UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIEȘTI

Facultatea de Litere și Științe

Domeniul: Pedagogie
Program de masterat: Management educațional și integrare europeană

BUGETUL DE TIMP AL ELEVULUI

- Managementul timpului și stresului –

Profesor coordonator:
Lect. univ. Dr. Stan Emil

Susținători:
Grigore Marius

Ploiești
2015

1
CUPRINS:

INTRODUCERE, PREMISE ............................................................................... 3

I. PREZENTAREA ȘI EVALUAREA CHESTIONARULUI .......................................... 4

I.1. Dimineața ......................................................................................................... 5
I.2. Timpul petrecut în instituția de învățământ ..................................................6
I.3. După-amiaza .................................................................................................... 6
I.4. Seara .................................................................................................................. 7
I.5. Timpul liber .......................................................................................................8

II. INTERPRETĂRI FINALE ...................................................................................9

III. RECOMANDĂRI ............................................................................................10

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................11

2
I. PREMISE

Timpul a reprezentat, întotdeauna, un fenomen greu de înțeles.De aceea, timpul a fost

definit de foarte multe ori prin mijloace diferite, defiecare dată, raportându-se la fenomenele
ce dețin arii de influență exterioare foarte apropiate.În dicționarii timpul este definit cu
influențe tehnice,rigide, ce nu permite o înțelegere clară asupra acestei noțiuni. Dicționarul
Oxford explică timpul ca „procesul indefinit și continuu al existenței evenimentelor în trecut,
prezent și viitor, privit ca o unitatea” sau „un continuum nonspațial linear în care
evenimentele apar într-o ordine aparent ireversibilă”1. Sub o altă formă, sub influențe
telologice, întâlnim o încercare de definire a timpului puțin confuză având ca mod de
exprimare, și o anticipare a înțelegerii, uzuale limbajului comun: „ Dacă nimeni nu ar încerca
să afle asta ( ce este timpul) de la mine, știu ( ce este timpul); dacă eu aș vrea să explic
noțiunea cuiva care mă întreabă, nu știu. Cu toate acestea, afirm cu încredere că știu fiindcă
dacă timpul nu s-ar scurge, nu ar exista timp trecut, iar dacă n-ar mai fii să vină nimic, n-ar
mai exista viitor, care, dacă nu ar exista nici el, n-ar mai exista timp prezent.”2
Viața este influențată în mod direct de timp, aceasta se coordonează în funcție de
timp. O bună manageriere a timpului sau consumarea acestuia într-un mod productiv prin care
timpul să ajute la dezvoltarea ființei umane atât intelectual, spiritual dar și fiziologic, poate
duce la progresul continuu a ființei umane. Înțelegerea, distribuirea și managerierea timpului
trebuie realizată încă din copilărie, în primul rând, pentru a putea deprinde în mod gradat acest
lucru ca și stadiile de învățare, în al doilea rând, timpul nu se mai întoarce niciodată iar fiecare
estimare temporală, în orice unitate de măsură dorită și cunoascută de către om, nu mai poate
fi redobândită.
Elevul este cel mai nociv cu privire la pierderea sau câștigarea timpului său. Pe de o
parte, timpul câștigat influențează progresul acestuia de învățare și automat anticipează o
faculitare asupra parcurgerii și trecerii problemelor ce vor veni în viitor pe de altă parte, o
pierdere a timpului presupune și un eșec ce va fi proiectat în viitor și va influența în mod
negativ toate înecercările acestuia de a îndeplini un țel, o dorință sau, afundându-ne în partea
extremă, lupta de supraviețuire continuă cu societatea în care trăim. O bună manageriere a
timpului, încă din copilărie, poate facilita existența umană.

1
Prof. Consilier Carmen COJAN, Managementul timpului școlar, stidiu de cercetare realizat în cadrul Colegiului
Național Pedagogic Gheorghe Lazăr, Cluj-Napoca, 2010;
2
Fericitul Augustin, Despre cetatea lui Dumnezeu I, trad. de Paul Găleșanu, Ed. Științifică, București, 1998, p.
405.

