ban.
D o m n ia m ea am ju d e c a t şi am d a t lege lui
H a m z a b a n u l 12 boiari ca să jure, şi a u j u r a t ; iar
L u p u l a u lu a t lege p este lege 24 de boiari, i a r la
zi şi la soroc n u a u p u t u t ju r a ... ( u rm e a a z ă bo­
ierii m a rto ri ai d iv an u lu i).
A cad em ia R om ână L I/123, izvod vechi în rom âneşte deLupp
dascăl, publicat de G . D. Florescu şi M arcel R om anescu î n
-A rhivele O lteniei, 1944, fila 100.
13.
1582 (7090), Iulie 25, Bucureşti, i
Porunca lui M ihnea Turcitul, p rin care întăreşte
lui V uia şi fratelui său D răguşin, stăpânirea asupra
unei p ă trim i din satul B ohani, cum părată de ei dela
ju p iniţa Stanca, fata lui H a m za ban.
f C u m ila lui D u m n ezeu , Io M ih n e a V o e v o d şi
D o m n a to a tă ţa r a R u m â n e a sc ă , feciorul m arelui şi
p r e a b u n u lu i A le x a n d r u V o e v o d , d a t-a m dom nia
m ea ac e a s tă p o r u n c ă a dom nii m eale V u ii cu frate-
să u D r ă g u ş in şi cu feciorii lor câţi D u m n e z e u le va
d ă r u i, ca să le fie moşie în sa tu l Bohani, a p a tr a
p a r t e d in silişte şi d in c â m p şi din p ă d u r e şi din
a p ă şi d e p r e tu tin d e n e a , şi de p reste tot h o taru l,
p e n t r u c ă a u c u m p ă r a t d e la ju p â n iţa S ta n c a , f a ta lui
H a m z a b a n d r e p t 5000 aspri, şi a u v â n d u t moşia
cu ş tir e a t u tu r o r m egiaşilor d in p re ju ru l lo cu lu i; şi
i a r a u c u m p ă r a t T u d o r cu ira te -s ă u M a n e a i c u
S ta n i cu feciorii lor i P ă t r u cu feciorii lui i D u ­
m itru c u fraţii lui N e a c ş u i N ic u la i L u p ş e c u fe­
ciorii lor, iarăşi moşie în B o h a n i a p a t r a p a r t e d in
sălişte şi de p r e t u t in d e n e a şi de p re ste to t h o ta r u l,
p e n t r u c ă a u c u m p ă r a t d e la Socol i d e la S ta n c iu ,
feciorii lui H am za, fecio ru l B engăi, d r e p t 57-00 a s p ri
g a ta şi a u v â n d u t de b u n âv o e şi c u ştire a t u tu r o r
megiaşilor. Şi ia r a u c u m p ă r a t S ta n c u fra ţii lui cu
V â lc u i T o a d e r i S to ica c u feciorii lo r i C ă r a ş cu
feciorii lu i i P u ţilă c u f ra ţii lui, cu S to ia n , i cu
T iciu i c u feciorii lor i Ţ ă g o e cu n e p o tu - s ă u V l a d u
i L u p u c u feciorii lui şi ia r L u p u c u feciorii lu i şi
cu n e p o tu - s ă u N e a ic u şi cu feciorii lui, i H u d a cu
feciorii lui i M i n c u cu fra te -să u V u i a i C â n d e a cu
leciorii lor i B ega cu feciorii lui, ia r să le fie m o ­
şie în B ohani a p a t r a p a r te , de p r e t u ti n d e n e a şi de
p reste to t h o taru l, p e n t r u c ă a u c u m p ă r a t d e la V i n ­
tilă feciorul S ta n c iu lu i B engăi d r e p t 7000 a s p ri gata.
Şi a u v â n d u t d e a lui b u n â v o e şi Bogoe cu feciorii
lui i S tă n is la v cu feciorii lui i C o rc iu c u feciorii
lui i D u d a c u feciorii lui i C â r s te a c u fra te -să u
R ă -lu lea i cu feciorii lor i R o m a n cu fra te - s ă u V l a d u
i M a n e a c u feciorii lui i V l a d u cu feciorii lui p e n ­
tru că iarăşi a u c u m p ă r a t moşie în B o h a n i, i a r a
p a t r a p a r te , d e p r e tu t in d e n e a dela V i n til ă , fecio ru l
S tan ciu lu i B engăi, d r e p t 7000 a s p ri g a ta şi le - a u
v â n d u t de bu n âv o e, cu ş tir e a megiaşilor. D u p ă a c eia
ia r a u c u m p ă r a t C o c o rc e a cu feciorii lui d e la P ă t r u
cel m ai sus scris, d in p a r te a lui 10 p a ş i d r e p t 460
asp ri g a t a ia r a u c u m p ă r a t V l a d u d e la D u d â cel
mai sus scris, a p a t r a p a r t e din p a r t e a lui, d r e p t
300 a s p r i g a ta . Şi ia r a u c u m p ă r a t P ă t r u c u fecio­
rii lui d e la L u p u cel m ai sus scris, a tr e ia p a r t e
din p a r t e a lui d r e p t 360 a s p ri g a ta . Şi ja r a u c u m ­
p ă r a t I a d e a d e la N e a ic u , cel m ai sus scris d in p a r ­
te a lui, a tr e ia p a r t e d r e p t 200 aspri.
Şi a u v â n d u t aceşti b o ia ri a c e a s tă moşie d e a
Jor b u n ă voe, cu ş tire a t u t u r o r m eg iaşilo r d im p re -

ju r u l lo cu lu i şi d in a in te a dom nii mele. Şi h o taru l
să s ă ştie : d e la B ih o r d ă n e a s ă p â n ă în d r u m u l D e ă -
lui (?) şi p â n ă în m ă g u ra p o te rii şi d e aci p â n ă în
m ă g u ra C â r ă v a n u lu i şi p â n ă în a p a D ă z n ă ţu iu lu i şi
p â n ă în la c u l d in d ru m , si de acolga p e p a d in a R o ­
b u lu i şi p â n ă în d ru m u l G oicei şi p â n ă în h o ta r ;
d e a c i p â n ă în m o a ra B u z ăian ilo r şi p â n ă în măgu-
r ic e a C ostei, şi p â n ă în h o ta r u U rzăcii.
Şi să ştie cum că au m ă r tu ris it aceşti b o ia ri mai
sus zişi aceste moşii şi sat, în oraşu l C ra io v e i. Şi au
str ig a t în tr e i tâ r g u ri c a re să v a afla dfc să cu m p ere
a c e a s tă m ai sus zisă moşie şi s ’a u g ăsit (loc alb)
d e a u c u m p ă r a t, d e a u d a t d r e p t to a tă i cu ch el­
tu i a la triiz ă c i şi ş a p te d e mie a s p r i gata.
D r e p t ac e a s ta am d a t şi dom nia m ea acestor
o am en i m a i sus zişi, ca să le fie lor moşie o habnică,
ie c io r ilo r lor, n e p o ţilo r i stră n e p o ţilo r şi de nim e-
«nea să n u să clătească d u p ă zisa dom nii mele.
I a t ă şi m ă rtu rii am p u s d o m n ia m ea : j u p â n Do-
«bromir vel b an i ju p â n Iv aşcu v el d v o rn ic i ju p ân
-'Miroslav vel logofăt D u m it r u s p ă t a r i C o stan d in
^vistier, i R a d u comis, i H a r v a t stolnic i G o n ţ a p a ­
h a r n i c i ju p â n D a n c iu v el postelnic. 1 ispravnic
S D o b ro m ir vel ban.
Şi am scris eu L u p u G r a m a tic u în sc au n u l ce-
â tă ţii B ucureşti.
Iu lie 25, le a t 7090..
A cest iz v o d s ’a u tă lm ă c it în lim b a ru m ân ească
• d e p e h riso v u l slovenesc, d in c u v â n t în cu v â n t, iar
» u n d e a r a t ă seam nile h o ta ru lu i, fiind lipsă d in hri-
•j sov u n petec, n u s ’a u p u t u t şti c e a lelalte seamne,
* ci a u ră m a s loc gol.
D ionisie Ecl[isiarh].
A rh iv e le Statului, Bucureşti, Bunuri Publice, Episcopia Râm»1
nicului, P ach et 11, D ocum entul Nr. 6, original p erg am en t ş |
copie, Secţia Istorică.
14.
1583 (7091), Ianuarie 3, B ucureşti.
H riso vu l lui M ihnea Vodă Turcitul, p rin care în­
tăreşte lai jupan P ă rvu l vel clucer stăpânirea asupra
satului Cârna, m oştenit dela ta tă l său Stepan.
I n t r u H risto s D u m n e z e u , b u n c red in cio s şi b u n
cin stito riu şi de H risto s iu b ito riu l şi sin g u r s tă p â -
nitoriu Io M i h n e a V o e v o d , feciorul m arelu i şi p r e a
b u n u lu i A lix a n d r u V o e v o d , c u m ila lui D u m n e z e u
şi cu a lui d ă r u ir e o b lă d u ito ru l şi s t ă p â m to r u l a
to a tă Ţ a r a R u m â n e a s c ă în c ă şi p este m u n ţi A lm a-
jului şi F ă g ă r a ş şi H e rţe g , bine am v o it d o m n ia m ea
cu a m ea bun ăv o in ţă, cu c u r a t ă şi lu m in o asă m im a
dom nii m eale ca să pro slăvescu p re D u m n e z e u cela
ce m ’a u p ro slă v it pe m ine p r e sc a u n u l r ă p o s a ţilo r
p ă r in ţii dom nii m eale ; p e n tr u aceia am d ă r u i t d o m ­
' nia m ea acest c in stit şi cu b u n c h ip şi m ai m ult
cinstit, care m ai p r e sus de to a te cinstite d a r u r i,
acest h riso v al d om niei m eale, c in stitu lu i d r e g ă to ­
riului, carele cerşin d d e la d o m n ia m ea ju p a n P â r v u l
v el clu cer şi cu feciorii câţi D u m n e z e u îi v a d ă r u i
ca să fie lor moşie şi s a tu l a n u m e C â r n a c u to t h o ­
ta r u l d in câm p , d in p ă d u r e , din b a ltă şi de p r e t u ­
tin d e n e a , p e n tr u c ă acest s a tu şi moşie ce este m ai
s u s nu m ită a u fost b ă tr â n ă şi d r e a p t ă d e la străm oşi
ai lui P e trim a n şi a feciorilor lui în n a in te a p ă r i n ­
telui dom nii m eale A lix a n d r u V o e v o d , şi a u p u s o
zălog şi s’a u p rin s f ă r ta ţi cu ră p o s a tu l j u p a n Ste-
p a n biv vel clu cer, t a t ă l mai sus num itu lu i d reg ă-
to riu lu i dom niei m eale j u p a n P â r v u l vel clucer, d a r
pe ju m ă ta te a c e stu i sa t cu a lor b u n ăv o e, în n a in te a
p ă r in te lu i d om nii m eale.
I a r a c e ia la ltă ju m ă ta te de sat a u c u n ip ă ra t-o
j u p a n S te p a n v el clu cer dela P e tr im a n şi d e la fe­
ciorii lui, d r e p t 20.000 de a s p r i de a rg in t. Ş i^au
v â n d u t - o d e a lor b u n ă v o e şi cu ştirea t u t u r o r îm-
pre ju re a n ilo r. Şi să să ştie h o ta r u l m ai sus n u m itu .
lui sa t a n u m e : B alta , c a r e a să c h ia m ă a B o n d re i şi

B istriciorul şi B a lt a P o p e i şi T o p le ţu l şi p r e uscat
h o t a r u l p r e c u m scrie, d in jos d ela m ă g u ră d e c ă t r e
M ă c e ş , u n d e iaste p i a t r a d r e p t la a p ă , p â n ă la a p a
B is tre ţu lu i celui m a re şi d e acolo ia r d in t r 'a c e a m ă ­
g u r ă d r e p t în sus, p â n ă la m ă g u ra lui P e tr im a n şi
d e acolo pe d e a l p â n ă la B ăşicuţe, i$r dela B ă şicu ţă
p ă v a le p â n ă la U lm u le ţ şi d ela U lm u leţ p â n ă la
m ă g u r a ce s ă ch iam ă M r a z n i ţ ă , d e 'ci p e a p a D ă z -
n ă ţu iu lu i p ă vale, p â n ă i a r în B istreţul cel m are.
P e n tr u c ă ac e a stă m ai sus nu m ită moşie, ia a u
fost h o tă r î tă m ai d e n a in te v ream e d e la aceşti m ai
sus n u m iţi boiari P e tr im a n cu feciorii lui de 12
b o ia ri şi ia r d e 24 d e boiari, în c ă în zilele r ă p o s a ­
tu lu i M i r c e a V oevod.
P e n t r u a c e ia am d a t şi d o m n ia m ea m ai sus
n u m itu lu i d re g ă to riu lu i d om niei m eale, ju p a n P â r v u l
v el c lu c e r ca să-i fie lui m ai sus n u m ită moşie şi
şi satul C â r n a d e p este to a te h o ta r e le c arele s â n t
m ai sus nu m ite de p este uscat, d e pe bălţi, moşie
o h a b n ic ă , d u m n e a lu i şi feciorilor dum nealui, n e p o ţi­
lor, str ă n e p o ţilo r şi de n im e n e a neclătit, d u p ă p o ­
r u n c a dom nii meale.
în c ă şi ju r ă m â n t am p u s dom nia m ea pe cin e
v a aleag e d o m nul D u m n e z e u a fi s tă p ă n ito riu Ţ ă rii,
a u d in n eam u l dom niei m eale [a]u p e n tr u p ă c a te le
n o a s tre d ela a lte n eam uri, ca să în tă re a sc ă şi s ă c in ­
ste ască şi să-l în tă re a sc ă a c e s t hrisov al dom niei
meale, ca şi d o m n u l D u m n e z e u să-l m iluiască şi să-l
în tă r e a s c ă şi să-l ferească î n t r u d o m n ia lui şi în tr u
v ia ţa v e a c in ic ă sufletul l u i ; ia r care n u v a înnoi,
nici n u v a în tă ri şi-l v a călca, a u în tru u ita r e îl v a
lăsa, a c e la să d e a seam a la în frico şatu l şi n e f ă ţa r ­
n ic u l judeţ.
P e n tr u ac e ia am p u s şi m ă r tu r ii d o m n ia m e a :
j u p â n D o b ro m ir v el b an i ju p â n D r a g o m ir v el
v o rn ic i j u p â n L ă u d a t vel logofăt i j u p â n C os-
ţ a n d i n v el v istie r i j’u p â n D u m i t r u v el s p ă t a r i
j u p â n R a d u l v el comis i D anciul vel stolnic i ju-
pân G o n ţ e a v e l p a h a r n i c i j u p â n M i h n e a vel pos­
telnic i j u p â n L ă u d a t vel logofăt.
Şi s'a u scris în sc a u n u l B ucureştilor.
G h e n a r 3 zile, le a t 7091.
A rhivele Statului, B unuri Publice, C ondica M ănăstirii Că»
|uiu»Bucovăţu, N r. 722, filele 344=345 v . •
15.
1592 - 1593 (7091), B ucureşti.
Porunca lui M ihnea Voevod Turcitul, p rin care
întăreşte lui D an m a i m u lte cum părturi de m oşii
din B a lo şa m Dolj.
Isv o d u c ă r ţii M i h n e i V o e v o d a : fecio ru l lu i
A le x a n d r u V o e v o d a .
D a t- a m dom nia m ea a c e a s tă p o r u n c ă a dom nii
meale, lui D a n c u feciorii iui c â ţi D u m n e z ă u îi v a
da, c a s’ a ib ă moşie în s a t la Băloşani, p a r t e a S t a n ­
d u l u i şi a fămeii lui a n u m ’ b u n ă ju m ta t' ori c â ţi să
va a l e a g e d ă p râ tu tin d e n e a , d e n că m p u l, d e n p ă d u r e
den a p ' şi d en d e a lu l cu vii şi d ă p este to t h o t a r u l
— p e n tr u c ă a u c u m p ă r a t- o D a n d ă l a S ta n c iu l şi
dăla făm eia lui d r e p t a s p rii g a ta 1500. Şi i a r să a ib ă
D a n moşie la Băloşani p a r t e a B a r b u lu i to a tă , ori
câtă s 'a r alege d ă p ăste to t h o ta r u l, p e n t r u că a u
cum părat-o D a n d ă la L u p o a ia d r e p t 600 a s p r i g a ta
dă a rg in t şi ia r sâ a ib ă D a n moşie la B ăloşan i p a r ­
tea lui B âcilă to a tă ori c ă tă s 'a r a le a g e d ă p este
tot locul, p e n tr u că a u p l ă t i t D a n p ă B ă c ilă d ela
B anul O p r e a d ă g lo a b ă d ă u n bou şi p â r â ş u l lui
era D a n d in T ă lp a ş. Şi ia r să a ib ă D a n o casă la
Băloşani şi c u Silişte to a t ă d u p ă î m p r e j u r u l casei
Pentru că acest silişte cu casa a u fost a le lui Stoi-
can b ă t r â n ă şi d r e a p t ă d e la p ă rin ţii, i a r d u p ă ac e ia
au v enit S to ic a n însuşi d e b u n ă voie a lui şi f ă r
de nici o silă în a in te a d o m n iei m e a le d e a u d a t
aceia c a s' cu to t şiezutul ei lui D a n , i a r D a n el a u
W d ă r u i t lui S to ic a n o feregea fo a rte fru m o a s ' şi
Cu u n cojoc tu rcesc şi o v a c ’ c u l a p t ' şi a ş a s’a u
îm p ă c a t şi s'au în f r ă ţ it ei am ân d o i d e n îm p r e u n ă 1
d ă a lor b u n ă voie şi cu ştire a tu tu lo r m egiaşilor I
de p r e îm p re ju r şi d e n a in te a dom niei m eale, cuna I
c a s’ fie aceste m ai sus zise c a s ’ şâ şezutului D a n ‘j
moşie în veaci. Şi ia r a u c u m p ă r a t D a n d e la S to i­
can o liv a d ă c riv in â şi d o a u â a o holde d ă a r ă tu ră ,
d r e p t 150 d ă a s p ri şi ia r a u m a t c u m p ă r a t D a n
din Bâloşani o liv e a d ă la Băloşani, dăla, G e rg e M a c
d r e p t iOO d ă asp ri şi ia r a u m ai c u m p ă r a t D a n ,
d ă la L u p u l din G u r g u i o ţa r in ă d r e p t 50 asp ri, şi
ia r a u m ai c u m p ă r a t Dan moşie la T o ia g a p a r te a !.
lui T a to m ir, c â tă a u a v u t d ă la p ă rin ţi şi d ă c u m p ă ­
r ă t o a r e d ă p ă s t tot, m oşâia to a t' şi cu v a d u l d ă
m oară şi c u vii p e n tr u că a u c u m p ă r a t-o D an dela
T a to m ir d r e p t 1005 a s p ri d ă arg in t. Şi ia r a mai
c u m p ă r a t D a n moşie la Băloşani p a t r u ţa r in e dăla
D u ş a d in T o ia g a d r e p t 160 a s p ri şi iară a u mai
c u m p ă r a t D a n un ţig a n a n u m D ră g h ic i d ă l a D uşaif
d r e p t 1000 a s p ri şi ia r a u m ai c u m p ă r a t doi ţi-
gance a n u m M a r g a şi S o ra d ă la R a d u l d in C orni-
şani d r e p t 900 asp ri g a ta si ia r a u m ai c u m p ă ra t
u n a ţig a n c ă an um e N e a c ş a d ela S tro e din C ă p re a n i,'a
d r e p t 1000 a s p ri şi a u v â n d u t aceşti m ai sus v â n ­
z ăto ri a le lor moşii şi ţigani lui D a n , d ă a lor bună
voie şi cu ştirea t u t u r o r m egieşilor şi d e 'n a in te a
dom niei meale. D r e p t aceia am d a t şi d o m n ia m ea lui
D a n ca să îi fie aceste moşii şi ţigani în tr u moşte-*
n ire în veci lui şi feciorilor lui, n ep o ţilo r şi stră n e ­
p o ţilo r lui şi d ă nim eni n â c lin tite d u p ă zisa d o m ®
niei m eale. Şi m ă rtu rii am pus dom n ia m ea p ă jupân
Ivaşco m arele v o rn ic şi p ă ju p â n L ă u d a t marele
log. p ă D u m t r u sp ă t. C o s ta n d m v st. i D anciuţ®
stolnicul i R a d com :s. i G o n ţa p ăh . i M ă n a t post.
