1.

INTRODUCERE

Acest material este realizat in cadrul programului TEMPUS UM JEP 13430/98

"System for Teaching Process Quality Assurance (SYSQUA)" si reprezinta o sinteza a
activitatii de documentare privind asigurarea calitatii procesului de invatamant, desfasurate in
universitatile participante la proiect: Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Universitatea
"Gheorghe Asachi" din Iasi, Universitatea "Petru Maior" din Targu Mures, Universitatea din
Sevilla si Universitatea "Paul Sabatier" din Toulouse. Au fost analizate intre alte documente
si urmatoarele: Legea invatamantului nr. 84/1995; Carta universitara a UTC-N; Regulamente
privind activitatea profesionala a studentilor in universitatile mentionate; Strategia Senatului
UTC-N pana in anul 2000; Statutele de organizare si functionare a celor 5 universitati;
proceduri de evaluare si acreditare academica in Romania, Spania si Franta; Standarde de
calitate, nationale si internationale; Volume ale unor simpozioane despre calitate in
invatamant si altele. O parte din aceste documente si unele asemanatoare, au fost analizate in
cadrul unor burse de mobilitate externa in Franta si Spania, unde a putut fi valorificata
experienta universitatilor partenere ale proiectului, in acest domeniu.

2. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND CALITATEA SI

EVALUAREA CALITATII IN PROCESUL DE INVATAMANT

ISO 8402 defineste calitatea, in general, ca fiind totalitatea proprietatilor si

caracteristicilor unui produs sau serviciu, care sustin capacitatea sa de a satisface exigentele
stabilite sau sugerate. Asigurarea calitatii este considerata ca totalitatea actiunilor planificate
si sistematice, necesare pentru a oferi incredere deplina ca un produs sau serviciu va satisface
exigentele cerute. Ambele definitii pot sa fie aplicate procesului de invatamant.
Este general acceptata ideea ca evaluarea calitatii procesului de invatamant, sau a
calitatii unei institutii de invatamant, este dificil de realizat, datorita unui numar mare de
factori subiectivi, care influenteaza acest proces, cu atat mai mult cu cat rezultatele obtinute
in aceasta activitate nu sunt vizibile, observabile si masurabile imediat.
Acest proces se poate realiza prin autoevaluare, la diferite nivele (catedra, facultate
sau institutie), sau chiar prin evaluare realizata de institutii specializate, tocmai datorita
complexitatii fenomenului.
Este larg acceptata ideea ca in invatamant, ca dealtfel in orice domeniu, aprecierile
relative la continut si calitate, se pot baza pe doua elemente si anume experienta
evaluatorului, respectiv pe consensul specialistilor din invatamant, sau din acel domeniu.
Apare evident si in general este recunoscut faptul ca pentru calitatea procesului de
invatamant sunt hotaratoare calitatea si motivatia personalului didactic implicat.
Conditiile actuale, caracteristice invatamantului romanesc la sfarsitul secolului XX,
care influenteaza puternic si in mod negativ, calitatea actului didactic, sunt marcate de:
 lipsa de motivatie de a ramane in universitate a celor mai buni absolventi, datorita
in primul rand salariilor reduse;
 tentatia existenta in randul cadrelor didactice, de a efectua munci secundare, de
regula extrauniversitare si norme didactice suplimentare, pentru a-si completa
veniturile necesare unui trai decent;
  acordarea de stimulente in invatamant, care tind sa favorizeze activitatea de
cercetare, nu activitatea didactica;
 promovarea cadrelor didactice se efectueaza mai degraba pe baza performantelor
stiintifice, decat pe baza celor didactice;
 lipsa de cele mai multe ori, a unei infrastructuri moderne, caraterizate prin dotari
performante ale laboratoarelor, biblioteci dotate cu publicatii si lucrari noi, etc.
Consecintele acestei stari de lucruri, se reflecta in imaginea actuala a invatamantului
romanesc, unde instruirea se rezuma in general la transmiterea de cunostinte, urmata de
verificarea la examen. Acest proces este caracterizat prin:
 lipsa unor eforturi sustinute de a aplica metode moderne de invatamant;
 lipsa unor analize pentru selectarea si impunerea celor mai eficiente metode de
predare, de desfasurare a unor activitati practice, de control si evaluare a
cunostintelor;
Evaluarea calitatii si mai ales conceperea unui sistem functional si eficient de
asigurare a calitatii invatamantului tehnic superior romanesc, poate sa aiba consecinte
favorabile intre care:
 imbunatatirea educatiei ingineresti, pentru asigurarea unei bune-stari generale,
printr-o mai buna calificare a celor destinati sa o asigure;
 crearea unor premize favorabile accelerarii cresterii economice;
 dezvoltarea personalitatii studentilor, din punct de vedere profesional si
managerial, prin marirea capacitatii acestora de a proiecta tehnic si economic,
produse si sisteme noi;
 realizarea de corelatii si recunoasteri, fata de sisteme de pregatire similare din alte
tari.
Se poate realiza o evaluare a calitatii invatamantului, din mai multe puncte de
vedere, dar exista cel putin doua directii semnificative, din care poate sa fie analizat acest
femomen complex:
 din punctul de vedere al studentilor, dar acestia sunt puternic influentati de cerinte
imediate, avand un pronuntat caracter social si nu pot sesiza decat rareori
complexitatea procesului in ansamblu si implicatiile pe termen lung ale acestuia;
 din punctul de vedere al inginerilor aflati in practica, in raport cu relatia dintre
cunostinte si cerinte de productie;
Criteriile de evaluare propuse in continuare sunt considerate obiective, pornesc de
la realitatea invatamantului romanesc, dar vizeaza obiectivele si ambitia justificata a acestuia
de a se racorda la sistemul european de educatie prin metode si performante, abordeaza
invatamantul tehnic superior in primul rand din al doilea punct de vedere mentionat anterior,
dar tin seama si de problemele studentilor implicati.
 3. PRINCIPII GENERALE DE EVALUARE A CALITATII
PROCESULUI DE INVATAMANT