3
II. PREZENTAREA ȘI EVALUAREA CHESTIONARULUI

Chestionarul „ Bugetul de timp al elevului ” își propune ca și scop înțelegerea și

promovarea timpului ca și valoare deoarece este un bun rar, limitat, nu poate fi cumpărat sau
transmis de la o persoană la alta, nu poate fi stocat acumulat, pus deoparte, nu poate fi dilatat
sau mărit iar consumarea lui este irevocabilă.3Acest chestionar este destinat în mod direct
elevilor pentru a putea evalua situația în mod real și actual asupra mangerieri propriului timp.

Ipoteze:
● actualizarea unei situații reale asupra conștientizării timpului din perspectiva elevului;
● verificarea consumului de timp în mod eficient / ineficient;
● apartenența influențelor sociale, exterioare asupra petrecerii timpului;
● crearea unei perspective asupra eficienței / ineficienței unităților de învățământ și a
cadrelor didactice;
● contorizarea influențelor pozitive / negative provenite din partea mediului familiar în
● petrecerea timpului;
● urmărirea perspectivei proprii a elevului asupra eficienței / ineficienței managerierii
timpului personal.
● realizarea împărțirii timpului elevului în fucție de schema timpului

Cercetarea, de față, s-a realizat în cadrul Colegiului Alexandru Ioan Cuza din Ploiești
având ca subiecți 20 de elevi, 13 de sex feminin și 7 de sex masculin, de la clasa a XII-a F,
profil uman. Interpretarea chestionarului s-a realizat și estimat la nivel de clasă. Pentru o mai
eficientă urmărire a scopurilor prezentate în ipoteze, chestionarul a fost structura în 5 părți ce
reprezintă momentele esențiale dintr-o zi a unui elev: dimineața, timpul petrecut la școală,
după-amiaza, seara și timpul liber. S-a recurs la această împărțire deoarece toți elevii învață în
ciclul de studii de dimineață și sa ținut cont de faptul că aceștia sun clasa a XII-a și se
pregătesc pentru examenul de Bacalaureat. În această cercetare s-a utilizat ca repere
temporale: ziua = 24 h / 1 h = 60 min. / 1 min. = 60 secunde; și pentru estimarea temporală s-a
utilizat strcutura: h (oră) / min. (minut) / s. (secundă).

3
Cf. Constantin CUCOȘ, Timp și temporalitate în educație. Elemente pentru un management al timpului școlar,
Ed. Polirom, Iași, 2002

4
1. Dimineața

Un moment esențial, dintr-o zi obișnuită a unui elev, o reprezintă dimineața, ținând