şi s’a u scris a c e a s t’ c a r t ’ d ă B r ă t 1 log. în scaunul
cetăţii B ucureştilor, la le a t 7091.
Şi s'a u scos p ă rum ân-e d ă T u d o r log. la le a t 7 2 2 0 H i
Şi am scris eu N e c u la log. ot C ra io v a , afându-m&B
în casa m a n i sale d o am n ei Stancăi.
Publicat de N. Plopşor în A . O. V ., p. 122=123.
16.
1582-1583 (7091).
Porunca lui M ihnea Turcitul, prin care întăreşte
lui jupan P â rvu l biv vel clucer, dreptul de stăpânire
asupra sa tu lu i Cârna,, ră m a s m oştenire dela tatăl se u
Stepan.
C u m ila lui D u m n ezeu , Io M i h n e a V o e v o d fe­
c io ru l lui A le x a n d r u V o e v o d , d a t-a m d o m n ia m ea
a c e a s tă p o ru n c ă a d om niei m eale, c in stitu lu i d r e g ă ­
to riu lui dom niei m eale şi m ai vârto s so c o titu lui d u m ­
nealui j u p â n P â r v u l biv v el c lu c e r şi feciorilor lui
c â ţi D u m n e z e u le v a d ă ru i, ca să fie lui moşie şi
sa tu l a n u m e C â r n a cu to t h o ta ru l, d in câm p u , d in
m ăg u re (sic), din bălţi şi de p re tu tin d e n e a , p e n t r u c ă
a esta ce s'a u zis m ai sus sa t şi moşie, fost-au d r e a p t ă
şi b ă tr â n ă moşie d e la moşii lui P e tr im a n şi d e la
c e a ta lui. I a r d u p ă ac e ia a u v e n it însuşi P e tr im a n
şi cu c e a ta lui în n a in te a r ă p o s a tu lu i p ă r in te lu i d o m ­
niei m eale A le x a n d r u V o e v o d , d e s’a u în to c m it şi
s ’a u î n f r ă ţ i t cu ră p o s a tu l j u p â n S te p a n b iv vel c l u ­
cer, p ă rin te le celui ce s 'a u zis mai sus, d r e g ă to r iu lu i
dom niei m eale ju p â n P â r v u l vel clu cer, în să p r e o
ju m ă ta te d i n t r ’acest sat, însă de a^ lor b u n ă v o e d e ­
n a in te a p ă rin te lu i dom niei m e a le ; ia r a ltă ju m ă ta te
d i n t r ’acest sat, el o a u c u m p ă r a t j u p â n S te p a n v el
clu cer dela P e tr im a n şi d e la to a t ă c e a ta lui, d r e p t
20.000 de asp ri de a rg in t. Şi o a u v â n d u t P e tr im a n
şi cu to a tă c e a ta lui, de a lor b u n ă v o e şi cu ş tir e a
tu t u r o r m egiaşilor de pe îm p re ju r. Şi să se ştie şi
seam nele aceştii moşii şi sa t ce s’a u zis m ai sus p r e
a n u m e bălţile ce să c h ia m ă B o n d re a şi B is tric io ru l
şi B a lta P o p ei şi T o p le ţu l şi p re u s c a t h o t a r u l p r e
îm p re ju r,, de jos de c ă tre M ă c e ş, d in M ă g u r a d e
u n d e iaste p ia tr a d r e p t peste a p ă la vale, p â n ă în
a p a cea m are, d e cia, ia r în m ă g u ra d in sus, p r e
■ . (loc a lb ) . . la deal, p â n ă în m ă g u r a lui P e t r i ­
m an şi d e a c ia pe d e a l în sus p â n ă în B ăşicuţă, d e
ac i d in B ăşicuţă în jos p â n ă în U lm u le ţi şi d in ui-
m uleţi în jos, p â n ă în M ă g u r a ce se c h ia m ă M r a z -
niţă, d e ac ia în r â n d u l m ăg urilor, p â n ă cade în D ă z -
m ăţiu, de ci p r e a p a D ă z m ă ţu iu lu i în jos p â n ă în
a p a B istreţului celui m are, de ac ia la vale.
P e n tr u c ă ac e a stă moşie ce s ’ai^, scris m ai sus,
ia a u fost h o tă r îtă în că mai d e n a in te v re a m e cu 10
b o ia r i şi ia r cu 24 de boiari, în c ă din zilele r ă p o s a ­
tu lu i M i r c ii V oevod.
D r e p t ac e ia am d a t d o m n ia mea ce e m ai sus
zis d re g ă to riu lu i d om niei m eale, j u p â n P â r v u l vel
clucer, ca s i fie lui ce e m ai sus zisă moşia şi satul
C â r n a , d e p reste to t h o t a r u l ce s â n t m ai sus zişi şi
d in u s c a t şi din bălţi, moşie o h a b n ic ă lui şi fecio­
rilor lui, n e p o ţilo r şi str ă n e p o ţilo r lui şi de c ă t r â
nim enea să fie neclătit, p re ste zisa d om niei meale.
î n c ă şi blestem am p u s d o m n ia m ea şi am zis
p r e cin e v a aleage d o m n u l D u m n e z e u a fi stă p â n i-
to riu Ţ ă r ii R u m ân e şti, d in inim a ro d u lu i dom niei
m eale sa u de p e p ăcatele n o a s tre sau d i n t r ’a lte n e a ­
m uri, d e v a î n t ă r i ş i o v a în n o i şi o v a cinsti ac e a s tă
c a rte a d om niei m eale, D u m n e z e u să-l cin s te a sc ă şi
să-l m iluiască şi să-l în tă r e a s c ă şi să-l p ă z e a sc ă în tr u
dom nia lu i şi în t r u veacu l ce v a să fie su fletu l l u i ;
[ia]ră c arele nu va în tă r i şi nici o v a înnoi, ci o v a
că lc a şi î n t r u u ita re o v a lăsa, a c e la să d e a r ă s p u n s
la în frico şata şi n e f ă ţa rn ic a jud ecată.
I n t r ’a lt c h ip să n u fie p reste zisa dom niei m eale.
L e a t 7091.
A rh iv ele Statului, Bunuri Publice, C ondica M ănăstirii Că=
luiul şi B ucovăţul, N r. 722, fila 345 v.«346 v.
17.
1584 (7092?) M ai 2.
P orunca lui M ihnea Voevod T urcitul p entru stă­
pânire de m oşie in M ileşti, dată lui V ladul şi fecio­
rilo r săi.
t C u mila lui D u m n ezeu , Io M i h n e a V o e v o d
şi D o m n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , fiul m a re lu i ţ-i
p r e a b u n u lu i A le x a n d r u V o e v o d , d ă d o m n ia m ea
ac e a s tă p o r u n c ă a dom niei mele, acestui om an u m e
V la d u lu i cu feciorii săi câţi D u m n e z e u îi v a d a,
ca să-i fie lui ocină la M ile ş ti, p a r te a lu i to a tă de
peste to t h o taru l, p e n tr u c ă îi este b ă t r â n ă şi d r e a p t ă
ocină de m oştenire. Şi să se ştie s e m n e le : d e la H ă -
m ă r a d e p â n ă în S tu b e iu l A c r u şi p â n ă în C r u c e a
S lră h a e i, în josul culm ii d in mijloc şi p â n ă în R u ia
şi p e m a tc a R u i i p â n ă în T ezlu i şi pe T e z lu i în
jos p â n ă în g u r a C o p a n in ii şi ia r p e C o p a n in a în
sus iese d e la C o p a n in a peste câm p , p â n ă la r ă s c r u ­
cea celor d o u ă d r u m u ri şi d r e p t în f u rc itu r a Ţ a ro -
v iţei şi d e aci la R ă s ă r i t . . şi loveşte în Ţ a r o v a
de Sus, p â n ă în d ru m u l M u r g a ş u lu i şi d r u m u l p â n ă
în G r u i ţ a d e Sus, p â n ă în o b â rşia G r u iţii d e aci
la A p u s . . . şi p e p isc u l F r a s in u lu i p â n ă în T ez-
luieţ, T e z lu ie ţu l d e jos p â n ă în T e z lu iu l m a re şi ia r
de a c i în sus p â n ă în g u r a R â u lu i L u n g şi iese
p â n ă ce d ă în r â u şi loveşte în d ru m u l ce v i n e ; şi
ia r p e d ru m p â n ă în r â u l T o p ile lo r ; de aci izv o ru l
p â n ă în g u r ă şi în sus pe v ech iu l h o ta r, p â n ă în
d ru m u l T â rg u lu i şi p e d ru m p â n ă în v a d u l T â r ­
gului şi p e . . . p e d r u m p â n ă în g u r a S c u p ie i şi
pe m a tc a d r u m u l . . . şi dosu l şi loveşte la r ă s c r u ­
cea d ru m u lu i în m icul . . . şi loveşte în . . . piscul
U lm u lu i p â n ă în H ă m ă r a d ia , la V ă d u l e ţ u l p â n ă în
S tu b e iu l A c ru . Şi i a r a c u m p ă r a t V la d u l d e la V l a ­
d u l j u m ă ta te d in tr'o funie p e n tr u doi c a i şi p e n tr u
as p rii 1150 g ata, pe a tr e ia p a r t e d in funie şi ia r a
c u m p ă r a t S ta n n e p o tu l lui V l a d j u m ă ta te d in tr'o
funie şi a d a t 2120 a s p ri gata. Şi i a r a c u m p ă r a t
V la d u l dela R a d u l 3 ţa r in e p e n tr u 180 a s p r i şi ia r
d e la S to ia n 2 ţa rin e p e n t r u 80 a s p ri şi d e la B ă d ă u l
o ţ a r in ă p e n t r u 60 a s p rii şi d ela A lb u l o ţa r in ă
p e n tr u 55 a s p r i d e a r g in t şi ia r a p l ă ti t V la d u l
b iru l lui D r a g o m ir şi a d a t 504 a s p ri şi ia r a p lă tit
V la d u l p e G h ic a şi a d a t 300 a s p ri p e n t r u o g loabă.
Şi a u v â n d u t aceşti cam en i m ai sus scrişi aceste
ocine m a i b u s zise, de a lor b u n ă v o ie şi c u ştirea
t u t u r o r m egiaşilor din sa t şi d im p r tju A ii locului.
D r e p t a c e e a am d a t şi d o m n ia m ea lui V ir.d u l ca
să-i fie lui ocină o h a b n ic ă , lui şi feciorilor lui şi n e ­
p o ţilo r şi stră n e p o ţilo r şi de c ă tr e nim eni să n u se
clintească, d u p ă p o r u n c a dom niei mele. I a tă şi
m a r to r i am pus d o m n ia m e a : j u p a n Ivaşco m are
vornic şi ju p a n L ă u d a t m are lo g otât şi ju p a n D u ­
m itru m are s p ă ta r şi C o s ta n d in vistier şi S ta n c iu l
stolnic şi G o n ţe a p a h a r n i c şi ju p a n M ânea postelnic.
Şi isp ra v n ic Ivaşco m are vornic. Scris în lu n a lui D O M N IA LUI P E T R U CERCEL
M a i 2 zile, în a n u l 7092 (1584?).
t Io M i h n e a V o e v o d d in m ila lui D u m n e z e u 1583, Iulie — 1585, A p rilie 6 .
dom n. 1.
(L o cu l P eceţii)
1583 (7092) Octomorie 9, B ucureşti.
Porunca lui P etru Vodă Cercel, p rin care întăreşte
m â n ă stirii Govora şi p ă rin telu i egumen M itrofan, stă-
pârnirea asupra satului S trâm ba şi balta Baciovul
cu Coltova cea M are şi Coltova cea M ică.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io P e t r u V o e v o d şi domn
a to a t ă Ţ a r a M u n te a n o -R o m â n e a s c ă , fiul m arelui
şi p r e a frum osului P ă tr a ş c u V o ev o d , d a t-a m d o m r ia
m ea a c e a s tă p o r u n c ă a d om niei mele, sfân tei m â n ă ­
stiri ce se num eşte G o v o ra , u n d e este h ra m u l p r e a
c u r a te i s tă p â n ie i n o a s tre N ă s c ă to a r e de D u m n e z e u ,
şi p u r u r e a F e c io a r e i M a r i a , ca să-i fie satul ce se
nu m eşte S tr â m b a to a tă şi cu to t h o ta ru l, p e n tr u c ă
a u fost d a t şi a d ă o g a t ju m ă ta te d e sat, de P e tr u
F ă t u l logofătul şi de Ţ a la p ie logofătul, în c ă din zi­
lele r ă p o s a tu lu i R a d u l V o e v o d ce se n u m ea C ă lu g ă ­
rul, de a lor bunăvoie, ca să le fie v ecin ică p o m e­
nire şi de în tă r ire şi h r a m sfintei m ân ăstiri m ai sus
z‘s e - . . .
I a r cân d a u fost în zdele M ih n e i V o e v o d , ia r
fiii lui Ţ a la p ie logofătul, B a rb u şi N e g re a , ei a u fost
v â n d u t şi c e a la ltă ju m ă ta te d in tr'a c e s t m ai sus zis
sat, vecinicilor d i n t r ’acel sat, d r e p t 23.000 a s p ri şi
fă ră ştirea m ânăstirii. A p o i în v re m e ce a în ţeles
eg u m en u l şi toţi călu g ării, ei a u c h e m a t p e feciorii
lui Ţ a la p ie logofătul, ce i m ai sus a n u m e scrişi î n a ­
in te a M ih n e i V o e v o d şi a u s tă tu t f a ţă în a in te a d o m ­
niei sa le; a p o i M i h n e a V o e v o d a u ju d e c a t p re d r e p ­
tate şi p r e legea lui D u m n e z e u , să în to a rc ă călu g ării
aceşti m ai sus scrişi bani 23.000, şi în d a tă a u înto rs
c ă lu g ă rii aceşti m ai sus scrişi bani, 23.000. I a r cân d
a fost a c u m în zilele d om niei mei#, iarăşi n u s’au
p u t u t o d ih n i călugării de c ă tre aceşti m ai sus scrişi
vecinici şi a u v e n it d e f a ţă în a in te a dom niei mele
şi v r e a vecinicii ca să în to a r c ă aceşti m ai sus zişi
bani, 23.000, să se facă p r o p r i e t a r i ; ia r d o m n ia mea
am c ă u ta t cu toţi cinstiţii d re g ă to ri ai dom niei mele
şi am d a t d o m n ia m ea sfintei m ăn ăstiri ce se n u ­
meşte G o v o r a şi p ă rin te lu i egum en M it r o f a n să le­
p e d e aceşti m ai sus zişi a s p ri 23.000, şi să fie tot
sa tu l m ai sus scris, sfintei m ănăstiri, cu to t h o ta r u l
şi cu d u m b r a v a şi cu b a l t a ce se ch iam ă Baciovul,
şi cu to a te co titu rile şi C o lto v a cea M a r e şi Col-
to v a cea M i c ă cu to ate gârlele, să fie m ănăstirii ce s ’au
scris m ai sus, şi p ă rin te lu i iegum en M i tr o f a n , mai
sus scrise moşii o h ab n ice în veaci, şi de n im en ea
să n u se c lă te a s c ă d u p ă h o tă r â r e a dom niei mele.
M ă r t u r i i am p u s d o m n ia m e a : ju p â n M i h a il
vel v o rn ic şi ju p â n P e tr e a vel logofăt şi D u m i tr u
s p ă ta r u l şi T u d o r vistierul şi P e tr e a com isul şi G h e o r -
ghe sto lnicul şi ju p â n S ta ic u vel postelnic şi eu Io-
vaşca ot B oişoara, am scris în sc a u n u l c e tă ţii ce se
n um eşte B ucureşti, O c to m b r ie 9, a n u l 7092.
Io P e t r u V o ev o d .
A rh ivele Statului C raiova, C ondica Mănăstirii G o v o ra , fi*
lele 393=95.
2.
1583 (7092) N oem vrie 15, Craiova.
C artea lui M ihai v e l ban a l C raiovii dată m ă ­
năstirii Coşuna de lângă Craiova, ca să -i fie moşie
în Sm ârdăşteţ.
15 N o em b rie 7092 (1583). Scris-am e u M i h a i
vel b a n a l C ra io v e i a c e a s tă a mea c a rte , sf. şi dum -
nezeeştii m ă n ă s tiri ce se nu m eşte C o şu n a, de lâ n g ă
C r a io v a , h r a m u l sfâ n tu lu i ie r a r h şi fă c ă to ru l de
m inuni N ico lae a l M ir a lic h ii, ca să-i fie moşie îrţ
S m â rd ă şte ţ, p a r te a lui F r ă ţ i l ă şi a feciorilor lui
to a tă , ori c â t se v a a le g e ; p e n tr u c ă a u f u r a t fe­
ciorii lui F r ă ţilă de la o m o a ră h iarele, ia r D o b r a
i-au p rin s în c ă în zilele lui V in tilă V o e v o d şi au
p u s p r e ţu l ei 3000 de a s p r i şi s ’a u î m p ă c a t de i-au
i e r t aŞi
t ‘ a u fost moşia în bir, ia r r'v
D o b r a a u p ilă tit
•
b ir u l 2600 a s p ri, p â n ă o a u scos d e la R a d u l V o e ­
vod. D u p ă aceia feciorii lui F ră ţilă , ei aşa a u p â r â t
în a in te a R a d u lu i V o e v o d , cum că a u d at-o ju m ă ­
ta te , ia r R a d u l V o e v o d a u d a t feciorilor lui F r ă -
ţilă lege 12 boeri ca să jure. Şi a u ju r a t cum că
a u d a t moşia ju m ă ta te . I a r î n t r ’aceia, D o b r a a lu at
24 de b oeri să ju re şi a u j u r a t în a in te a R a d u lu i
V o e v o d cu m că i-au d a t to a tă n o ş ia . Şi a u lu at
boii acelo r 12 b o eri şi a u lu at moşia lor. D u p ă
aceia, feciorii lui F r ă ţilă , ia r a u v e n it în a in te a R a ­
d u lu i V o ev o d , de s ’a u p â r â t, ia r R a d u l V o e v o d a u
c ă u t a t şi c a r te a m ai sus zişilor de ju r ă m â n t şi a u
v ă z u t cu m a u fost feciorii Iui F r ă ţil ă v in o v a ţi şi a u
p lă tit ei c ap etele lor c u moşia lor to ată, v r â n d să-i
s p â n z u re R a d u l V o e v o d p e n tru p â r ă , ci în c ă i-au
ie r ta t şi R a d u l V o e v o d . D u p ă aceia, D o b r a a v â n ­
d u t a c e a s tă mai sus zisă moşie lui Ş te fa n clu cer
d r e p t 5000 d e a sp ri, d e a ei b u n ă voie şi cu ştirea
a m u lţi m egiaţi, ia r Ş te fa n clucer, el o a u d a t sfân tei
m ăn ăstiri C oşu na. I a r c â n d este acum , s f â n ta m ă­
n ă stire a a v u t p â r ă în a in te a m ea c u n e p o ţii lui
F r ă ţ i l ă şi a ş a p â r â u nepoţii lui F r ă ţ il ă , cum că au
c u m p ă r a t ei m oşia d e la D o b r a şi a u fost luat-o
Ş te fa n clucer în silnicie. I n t r ’aceia am c ă u t a t şi am
ju d e c a t eu B u r te a şi cu C a z a n vornicii, pe d r e p t a t e
şi pe lege şi am v ă z u t şi c a r t e a r ă p o s a tu lu i A le x a n ­
d r u V o e v o d , cum a u c u m p ă r a t Ş te fa n clucer.