In vederea realizarii unei evaluari eficiente a activitatii didactice, in cadrul unei

intalniri a celor implicati, la Facultatile de Mecanica si Constructii de Masini ale UTC-N, in
evaluarea calitatii invatamantului a fost adoptata o schema generala de abordare a acestui
proces.
Prin calitate la nivel global a activitatii didactice, s-a convenit sa se inteleaga, masura
in care aceasta activitate furnizeaza "materia prima" necesara pentru obtinerea ca "produs
finit" a "inginerului ideal".
"Portretul robot", care sa defineasca acest concept de "inginer ideal", trebuie sa tina
seama de nivelul de cunostinte furnizat in tarile europene, absolventilor de invatamant tehnic
superior si urmeaza sa fie stabilit prin sondarea opiniei urmatoarelor categorii de persoane:
 patroni, sau angajatori, adica cei care ofera locuri de munca si valorifica in mod
direct capacitatile absolventilor ca produse ale activitatii didactice;
 absolventi (pe esantioane de vechime), pentru ca sunt cei care au beneficiat in
trecut si beneficiaza in continuare de serviciile furnizate de sistemul de
invatamant;
 indrumatori de proiecte de diploma, pentru ca sesizeaza anual masura in care
studentii raspund cerintelor implicate de prima lor realizare bazata pe ansambul
cunostintelor primite si mai ales a deprinderilor formate;
 cadre didactice, pentru ca sunt direct implicati in procesul didactic;
Se considera ca elementele principale de care depinde calitatea procesului de
invatamant, pentru evaluarea carora trebuie evidentiate criterii adecvate, sunt urmatoarele:
 continutul planurilor de invatamant;
 continutul programelor analitice;
 calitatea infrastructurii;
 metodica procesului didactic;
 calitatea cadrelor didactice;
 calitatea studentilor.
Planurile de invatamant trebuie sa asigure premizele unui invatamant de calitate prin
includerea de discipline compatibile cu profilul dorit al "inginerului ideal" si sa asigure o
flexibilitate in formarea studentilor, cat mai asemanatoare cu cea din tarile europene.
Programele analitice, prin continutul acestora, trebuie sa elimine suprapunerile dintre
diverse discipline si sa asigure concordanta dintre informatia furnizata si calitatea dorita a
"inginerului ideal", prin raportarea la nivelul de cunostinte din tarile occidentale.
Impreuna, planurile de invatamant, programele analitice si infrastructura, ofera
conditiile de lucru in care se desfasoara procesul de invatamant.
Metodica de predare, de formare a deprinderilor practice si de evaluare a
cunostintelor, trebuie sa fie bazata pe cele mai eficiente metode, deoarece prin acestea se
realizeaza efectiv modelarea viitorilor absolventi, in cadrul general oferit de planurile de
invatamant si continutul programelor analitice.
Calitatea cadrelor didactice este esentiala, pentru ca acestea sunt cele menite sa
realizeze efectiv complexul proces de formare a inginerilor.
Calitatea studentilor este asigurata prin selectia anterioara inceperii studiilor, prin
admitere. De eficienta acestui proces depinde receptivitatea si capacitatea studentilor de a fi
modelati pentru atingerea in final a nivelului de performanta dorit.
 4. CRITERII DE EVALUARE A CALITATII PROCESULUI DE
INVATAMANT