cont de faptul că elevii intervievați învață în ciclul de dimineață.Un moment esențial, în
această etapă, este reprezentată de ora de sculare, tocmai pentru a putea manageria eficient
timpul rămas în fucție de activitățile absolut necesare elevului în etapa de dimineață. Un
procentaj de 50 % din elevi utilizează ora 6 ca și o oră confortabilă pentru trezit.
Omul, prin strcutura sa și tendința sa animalică, deține anumite ritualuri ce sunt absolut
necesare în existența sa. De aceea printre aceste ritualuri întâlnim hrănirea, menținerea
sănătății. În ritualul de dimineața putem asocia aceste lucruri cu micul de jun unde o mare
parte a evlevilor ( 40 %) au declarat că sar peste acest lucru iar ceilalți acordă pentru micul de
jun în mediu 10 min. , o estimare temporală ce se află în parametri normali ținând cont de
vârsta dar și de faptul că învață de dimineață la școală. Un aspect negativ ce reiese din acest
ritual faptul că mulți dintre elevi nu mai servesc micul de jun, ce reprezintă momentul de
hrană esențial pentru o bună dezvoltare și menținere sănătoasă a organismului. Igiena
personală este respectată de către toți participanții aceasteia fiindu-i atribuită în medie 20 min.
,sau mai mult, în funcție de sex și de nevoințele personale proprii. Dintr-un alt punct de
vedere, dimineața implică și este legată și de școală. Un procent de 70 % de elevi nu pregătesc
temele de dimineață iar ceilalți în medie 10 min. La polul opus există un nou ritual ce îmbină
atât dimineața cât și școala: pregătirea pentru școală și timpul petrecut pe navetă.
Prin pregătire pentru școală înțelegem ca și fundamentale activitățile: pregătirea și
alegerea rechizitelor necesare, igienă, înfrumusețare (machiat în cazul persoanelor de sex
feminin) dar și pregătirea hainelor și îmbrăcarea cu acestea. În medie ( 50 %) pregătirea
pentru școală durează 10 min. iar apoi oscilează între 30-60 min. O problemă fundamentală o
reprezintă timpul petrecut pe navetă. Acest timp poate oscila între 5-10 min (25 %), 20-30
min (65%), și poate ajunge până la 90 de minute ( 5 %). În acest timp pesroanele intervievate
au declarat în unanimitate că nu realizează nimic cu scop didactic sau productiv pentru ei ci
reprezintă un timp pierdut. În aceste estimări temporale reprezintă doar 50 % din timpul
petrecut pe navetă deoarece s-a menționat doar drumul de acasă până la școală, în realitate
există două astfel de momente: acasă – școală / școală – acasă .
Acest ritaul de dimineață introduce în mod treptat următoarea etapă ce este
reprezentată de timpul petrecut în instituția de învățământ și putem mărturisi faptul căși
influențează în mod direct acest lucru asupra eficienței dobândite la școală.
2. Timpul petrecut în instituția de învățământ
5
 Elevii, fiind în clasa a XII-a, petrec la școală 5 zile pe săptămână având fiecare
aproximativ 7 ore. Durata unei ore de curs este de 50 min. iar pauzele oscilează în mod gradat
în funcție de parcurgerea timpului între 5 / 10 / 15 min. Pentru majoritatea elevilor ( 45 %)
ziua cea mai grea la școală este ziua de vineri iar apoi pentru alții cu un procentaj ridicat (35
%) este ziua de miercuri. Acest lucru poate fi justificat tocmai prin înțelegerea treptată a
parcurgerii zilelor de școală dintr-o săptămână și automat apariția treptată a oboselii și
saturației. Această situație ar putea fi compartată și cu zilele de lucru cele mai obositoare
pentru o persoană ce deține un loc de muncă.
Prin această cercetare s-a încercat estimarea temporală a eficienței unei ore de
studiu prin care reiese în mod indirect și eficiența sau ineficiența cadrelor didactice și a
instituției de învățământ în general. S-au utilizat patru repere ,ce au fost estimate și temporal,
asupra orei de curs. Astfel 75 % dintre elevi au declarat că în medie 5-10 min. din ora de curs
reprezintă un prilej pentru a-mi reîmprospăta cunoaștințele; majoritatea consideră căîn medie
20 min. dintr-o oră de curs este un prilej pentru a învăța ceva nou și util iar 10 min. un prilej
pentru a învăța ceva nou dar inutil; intr-o statistică îmbucurătoare doar 30 % susțin că în
medie 10 min. reprezintă un timp pierdut. De aici reiese solicitarea la care sunt supuși de
faptul că urmează să dea un examen ce le poate influența viitorul dar și maturitaeta oferită de
acesta și de vârstă iar în mod indirect reiese succesul cadrelor didactice dar și un prestigiu al
unității de învățământ.

3. După-amiaza

În această etapă se încadrează și timpul pierdut pe navetă în drumul spre casă,

acesta fiind menționat în ritualul de dimineață la care se adaugă o singură precizare prin care
timpul poate fi crescut cu aporximativ 15 min. în funcție de activități. În același timp reluăm
timpul acordat hranei a mesei de prânz unde, de această dată, nu mai este omisă de nici-unul
dintre subiecți și este estimată ca aproximativ 15 min ( 55%) și 30 min. (45 %). De aici reiese
faptul că elevii consideră masa de prânz ca o masă esențială și acordă un timp mai îndelungat
fașă de celelalte mese, acest lucru putând fi explicat de lipsa sau acordarea unui timp foarte
scurt micului de jun dar și a epuizării în urma unui program de 7 ore petrecut la școală. Din
această perspectivă se mai poate trage o concluzie cu privire la importanța micului de jun, și a
unului consistent, ce oferă resurse necesare parcurgerii cu bine o programului școlar.