D e c i a u răm as n e p o ţii lui F r ă ţ il ă mincinoşi
î n a in te a mea.
Şi am scris e u V l a d u l g ră m ă tic u l cel mic, în
sc a u n u l C raiovei...
A rhivele Olteniei, XII, pag. 377.
 3.
1584 (7092) Iu lie 22.
P orunca lui P etru Cercel, p rin care întăreşte lui
P ătru Văcrescul, lu i Dan, lu i D ragu, lui S ta n şi lui
Cozma, stăpânirea asupra satului H lem na, m oştenire
dela banul P â rv u l ş i banul B a rb u l din Craiova.
C u m ila lui D um nezeu, e u P ă t r u V o e v o d şi dom n
a to a tă Ţ a r a R u m â n e a s c ă , fecio ru l lui P ă tra ş c o V o ­
evod, d a t- a m d o m n ia m ea a c e a s tă p o ru n c ă a dom nii
m eale lui P ă t r u V â c re sc u lu i şi lui D a n şi D r a g u l
şi S ta n şi C o z m a şi cu feciorii lor, câţi D u m n e z e u
le v a d ă ru i, ca să le fie lor moşie H lem n a, to t d ă
p re ste to a te h o ta r ă le , însă să ştie h o ta ră le : d u pre
a p a J ă i u l u i p re v a le a P ie tro ii şi p â n ă la ca le a B restii
şi p ă p isc u l P ietro ii pre d ru m u l cel b ă trâ n , p â n ă în
g u r a p â ra ilo r, din g u ra p â r a i l o r p â n ă în ca le a D i-
iului şi p â n ă Ia piscul rum ânilor, p e n tr u c ă ace mo­
şie ce a fost mai sus zisă, a u fost a b a n u lu i P â r v u ­
lui şi a b a n u lu i B a rb u lu i o t C ra io v a . Şi ia r b a n u l
P â r v u şi b a n u B a rb u , ei a u m ilu it p r e ale lor slugi
ce s ’a u zis m ai sus, cu acele moşii p e n tr u slu jb a ce
a u slujit cu d r e p t a t e şi cu cred in cio asă slu jb ă şi cu
v ă r s a r e d e sânge. Şi a u v ă z u t do m nia m ea şi b ă ­
tr â n e le c ă r ţi ale r ă p o s a tu lu i B a s a ra b V o d ă cum că
i-au fost m iluit. P e n tr u a c e a s ta a u d a t şi d o m n ia
mea, a c e s to r oam eni ce s ’a u zis m ai sus, a c e a s tă m o­
şie ca să fie lui moşie o h a b n ic ă , fiilor lui şi s tr ă n e ­
p o ţilo r lui şi de c ă tre nim eni să n u să clătească
d u p ă p o r u n c a dom nii m eale. I a tă şi m ă rtu rii am p u s
d o m n ia mea, j u p â n ..............................................................
.......................i procit.
Iulie 22 zile, le a t 7092.
A rh iv e le Statului Bucureşti, C ondica M ânăstirii Căluiul şi
Bucovăţul, N r. 722, fila 732.
4.
1584 (7093) Septem vrie 5, Tărgovişie.
Porunca lui P ătru Cercel p rin care în tă rtşte
lui R adu vel arm aş stăpânirea asupra M oşiei Cioroiu.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io P ă t r u V o iv o d şi dom n
a to tâ p ă m â n tu l Ţ â rii R u m ân e şti, feciorul m arelui
şi p r e a b u n u lu i P ă tra ş c o V o iv o d , n e p o tu l R a d u lu i
Voi'-od, d a t-a m do m nia mea ac e a s tă p o r u n c ă a
dom nii mele cinstitului d r e p to ru lu i (sic) domnii
meale ju p â n R a d u vel arm aş, p e n tr u c ă i-am d a t lui
moşie în C io ro iu d e la T a t u l şi dela fii-său V in tilă,
to ată p a r t e a lor o ric â tă să v a p u te a alege, în să să
ştie din to t sa tu l C io ro iu l a şase p a r te , p re care o
au c u m p ă r a t cinstit în d r e p tă to r u l dom nii mele, ju p ân
R a d u l vel arm aş, ac e a s tă n ai sus n u m ită p a r t e de
moşie a şasea p a r t e de moşie d in C ioroiu, dela T a t u l
şi dela V in tilă fii-său, în as p rii g a ta 8500 şi au
v â n d u t satu l îm p re u n ă cu fii-său V in tilă ac e a s tă
nu m ită m ai sus moşie, de a lor bu n ăv o ie şi cu Ştţre
tu tu ro r m egiaşilor d e m p r e ju ru l locului d in sus şi din
jos şi d i n ’n a in te domnii m e a le ; p e n tr u a c e a s ta am
dat d o m n ia m ea c in stitu lu i şi în d re p tă to ru lu i dom nii
meale j u p a n R a d u l v el arm aş, p e n tr u c ă să i fie lui
moşie o h ab n ică, lui şi feciorilor lui, n e p o ţilo r şi s t r ă ­
nepoţilor şi de c ă tre n im en i n e c lă tit p re s te zisa
dom nii m eale.
In să şi m ă rtu rii am p u s d o m n ia m e a : ju p ân
D a n c iu l vel vornic, ju p â n M ir o s la v vel logofăt,
jupân I a n a c h e v el vistier, ju p ân T eodosie vel s p ă t a r
i P a le vel comis i G h e o r g h e vel stolnic i D u m itru
vel p ă h a r n i c i S taico vel postelnic. Şi isp rav n ic
D a n c iu l v e l vornic.
Şi a m scris eu V a s ile logofătul, în o raş în T a r-
govişte. S e p te m b rie 5 zile, le a t 7093.
A rhivele Statului, Bucureşti, C ondica M ănăstirii Căluiul şi
B ucovăţul, Nr. 722, fila 451.

1585 (7093) Ia nuarie 13, Tărgovişte.
F ragm ent din cartea lui P ă tru C ercel Voevod
fiu l lui P ă tra ţc u Voevod, prin care întăreşte lui Stal
nislav, lui Neagoe şi lui Târgovişteanul, stăpânire peste
satele P ltn iţa , Păstaia, Strâm ba G em eni şi peste
săliştea Orodelul, care se hotăr ă ţte cu Glogooa, Piatra
şi Intorsura Brabovti.
.......................a to a tă Ţ a r a R u m ân ească, fiul ma­
relui şi p r e a bunului ră p o sa tu lu i P ătraşco Voevod,
n e p o t p re a cinstitului R a d u V oevod, d ă domnia
mea a c e a s tă carte a domniei mele lui Stanislav,
lui N eag o e şi Iui T â rg o v işte a n u l şi cu copiii lor
c â ţi D u m n e z e u le va dăru i, p e n tr u ca să le fie
s a tu l P le n iţa şi P ă sta ia cu tot h o taru şi S trâ m b a
c u ..............G em en i şi iarăşi să le fie săliştea O ro -
delului, c a re să h o tăreşte ca G lo g o v a şi cu P ia tra
şi p â n ă la în to rs u ra B rabovei, p e n t r u c ă ................. a
slujit cu slu jbă d r e a p tă . Şi d u p ă ce am v ă z u t D om ­
n ia m ea m ulte cărţi vech i d ela alţi dom ni b ă trâ n i
p e n t r u ................. V o e /o d şi c a r te a R a d u lu i V o ev o d
cel F ru m o s, şi c artea lui V in tilă V o e v o d şi a lui
M o is e V o e v o d şi c a r te a R a d u lu i V o e v o d cel Bun
şi c a r te a lui P â tra ş c u V o e v o d şi c a r t e a .......................... .î.
[ M ih ]n e i V o e v o d şi în că alte m ulte c ă rţi vechi, p e n ­
tru aceste sate de m oştenire mai sus zise. S tricâ n -
du-se aceste cărţi, le-am făcut c u ................. p en tru ;
aceste s a t e ................ dom nia m ea şi am d a t lui Sta- *
nislav şi lui N eagoe şi T â rg o v iş te a n u lu i ca să le fie*
moşie de m oştenire lor şi copiilor lor şi n e p o ţilo r şi
de c ă tre n i m e n i .......... dom nia m e a : ju p â n D a n c iu l I
vel vo rn ic şi ju p â n M iro s la v vel logofăt şi I a n a c h e i
vistieru l şi S ta ic u l s p ă ta ru l şi G h e o rg h e stolnicul şi
R a d u comisul şi D u m itru p ah arn icu .
A m scris în oraşul de scaun T â rg o v işte, lu n a 1 '
I a n u a r ie 13 zile şi dela A d a m p â n ă acu m la a n u l 7093.1
C u m ila lui D u m n ezeu , D om n, (ss).
(L. P.)
A rh iv ele O lteniei, IV, pagina 51.
6.
1585 (7093) Ia nuarie 28, Târgovişte.
Porunca lui P etru Vodă Cercel, p rin care întăreşte
stă pânirea asupra satului P leniţa şi S iliştei P ăstaia,
lui R a d u vel comis. Preda vel paharnic şi S tro e vel
comis-
C u m ila lui D u m n e z e u , Io P e tr u V o iv o d şi d om n
a to a t ă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , fecioru m arelu i şi p r e a
b u n u lu i P etraşco V o iv o d , n e p o tu R a d u l u i V o iv o d ,
d a t- a m d o m n ia m ea a c e a s tâ p o r u n c ă a d om niei mele,
c in stitu lu i d re g ă to ru lu i d om niei mele R a d u lu i vel
comis şi b o iariu lu i dom niei mele, j u p a n P r e d a vel
p ă h a r n ic i S tro e v el comis şi feciorilor lor, câţi
D u m n e z e u le v a d ă r u i, p e n tr u c ă a m d a t lor sa ty*
P le n iţa şi cu siliştea P ă sta ia , to t cu to t h o ta r u l de
p este tot, c a re a u fost a lor b ă t r â n ă şi d r e a p t e moşii
de m oştenire. I a r d u p ă a c e ia a u a v u t p â r ă în n a in te a
domnii m eale cu A lb u l şi cu S u tilă şi c u C io ro v iţă
şi c u O p r e a şi cu alţi să te a n i P leniceani, cu toţii.
Şi a ş a p â r â i a A lb u l şi S u tilă i C io ro v iţă , O p r e a şi
to a tă c e a ta lor, în n a in te a dom nii m eale, cum că
moşia P le n iţa şi cu săliştea P ă s tă ii sâ n t a le lor
b ă tr â n e şi d r e p t e moşii şi de m oştenire. D e c i însum i
d o m n ia m ea am c ă u t a t şi am ju d e c a t pe leage şi
pe d r e p ta te şi cu toţi cinstiţii d re g ă to rii dom niei
m eale şi am c e r c e ta t şi am v ă z u t d o m n ia m ea şi
cărţile ale a lto r d o m n i mai de n a in te vrem e, c a r te a
V la d u lu i V o d ă şi c a r te a R a d u lu i V o d ă , care au
p e rit în R â m n ic , şi c a r te a R a d u lu i V o d ă , u n c h iu l
dom nii m eale şi c a r t e a lui P ă tra şc o V o d ă t a t ă l
dom nii meale, cum că a u fost moşia P le n iţa şi cu
P ă s t a ia b ă tr â n e şi d r e p te moşii şi d e m oştenire d e la
b a n u l V la d u l, u n c h iu l c in stitu lu i d re g ă to riu lu i dom nii
m eale, j u p a n R a d u l vel comis. _
D r e p t ac e ia am d a t A lb u lu i şi lui S u tilă şi
C io ro v iţă , O p r i i şi t u t u r o r să teanilor P le n ic e a n i
leage 12 bo iari, a n u m e : R a d u l ot C o la re ţi, D r ă g h ia
d in T â m n a , L u p u l d in R u d a r i i L u p u l d in S ulari,
M a n e a din S m â rd ă şte ţ, U r e a c h e din S ălcu ţa, E ra n a
şi D u m itru , Petco din R ă d o v a n , C â rs te a d in C ra s n a
şi d in S tân g ăcio aia O p r e a , ca să jure cum că iaste
a lor moşia P le n iţa şi P ă s ta ia de m oştenire. I a r ei
nici cum n ’a u p u tu t a d u c e leage la zi şi la soroc şi
a u ră m a s de leage de n a in te a domniei m eale. P e n tr u
ac e a s ta a m d a t d o m n ia m ea, cinstitulu i d reg ăto riu lu i
dom niei m ele ju p a n R a d u l u i vel coiîiis şi fraţilor
lui ju p a n P r e d a vel p a h a r n i c şi S tro e vel comis,,
p e n tr u c ă am d a t lor moşie d e m oştenire şi oham nică
lor şi feciorilor lor, n e p o ţilo r lor şi s tră n e p o ţilo r lor
şi d e n im en ea n e c lă tit p e s te zisa' d om nii meale.
C ă ia tă şi m ă rtu rii am pus dom nia m e a : ju p a n
D u m itr u vel b an C ra io v s c h i, D anciul vel vornic,
M ir o s la v vel logolăt, E n a c h e vel vistier, S ta ic u l vel
s p ă ta r, G h e r g h e vel stolnic, R a d u l vel clu cer i
R a d u l v el comis, D u m i tr u vel p a h a r n ic , U d rişte
vel postelnic. Is p ra v n ic M ir o s l a v vel logofăt.
S cris-am eu S ta n D ia c o n u l, în sc a u n u l T â r-
govişte.
G h e n a r i e 28 zile, le a t 7093.
A rhivele Stalului, Bucureşti, B unuri Publice, N r. 722, Con­
dica M ănăstirilor Căluiul şi B ucovăţul, filele 568.570.
D O M N IA LUI MIHNEA T U R C IT U L
1585 A p rilie — 1591 F e b r u a rie .
1.
1585 (7093), A p rilie 19.
C artea lui R adu vel arm aş, Preda vtori spătar şi
Stroe vtori postelnic, p rin care dcruiesc m ănăstirii de­
la Ceturoaie, satul P uleanii.
S criu eu R a d u v el a rm a ş i ju p â n P r e d a v to ri
s p ă ta r i j u p â n S tro e v tori postelnic, a c e a s tă a n o a s­
t r ă c a rte sGntei m ân ă s tiri dela C e tu ro a ie , p e n tr u c ă
să fie s a tu l P u le a n i p ă r ţile n o astre cu m o a ră d in
R ă u le n i (?) şi râul, p e n tr u c ă iaste a n o a s tră b ă t r â n ă
şi d r e a p t ă moşie şi m oştenire. Şi ia r să fie sa tu l C h in -
tişti, p a r t e a lui C ă lin cu m oara, p e n t r u c ă a u ră m a s
şi a u fost d a t C ă lin d o u ă sprezec e mii asp ri lui
R a d u v el a rm a ş şi n e a v â n d C ă lin ca să p lă te a sc ă ,
a u d a t p a r te a lui cu m o a ra şi noi am d ă r u i t şi am
m iluit p e sfân ta m ânăstire.
D e c i c â n d v a p lă ti aceşti 12.000 a s p r i şi aşa
a m d a t la sfân ta m â n ă s tire de b u n ă v o ia n oastră.
I a r cine om v a sp a rg e ac e a s tă p o m a n ă şi v a face
n o u ă hiclenie, lăsăm blestem ca să fie s u p t b lestem ă
în veci. A m in.
(L o c u l peceţii). A p rilie 19 zile, le a t 7093.
A rhivele Statului, B ucureşti, Bunuri Publice, N r. 722, C o n ­
dica M ânăstirei Căluiul şi B ucovăţul,-fila 503.
 2.
1586 (7094) Iu lie 18.
Porunca lui M ihnea Voevod Turcitul, p rin care
întăreşte lui Pârvul vel clucer, satul B ucovăţul cu
toate hotarele.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d şi
D o m n a to a t ă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul bunului
şi p r e a m ilostivului, r ă p o s a tu lu i A l e x a n d r u V o e v c d ,
d a t- a m d o m n ia m ea a c e a s tă p o r u n c ă a dom niei
meale cin stitului d reg ăto riu lu i dom niei m eale, ju ­
p a n P â r v u l vel clu cer şi feciorilor lui, câţi D u m ­
nezeu îi v a da, ca să-i fie lui sa tu l B uc o v ăţu l peste
a p a J i u l u i , to t cu to a te h o ta r e le ceale b ă tr â n e de
peste to t h o ta ru l, v eri c â tă se v a alege şi p ă a p a
J i u l u i la deal, p â n ă în h o ta r din g u r a L e a m n ii şi
p e m a tc ă p â n ă u n d e stă îm p re u n ă cu h o ta r u l B reastei
şi la v a le p ă h o ta r a l Iam n icu lu i şi p r e câm p p â n ă
în h o ta r u l C o r n ă ţe lu lu i cel b ă tr â n şi p en p ă d u r e
p â n ă în h o ta r u l V â r v o ru lu i. P e n t r u c a acest mai
sus zis s a t B u cov ăţul a u fost d r e a p t ă şi b ă trâ n ă
moşie a ju p â n u lu i M a r e e i Postelnicul şi a ju p ân easii
lui M a r ă i i , n e p o a ta ju p â n e s ii V elic ă i ot Ş ito aia, din
p a r t e a R a d u lu i postelnic şi f ra te -s ă u j u p â n R a d u
postelnic, feciorul lui M a t e i al M a r g ă i , n e p o tu l P â r ­
v u lu i b a n u l ot C raio v a, g in erile c in stitu lu i d r e g ă ­
to riu lu i p ă r in te lu i d om niei m eale, ju p â n S te p a n biv
vel clucer, c u m n a t c in stitu lu i d re g ă to riu lu i d om niei
m eale j u p â n P â r v u l v el clucer. A p o i c â n d a u fost
în zilele r ă p o s a tu lu i P ă t r u V o d ă cel T â n ă r , feciorul
M i r c e i V o e v o d , ia r a c e s t sa t ce am zis m ai sus, el
a u fost d a t î n t r ’o n ă p a s te a u n u i tu rc Solac, şi aşa
p â r â i a acel m ai sus zis S o la c în a in te a r ă p o s a tu lu i
P ă t r u V o iv o d , feciorul M i r c i i V o e v o d , cum că i-au
fost f u ra t o tr a is tă cu 30.000 de a s p ri tu rceşti.
I n t r ’a c eia ră p o s a tu l P ă t r u V oivod , d o m n ia lui
a u c ă u la t cu toţi cinstiţii d re g ă to rii d o m n ii lui şi ;
a u c ila t cum că acest sa t m ai sus zis B u c o v ă ţu l '
a u fo&t v in o v a ţi de fu rtişag u acestui tu r c Solac, ce
g’a u z i s m ai sus ş i a tu n c e a î n t r ’ac e ia vrem e şi
ju p an M a r e e a po stelnic şi frate-să u cel m ai mic.
D r e p t a c e i a ră p o s a tu l P ă t r u V oivod, d o m n ia sa au
în treb at pe aceşti boiari ce sc riu mai sus cum să
p l ă t e a s c ă sa tu l lo r a c e s t m ai s u s zis tu r c u lu i Solac,
iar ju p a n M a r e e a postelnic şi frate-să u R a d u l pos­
t e l n i c , ia r ei nici cum n ’a u v r u t să dea, să p lă te a s c ă
s a t u l lor, ce s’a u zis m ai sus B uco văţul, ci s ’a u lă-
p ă d a t de el d in a in te a lui P ă t r u V o iv o d şi le-au zis
să s ă p lă te a s c ă ei de ac e l tu rc Solac ce s ’a u zis
m a i sus, şi să le fie lor s a t şi moşie în v e c i; iar
s a t u l B u c o v ă ţu d i n t r ’aceia vrem e, el n 'a u a v u t b a n i
c a s ă să p lă te a s c ă de a c e a s ta mai sus zisă n ă p a s te ,
şi a u lu a t 30.000 de a s p r i cu d o b â n d ă d e la un
o v reaiu de s'a u p lă tit d e acel tu r c Solac. I a r d u p ă
aceasta n ’a u fost m u ltă z ă b a v ă , ci a u lu a t dom nul
D u m n e z e u d o m n ia dela P ă t r u V oivod. Şi d u p ă
a c e a s ta a u d ă r u i t şi a u m iluit dom nul D u m n e z e u
şi c in stitu l î m p ă r a t p r e p ă r in te le dom niei m eale, Io
A lix a n d r u V o iv o d , cu do m nia în Ţ a r a R u m â n e a s c ă .
Iar acest sat ce s'a u zis m ai sus, a n u m e B ucovăţu l,
i a r ei nici cum n ’a u p u t u t să p lă te a s c ă acei 30.000
de a s p ri ce i-au fost l u a t d e la acel o v re a iu m a i sus
zis, p e n tr u c ă a u fost în tre ei oam eni s ă ra c i şi n e ­
volnici, ci au c ă z u t şi / a u ru g a t şi a u p lâ n s î n a ­
intea cin stitului d re g ă to riu lu i p ă rin te lu i dom niei
m eale Io A lix a n d r u V o iv o d , ju p â n S te p a n biv vel
c l u c e r , ca să-i p lă te a s c ă d e c ă tr e acel o v re a iu ce
s’a u z i s m ai s u s , d e aceşti 30.000 d e a s p r i şi s a t u l
să fie moşie în veaci.
I n t r ’aceia cinstitul d re g ă to riu l p ă r in te lu i dom niei
meale, ju p â n S te p a n biv vel clucer, el n ’a u c u te z a t
a ş a să-i p lă te a s c ă , ci i a r a u î n tr e b a t pe M a r e e a
postelnic şi p e fra te -să u R a d u postelnic, cum v o r
zice acei boieri, vo r să p lă te a s c ă ei sa tu l lor a u n u .
I a r aceşti boiari ce s ’a u zis m ai sus, M a r e e a postel­
nic şi fra te -să u R a d u postelnic, ei ia r s'a u l e p ă d a t
de acest mai sus zis sat, ci l-au ie r ta t d e n a in te a r ă ­
p o sa tu lu i p ă rin te lu i dom niei m eale lo A l ix a n d r u
V o iv o d în d iv a n , să să p lă te a s c ă acest sat, ce s a u

zis m ai sus. I n t r ’aceia cinstitul d re g ă to riu lu i p ă r in ­
telui dom niei m eale j u p a n S te p a n biv vel clu cer, el
a u d a t şi a u p lă tit ac e a s tă d a to rie şi n ă p a s te ce
s'au zis m ai sus, aceşti 30.000 d s a s p ri în mâna
acelui o v re a iu ce s ’a u zis m ai sus^. d e n a in te a r ă p o ­
satu lu i p ă r in te lu i dom niei meale' A lix a n d r u V oivod
şi d e n a in te a cinstiţilor d r e g ă to rilo r p ă rin te lu i domniei
meale, în d iv an . Şi to t a u ţin u t cinstitul d regăto riu l
p ă r in te lu i dom niei m eale A lix a n d r u V o iv o d , jupan
S te p a n biv vel clucer, p â n ă s'a u p ristă v it el, Durn-j
n e z e u să i iarte sufletul u n d e v a li! D u p ă aceia
lecio ru l lui cinstitul d re g ă to riu l dom niei m eale jupai
P â r v u l vel clucer, p â n ă a c u m în zilele d om niei meal«
D u p ă a c e ia a u v e n it în a in te a dom niei m eale cins
titu l d re g ă to riu l domniei m eale, ju p a n N ica v el armaş
şi ju p â n e a s a lui M a r i a , îm p re u n ă cu soru-sa jupi
n e a s a M a r g a . Şi aşa p â ra ia cinstitul d regătoriul
dom niei m eale ju p â n N ica vel arm aş, ce s ’a u zis
m ai sus şi ju p â n e a s a lui M a r i a cum că n u ţine num;
p a r te a ju p â n u lu i P â rv u lu i ban u l al C raio v ei, ju p â ­
neasa M a r g a , ci ţine şi p a r t e a R a d u lu i postelnic
d e la P inoasa, ia r ju p â n e a s a M a rg a , ia ia r p â r â ia pe
ju p â n e a s a M a r i a cum că ţin e ia şi mai mult.
I n t r ’aceia dom n ia mea am a d u n a t satele al Păr-
v u lu i b an u l şi al R a d u lu i postelnic şi al Neagc
B a s a ra b V o e v o d de faţă toate, ia r acest sa t ce s ’ai
zis m ai sus B ucovăţul cum că a u fos scris la C ra-
ioveşti, în că n u num ai aceaste sate, ci m u lte sat«
c a r e s'au v â n d u t, ia r n u a u miluit. A p o i dom nit
m ea n ’am crezut, ci am d a t dom nia m ea c in stitu lu i d re ­
g ăto riu lu i dom nii m eale ju p a n N icăi vel a rm a ş şi
jupânesei lui M ă rie i, însă îm p re u n ă cu ju p ân easa
M a r g a , ca să-şi aleag ă aceste m ai sus zise, sate care
iaste p a r t e a lui N e a g o s B a s a r a b â V o e v o d şi p a r te a
P â r v u lu i b a n u l C raio v ei şi p a r t e a R a d u lu i postelnic
<iin P inoasa.
T rim is-am d o m n ia mea şi c a r te la aceşti 12 b o ­
ia ri ce s â n t m ai sus zişi a n u m e : Iv an biv v e l logo­
fă t o t R u d a i D a tc o c lu c e ru l i P â r v u l p o ste ln ic ot
B ârseşti i D u m itru slujitorul ot P la ta i S t a n p â r ­
c ă la b ot B â rza i T u d o r ot Işaln iţa i S ta m a o t G o -
s ta v ă ţ i H a m z a o t C r e ţe ş ti i R ă d ă c in ă ot B răn eşti
i P r e d a o t D rag om ireşti i Buzoianul ot L e a m n a i
S ta n logofăt ot N eg o eşti i C ă z a n vornic §] a u ales
p a r te a lui N e a g o e B a s a r a b â V o e v o d , to a tă să . fie
dom nească, ia r p a r t e a P â r v u lu i b an u l, să fie a ju-
pân easei M ă rg ă i, i a r p a r te a R a d u lu i postelnic, să
fie a ju p â n u lu i N ic ă i vel arm aş. Şi d u p ă ac e ia încă
şi am î n tr e b a t d o m n ia m ea p e aceşti 12 boiari, ce
sâ n t m ai sus zişi, de acest m ai sus zis s a t B ucovăţul,
cu m ştiţi voi b oiari cu sufletele v o astre, de r â n d u l
acestui sat ce s’a u zis m ai sus. I a r acei 12 b o ia ri
ce s ’a u zis m ai sus, ei aşa a u zis cu sufletele lor şi
a u m ă rtu ris it n a in te a d om niei m eale şi n a in te a cin­
stiţilor d re g ă to rilo r dom niei meale, p e n tr u acest sat
B u c o v ă ţu l ce s'a u zis m ai sus, el le-au fost ră s c u m ­
p ă r a t d e cinstitul d r e g ă to riu l p ă r in te lu i dom niei
meale A le x a n d r u V o d ă , j u p â n S te p a n biv v e l c l u ­
cer, de aceia n ă p a s te , ce s 'a u zis m ai sus, d e 30 de
a s p ri g a ta . Şi aşa am lăsat de a c u m în a in te să n u
m ai a i b ă am estec n im en ea din n e a m u l ju p â n e a s e i
M ă r i e i şi a ju p ân easei M a r g ă i.
D r e p t a c e ia iarăşi, p r e carele va aleag e D o m n u l
D u m n e z e u , d u p ă r ă p o s a r e a dom niei m eale, a fi D o m n
Ţ ă r ii R u m â n e ş ti d in fiii dom niei m eale, sau d in a lt
neam , a c e la să a ib ă a în n o i şi a în tă ri a c e a s tă c a r te a
d o m n iei m eale, a c e la D o m n să-i fie sufletul lui cinstit
cu d r e p ţii în v ia ţa veacin ică, ia r care v a sp a rg e această
c a r te a dom niei m eale şi a celor 12 boiari, acela să
fie p ro c le t d e 318 p ă r in ţ i cei din N ik e ia şi să a ib ă
p a r t e cXi ceiace strig a a s u p r a D o m n u lu i n o stru şi
M â n t u it o r u l Iisus H ris to s : ia-L , ia-L , ră stig n e ş te -L
p r e E l ! Sângele L u i a s u p r a lor şi a s u p r a fiilor lor.
A u fost şi v a fi în veac. A m in.
D r e p t a c eia am d a t d o m n ia m ea d re g ă to riu lu i
d o m n ie i m eale, ju p â n P â r v u l vel c lu c e r şi feciorilor
lui şi n e p o ţilo r şi str ă n e p o ţilo r lor, moşie o h a b n ic ă
şi de n im en ea să n u să clătească p este zisa d om nii
m eale. _ .
I a t ă şi m ă r tu rii am p u s dom nia m e a : j u p â n la -
n a c h e v el b a n al C ra io v e i şi ju p â n M i t r e a vel v o r­
nic i j u p â n C h is a r vel logofăt i P ă tr u s p ă t a r i Pa-
ra sc h iv a vel vistier i R a d u l comis i V in tilă stol­
nic i R a d u l p a h a r n ic i N ico la p o r ta r i ju p ân G h e o r ­
ghe vel p ostelnic şi isp ra v n ic C h is a r v el logofăt.
Iulie 18 zile, le a t 7094.
A rh iv e le Statului Bucureşti, B unuri Publice, C ondica Mânâs.
tirii Căluiul şi Bucovăţul, No. 722, filele 815» 19.
3.
1585-1586 (7094).
Cartea Iui jupăn R adu, fo st mare spătar şi a fra­
ţilor să i din Oteteliş, p rin care fac danie mănăstirii
S fâ n tu l Pauel, dela Stagora din m untele A tonului, si­
liştea M işina.
V ă imia O t ţ a i S n a i stgo D h a , amin. Scris-am noi
boiarii d in C e p tu r o a ia , noi robii lui D u m n ezeu lu i
Is[us] H[risto]s, ju p â n R a d u l ce am fost m a re spă­
t a r şi cu fraţii miei, R a d u l postelnic şi ia r ă R a d u l
postelnic d in O te te liş şi D ragom ir s p ă ta r şi P re d a
s p ă t a r şi S tro e postelnic, a c e a s ta a n o astră sc rip tu ră ,
aceştii sfinte m ânăstiri d e la S tag o ra, din m untele
A to n u lu i, ce să ch iam ă sfeti P avel, la h r a m u l m are­
lui M u c e n ic G h e o rg h e , să să ştie cum am m iluit noi
ac e a stă sfân tă m ân ăstire cu o silişte a n u m e M iş in a
ce să h o tă ră ş te cu J d e g l a şi din jos cu D esa, de am
m iluit de b u n ă v o ia n o a s tră toţi fraţii, cum să-şi facă
aici m etoh să fie p ă r in ţilo r de h r a n ă şi de răpaos, 1
ia r ă noao de p o m a n ă şi p ă r in ţilo r noştri p o m an ă
de veac.
Şi am scris noi şi p r e p ă r in ţii noştri la pom ea-
nic, să ne fie p o m a n ă , i a r ă d u p ă m o a rte a noastră,
c ari să v o r a fla din r u d a n o a s tră şi d in n eam ul nos­
tru , s ă n 'a ib ă a sp a rg e ac e a s tă a n o a s tră p o m an ă.
I a r ă c arele v a în d r ă z n i a sp a rg e a n o a stră p o m an ă,
ac ela să fie pro clet şi a n a th e m a de 318 p ă r in ţi dela
N ic h e ia şi să-l judece c u I u d a şi cu A ria.
Şi m ă rtu rii am p u s : b a n C a lo tă d en G ră d işte ,
D a n c iu l vo rn ic d e n B rânco veani, postelnic D u m itr u
d in V â lc ă n e ş ti şi B ă rb u ia d e n V ă le a n i.
L e a t 7094.
( L . P . ) ( L . P . ) ( L . P .) ( L . P .) ( L . P .) ( L . P .)
A rh iv e le Statului, B unuri Publice, M ănăstirea H o rezu, Con»
dica N r. 449, filele 373.374.
4.
1586 (7095), D ecem vrie 25.
Porunca lui M ihnea Voevod T urcitul, p rin care
întăreşte lui P ârvul vel clucer, toată partea F lorei vă­
taful, din m oşia M ărăcini.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d şi
d o m n u a to a t ă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m a re lu i şi
p r e a b u n u lu i Io A le xand ru V o e v o d , d a t- a m d o m n ia
m ea a c e a s tă p o r u n c ă a d o m nii mele c in stitu lu i b o ­
ieriului d om nii mele, j u p â n P â r v u l vel clu cer şi cu
feciorii lui câţi D u m n e z e u îi v a d ă ru i, c a să-i fie
moşie în M ă r ă c in i, p a r t e a F lo re i v ă ta fu l, ţo a ţ ă ori
c â tă să v a alege d in c â m p u , d in p ă d u r e şi d in a p ă
şi cu viile, p e n tr u c ă a c e a m ai sus zisă moşie, o a u
fost agonisit ta tă l cinstitului b o ieriu lui d o m n u mele
ju p â n P â r v u l v el clucer, ce a u fost m iluit pe F lo re a
v ă ta f u l cu a c e a s tă moşie. D u p ă ac e ia F lo re i v ă t a ­
fului i s’a u î n tâ m p la t m o a rte şi n u a u ră m a s fecior
d i n el, ci a u ră m a s n u m a i m u ie re a lui a n u m e M u ş a .
A p o i a u în c h in a t ac e a s tă moşie P â r v u l u i vel
clucer, d e a ei b u n ă voie. D u p ă a c e ia cinstitul d re -
g ă to riu l dom nii mele ju p â n P â r v u l v el clucer, el o
a u d ă r u i t cu 2500 a s p ri g a ta şi o a u îm b ră c a t cu
h a in e b u n e . Şi i a r să fie cin stitu lui b o ieriu lu i dom ­
nii mele ju p â n P â r v u lu i vel clucer, moşia în S te ja r
p ia r te a F lo re i v ă ta f u l to ată, o ricât să v ă a le a g e de
p r e tu tin d e n e a şi cu viile, p e n tr u c ă a c e a s tă m ai sus
zisă moşie o a u c u m p ă r a t F lo r e a v ă ta fu l d e la M a r ­
eea d in S tejar. A p o i F lo r e a v ă ta fu l m u r in d şi ne-
r ă m â in d fecior d e dân su l, n u m a i ce a u r ă m a s m u ie­
r e a lui a n u m e M uşa. I n t r ’a c eia M u ş a , ia a u v enit
în a in te a d om nii mele de a u a d a o s şi a u în f ră ţit pre
cin stitul b o ieriul domniei mele ju p â n P â rv u l v el clu­
cer, p re ju m ă ta te de moşie d e peste to t; ia r cin stitu l
bo ieriul dom nii mele, ju p â n P â r v u l vel clucer, el o
a u d ă r u i t cu u n conteş de g r a n ă v re d n ic de 1000
de asp ri g a ta şi cu un ta m b a r de grarfă, p re ţu l 1300
d e a^pri gata. Şi ăş a a u în fră ţit şi a u v â n d u t M u ş a ,
m u ie re a F lo rii v ătafu lu i, m ai sus zisa moşie cu a
ei b u n ă v o ie şi c u ştirea t u tu r o r m egiaşilor d in sus
şi d in jos şi din n a in te a dom nii mele.
P e n tr u ac e a sta am d a t şi d o m n ia m ea cin s titu ­
lui d re g ă to riu lu i dom niei mele, j u p â n P â r v u lu i vel
clucer, ca să-i fie mai sus zisa moşie de m oştenire
şi o liab n ică şi feciorilor lui, n e p o ţilo r şi s t r ă n e p o ­
ţilor lui şi de nim enea să n u se clătească, d u p ă p o ­
r u n c a d om n ii mele.
I a t ă şi m ă rtu rii am pus d o m n ia mea : p re ju p â n
M i t r e a vel d v o rn ic şi j u p â n Ş te fa n vel logofăt şi
j u p â n P ă t r u vel s p ă t a r şi j u p â n ................. vel viş-
tie r şi ju p â n R a d u l vel comis şi ju p â n V in tilă vel
stolnic şi ju p â n V l a d u l v el p a h a r n i c şi ju p â n G h e r -
;he vel p ostelnic şi isp ra v n ic j u p â n Ş te fa n vel
f ogofăt.
Şi am s c r's e u S ta n c iu l g răm ăticu l, în lu n a lui
D ecem v rie 25 zile şi d e la A d a m p â n ă acum c u r g e ­
r e a anilor, v ă le a t 7095.
Io M i h n e a V o e v o d . (p e c e te a dom nească).
A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica
443, filele 169=170.
5.
1587 (7095), A p rilie 9, B ucureşti.
Porunca lui M ihnea Vodă Turcitul, prin care
întăreşte lui jupân P ârvul m arele clucer, dreptul de
stăpânire peste satul Cioroiul, cum părat dela m ai m ulţi
oameni,
C u m ila lui D u m n e z e u , E u M i h n e a V o ie v o d şi
dom n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m a re lu i
şi p r e b u n u lu i A li x a n d r u V o iivod, d a t- a m d o m n ia
m ea ac e a s tă p o r u n c ă a dom nii m eale cinstitului
d re g ă to ru lu i dom nii m eale ju p â n P â r v u lu i m arelea
clu c e r şi feciorilor lui, câţi D u m n e z e u îi v a d ăru i, ca
să fie lui moşie C ioroiul, t o a t ă v eri c â t ă sâ v a a le ­
age d in cîm p şi d in a p ă şi din p ă d u r e şi de p reste tot
h o ta r u l, p e n tr u c ă am c u m p ă r a t o ju p â n P â r v u l m a­
rele clu cer ac e a s ta ce s ’a u zis m ai sus moşie, d e la D r â -
g a n d r e p t 600 d e as p rii g a ta . Şi ia r a u c u m p ă r a t cin­
s titu l d re g ă to riu l d o m n ii m eale ju p â n P â r v u l m arele
c lu c e r moşie în C ioroiu, p a r te a lui D u m i t r u to a tă
d r e p t 700 d ă as p rii gata. Şi ia r a u c u m p ă r a t cin ­
stitu l d r e g ă to r a l dom nii m eale j u p â n P â r v u l m a ­
rele clu cer moşie în C ioroiu, p a r te S to icăi to a tă
d r e p t 600 d ă a s p rii g a ta . Şi ia r a u c u m p ă r a t cinsti­
tu l d re g ă to riu l dom nii m eale ju p â n P â r v u l moşie
în C ioroiu, p a r t e lui D u m i t r u to a tă d r e p t 600 d ă
as p rii gata. Şi ia r a u c u m p ă r a tă cin stitu l d re g ă to ru l
d om nii m eale ju p â n P â r v u l m arele c lu c e r p a rte a
S to icăi to ată, dreptf 600 de as p rii g a ta . Şi ia r au
c u m p ă r a t d re g ă to riu l cin stitul dom nii m eale ju p â n
*
P â r v u l m arele c lu c e r p a r te R a d u l u i to a tă , d r e p t 600
d ă a s p r ii gata. Şi ia r a u c u m p ă r a t ju p â n P â rv u l
m arele c lu c e r p a r t e R a ţii to ată, d r e p t 500 de a s p r i i ;
şi ia r a u c u m p ă r a t ju p â n P â r v u l m arele clu cer p a r te
lui L a z ă r to ată, d r e p t 500 d ă a s p r ii; şi ia r a u c u m ­
p ă r a t j u p â n P â r v u l m arele clu cer p a r te lui D r a g o ­
Nr. m ir to ată, d r e p t 600 d ă asprii g a t a ; şi ia r au c u m ­
p ă r a t ju p â n P â r v u l c lu c e r p a r te S to ic ă i d r e p t 600
d ă a s p rii g a t a ; şi ia r a t u c u m p ă r a t ju p â n P â r v u l
m arele clu cer p a r te M â r z i i to ată, d r e p t 600 d ă asprii
g a ta . Şi ia r a u c u m p ă r a t j u p â n P â r v u l m arele clucer
p a r t e S ta n c u lu i to a tă , d r e p t 700 d ă as p rii g a t a ; şi
ia r a u c u m p ă r a t j u p â n P a rv u l m arele c lu c e r p a r te
lui C r ă c iu n to ată, d r e p t 600 dă as p rii g a t a ; şi ia r
a u m ai c u m p ă r a t ju p â n P â r v u l m arele c lu c e r p a r te a
V la g h ii to ată, d r e p t 500 d ă a s p rii g a ta . Şi i a r a u
c u m p ă r a t ju p â n P â r v u l m arele c lu c e r p a r te lui
N e a g o e to a tă , d r e p t 500 d ă aspriii g a t a ; şi ia r au
c u m p ă r a t ju p â n P â r v u l m arele clucer p a r te lui V oico
to a tă , d r e p t 500 d ă asprii g a ta . Şi în că a u şi p lă tit
cin stitul d r e g ă to ru l dom nii m eale ju p â n P â r v u l m a­
rele c lu c e r p re aceşti oam eni ce s'a u zis m ai sus, de
to ate d ă jd iile dom nii m eale î n t r ’u n anâ.