6
 Un alt aspect esențial ritualului de după-amiză îl reprezintă odihna. Aceasta este
foarte importantă pentru a putea revigora și reîmprospăta cu energie trupul dar și partea
psihologică în urma suprasolicitării școlare, dar și pentru a putea desfășura în continuare
activități necesare în funcție de caz. Toți subiecții se odihnesc la prânz, un lucru firesc
programului, în medie între 60 - 90 min. dar există și cazuri unde odihna este foarte puțină 15
min. (15 %).
În această etapă, de după-amiază, elevul întreține mai ulte activități în pofida celor
de dimineață. Printre acestea se numără activitățile casnice unde în mediu 50 % dintre subiecți
acordă acestora 30 min. dar și a distracției ce este separată de timpul de odihnă. În medie
distracție este de 60 min. (25 %) având ca extremități 0 min. (30 %) dar și 2h ( 30 %). Acestă
medie de 60 min. se poate explica foarte ușor datorită programului foarte încărcat dar și
datorită timpului acordat temelor ce curpinde: pregătirea pentru a doua zi la școală dar și
pregătirea pentru examenul de bacalaureat și admiterea la facultate ce se contorizează prin
pregătiri particulare ce nu fac parte din programul școlii în care activează. Rezultatele sunt
foarte îngrijorătoare în această etapă deoarece 50 % dintre elevi acordă în medie între 4 – 6 h
pentru aceste activități iar numai 5 % acordă doar o singură oră. De aici se poate concluziona
suprasolicitarea la care este supus un elev care după ce petrece 7 ore în unitatea de învățământ
mai petrece între 4-6 h tot pentru studiu în mod particular. În mod indirect rezultă și o
ineficiență a sistemului de învățământ în clasele anterioare dar și un dezinteres acordat școlii
din partea elevilor în clasele inferioare clasei a XII-a. Această idee este întărită de faptul că 60
% dintre elevi consideră după-amiaza ca o perioadă fără timp pierdut.

4. Seara

În acest interval de timp întalnim acțiuni comune săvîrșite și în alte momente ale zilei
cum ar fi dimineața și după-amiaza. Și seara întâlnim masa de seara sau cina iar aici 50 %
dintre elevi estimează 30 min. acordate pentru această acțiune în timp ce celelalte 50 % de
procente sunt împărțite în mod egal între 15 min. sau nici-un minut adică se omite masa de
seara. Încă o dată apar oscilații cu privire la importanța meselor iar raspunsurile celor ce
acordă 30 de min. pentru cină coiincid cu acele persoane ce nu iau micul de jun dimineața și
acordă foarte puțin timp pentru masa de prânz. Pregătirea pentru școală ce se aseamănă cu cea
de dimineața o întâlnim și în cadrul intervalului de seară. Acesta este mult mai ridicat, în
mediu aproximativ 1 h și din nou arată suprasolicitarea și timpul de învățare mult prea ridicat
la care este supus un elev. Timpul pentru distracții este unul asemănător cu cel de după-amiză

7
cu un procent puțin mai ridicat chiar dacă 40 % dintre elevi nu au timp pentru distracție seara,
60 % dintre aceștia pot obține 1 h pentru distracția de seara de unde rezultă că totuși seara
nivelul de oboseală și solicitare este unul foarte ridicat iar randamentul acțiunilor nu este
foarte performant. Activitățile casnice sunt practic inexistente deoarece 75 % nu mai acordă
importanță acestor treburi ce le putem numi necesități familiare. Se poate observa un nivel
scăzut de interes pentru activitățile obișnuite ale elevului.
În intervalul de seară este absolut necesar aflarea intervalului orar pentru culcare și
intervalul de somn. Astfel 65 % dintre elevi au declarat ca și interval de culcare 22:00 –
23:00 iar 35 % 23:00 – 24:00. Acest interval este unul justificat în primul rând datorită vîrstei
dar mai ales datorită suprasolicitării din timpul zilei așa cum rezultă din statisticile de mai sus.
Durata de somn predomină între 6 și 7 ore și justifică încă odată solicitarea din timpul zilei.

5. Timpul Liber

Această perioadă este absolut necesară oricărei ființe umane, mai ales unui elev activ
din toate punctele de vedere, așa cum rezultă din prezentările anterioare. Pentru a putea
înțelege mai bine petrecerea timpului de către elev sau managerierea acestuia fiecare elev a
trebuit să estimeze temporal timpul liber, timpul pierdut din punctul acetora de vedere și
timpul petrecut cu familia. Timpul liber estimat poate întrepătrunde cu timpul pierdut iar
timpul petrecut cu familia poate cuprinde și alte activități din moemntele zilei prezentate în
capitolele anterioare. Timpul liber, în medie, este aproximativ de 2 h pe zi, iar în cuprinsul
acestuia putem întâlni și timpul pentru distracții estimat mai sus în timpul după-amiezii dar și
a serii. În acest timp nu intră și timpul de odihnă care a fost declarat ca parte a după-amiezii.
Timpul pierdut în medie este de o oră iar acest timp a fost estimat ca și o inactivitate în care
practic elevul nu face absolut nimic care să îl ajute dintr-un anumit punct de vedere, nici
profesional nici social, spiritual sau psihologic. În cazul timpului petrecut cu familia, acesta,
este estimat tot aproximativ 1 h ceea ce justifică încă o dată solicitarea elevului cu foarte
multe activități mai ales cele predominant spre studiu.
Elevii se consideră niște manageri buni ai timpului lorși în același timp întăresc
această idee prin faptul că mărtuisesc că nu cer ajutorul și nu utilizează nici-un model pentru
managerierea timpului propriu ci totul se realizează după un itinerar propriu acesta fiind
diferit în funcție de persoană.

8
III. INTERPRETĂRI FINALE

În urma rezultatelor de mai sus am împărțit timpul în funcție de tipologiile

temporale. Astfel, în cadrul timpului instituțional de învățare se poate observa ca și acțiuni
colective o medie de 7 ore ce se petrec în timpul școlii iar ca și acțiuni individuale în medie 4
h și 30 de min. Însumând aceste două trăsături putem observa faptul că un elev, într-o zi
obișnuită în care merge și la școală acordă studiului în medie 11 h și 30 de min. Această
statistică este una îngrijorătoare deoarece se poate deduce o suprasolicitare ce împiedică
dezvoltare în norme normale a elevului și poate duce la un colaps profesional. Acest lucru
este susținut de faptul că timpul opțional de învățare este practic inexistent. Este posibilă
această supoziție deoarece elevii sunt în clasa a XII-a se pregătesc obligatoriu pentru
evaluările din timpul anului școlar, în același timp se pregătesc obligatoriu dar mai ales și în
particular pentru examenul de bacalaureat ce este legat tot de școală iar dacă vorbim de o
pregătire individuală legată de adimiterea pentru facultate aceste pregătiri se regăsesc tot în
materia de bacalaureat și nu se poate spune că face parte din timpul opționald e învățare iar
daca face parte se regăsește ca și parte integrată a timpului instituțional de învățare.
Un alt aspect importatnt este reprezentat de odihnă. Aceasta ar trebui să fie pe
măsura timpului de studiu instituțional. Astfel, somnul din timpul nopții este unul în medie de
6 -7 ore iar cel din timpul zilei este între 90 min și 2 h. La un calcul exact putem observa un
timp de aproximativ 9 ore de odihnă pentru o zi ce cuprinde 24 de h.
La polul opus timpul liber estimat este în medie de 2 h, justificabil în fucție de timp
de învățare și cel de odihnă iar timpul pierdut estimat de către elevi este 1 h iar cel
predominant de inactivitae este aproximativ 1 h și 10 min. În același timp putem observa o
medie de 2 h și 10 min ca și timp pierdut. Acest timp pierdut poate fi justificat și în celelalte
activități ce predominant reprezintă un timp câștigat, un timp în care se întâmplă cât de puțin
ceva benefic.
Analizând schema timpului ce indică faptul că o zi de 24 de ore din viața unei ființe
umane ar trebui să fie împărțită astefl: 8 h pentru muncă, 8 h pentru odihnă și 8 ore de timp
liber ne rezultă faptul că schema timpului prezentată prin declarațiile elevilor este una fioarte
diferită ce nu respectă cât de cât parametri optimi. Astfel elevul schema timpului unui elev se
împarte în: 11 h și 30 min munca (studiu), 7 h și 30 min ( odihnă) și doar 2 h pentru timp
liber. Acest lucru alertează asupra solicitării excesive ale elevului dar în același timp
demonstrează o manageriere a timpului anterioară foarte scăzută iar în consecință se poate