Şi a u v â n d u t aceşti ce s ’a u zis jaiai sus oam eni
de a sa b u n ă voe şi cu ştire t u t u r o r m egiaşilor din
sus şi d in jos şi d in n a in te a dom nii m£ale. D r e p t
a c eia a m d a t şi d o m n ia m ea cinstitului d reg ă to ru lu i
dom nii m eale ju p â n u lu i P â r v u lu i m arelu i clu cer ca
să fie a c e a s tă ce s ’a u zis m a i sus moşie şi o h a b n ic ă
feciorilor, n epoţilo r, str ă n e p o ţilo r şi de nim eni să fie
n e c lă tit p reste zisa dom nii mele.
C ă ia tă şi m ă rtu rii am p u s d o m n ia m ea: ju p a n
Iane m arele b a n â al C r a io v e i şi ju p a n C h i r c a m a ­
rele logofăt şi ju p â n P ă t r u m arele s p ă t a r şi ju p â n
M ir o s la v m arele vistier, R a d u comis i V in tilă vel
stolnic i V l a d u l m arele p ă h a r n i c şi ju p â n S to ica
vel post.
Şi am scris eu S tan ciul, în sc au n u l B ucureştilor.
A p r ilie 9 zile, leat 1095.
A rhivele Statului Bucureşti, C ondica M ânăstirii Căluiul şi
B ucovăţul, N r. 722, filele 758=60.
6.
1587 (7096), N oem vrie 7, B ucureşti.
Porunca lui M ihnea V odă Turcitul prin care în ­
tăreşte stăpânirea lui A rm a g banul, asupra m oşiei Lu-
maşu.
C u m d a lui D u m n ezeu , Io M i h n e a V o e v o d şi
dom n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m arelui
şi p r e a b u n u lu i A le x a n d r u V o e v o d , d a t am d o m n ia
m ea a c e a s tă p o ru n c ă a do m nie mele slugii dom niei
mele lui A r m a g banul, ca să fie lui moşia d ela L um aş,
p a r t e a B a rb u lu i şi a lui H ă m ă r a d şi a lui G r o p e a i
şi a B llu ţe i, însă 2 funii şi ju m ă ta te . Şi ori să fie
slugii d om niei mele lui A r m a g b a n u l şi p a r t e a lui
H ă m ă r a d feciorul Stan ei, d o ă p e n tr u că aceste mai
sus zise moşii a u fost de b a ş tin ă ale acesto r oam eni
c e s'au zis m ai sus. D u p ă ac e ia S ta n c iu l c u 5 inşi,
e i singuri au v e n it la sluga dom niei mele A rm ag
b a n u l d e le-au v â n d u t ei d e a lor b u n ă voie, d r e p t
12.000 asp rii. Şi ia r a u c u m p ă r a t sluga d o m niei mele
y \rm a g b a n u l moşie la L u m a ş, d e la feciorii U n tu rii
ju m ă ta te de funie, d r e p t 2000 as p rii g a ta , în să p a r ­
te a ce o a u fost c u m p ă r a t feciorii lui U n t u r ă d ela
S ta n a . Şi ia r a u c u m p ă r a t A rm a g b a n u l moşie d ela
L u m a ş, d e la feciorii lui U n t u r ă p ă rţile lor toate,
d r e p t 200 de asp rii, în să o fu n ie d e moşie. Şi iar
s ă fie slugii d om nii m ele lui A rm a g ban u l L um aşul
tot, c u to a te h o ta re le , p e n t r u că l-au c u m p ă r a t d ela
acei m ai sus zişi o am eni d r e p t 14.000 a sp ri, însă
h o t a r ă s ă se ştie d e la C oşovenii d e Sus, d e la V i e ­
z u r i d r e p t în c ă la L a c u l L im p e d e în jos şi în jos
p â n ă la F â n t â n a B abei, p â n ă la c a p u l la c u lu i N e d e i
d e n jos şi în jos, p â n ă la L a c u l cu P lo p i şi deacolo
p â n ă în lacu l L u m a şu lu i şi ca le în că la L a c u l S ărat,
de c ă tr e G h in d e n i, pe c a le a R u g u lu i în d r e p t , p ân ă
la c a p u l P p ia n ii d in jos şi d e acolo d r e p t p â n ă la
c a p u l d e sus şi d r e p t p â n ă . l a p a d in a V u ltu r u lu i
şi d e acolo p â n ă la U rzici şi d e c ă tre C iu lin ic i pe
u n d e a u h o t ă r â t 12 boeri şi d e c ă tre B iroslaveni, la
piscul L u m a şu lu i la f â n tâ n ă şi de acolo p r e s te pisc
d r e p t p â n ă la m ăg u ră, d r e p t p â n ă la p i a tr ă , u n d e
a fost bu ciu m u l şi p â n ă la c o p a c iu l g e m ă n ă r a t, de
acolea d r e p t p â n ă la r ă s p â n t ii şi p â n ă la m ăg u ră,
în d r e p t p â n ă la V â r t o p şi ia r se îm p r e u n ă la
V ezunii.
P e n tr u ac e ia a u d a t şi d o m n ia m ea slugii d o m ­
niei mele A rm a g b a n u l, ca să-i fie lui sa tu l L u m aşul
tot cu to t h o ta r u l, s tă tă t o r şi o h a b n ic lui şi feciorilor
lu', n e p o ţilo r şi s tră n e p o ţilo r lui, şi d e n im en ea să
nu se clin tească d u p ă zisa dom niei mele.
I a tă d a r şi m ă rtu rii am p u s d m n ia m ea pe cin ­
stitul b o e ru l d om niei mele ju p a n C e s a r v e l d vo rnic
i j u p a n D u m i t r u vel logo făt i P ă t r u s p ă t a r u i
M ir o s la v vistieru l i R a d u l C om isul i V in tilă stol­
nicul i V la d u l p a h a r n ic u l i Ia n e vel p ostelnic şi
isp r a v n ic C e s a r d vornicul. Şi am scris eu H a m z a îQ
oraşu l B ucureştilor, în lu n a lui N o em b rie 7, le a t 7096.
Io M i h n e a V o e v o d . (L . P.)
C o n d ica M ănăstirii Sadova. m tu l şi p r e a sfinţitul p ă rin te le ep iscop ul M i h a il al
7.
1588 (7096), Iu n ie 5, Bucureştii
Porunca lui M ihnea Turcitul, p rin care întăreşte
m ă n ă stirii Coşuna de lângă Craiova, satul Săcuiul şi
siliştea Bucovăţul, ce le aveau dăruite de jupâneasa
S la v n a şi fiica ei Stanca.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d şi
d om n a to a t ă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul marelui
şi p r e a b u n u lu i A le x a n d r u V o ev o d , d a t-a m dom nia
m ea a c e a s tă p o r u n c ă a dom nii meale, sfintei şi dum-
nezeeşti m ăn ăstiri de lâ n g ă C ra io v a , ce să num eaşte
C o ş u n a , u n d e iaste h r a m u l sfâ n tu lu i şi făcătoriului
de m inu ni N icolae a l M ir a lic h ii şi sfinţilor şi dum-
nezeeştilor p ă rin ţi, c ari p e tr e c î n t r ’acest s fâ n t loc,
ca să-i fie sa tu l S ă c u iu l şi siliştea c a re tre c e apa
J i u l u i ce să c h ia m ă B uc o v ăţu l to t cu to t h o ta r u l,
p e n tr u că acest s a t şi sălişte, el a u fost de moşte­
n ire al ju p ân easei S lav n ei şi a fiesa S ta n c ă i d in Bra-
tovoeşti. D eci ju p â n e a s a S la v n a şi fiesa S ta n c a , iale
a u v e n it în n a in te a r ă p o s a tu lu i p ă rin te lu i dom nii mele
Io A le x a n d r u V o ev o d , de a u d a t şi a u în c h in a t acest
s a t ce s ’a u zis m ai sus S ă c u iu l şi săliştea Bucovi-
ciorului la sfâ n ta m â n ă s tire ce s’a u scris m ai sus,
iale de a lor b u n ă voe şi de n a in te a dom niei lui, ca
să fie lor v eacin ică pom enire, lor şi p ă r in ţilo r lor,
ia r ă sfinţilor şi dum nezeeştilor călug uri, c a r i lăcuiesc
î n t r ’acel lăcaş (de h ra n ă ). Şi a u scris la sfâ n tu l po-
meanic, la s fâ n ta proshom id ie num ele lor şi a tu tu ro r
ru d e n iilo r lor. Şi am v ă z u t însum i şi d o m n ia m ea şi an»
citit c a rte a r ă p o s a tu lu i p ă rin te lu i dom nii m eale 1°
A le x a n d r u V oev o d şi c a r t e a ră p o s a tu lu i a rh ie re u
m itro p o lit vlădica c h ir E v th im ie cu blestem . Şi încă
a tu n c e a , c â n d a u î n c h in a tă acest s a t şi sălişte ce
s ’a u scris m ai sus ju p â n e a s a S la v n a şi fii-sa S t a n c a
şi feciorii S ta n c ă i, a n u m e B a rb u l şi H a m z a . . . . .
(loc a l b ) ................. care s ’a u scris m ai sus ră p o s a tu l
a r h ir e u m itropolit v lă d ic a c h ir E v th im ie şi cin sti­
R â m n i c u l u i ................... ' I a r ă c â n d a " d a *
nul D u m n e z e u d o m nii m eale d e ana eşit din ţ a r a
dom nii m eale şi a m m ers d o m n ia m ea c ă tre c in stita
P o a r t ă . ' D e c i cin stitul d re g ă to riu l d o m niei m eale j u ­
p â n .................... ... el în că a u eşit cu d o m n ia m ea din
Ţ a r a R u m â n e a sc ă . I a r c â n d a u fost în zilele lui P ă ­
tru V o ev o d , feciorul lui P e tra ş c o V o ev o d , ia r feciorii
M ă r i e i D a n c iu l şi R a d u l şi a ş a p â r â ia cum c ă a u
fost a c e s t sat S ăcu iu l şi săliştea B uco v ic io ru l a lor
d e m oştenire. I a r î n t r ’ac e ia d o m n ia lui a u c ă u t a t şi
a u ju d e c a t p r e d r e p t a t e şi p r e leage cu to ţi cinstiţi
d re g ă to rii dom nii lui şi a u v ă z u t şi a u citit c a r te a
r ă p o s a tu lu i A le x a n d r u V o e v o d şi c a r te a r ă p o s a tu lu i
a r h i r e u m itro p o lit v lăd ica c h ir E v th im ie de în c h i­
n ă c iu n e şi cu blestem . ..............de^ ră m a s . . . . .
Şi a u d a t d o m n ia lui acest s a t ce s a u zis m a i sus
sat şi săliştea sfintei şi dum nezeeşti m ăn ă s tiri şi sfin­
ţilor şi d um nezeeştilor c ă lu g ă ri ce lăcuesc î n t r ’acest
l â c a ş ..................................şi să fie p recu m s’a în c h in a t
m ai de n a in te v re a m e ac e a ste m ai sus zise moşii
sfintei m ă n ă s t i r i .................... ia r D a n c iu l şi R a d u l
.............................. ia r D a n c iu l şi R a d u l . ....................... •
ia r c ă l u g ă r i i ................. (fiind stric a t h riso v u l) (sic)
........................iar D a n c iu l şi R a d u l . . . . . . . . . .
şi c a r te a ră p o sa tu lu i p ă r in te lu i v lă d ic â i E v th im ie.
I a r î n t r ’aceia c ă lu g ă rii n ’a u v r u t să-i lase m ei
cum, ci a u c h e m a t p e D a n c iu l şi pe R a d u l cu a le
lor c ă r ţi b ă tr â n e şi d e m oştenire şi s’a u p â r â t din-
p r e u n ă cu D a n c iu l şi cu R a d u l, ia r î n n a in te a lui
P e tr u V o e v o d ........................şi a u ră m a s D a n c iu l şi
R a d u l cum m ai m ult am estec să n a ib ă D a n c iu l şi
R a d u l cu aceaste m ai sus zise sat şi sălişte. Şi a
fieştecâruia să să ştie h o ta r ă le şi seam nele sa tului
S ăcu iu lu i, d in a p a J i u l u i p â n ă ..............• • • până
..................................şi pre c a le a Ţ ig a n u lu i şi p â n ă în
 d ru m u l S e acăi şi p â n ă în lacu l P u rc ă re ţilo r şi p â n ă
lacul C iu te i şi la fâ n tâ n a T e iu lu i şi p â n ă . . . . . .
' şl P ^ n â *n v a d u l F o cşă i şi p â n ă în a p a
J i u l u i şi d in a p a J i u l u i în sus la P l o p u l e ţ ..............
p a d i n a C io ro iu lu i p â n ă în v a le a S p i* işo ru lu i şi p â n ă
în c a p u l 1 u f e l o r ........................... şi pe ca le a M u n t e a ­
n u lu i p â n ă în copăcel şi p â n ă în g u ra Z loeştilor şi
C r i v a ........................... p â n ă în a p a J i u l u i ......................
şi în că şi blestem am pus d o m n ia m e a : cine se va
atin g e . , ........................... şi s ă ia acest sat, a c e s t ce
s'a u zis m ai sus, a c e stu ia D o m n u l D u m n e z e u să-i
b a tă t r u p u l lui, ia r sufletul lui în v eacu l ce v a să
fie şi să a ib ă p a r t e cu I u d a şi c u A r i a şi cu alţi
necredincioşi, c a re a u s tr ig a t a s u p r a M â n tu ito r u lu i
n o stru Isus H risto s: Ia -L , ia-L , R ă stig n e şte -L p r e El,
sângele L u i a s u p ra n o a s tră şi a s u p r a fiilor lor în
v eacii veacilor, amin.
D r e p t ac e ia a u d a t şi d o m n ia mea sfintei şi
d u m n e z â e ş tu m ân ăstiri ca să fie acest mai sus zis
sa t şi sălişte, în tru m oştenire o ham nice şi d e n im e­
n e a să fie n e c lă tit p este zisa dom nii m eale. C ă iată
şi m ă r tu r ii am p u s d o m n ia m e a : j u p â n C h e s a r vel
v o r n ic i D u m it r u vel logofăt i M ir o s la v v istier i
P ă t r u s p ă t a r i R a d u l comis i V in tilă stolnic i V la d
p a h a r n ic î j u p â n I a n e vel postelnic şi isp rav n ic
D u m i tr u vel logofăt. Şi eu R ă z m iriţă logofăt, am
scris în c e ta t e a Bucureşti.
Iunie 5 zile, leat 7096.
A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica Mâ=
n ăstirilor C ăluiul şi B ucovăţul, Nr. 722.
8.
1588 ( 7097), Septem vrie 1, B ucureşti.
Porunca lui M ihnea Vodă rurcitul, prin care în­
tăreşte m ânăstirii Coşuna, stăpânirea asvpra soţului
Cornăţălul, ce-i fusese d ă ru it de jupân Stepan biv vel
clucer, p e vrem ea lu i A le x a n d ru Voevod.
C u mila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d şi
d om n a to a tă f a r a R u m â n e a sc ă , fiul m arelu i şi p r e a
b u n u lu i Io A le x a n d r u V o e v o d , d a t-a m d o m n ia m ea
ac e a s tă p o r u n c ă a dom nii mele sfintei şi d u m n eză-
eştii m ân ă s tiri ce să nu m eaşte C oşuna, u n d e iaste
h ram u l sfâ n tu lu i a r h ie r e u şi fă c ă to riu lu i de m inuni
N ico lae a l M ir a lic h ie i, c a să-i fie satul C o r n ă ţă lu l,
tot c u n o t h o ta r u l şi cu to t ven itu l, p e n t r u c ă acest
m ai sus zis sa t a u fost de m oştenire a l lui M a r e e a
postelnicul d in Şitoia, a p o i M a r e e a po steln icul au
fost p r ib e g it în Ţ a r a U n g u re a sc ă şi a u fost a v u t o
cred in cio asă slugă a n u m e V işul, apoi V işu l a u slujit
m ult p r in tr 'a lte ţă r i streine, i a r M a r e e a po ste ln ic u l
a u d a t şi a u m iluit pe V işu l cu acest m ai sus zis
sat, p e n t r u d r e a p t a lui slu jbă ce a u slujit c u c r e d in ţă
în ţă ri strein e, ca să-i fie în veci pom enire, ia r V i-
şului să-i fie î n tr u m oştenire şi o h abnică.
D u p ă a c eia V işul, el a u v â n d u t a c e s t m a i sus
zis s a t C o rn ă ţă lu l, cin stitului d re g ă to riu lu i p ă rin te lu i
d om nii m eale Io A le x a n d r u V o e v o d , ju p â n S te p a n
biv vel clucer, ta tă l cin s titu lu i d re g ă to riu lu i dom nii
mele ju p â n P â r v u l biv vel clucer, d r e p t 30.000 aspri.
Şi l- a u v â n d u t V is u l acest sa t C o r n ă ţă lu l d e a lui
b u n ă v o e şi cu ştirea t u tu r o r m egiaşilor şi d in a in te a
ră p o s a tu lu i p ă r in te lu i d om nii meale Io A le x a n d r u
V o e v o d şi d in n a in le a dom nii mele.
D u p ă a c eia S te p a n biv vel clucer, el a u d a t
acest m ai sus zis C o r n ă ţă lu l, to t cu to t h o ta r u l şi
cu to t v e n itu l la s fâ n ta şi d u m n e z ă ia s c a ce iaste mai
sus zisă, ce să nu m eaşte m ă n ă s tire a dela C o ş u n a , ca
s ă - i fie v e a c in ic ă pom enire, lui şi p ă r in ţilo r lui, ia r
sfinţilor şi d u m n ezăeştilo r c ălu g u ri ce vieţuesc şi
p e tr e c în tr'a c e l s f â n t loc, să le fie în tru h r a n ă şi
î n tr u în tă rire .
D u p ă a c eia c ă lu g ă rii dela sfân ta m â n ă s tire ce
iaste m ai sus zisă a u a v u t p â r ă cu cin stitu l d reg ă-
to riu l dom nii mele ju p â n Ivaşco vel d v o rn ic, î n n a ­
in te a r ă p o s a tu lu i p ă rin te lu i dom nii mele A le x a n d r u
V o e v o d , p e n tr u a c e s t s a t C o rn ă ţă lu l. Şi a ş a p â r a
Ivaşco, vel d v orn ic, cum că n ’a u m ilu it M a reea p os­
te ln icu l p e sluga lui V işu l, c u acest m ai sus zis saţ
nici d e cum , ia r î n t r ’ac e ia d o m n ia sa a u c ă u t a t şi

a u ju d e c a t pe d r e p t a t e şi pe leage cu toţi c i n s t i ţ i
d r e g ă to rii dom nii sale şi a u a fla t dom nia sa şi încâ
a u şi m ă rtu ris it mulţi d re g ă to ri în a in te a r ă p o s a tu lu i
p ă r in te lu i dom nii mele A le x a n d r u V o e v o d , cum c i
a u fost m iluit M a r e e a p o s te ln ic u L p e V isu l c u acest
m ai sus zis sat, şi cum că a u fost c u m p ă r a t jupân
S te p a n biv vel cluceriu d e la V isu l fcu ac e l p r e ţ u
ce iaste m ai sus zis. Şi a u ră m a s Ivaşco vel dvornic
d e ju d e c a tă d in n a in te a r ă p o s a tu lu i p ă rin te lu i dom ­
nii mele, A le x a n d r u V oevod.