9
concluziona faptul că elevii nu au înțeles importanța timpului și nu știu să aprecieze pe acesta
la adevărata sa valoare.

IV. RECOMANDĂRI

După cum am precizat în capitolul anterior, analizând schema timpului din

perspectiva elevilor, suprasolicitarea exesivă a elevilor nu duce de cele mai multe ori la un
succes garantat ci poate duce la un deficit intelectual și profesional ce poate marca viitorul
elevului. Din rezultatele contorizate în capitolele de mai sus concluzionăm un lucru foarte
clar: elevii nu conștientizează importanța reală a timpului iar o manageriere deficitară a
acestuia poate duce la situații generoatoare de stres.
Pentru a nu se ajunge la situații de suprasolicitare, așa cum reiese din activitățile
elevilor intervievați, timpul trebuie manageriat eficient de la varste fragede iar pentru a putea
face acest lucru, managerierea timpul de care dispunem, trebuie înțelesă ca un proces în trei
etape: „ timp de înregistrare, timp de organizare și timp de consolidare – baza eficienței
factorului decizional”.4 Prin aceasta rezultă faptul că factorii de decizie eficienți nu pornesc de
la sarcinile lor, pornesc de la timpul pe care îl au la dispoziție.
Managerierea deficitară a timpului deține și o clasificare generală de cauze la care
pot fi adăugate și alte cauze în fucție de tipologia ființei umane personale. Astfel, în primul
rând, avem cauze exterioare care sunt determinate de lipsa de organizare: timpi prea scurți
alocați inițial, întreruperile, urgențele neprevăzute; cauzele ce țin exclusiv de persoana în fapt,
de persoana managerului, de felul de a fi și de a se comporta sau de situația particulară cu care
se confruntă; în cele din urmă cauzele care țin de celelalte persoane cu care se află în contact
direct ( familie sau prieteni apropiați) și indirect ( de ex. colegii), ce pot influența foarte mult
întreaga activitate programată.
În concluzie, timpul trebuie înțeles prin beneficiile ce pot fi oferite de o organizare
eficientă a acestuia: perspectivă mai bună asupra activităților și priorităților zilnice, noi
oportunități și avantaje în privința creativității, posibilitatea de a înfrunta, reduce și evita
stresul; mai mult timp liber; șanse foarte mari de a atinge scopurile propuse5. O astfel de
înțelegere poate asigura, în mare parte, un suuces profesional garantat.

4
P. F. DRUCKER, Eficiența factorului decizional, Ed. Destin, Deva, 1994, p. 55;
5
Cf. Prof. Consilier Carmen COJAN, Managementul timpului școlar, stidiu de cercetare realizat în cadrul
Colegiului Național Pedagogic Gheorghe Lazăr, Cluj-Napoca, 2010.

10
 BIBLIOGRAFIE

1. Fericitul Augustin, Despre cetatea lui Dumnezeu I, trad. de Paul Găleșanu, Ed. Științifică,
București, 1998;

2. COJAN, Prof., Cons., Carmen, Managementul timpului școlar, stidiu de cercetare realizat
în cadrul Colegiului Național Pedagogic Gheorghe Lazăr, Cluj-Napoca, 2010;

3. CUCOȘ, Constantin, Timp și temporalitate în educație. Elemente pentru un management

al timpului școlar, Ed. Polirom, Iași, 2002;

4. DRUCKER, P. F. , Eficiența factorului decizional, Ed. Destin, Deva, 1994.

11