In să să i să ştie h o ta r ă le şi seam hăle ceale b ă ­
t r â n e ale sa tu lu i C o r n ă ţ ă l u l u i : lacul B ungeţălului
p â n ă în f â n tâ n a G re ţim e i, apoi pe p â r â u p â n ă în
lacu l U rs u lu i şi pe sleam ne p â n ă în piscu şi până,
la s tâ n a P anei. D e acolo în jos pe m arg in ea p ăd u rii
p â n ă în Ştubei şi d e la Ş tu b e iu în sus p e a p a M ă tc ii
p â n ă în g u r a C e ru lu i, şi p e v a le a C e ru lu i, d re p t
p â n ă în lacul ce iaste lân g ă C a le a DiiuLui şi p â n ă
în la c u l T om ei şi p â n ă în b u z a .. piscului P u iu lu i şi-
în v a l e a lui D ob ro m ir, d r e p t în o b ârşia Ţ o ţei şi
p â n ă în piscul G u iu lu i şi p â n ă în valea Bolfei şi
m a tc a p â n ă în r ă d ă c in a C lu ce riu lu i şi valea P â r â u -
lui p â n ă în T ro ia n şi T r o ia n u l p â n ă în Ulmuleţ..
Şi ia r să fie sfintei şi du m nezăestii m ă n ă s tiri ce
să n u m e a ş te C oşuna, to t locul şi cu B ran iştea şi cu
livezile din p re p u su l sfintei m ănăstiri.
Şi ia r să i să ştie h o ta r ă le şi se a m n e le : D in
p ia tr a din Ţ ă rm a r e d ela p ă r, p â n ă în ste ja riu l între-'?
U lm i, ia r în stejariul din m ejdină p â n ă în d ru m şi
p e d r u m p â n ă în U lm ul P a la v u lu i, pe g â r lă p â n ă
la p o d u l P a la v u lu i şi g â rla p â n ă la T re s tio a ră , pe
colnicul P u rc a riu lu i, pe Ţ ă rm u re , p â n ă în V a r n i ţ i
sau în tre pomet. P e n tr u c ă aceaste m ai sus zise lo -S
cu ri şi livezi, fostu-l a u c u m p ă r a t ju p â n S te p a n v e t j
c lu c e r d ela craiov eni d r e p t 120 de porci graşi şi u n
p o rc câ te 120 de aspri. C in peste to t 14.400 d e aspri
şi d r e p t 30 de vaci şi o v a c ă câte 200 a sp ri, vin
peste to t 6000 de asp ri. Şi a u v â n d u t craiovenii
ac e a ste m ai sus zise locuri şi livezi lui ju p â n S te p a n
b iv vel clucer, în zilele r ă p o s a tu lu i p ă rin te lu i dom-
D|i mele A le x a n d r u V o e v o d , cu acest p r e ţu ce iaste
mai s u s z is , d e a lor b u n ă v o e şi din n a in te a dom -
pn sale. 1 * 1 1 1
I a r î n t r u a c e ia j u p â n S te p a n b iv v el clucer, el
au d a t şi a u m iluit sfâ n ta şi d u m n e z ă ia s c a m ă n ă s­
t i r e c e s ă num eaşte C o şu n a, cu acest m ai sus zis saţ
C o r n ă ţ ă l u l şi cu locurile şi cu livezile ce s â n t m ai
su s s c r i s e , p e n tr u sufletul lui şi p e n tr u sufletele p ă ­
r i n ţ i l o r lui şi să le fie Veacinică pom enire.
D r e p t ac e a s ta am d a t şi dom nia m ea sfintei şi
d u m n ezăeştii m ă n ă s tiri ce să c h ia m ă C o ş u n a , ca să-i
fie acest m ai sus zis sa t C o r n ă ţă lu l şi locurile şi li­
vezile î n t r u m oştenire şi o h a b n ic e şi n e c lă tite d u p ă
z i s a d o m n ii mele.
I a tă şi m ă rtu rii am p u s d o m n ia m e a : ju p â n
C h e sa r v el d v o rn ic şi ju p â n D u m it r u vel logofăt
şi j u p â n M ir o s la v vel v istieru şi P ă t r u s p ă ta r iu l
şi R a d u l com isul şi V l a d u l p a h a r n ic şi V in ti lă sto l­
nicul şi ju p â n Ia n e v el postelnic şi isp ra v n ic , D u ­
m itru v e l logofăt şi eu R ă z m iriţă , carele am scris
în c e ta te a B ucureşti, în lu n a lui S e p te m v rie 1 zile,
văleat 7097.
Io M i h n e a V o e v o d (p e c e te a gospod).
A rhivele Statului, B unuri Publice, C ondica M ănăstirii Bu»
covăţul, N r. 443, filele 54*55 v.
9.
1588 (7097), Septem vrie 18.
Porunca lui M ihnea Vodă Turcitul, p rin care
întăreşte lu i jupan R a d u fost m are arm aş, dreptul de
stăpânire a su p ta unei tre im ii din sa tu l Cioroiul, ce a
fost p artea lui Nicolcea din Vlădeni.
C u mila lui D u m n e z e u , E u M i h n e a V o iv o d şi
D o m n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m a r e lu i şi
p r e b u n u lu i A le x a n d r u V o iv o d , d a t- a m d o n n i a m ea
această p o r u n c ă a dom nii meale, cinstitulu i b o ia ru lu i
dom nii m eale ju p â n u lu i R a d u ce a u fost m a re a rm a ş
şi feciorilor lui câţi D u m n e z e u îi v a d ă ru i, c a săi-
fie d in C io ro iu a tr e ia p a r t e , însă p a r te a Nicolcii
d in V lă d e n i to a tă v eri c â tă să v a alege d u preste
to t h o ta r u l şi d u p r e tu ti n d e n e a , p e n tr u c ă această
moşie d in C io ro iu ce s’a u scris m ai sus, a u fost mo­
şten ire a N icolcii m ai d in a in te vrem e. I a r d u p ă
a c eia N icolce, el s ’a u r ă d i c a t j&ţ* a u v â n d u t a lui
moşie d in C ioroiu, ia r sa tu l lui C io ro iu lu i d re p t
20.000 a s p rii gata, f ă r ă ştire cinstitului boiarului
d om nii m eale ju p â n R a d u l arm aş. I a r d u p ă aceia
c institu l b o ieru l d om niei m eale ju p â n R a d u l armaş,
d a c ă a u z it de vrem e că a u v â n d u t N ecolce a lui
p a r t e d ă moşie, ru m â n ilo r d in C ioroiu a n u m e Popa
R a d u l şi A v r a m Ş ăb ăm eiu şi Mole*, ia r ă cinstitul
b o iaru l dom nii m eale j u p â n u l R a d u l ce a u fost mare
arm aş, aşa a u spus în n a in te dom nii mele c u m că au
fost c u m p ă r a t ei ace moşie dela N icolcea, fă ră şti­
r e a b o ia ru lu i domnii m eale ce s 'a u scris m ai sus, şi
a u fost m a i volnicâ s ă c u m p e re cinstitul boiarul
dom nii m eale ju p â n u l R a d u l a rm a şu l p a r te Nicolcii
d ă moşie d in C ioroiu. D e c i cinstitul b o ia r u l domnii
m eale ju p â n u l R a d u l A rm aş, el au d a t â î n d ă r ă t şi
a u l ă p ă d a t acei 20.000 a s p rii d in n a in te a dom nii
meale, ru m â n ilo r d in C io ro iu tu tu r o r celor ce au
fost c u m p ă r a t d in tr 'a c e a s tă moşie ce s ’au scris mai
sus, to ţi as p rii g a ta la mâinile lor.
D r e p t ac e ia am d a t ă şi dom nia m ea cinstitului
fioiarului dom nii m eale ju p â n R a d u lu i arm aş, ca să-i
fie lui moşie o h a b n ic ă şi feciorilor, n e p o ţilo r şi s tr ă ­
n e p o ţilo r şi d e nim eni să fie neclătit p re ste zisa
dom nii m eale, că ia tă şi m ă r tu rii am p u s do m nia
m e a : ju p â n D a n c iu l v e l vornic, ju p â n M ir o s la v vel
logofăt, ju p â n Ia n a c h ie vel vistier, T eodosie vel s p ă ­
t a r i B a le a v el comis i G h e o r g h e vel stolnic i D u ­
m itru v e l p a h a r n ic i S ta ic o v el postelnic.
S e p te m v rie 18, le a t 70971
A rh iv ele Statului Bucureşti, C ondica M ânăstirii Căluiul
B ucovăţul, N r. 722, filele 452-53.
10.
1589 (7097) A prilie 1, B ucureşti.
Porunca lui M ihnea Vodă T urcitul, p rin care în­
tă reşte m ănăstirii Coşuna, dreptul de stăpânire csupra
satului Cornâţelul, dăruit ei de ju p a n Stepan fo st
m are clucer, p e tim pul lui A le x a n d ru Voevod.
C u m ila lui D u m n ezeu , E u M ih n e a V o e v o d şi
d o m n â a to a tă Ţ a r a R o m â n e a sc ă , fecio ru l m a re lu i şi
p re a b u n u lu i d o m n â A lix a n d r u V o e v o d , d a t- a m
d o m n ia m ea ac e a s tă p o ru n c ă a d om n ii m eale sfinţii
şi dum nezeştii m ân ăstiri ce să g răeşte C o şu n a, u n d e
iaste h ra m u l sfân tu lu i a r h ie re u şi f ă c ă to ru lu i d e m i­
nuni N ico lae a l M ir a c h ilii ca să-i fie sa tu l C o r n ă -
ţelul, to t cu to t h o ta r u l şi cu to t v en itu l, p e n t r u c ă
acest m ai sus zis s a tâ a u fost de m oştenire al M a i c i i
postelnicul din Şetoae. D eci M a r e e postelnic a u fost
p rib eg it în Ţ a r a U n g u r e a s c ă şi a u fost a v u t â o slugă
cred in cioasă a n u m e V isul. D eci V is u l m u ltâ a u
slujit p r in alte ţă r i strine, i a r M a r e e p o ste ln ic u au
d a t şi a u m ilu it pe V is u l cu a c e a s tâ m a i sus zis
sa tă p e n t r u d r e a p t ă slu jb ă ce i-au slu jât în ţă r i
streine, c a să-i fie lui vecinică pom enire, ia r V isului
o h a b n ic ă moşie. D a r d u p ă ac e ia V isul, el a u v â n d u t
acestâ satâ ce s'a u zis m ai sus C o r n â ţe lu l cin stitu lu i
d re g ă to riu lu i p ă r in te lu i dom nii m eale A li x a n d r u
V o ev o d , ju p â n u lu i S te p a n ce a u fest m are clucer,
t a t ă l cinstitului d re g ă to riu lu i dom nii m eale j u p a n
P ă r v u l ce a u fost m a re clucer, d r e p t 30.000 de asp ri
şi a u v â n d u t V isu l a c e a s tâ s a tu C o r n â ţe lu l d e a sa
b u n ăv o e şi cu ştire t u t u r o r m egiaşilor şi d in n a in te a
răp o satu lu i dom nii m eale A li x a n d r u V o iv o d şi d i n a ­
in tea dom nii meale. D a r d u p ă aceia S te p a n ce a u
fost m a r e clucer, el a u d a t a a c e a s tâ s a tâ ce s 'a u zis
mai sus C o rn â ţe lu l, to t cu to t h o ta r u l şi c u to t v e ­
n itu l la sfânta şi d u m n e z ă ia s c a m â n ă s tire ce s'au
ş>
zis m ai sus, ce să ch iam ă C oşu na, ca să i fie lui v e ­
cinică pom ean ire, lui şi p ă r in ţilo r lui, ia r sfinţilor
şi d um nezăeştilor că lu g ă ri ce lăcuesc şi p e tre c â
 T re s tio a ră , pe colnicul P u rc a ru lu i, pe Ţ ă r m u r i
î n t r ’acest sfân tâ loc, să le fie în tru h r a n ă şi în tru
« â n â î n V a r n i ţ e în tre P e riv o l (?). P e n tr u că acest
n a [ sus zis locâ şi livezi le -a u fost c u m p ă r a t ju p a n
fIa r d u p ă aceia c ă lu g ă rii d e la sfân ta m â n ă stire
Ş tefan m arele clu cer d e la C ra io v e m , d r e p t 120 de
ce s ’a u zis m ai sus, au a v u t p â r ă cu cinstit d reg ă-
o o r c i graşi şi u n p o rc â câte 120 de b a n , cm c u m ­
to riu d om nii m eale ju p â n Ivaşco m arele v o r m c a
p ă r ă t o a r e 14.400 de a s p ri g a ta şi pe 30 d ă v a c i şl
în a in te r ă p o s a tu lu i p ă rin te lu i d o m ^ ir m eale A lix a n ­
O v a c ă câ te b a n i 200, cin c u m p ă r ă to a r e 6000 d e asp ri.
d r u V o ev o d , p e n tr u acestâ sa t C o r n ă ţ e l u l ş i a ş a p a r a
Si a u v â n d u t C ra io v e n ii acest ce s 'a u zis m ai sus
Ivaşco m arele vo rn ic cum că n 'a u miluit M a re e
locâ şi livezi ju p â n u lu i S te p a n ce a u io st m are
po steln icu 'p r e a sa slugă p re V is u l cu a c e s ta sata,
c l u c e r , d in zilele ră p o s a tu lu i p ă rin te lu i d om nii m eale
ce s’a u zis m ai sus, nici cum. I a r in tra c e ia dom nia
A lix a n d r u V o iv o d , p r e acest p r e ţ ce s 'a u zis m ai
lui a u c ă u t a t şi a u d ă v e r it şi a u ju d e c a tă pe d r e p ­
s u s şi de a lor b u n ă v o ire şi d in a in te a dom nii lui.
ta te şi p re legi cu toţi cinstiţi d re g ă to rii d o m n u lui.
Iar în tr'a c e ia ju p â n S te p a n ce a u fost m a r e clucer,
Şi a u d o v e d it d o m n ia lui şi în că a Sa a u m ărtu risit
el a u iost d a t â şi-au m iluit la sfân ta şi d u m n e z e ­
m ulţi d r e g ă to ri în a in te a d o m n u lui ră p o s a tu lu i p ă r in ­
iasca m â n ă stire ce să zice C o ş u n a a c e s ţă s a ta ce
telu i d o m nii m eale A lix a n d r u V o iv o d , cu m că a u fost
s’a u zis m ai sus C o r n ă ţe lu l şi locul şi cu livezile ce
m iluit M a r e e po steln icu p re V is u l cu acest sa ta ce s au
s’a u zis m ai sus, p e n t r u sufletul lui şi p e n t r u sufle­
zis mai sus şi cum că l'a u c u m p ă r a tă ju p a n u l S te p a n
tu l p ă r in ţilo r lui şi să fie lui v e c im c ă p o m eam re.
ce a u fost m a re clucer d ela V isu l p re a c e a s tâ p reţu
D r e p t ac e ia am d a t â şi d o m n ia m ea sfintei şi dum -
ce s ’a u zis m ai sus şi a u ră m a s Ivaşco m arele vornic
nezeeştei m ân ăstiri c a re să grăeşte C o şu n a, ca să-i
de ju d e c a tă d in a in te a r ă p o s a tu lu i p ă rin te lu i d o m n u
m eale A lix a n d r u V o iv o d , însă să să şt. h o ta r ă le cele fie ei a c e s t satâ, ce s 'a u zis m ai sus C o r n ă ţ e lu l şi
locul şi livezi î n t r u m oştenire şi o h a b n ic e şi de
b ă tr â n e , seam nele sa tu lu i C o r n ă ţe lu ju i, lacul t>uge
nim eni s ă fie n e c lă tite p re s te zisa d om nii m eale, că
ţe lu lu i p â n ă în f â n tâ n a G reţim ei, deci p â r ă u p â n ă
ia tă că şi m ă rtu rii a m p u s dom nia m e a : j u p a n L-he-
în lacu l U rsu lu i şi p re G r i n d u p â n ă in pisca şi p ă n ă
sa r m arele v o rn icâ şi j u p a n D u m itr u m a re le lo g otăt
în s tâ n a P a n e , deci p ă m arg in e p ă d u r ii p â n ă îa j
şi ju p a n M ir o s la v m arele v is tiia n u şi P ă t r u s p ă t a r
Ş tu b e i şi d in Ş tu b e iu în sus p re m a tc a a p n p ă n â ,
ş i R a d u l comis şi V l a d u l p ă h a r n ic şi R a d u biv
în g u ra ceru lu i şi p e v a le cerului d r e p t a p ă n ă .j M
comis şi V i n tilă Stolnic şi ju p â n I a n e m arele p o s­
lacu l c a re iaste lân g ă c a lea D n u lu i şi p â n ă in lacuţj
telnicu şi D u m it r u m arele logofăt. Şi eu R ă z m i n ţă ,
T o m ii şi p ă n ă în b u z a piscului P u iu lu i şi m v a l *
D o b ro m ire i d r e p t â în o b ârşia Ţ o ţă n ii şi p a n ă in c are a m scris în c e ta te a B ucureştilor.
piscul G r u iu lu i p ă n ă în v a le Bol fii şi m a tc a p ă n * A p r ilie 1 zi, le a t 7097.
în r ă d ă c in a C lu c e ru lu i şi v a le a p ă ră u lu i p ă n ă m l A rhivele Statului Bucureşti, B unuri Publice, C ondica M ânăstirii
T r o ia n şi T ro ia n u l p ă n ă în Ulm uleţu. Căluiul şi B ucovăţul N r. 722, filele 347-349. Textul este aproape identic
Şi ia r să fie sfintei şi d u m n e z e e ş tn m ăn ăstiri ce, c u al do cu m entu lu i Nr. 8 din 1 Sept. 1588. Vezi paginile 170-173.
s i zice C o şu n a, to t locul şi cu b ran işte şi cu livezi e
d in p r e iu ru l sfintei m ân ă s tiri şi ia r să ştie h o ta ră le
şi se m n e le : din p i a t r ă d in Ţ ă r m u r i d in p ă r u , p a n ă
în ste ja ră în tre U lm i şi ia r în şte ja ru l din ^ e j d i n ă
p â n ă în d r u m â şi p ă d r u m â p â n ă in U lm u l r a la' |
v u lu i p ă g â rlă p â n ă în locul P a la v u lu i şi g a r la P a n a 1

D O M N IA LUI Ş T E F A N S U R D U L
1591, M a i — 1592, Iunie.
1. ' '
1591 (7099), M ai 21.
Z a p isu l p rin care D u m itru din Sălcuţa, feciorul
jupânesii V işa, vinde partea lui de moşie din satul
Puleani, m ănăstirii Căluiul.
A d ic ă eu D u m i tr u o t S ă lc u ţa , feciorul ju p ă n e a s ii
Vişii, scris am a l m eu z ap is ca să să ştie, p e n tr u c ă
am v â n d u t şi am d a t p a r t e a m ea d e moşie d in satul
P u lean i, a tr e ia p a r te c â tă să v a aleage d i peste tot
h o ta r u l i c u ru m ân ii, sfintei m ăn ă s tiri ce să ch e a m ă
C ă lu iu l, u n d e iaste h r a m u l sf. N icolae M ir a lic h ia n u l,
d r e p t tr e i mii a s p ri g a ta , p e n t r u c ă am v â n d u t şi
am m iluit ca să fie sfintei m ă n ă s tiri de în tă r ir e şi
p e n t r u sufletul m ieu şi a l p ă rin ţilo r. în c ă am şi scris
şi la s f â n ta Proscom idie p ă r in ţii miei şi eu şi co­
p ii miei.
D r e p t a c eia am v â n d u t ' şi am m iluit cu a c e a s tâ
moşie, s f â n ta m â n ă stire c a re să num eşte m ai sus, ca
să fie moşie o h a b n ic ă şi în tă r ire sf. m ănăstiri. I a r
cine să v a scula d in r u d e n ia m ea sau din copiii miei
şi v a v r e a a strica, n im en ea să n u fie volnic cu v r e -o
b â n tu ia lă s a u val, ci să lase în p a c e cum am v â n ­
d u t eu şi am m ilu it; sa u o rice om din n eam ul m eu
v a v r e a a b â n tu i şi a ră sip i, a sp a rg e zapisu l meu,
acel om să fie p ro c le t de 318 p ă rin ţj, c a re a u fost
la N ic h e ia şi de sfânti 1 N ico lae. Şi am p u s şi m ă r ­
tu rii cum că am v â n d u t şi am m ilu it: ju p â n C a lo tă
clucer, j u p â n R a d u l p ostelnic O te te liş e a n u , ju p â n
R a d u l postelnic ot C e p tu r o a ie i R a d u l v ă ta f u l ot
D o b ric e n i şi D u m itr u n e p o tu -m ie u , I v a n log ofăt ot
D o b a , S ta n c iu l o t S â rb i, D u m i t r u o t D ăn c u liş i, Şo-
şoi o t R o b ă n e şti, S to ica o t C e p tu r o a i e , P o p a S ta n
ot S trejeşti.
D e la A d a m cu rsu l a n ilo r 7099, M a i 21 zile.
C ondica M ânăstirei Căluiul şi B ucovăţul, N r. 722, filele 503-4.
J
2.
1591 (7100), Septem vrie 10.
Z a p isu l p rin care Stepan sin Tram ăndan din
M urgaş (R om anaţi) vinde lui D an N a re ş din Gaia,
partea sa de moşie din M urgaş, partea S toicăi şi a lui
Nedelco.
A d e c ă e u S te p a n sin T r a m â n d a n o t M iurgaş
su d R o m a n a ţi scris-am şi m ărtu risesc c u acest al
m ieu zapis, ca să fie d e m a r e c r e d in ţă la m â n a lui
D a n N a r e ş ot G a ia , cum să se ştie că i-a m v â n d u t
p a r t e a m ea de moşie d in M u r g a ş , însă d in fu n ia
S toicăi şi a lui N edelco , însă a p a t r a p a r t e , şi d in
c â m p şi d in p ă d u r e şi d in a p ă şi d in seliştea sa tului
şi d e p este to t h o ta ru l, c â t se v a alege d i n t r ’ac e a s tă
p a r t e d e moşie ce scrie m ai sus, şi cu ştire a fra ţilo r
miei şi c u a tu tu r o r m egiaşilor d e p r in p r e ju r u l
locului. Şi c â n d am fă c u t a c e a s tă to cm eală, m ă rtu rie
în c ă a u fost: N ic u l v o rn ic u l o t G a ia s i b r a t ego
S ta n i P o p a G h e r g h i n a o t ta m i N e a g o e a l V işei
i P r e d a a l lui N e g re i U rsu l. Şi p e n t r u c r e d in ţa
p u su -m i-am şi p e c e te a m ai jos.
Şi i-o am v â n d u t-o d r e p t a s p ri g a ta , u g h i 3.
A c e a s ta scriem. S e p te m v rie 10, le a t 7100.
P ecete: E u S t e p a n a d e v e re z .
E u N ic u v o rn ic u l m arto r.
E u P o p a G h e r g h ia m arto r.
E u P r e d a al lui N e g r e m arto r.
E u S ta n logofătul m arto r.
E u N eag o e al V isei m artor.
E u U r s u l m ă rtu rie.
C o nd ica M ânăstirei Sadova.
 3.
1592 (7100), Februarie 16.
Porunca lui Ştefan Vodă Surdul, prin care dă­
ruieşte m ă n ă stirii Coşuna s a te le : P erişorul cu rum ânii,
H ieleşti, Siaca, Cioroiaşul şi Cât na s u (igonii, ce au
fo st ale lui Păruu m are logofăt.
C u m ila lui D u m n e z e u , eu Ştefan V o ie v o d şi
d om n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m arelui
şi p r e a b u n u lu i Io Io n â V o e v o d , d a t-a m d o m n ia mea
a c e a s tă po run fcă] a dom nii m eale sfintei şi d um ne-
zeeşti m ăn ăstiri d e la C o ş u n a , u n d e iaste h ra m u l
sfân tu lu i d u m nezăescului a r h ie r e u N ico lae al M i r a -
lichii, ca să fie sa tu l a n u m e P e rişo ru şi cu to t h o ­
t a r u l şi cu ru m ân ii şi cu H eleştii şi cu satul S iaca
cu to t h o ta r u l şi cu C io ro ia şu l veri c â tâ v a fi şi
s a tu l C ârna cu to t h o t a r u l şi cu ţ'g a n i şi cu to t ce
a u a v u t P â r v u l ce a u fost logofăt m are, p e n tr u c ă
aceste sate, ţig an i ce s ’a u zis mai sus, ei a u fost
m iluiţi m ai de n a in te v r e m e a p re P â r v u l ce a u fost
m are logofăt. D e c i î n t r ’a c e ia şi d o m n ia m e a am
d a t â şi am miluit pe s f â n ta m ân ăstire ce s a u zis
m ai sus, cu aceste ce s’a u scris m ai sus sate şi ţigani,
ca să fie la sfân ta m â n ă stire ce s ’a u zis m a i sus
d en în tă r ire a , ia r călu g ărilo r de a ju to ru , ia r P â r v u ­
lui logofăt vecin ică pom enirea. D r e p t ac e ia am d a tâ
şi do m nia m ea sfintei şi dum nezeştii m ăn ăstiri ce
s'au zisâ m ai sus, ca să fie aceste sate şi ţiga.ni
moşie m oştenito are şi o h a b n ic ă şi d e n im en ea să fie
n e c lă tită p reste zisa d om nii meale, că ia tă şi m ă r­
tu rie a m pus d o m n ia m ea p re toţi cinstiţii boiarii
d om nii m e a le : ju p â n Ia n e m arele b an al C ra io v e i
şi ju p a n D a n c iu m arele vo rn ic şi ju p a n D u m itru
vel logofăt şi ju p a n A n d r o n ic v istier şi V asile s p ă ta r
şi R a d u l comisul, T o m a stolnicul şi D u c a p ă h a r n ic
şi ju p a n I a n e m arele postelnic. Şi am scris e u D r a ­
gom ir M ic u l logofăt.
F e v r u a r i e 16 zile, le a t 7100.
A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri Bublice, Condica Mănăstirii
Căluiul şi Bucovăţul, Nr. 722, filele 380-381 şi 760*761.
4.
1592 (7100), F evruarie 18, B ucureşti.
Porunca lui Ş te fa n Vodă Su rd ul, p rin care întă­
reşte lui jupan A m eg a ban dreptul de stăpânire asu­
pra satului Bohan, cum părat dela m ai m u lţi oameni.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io Ş te fa n V o e v o d şi
d om n a to a t ă ţ a r a ru m â n e a sc ă , feciorul m arelu i şi
p r e a b u n u lu i r ă p o s a t Io Io n m arele voevod, dat-am
d o m n ia m ea ac e a stă p o r u n c ă a dom nii m eale boia-
rulu i dom nii m eale ju p a n A m egăi b an , c u feciorii
lui c â ţi D u m n e z e u îi v a d a , ca să-i fie lu i moşie în
B o h a n i p a r te a P u ţu lu i şi p a r t e a L u p u lu i B uzăian
i a lui A n d r e i i a C ă ra ş e i şi ia r a L u p u lu i şi cu
t o a t ă c e a ta lor, p e n tr u c ă o a u c u m p ă r a t b o iaru l
dom nii m eale m ai sus scris, a c e a s tă moşie cu tot
h o ta r u l d e la aceşti o am en i m ai sus zişi, d re p t. 5000
a s p ri gata. Şi ia r a u c u m p ă r a t b o iaru l d om nii m eale
A m e g a b a n u ocină în B ohani, p a r t e a Bogâi i a C orcii
i a C o stei i a Ţ iţă i i a L a rg u lu i i a D u d e i, p ă rţile
lor to a te de p re ste to t h o ta r u l, d r e p t 5000 a s p ri gata.
Şi ia r a u c u m p ă r a t b o ia r u l d o m nii m eale cel mai
s u s scris, moşie în B o h a n i p a r t e a lui T u d o r i a N e a ­
oşului i a S in tei, to a te p ă r ţile lor v e ri câ te să v a
a l e g e c u to t h o ta ru l, d r e p t 5000 a s p r i g a ta . Şi iar
a u c u m p ă r a t b o ia ru l d om nii m eale m ai sus zis ocină
l a B o h a n i, p a r te a V u e i t o a t ă o ric â tă să v a alege, de
p re ste to t h o ta ru l, p e n t r u c ă o a u c u m p ă r a t b o ia ru l
dom nii m eale ce te m ai sus a c e a s tă ocină d e la V u e a
şi d e la fetele lui, d r e p t 5000 asp ri g a ta . Şi i a r au
c u m p ă r a t b o ia ru l d o m nii m eale, A m e g a b a n u , care
m a i sus zis to t s a tu l B o h a n u l, cu to t h o ta r u l, c â t să
v a aleg e d e la aceşti o am en i care s â n t m ai sus zişi,
d r e p t 20.000 a s p ri g a ta . Şi şi-au v â n d u t ei moşiile
lor d e a lo r b u n ă v o e şi c u ştirea t o tu r o r m egiaşilor
şi a îm p re ju re a n ilo r locului, d in sus şi d in jos, şi
d in a in te a dom nii m eale.
D r e p t a c e a s ta am d a t şi d o m n ia m e a b o iaru lu i
d om nii m eale A m eg ăi banu , p re c u m iaste m ai sus
scris, c a să-i fie lui sa tu l B o h a n u l moşie o h a b n ic ă
lui şi feciorilor lui, n e p o ţilo r şi s tră n e p o ţilo r lor, şi
de n im e n e a să n u să clătească, d u p ă zisa dom nii
meale.
I a t ă şi m ă rtu rii am p u s do m nia m e a : ju p a n
E n e v el b a n a l C r a io v e i şi j u p a n D a n c iu l vel d v o r ­
n ic i j u p a n D u m itr u vel logofăt i Andjrpnie vistier
i D im a s p ă t a r i T o m a stolnic i R a d u comis i D u c a
p a h a r n i c i j u p a n E n e v el p o rta r. I is p r a v n ic u D a n -
c iu vel d vorn ic.
Şi am scris eu N eag o e g ra m a tic u , în m in u n a ta
c e ta te a Bucureştii.
F e v r u a r i e 18, leat 7100.
A c e s t izv o d s ’a u tă lm ă c it în lim ba ru m ân ească ,
d in c u v â n t în cu v â n t, d u p ă h riso v u l slovenesc de
m*ne D ionisie E cl[isiarh] 1785.
A rh ivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Episcopia R âm .
nicului, P achet 11, D ocum entul 7, original pergam ent şi copie,
(Secţia Istorică).
D O M N IA LUI ALEXANDRU CEL RĂU
1592, Iu n ie — 1593, S e p te m v rie .
1.
1592 (7100), Iulie 9.
Z apisul lui Şerban, N eagul şi N enciul fecio rii lui
P ăduche la m âna Sta n ciu lu i R oşul, pentru o moşie
din Somor.
A d ic ă Ş e rb a n şi N e a g u l şi N en ciu l feciorii lui
P ă d u c h e d in S om or, fă c u t-a m ac e s tâ a l n o s tr â zapis
la m â n a S ta n c iu lu i R o şu l c u a f ră ţâ n i-s ă u B a rb u l,
feciorii L u p ii care a u fost şezut şi m ai în ain te
v re m e p e ace moşie a n o a s tră la Som ora. D e c i noi
ne-am socotit to ţi d im p r e u n ă şi am f ă c u t moşie
v â n z ă to a r e . D e c i am în t r e b a tâ pe to ţi moşnenii,
am socotit şi a m î n t r e b a t şi p ă S ta n c iu c u frati-său
B a r b u ce scrie m ai sus, că li s’a u c ă z u t să-i în ­
tr e b ă m şi nim eni n u s 'a u afla tă să o cu m p e re . Şi
s’a u a fla t să o c u m p e re şi ne-am tocm ită d e a n o a s tră
b u n ă voie, d ă le-o am v â n d u t d r e p t b a n i g a t a taleri
4 3 , c a să le fie lor moşie şi feciorilor lor şi n ep o ţilo r
lor şi str ă n e p o ţilo r lor şi cine să v a tr a g e d in n eam ul
lor, ca să o ţie cu b u n ă pace. I a r cine să v a (scula)
c u v re -o g â lc e a v ă să fie to t d e la noi şi d e la feciorii
noştrii, şi să fie b lestem aţi de 318 p ă r i n ţ i d e la N ik eia,
să lă c u ia sc ă cu I u d a şi c u A r ia î n t r 'u n loc şi î n ­
c h in a ţi d om nii cu u g h i 20 , care să v o r scula cu vre-o
g â lc e a v ă a s u p r a a c e s to r b o ieri ce scrie m ai sus. Şi
c â n d am v â n d u t a c e a s tă moşie p a r t e n o a s tră d ă n
S ă m o râ , a l treile p a r t e d u peste t o t ă h o ta ru l, din
c â m p u , d in p ă d u r e , d in a p ă , să o ţie cu pace. I a r să
fie volnici s ă lepede b an ii şi celorlalţi p ă rta ş i care
v o r fi n e lă c u ito ri cu ei, p e n tr u c ă noi i-am în t r e b a t
şi n e -a m r u g a tă d e n e -a u a d a t â aceşti b a n i ce scriu
mai sus to ţi gata. Şi c â n d i-am lă c y t acest zapisâ,
m ă r tu r ii fo st-au m ulţi o am eni burii; c a re v o r iscăli
mai jos şi peceţile p e n tr u c r e d in ţa ne-am p u s noi
degetile n o a s tră ca să să crează.
Iule 9 zile, 7100.
E u Ş e rb a n , eu N e a g u l, e u N en ciul, eu M a t e i
m a rto r, e u N ecola m arto r.
A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica N r. 443»
filele 1045*1046.
2.
1592 (7101), N oem vrie 26.
Scrisoarea jupănesii M aria şi a fiului ei Şă rb a n
postelnic din Coiani, p rin care vând satul V ianul lui
R a d u l a rm a ş din Cepluroae.
In n um ele T a tă lu i şi a l F iu lu i şi a l D u h u lu i
S fâ n t, T r o i ţă n e d e s p ă rţită , A m in . I a tă că am scrisa
eu j u p â n e a s a M a r i a şi cu fiiu-m eu Ş ă r b a n â poştei-'
nic d in C o ia n i ac e a stă c a rte a no astră, j u p â n R a ­
d ului a r m a ş o t C e p tu r o a e , p re c u m să să ţtie că i-am
v â n d u t â noi u n s a tâ a n u m e V i a n u l d r e p t 30.000 d e
a sp ri, de a n o a s tră b u n ă voe şi cu ştire a tu t u r o r ,
ca să i fie lui oh ab n icâ.
Şi în c ă şi m ă r tu rii am p u s : C a lo tă d in G r ă ­
d işte slu jito riu şi B â rc e a log ofăt d e n B âcşam şi
A r a n e t e lo g o făt şi R a d u l d e n C e p tu r o a e postelnic
şi R a d u l d in O te te liş a n i p o ste ln ic şi H ie r a logofăt
d in B ăb u le şti şi D a n logofăt de o raş d in B u z ău şi
P ă t r u logo făt din Făicoi.
Şi a m scris eu D r ă g h ic i logofăt d en O re şti.
N o e m v rie 26 zile, le a t 7101 (1592).
A rh iv ele Statului Bucureşti, B unuri Publice, C ondica Mâ»
năstirilor Căluiul şi Bucovăţul, N r. 722, filele 202-203.
3.
1592 (7101), D ecem vrie 1, B u cu reşti.
Porunca lui A lexa n d ru cel R ău, p rin care întă­
reşte lui R a d u l arm aş stăpânirea asupra sa tu lu i Vianu,
cum părat dela jupâneasa M aria şi feciorul ei Şărban,
din Coiani, sat pe care R a d u l A r m a ş îl dăruieşte m ă ­
năstirii dela Cepturoae, D om nul întărind dania făcută.
C u m ila lui D u m n e z e u , eu A le x a n d r u V o iv o d
şi d o m n â a to a tă Ţ a r a R um ân e ască, feciorul m a r e ­
lui şi p r e a b u n u lu i B o g d a n â V o iv o d , d a t- a m d o m ­
nia m ea a c e a s tă p o r u n c ă a dom nii m eale, b o ia ru lu i
domnii m eale ju p â n u lu i R a d u l a rm a ş u d e la C e p ­
tu roae, d im p re u n ă cu feciorii lui c â ţi D u m n e z e u îi
va d ă ru i, c a să fie a l lu i s a tu l V ia n u l to a tă siliştea,
din a p ă şi d in p ă d u r e , d in c â m p u peste to t h o ta ru l,
p e n tr u c ă l-a u c u m p ă r a tă b o ia ru l dom nii m eale ju ­
p â n u l R a d u l arm aşu , a c e s tâ m ai sus n u m it s a tu l V i a -
nul, d e la ju p â n e a s a M a r i a şi d e la feciorul ei Ş ă rb a n
d ela C o ian i, d r e p t 30.000 a sp ri. I a r d u p ă ac e ia bo-
erul dom ni; mele R a d u l arm aş, e l a u v e n itâ însuşi
în a in te a dom nii m eale d ă a u d a t â a c e a s tâ m ai sus
s c r i s s a tâ sfintei şi d u m n ezeeştii m â n ă s tiri d e la C e p ­
turoae, u n d e este h r a m u l sfân tu lu i şi a r h ie r e u şi
fă c ă to ru l de m in uni N ic o la e d e la M ir e lis h ia , p e n tr u
v ecinica pom enire, să fie lui şi feciorilor lui. Încă
şi blestem a u lă s a tâ b o ia ru l dom nii mele ce s'au
s c r i s m ai sus R a d u l arm aş, cene v a ră m â n e în u r m a
lui d in ru d e n iile lui şi v a v r e a să se isp itea scă să
ia a c e s t s a tâ V ia n u l d e la sfâ n ta m ân ăstire, ia r ei să
fie b lestem aţi d e 318 p ă r in ţ i dela N ic h ia şi să a ib ă
p a rte cu I u d a şi c u A r ia în veac. ce v a să fiie.
D r e p t aceia l-am d a t şi d o m n ia m ea sfintei m â ­
năstiri ca să-i fie s a tu l V ia n u l o h am n icâ şi d e n i­
meni n e b ă n u it d u p ă p o r u n c a dom nii mele.
I a tă că şi m ă r tu r ii am p u s d o m n ia m ea pe ju­
p a n I a n e v el b a n â a l C ra io v ii şi ju p â n u l G h e r g h e
vornic (?) J u p a n M i t r e biv vel vo rn ic i D a n c iu l vel
vornic i B a rb u vel s p ă t a r şi S ta ta s c h e l(? ) vel v istie r
i T u d o r comis i D im a v el stolnic i Iane p a h a r n i
i S ta n c iu l postelnic i is. H ie r a logofăt ot O re ş ti, am
scris în B ucureşti.
D ic h e m v r ie 1, leat 7101 (1592).
A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica M înă-
stirii Căluiul şi Bucovăţul, N r. 722, fila 202.
D O M N IA LUI MIHAI VITEAZUL
1593, S e p te m v rie — 1600, N oem vrie 25.
1. ^
Fără an, A u g u st 31.
Cartea lui jupan M anta vel ban al Craiovei, prin
care întăreşte m ănăstirii dela Coşuna, dreptul de stă­
pânire asupra a două fu n ii de loc din Radovan, cum ­
părate dela Nicola, feciorul lui Petco ş i dela nepotu
său Voinea.
S cris-am j u p a n M a n t a vel b a n al C ra io v e i
ac e a stă c a rte a m ea, sfintei m ă n ă s tiri d e la C o ş u n a
und e iaste h ra m u l S tă ii N icolae fă c ă to riu lu i de
m inuni, ca să-i fie d o u ă funii d e loc care a u c u m p ă r a t
sfânta m â n ă stire d e la N icola, feciorul lui P e tc o şi
dela n ep o tu -să u V o in e a d in R a d o v a n , p e n t r u c ă a u
c u m p ă r a t s fâ n ta m â n ă s tire a c e a s tâ moşie d r e p t 1400
de a s p rii gata. Şi a u v â n d u t d e a sa b u n ă voie şi
cu ş tire a m egiaşilor şi m ă r tu r ie a n u m e V o ico şi
L u p u l p â r c ă la b i S ta n c iu l i p o p a R a d u l o t B â rca.
P e n tr u c ă am p u s sfintei m ăn ăstiri aceste ce s 'a u zis
mai sus m ă rtu rii, în c ă c a rte d e m oştenire n u am să
d a u sfintei m ă n ă s tiri că în c ă a u fost v â n d u t N icola
m ai d e n n a in te ju p â n u lu i A rm e g a b a n u l nişte moşii
din C io tu r a . D e c i a m d a t a c e a s tă c arte A rm eg ăi şi
să fie şi a c e a s tă moşie c a r e iaste v â n d u t ă sfintei
m ăn ăstiri î n tr u a c e a s tă c arte. în c ă a u fost v e n it
N icola şi în n a in te a m ea de a u sp u s cum că a u fost
' ’â n d u t a c e a s tă moşie cu fraţii lui, sfintei m ăn ăstiri
de b u n ă v o ia lor şi e u în sum i j u p a n M a n t a vel b a n
?i O p r e a v o rn ic d in G a b r u l şi V lă d it d in C re ţe şti.

P e n t r u ac e a s ta ac e a s ta am d a t ac e a stă moşie a sfin­
tei m ăn ă s tiri să fie în p a c e de c ă tre toţi oam enii, ci
s ă fie sfintei m ăn ăstiri de m oştenire în v e a c i v e a -
cilor, am in. Şi am scris H a m z a d in C reţeşti.
A u g u s t 31 zile, le a ţ n u e.
A rh iv ele Statului Bucureşti, Condica M ânăstirei Căluiul Şi
B ucovăţul, N r. 722, fila 653.
2. * ■
• F ără an, Sep tem vrie 4.
Porunca. Iui M ihail Voevod, p rin care voiniceşte
pe egum enul Popa M acarie şi pe călugării m ănăstirii
Coşuna să stăpânească m oşia din Radovan-
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h a i l V o e v o d şi
dom n, d a t- a m d o m n ia m ea a c e a s tă p o ru n c ă a dom ­
niei m eale acestor c ă lu g ă ri a n u m e egum enului P o p a
M a c a r i e dela sfân ta m â n ă stire ce se num eşte Coşuna,.
c a să fie volnici cu a c e a s tă c a rte a d om niei meale
să stă p â n e a s c ă moşia d e la R a d o v a n v eri câţi omeni
a u în c h in a t şi a u d a t locuri şi a u d a t a sp ri, m ăcar
d e a r fi d a t a s p ri ju m ă ta te , să nu fie volnici să.
î n to a r c ă m oşia; şi să fie volnici călugării cu această
c a r te a dom niei m eale ca să s tă p â n e a s c ă moşia
a cesto r o am eni ce s ’a u zis m ai sus, ce a u înch in at
şi a u lu a tâ şi asp ri şi î n t r ’a ltâ c h ip â să nu fie a
b â n tu i şi a opri peste a c e a s tă c arte a dom niei meale.
î n c ă (şi) acel om r ă u v a p ă ţi de c ătre d o m n ia mea.
Şi î n t r ’a l t â c h ip să n u fie p este zisa dom niei m eale.
Şi însum i am zis dom nia mea.
S e p te m v rie 4 ( fă r ă leat). |
A rhivele Statului Bucureşti, C ondica M ânăstirei Căluiul şi
B ucovăţul, N r. 722, filele 832-3.
3.
F ără an, N oem vrie 3.
Porunca lui M ihai Voevod, prin care întăreşte
m ănăstirii Coşuna, dreptul de stăpânire asupra satu■
lui Radovan, cum părat de călugării acelei mănăstiri*
C u mila lui D um nezeu, Io M i h a i V o e v o d şi dom n,
d a t am dom nia m ea a c e a s tă p o r u n c ă a d om niei mele
^ceştii sfinte m ăn ă s tiri d e la C o şu n a, u n d e iaste h r a ­
mul Sf. N icolae a l M ir a lic h ii, ca să fie ei satul R a ­
d o v an u l, p e n t r u că a u v e n it c ă lu g ă rii d ela sfâ n ta
m â n ă stire şi aşa a u sp u s cum că a u c u m p ă r a t ei
moşia a sa tu lu i R a d o v a n u l d< la săteni, 34 de funii
şi a u d a t călu g ării b a n ii la N ic a v istieru l b iru rile
lor, a s p r i 11.840. Şi ia r a u d a t în m â n a să t^ a ^ ilo r
asp ri 12 .0 0 0 , p e n tr u a c e a s tă m ai sus zisă moşie."ssi
iar a u p lă t it călu g ării d e la sfâ n ta m â n ă s tire la b a ­
nul A rm e g a , a s p ri 12.000 p e n t r u ac e a stă m a i sus
scrisă moşie, p e n t r u c ă a u v enit A r m e g a b a n u l în a ­
intea dom nii mele şi a ş a a u sp u s cum că a u p lă tit
el aceste b iru ri în m â n a m ai sus zişilor să te a n i din
R a d o v a n , din ju d e ţu l D oljiu, ca să ţie el a c e s t m ai
sus scris sat, ia r d o m n ia m ea am c ă u t a t şi am ju ­
decat p re d r e p t a te şi p r e leagea lui D u m n e z e u cu
toţi cinstiţii d re g ă to rii d om nii m eale şi a m d a t d o m ­
nia m ea călu g ărilo r dela s f â n ta m â n ă s tire c a să p l ă ­
tească ei aceşti 12.000 d e a s p ri b a n u lu i A rm e g a şi
să ţie ei sa tu l R a d o v a n u l. Şi i a r a u p lă ti t călu g ării
dela s f â n ta m ân ăstire b iru rile lor la cisla cea mică,
aspri 26-0. Şi i a r a u p l ă t it c ă lu g ă rii d e la sfân ta
m ânăstire, boi p a tr u , d r e p t 1000 a s p ri şi ia r a u p l ă ­
tit călu gării, la o a ia u sc ată a s p ri 280. Şi i a r a u p l ă ­
tit c ă lu g ă rii b iru rile lo r a s p r i 880. Şi ia r să fie vol­
nici călugării ca ori u n d e v o r afla p e M o ş , să-l tr a g ă
p e n tru aceşti 12.000 de a s p r i ce a u fost d a t A rm e g a
ban u l p e n t r u acest sat, i a r M oş, el a u fugit cu aceşti
mai sus scrişi asp ri. Şi î n t r ’a lt c h ip să nu fie d u p ă
c u v â n tu l dom niei mele.
Şi is p ra v n ic ju p â n Iv a n vel dvornic.
Şi s ’a u scris în lu n a lui N oem vrie în tre i zile.
F ă r ă leat.
Io M i h a i V o e v o d (n e c e te a dom nească).
A rhivele Statului B ucureşti, Bunuri Publice, C ondica N r.
443, fila 121.
 4.
F ără an, F evruarie 14 .
Porunca lui M ih ail Voevod p rin care întăreşte
dregătorilor să i: jupân R adul vel clycer, jupân Preda
vel sp ă ta r ş i jupăn Stroe vel stolnic, stăpânirea asupra
sa tu lu i P leniţa cu rum ânii ei, cu dreptul de a lua tot
venitul boeresc dela rum âni.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h a i l V o e v o d şi
D o m n d a t - a m dom nia m ea a c e a s tă p o ru n c ă ă domniei
m ele cin stiţilo r d re g ă to rilo r d om nii mele, ju p ân u lu i
R a d u l v el c lu c e r şi ju p â n P re d e i S p ă t a r şi ju p ân
S tro e vel stolnic ca să fie volnici cu a c e a s tă carte
a dom nii mele ca să ţie sa tu l P le n iţa tot, cu to t ho­
t a r u l şi cu toţi rum ânii, p e n t r u c ă e a lor b ă tr â n ă
şi d r e a p t ă moşie şi de m oştenire. Şi am v ă z u t dom nia
m ea şi cărţile a le a lto r b ă t r â n i domni, c a re a u fost
m ai în a in te d e d o m n ia m ea. D r e p t a c e ia şi voi
o am enilor d e la P le n iţa d in sat, d e vrem e ce veţi
v e d e a a c e a s tă c a rte a dom nii mele, ia r voi să aveţi
a v ă d a g ă le a ta şi d a tu r ile şi to t v e n itu l boeresc.
Şi să fie volnice slugile cinstiţilor d re g ă to rilo r domnii
mele ce s â n t mai sus scrişi, c u ac e a s tă c a r te a dom nii
mele, ca să ia to t v e n itu l boeresc dela ru m ân i dela
P le n iţa şi d e la to t satul, ia r c a re s 'a r ispiti a sta
îm p o triv ă , acela om r ă u se v a p ed ep si d e la d o m n ia mea.
Şi î n t r 'a l t c h ip să n u fie peste zisa dom nii mele, că
singur am zis d o m n ia mea. I a r voi de v ă v a p ă re a
cu s trâ m b u l să veniţi de f a ţă la d iv a n şi să v ă a d u ­
ceţi cărţile, că n u v a fi făţărie.
F e v r u a r i e 14, l ă r ă leat.
A rh iv e le Statului Bucureşti, C ondica M ănăstirii Căluiul şi
B ucovăţul, N r. 722, fila 576.
5.
F ără an, N oem vrie 22. ,
Porunca lui M ihai Voevod, p rin care împuterni­
ceşte cu cartea sa pe S o co l postelnicul ca să aleagă
m ă n ă stirii B ucovăţ, m oşie în satul Cioroiaşi, pe care
o va a lă tu ra satului P erişor.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h a i V o iv o d şi
Dom n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , d a t- a m d o m n ia
mea ac e a s tă p o r u n c ă a d om nii m eale, slugii dom nii
m eale Socol postelnicul, ca să fie volnic c u a c e a s tă
c a r t e a dom nii m eale c a să a le a g ă moşie sfintei m ă ­
năstiri d e la B ucovăţ, d in s a tu l C io ro iaşu l de c ă tre
alţi săteni, ca să o lip e a s c ă lâ n g ă s a tu l P e rişo ru l
p r e c u m a u fost aleas d ă P â r v u clucer, c a s ă p u ie
p i e t r e p recu m a u lo st în se m n a t şi m ai d in n a in te
v r e a m e a . I a r voi să ten ii c a r e n u v eţi v r e aşa, ia r
s l u g a d om nii m eale ce .s'au zis m ai sus să fie volnic
s ă ia as p rii î n d ă r ă t p recu m a u fost c u m p ă r a t ă dela
v o i şi ce v a fi p lă t it p e n t r u b ir u v o s tr u şi to t ce
v a fi c h e ltu it p e n t r u a c e ş tă p r ic in ă şi n im e n i s ă n u
am estece a -i b ân tu i. Şi î n t r 'a l t c h ip să n u fie p re ste
z i s a d om nii meale. Şi însuşi am zis d u m n ia m ea.
N o em v rie 22 ( f ă r ă leat).
A rh iv e le Statului Bucureşti. Condica M ănăstirilor Căluiul şi
Bucovăţul,* N r. 722, fila 775 şi condica N r. 443, fila 156 v.
6.
Fără an, Februarie 16, G herghiţa
Porunca lu i M ihai Voevod prin care întăreşte
m ănăstirii Coşuna de lângă Craiova, stăpânirea a su ­
pra unei p ă rţi din sa tu l Radovan, fostă a popei O prea
şi cum părată de către călugări p entru m ănăstire.
C u m ila lu i D u m n e z e u , Io M i h a i l V o e v o d şi
dom nu a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , fe c io ru l m a re lu i
Şi p r e a b un ulu i, ră p o s a tu l Io P ă tr a ş c o V o e v o d ,
d a t-a m dom nia m ea a c e a s tă p o ru n c ă a dom niei mele
sfintei şi d u m n ezeeştii m â n ă s tirii de lâ n g ă C r a io v a
pe se c h ia m ă C o ş u n a , u n d e iaste h r a m u l s fâ n tu lu i
!erarh u şi fă c ă to riu lu i d e m in u n i N ico lae, ca să fie
moşie în s a t R a d o v a n , p a r te a p o p e i O p r e i , to a tă
câ tă se v a aleage.
 P e n tr u că a u c u m p ă r a t călugării d e la P o p a
O p r e a a c e a s tă moşie, în c ă m ai d e n a in te a vream e,
ia r p o p a O p r e a , el ia r s ’a u a p u c a t de că lu g ă ri şi
aşa a u zis că n u i-au p l ă tit ac e a s tă moşie p re ţu l
tot. I n tr 'a c e ia călu g ării ei a u d a t leage p o p e i O p r e i
c a să jure cum că n u i-a u p lă tit wdinaintea lui ju ­
p a n C a lo tă vel b an al C raiovei.' D eci oam eni buni,
n 'a u lă s a t pe p o p a O p r e a să ju re nici cum. E i s’au
to cm it cu călugării” şi i a r a u m ai d a t c ă lu g ă rii p o ­
p ei O p r e i în că 400 de a s p ri din n a in te a lu i ju p an
C a lo tă vel b a u şi d in n a in te a m egiaşilor şi o a ­
m eni buni. > ju p â n u l M ir o s la v vistier şi d e la ju p â n e a s a lu i C a le a ,
Şi a m v ă z u t d o m n ia m ea şi c a r te a lui jupan
C a lo tă v e l b a n de tocm eală. D r e p t a c e ia am dat
şi d o m n ia m ea sfintei şi - d u m n e z e e ştii m ănăstiri
a c e a s t ă moşie, p a r t e a p o p e i O p r e i to a tă , c a să-i fie
în tr u m oştenire şi o h a b n ic ă şi d e n im en ea să n u să
clă te a s c ă d u p ă c u v â n tu l dom niei meale.
I a tă şi m ă rtu rii a m p u s d o m n ia m ea pe ju p a n
Iv a n vel d v o rn ic şi ju p a n C h e s a r vel logofăt şi
j u p a n N e g re vel s p ă t a r şi j u p a n R a d u l vel comis
şi ju p a n Ş e rb a n vel p a h a r n ic şi j u p a n S tro e vel
stolnic şi ju p a n P r e d a v el postelnic. Şi isp ra v n ic
ju p a n C h e s a r vel logofăt.
Şi am scris eu Iv a n lo gofătu l în G h e r g h iţa , în
lu n a lui F e b r u a r ie , în 16 zile. F ă r ă le a t 1
Io M i h a il V o e v o d (p e c e te a dom nească).
A rh ivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica 443, J
filele 124 v. — 125.
7.
1593 (7102), D ecem vrie 2.
P orunca lui M ih a il Voevod, prin care întăreşte
lui jupân R a d u fo st spătar, stăpânirea asupra părţii
ce o poseda M iroslav vistier din Rahova, în sa tu l Cio­
roiu şi pe care o cum părase dela acesta şi jupâneasa
lu i C a h a.
C u mila lui D u m n e z e u , Io M i h a i l V o e v o d şi
dom n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m arelu i şi
p r e a b u n u lu i P ă tra şc o V o e v o d , d at-am d o m n ia mea
această p o r u n c ă a dom nii m eale cinstitului d r e g ă to ­
riului d om nii m eale, j u p â n R a d u lu i ce a u fost m are
s p ă ta r şi feciorilor lui câţi D u m n e z e u îi v a d ăru i,
ca să fie lui moşie în C io ro iu , p a r t e a lui M ir o s la v
vistier d in R a h o v a , to a tă v e r ic â tă să v a aleg e d u
p reste to t h o taru l, p e n tr u c ă a u c u m p ă r a t-o cinstitul
d re g ă to ru l dom nii ireale ce s ’a u zisâ m ai sus d ela
d r e p t 7000 de a s p ri g a ta . I a r ju p â n u l M ir o s la v v is­
tierul, el a u c u m p ă r a t c u aceşti m ai sus zişi a sp ri, o
p a r te d e moşie dă Bârseşti d e la C h irco , în să ac e a s tă
mai sus zisă d in C io ro iu , el a u fost s c h im b a tâ m ai
d in a in te vrem e, încă în zilele ră p o s a tu lu i P ă t r u V o e ­
vod, M ir o s la v v istieru l cu R a d u l s p ă ta ru l, d e i-au
d a t j u p â n M ir o s la v vistieru l p a r te a lui d in C ioroiu
ju p â n u lu i R a d u l s p ă ta r , i a r j u p â n R a d u l s p ă ta r, el
a u d a t ju p â n u lu i M ir o s l a v vistier, p a r t e a lui din
Boldeşti şi din P e s tre to a tă . I a r c â n d a u fost în zi­
lele M i h n i i V o ev o d , ei a u fost sc h im b a t d e a u lu a t
ju p â n u l R a d u l s p ă t a r p a r t e a lui d in Boldeşti, ca să
fie la m â n a lui. ia r M ir o s la v vistier, să ţie p a r t e a
lui d in C ioroiul. I a r d u p ă a c eia M i r o s la v vistierul,
el a u v â n d u t p a r te a lui d in C io roiu R a d u lu i s p ă ta r
to ată, d r e p t 7000 de asp ri gata, în c ă în zilele M ih n ii
V o ev o d . Ia r d u p ă a c eia R a d u l s p ă ta r, el a u d a t
p a r te a lui d in Boldeşti H ie r ă i log ofăt şi ju p â n e s ii
l u i, S ta n a . A ş a s’a u tocm it j u p â n R a d u l s p ă t a r cu
ju p ân M ir o s la v v istier şi cu H ie r a logofăt de a lor
b u n ă voie şi cu ştirea t u t u r o r b o ia rilo r şi d in a in te a
domnii m eale. D r e p t ac e ia am d a t şi d o m n ia m ea
ju p â n R a d u lu i s p ă ta r, ca să-i fie lui a c e a s tă moşie
d i n C ioroi, p a r t e a lui M i r o s la v vistier, v e r ic â tă să
v a alege, moşie o h a m n ic ă lui şi feciorilor şi n e p o ţilo r
şi stră n e p o ţilo r şi de nim eni să fie c lă tită p r e s te zisa
domnii mele, că ia tă şi m ă r tu rii am p u s d o m n ia m e a :
j u p â n M i t r e v el vornic, j u p â n A n d re i vel logofăt,
P a n g r a tie vel vistier, D u m i t r u v el s p ă t a r i Pană
vel comis i S â r b u l stolnic i M a n t a vel paharnic
i C o c e v el postelnic. I s p r a v n i c M i t r e vel vornic.
D e c h e m v r ie 2 zile, le a t 7102.
A rh iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica Mân?»
ştirilor C ăluiul şi B ucovăţul, N r. 722, fila 453=4.
M O N O G R A FIA J U D E Ţ U L U I D O L J

T IP Ă R IT Ă S U B ÎN G R IJIR E A

D-LUI DR. C. S. N ICOLĂ ESCU-PLOPŞOR

D ir e c to ru l A r h i v e l o r S t a t u l u i , a l I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e N a ţ i o n a l ă
şi a l M u z e u l u i R e g i o n a l al O l t e n i e i d i n C r a io v a

SECRETAR DE R E D A C Ţ IE

PREOT D. B Ă L A Ş A