Pentru fiecare din elementele procesului de invatamant, mentionate anterior, pot fi

enuntate criterii de evaluare a calitatii.
O caracteristica importanta a criteriilor posibile pentru evaluarea calitatii in
invatamant, este aceea ca de regula sunt greu, sau imposibil de cuantificat, datorita faptului
ca implica subiectivitatea evaluatorului. In consecinta, pentru diminuarea si chiar eliminarea
acestui neajuns, in cazul criteriilor necuantificabile, se propune sondarea opiniei unui numar
cat mai mare de persoane, beneficiare ale sistemului de invatamant, sau direct implicate in
acesta, ceea ce va reduce mult, caracterul de subiectivitate a evaluarii.
Se propune urmatoarea scara valorica, entru evaluarea criteriilor necuantificabile in
mod direct: nesatisfacator, satisfacator, bine, foarte bine, exceptional.
In masura in care se doreste obtinerea de punctaje, pentru efectuarea unor analize
comparative globale, se propune urmatoarea grila de punctare, in concordanta cu scara
valorica mentionata anterior: nesatisfacator = 0 pct., satisfacator = 1 pct., bine = 3 pct., foarte
bine = 4 pct., exceptional = 5 pct. Aceasta grila se poate aplica criteriilor considerate ca cele
mai putin importante. Pentru criteriile mai importante, se poate multiplica punctajul de 2 sau
de 3 ori, iar pentru criteriile considerate de importanta fundamentala, se poate multiplica
punctajul de 5 ori, sau chiar de 10 ori.
In continuare, pentru a mari claritatea prezentarii, in cea mai importanta parte
a sa, sunt enuntate in mod sintetic, cele mai importante propuneri pentru criteriile de
evaluare a procesului de invatamant, grupate in cateva categorii, considerate reprezentative.
Nu sunt incluse alte consideratii sau interpretari, decat acolo unde s-a considerat ca acest
lucru este esential.

4.1. Criterii cuantificabile de evaluare a institutiilor de invatamant superior:

 numarul de studenti;
 gradul de selectie la admitere, adica rapotrul dintre numarul de candidati admisi si
numarul de candidati inscrisi la concursul de admitere;
 gradul de selectie in procesul de invatamant, adica raportul dintre numarul de
absolventi si numarul de candidati admisi la concursul de admitere (in anul in care
a dat admitere promotia in discutie);
 procentul de cadre didactice cu titlul stiintific de doctor;
 procentul de doctoranzi cu frecventa;
 numarul de titluri de doctor, acordate in ultimul an;
 nivelul veniturilor extrabugetare, realizate din activitati de cercetare;
 raportul dintre veniturile extrabugetare realizate si numarul de cadre didactice;
 nivelul investitiilor realizate din surse extrabugetare;
 raportul dintre veniturile cadrelor didactice din Romania si din alte tari ale
Comunitatii Europene;
4.2. Criterii de evaluare a continutului planurilor de invatamant:
 gradul de adaptare la cerintele pietei interne a fortei de munca, dominata la ora
actuala de presiunea marilor producatori externi si de o puternica presiune sociala;
 masura in care exista componente specifice, capabile sa asigure un plus de
competitivitate absolventilor in raport cu absolventii altor universitati;
 gradul de adaptare la cerintele si strategiile nationale in domeniul educatiei;
 gradul de adaptare la cerintele standardelor internationale de educatie
inginereasca.

4.3. Criterii de evaluare a continutului programelor analitice:

 concordanta cu cerintele nationale de instruire;
 concordanta cu cerintele practicii industriale;
 gradul de adaptare la nivelul european de formare in inginerie;
 gradul de actualitate si oportunitate a informatiilor continute;
 masura in care exista suprapuneri intre discipline;
 masura in care exista elemente originale, capabile sa ofere un plus de performanta.

4.4. Criterii de evaluare metodologica a activitatii didactice:

- Din punct de vedere al continutului:
 masura in care obiectivele sunt clar enuntate si prezentate;
 concordanta cu programele analitice;
 masura in care exista coerenta si un plan logic al activitatilor;
 masura in care sunt evidentiate aspectele esentiale;
 masura in care este urmarita si prezentata evolutia disciplinei;
 gradul de actualitate fata de nivelul national al disciplinei;
 gradul de actualitate fata de nivelul international al disciplinei

- Din punct de vedere organizatoric:

 complementaritate in timp si continut intre curs si activitatile practice;
 gradul de integrare in ansamblul celorlalte discipline;
 gradul de utilizare a unui suport logistic avansat (folii, calculator, video,
instrumente multimedia, etc.);
 gradul de generalizare a sistemului de credite transferabile;
 calitatea ambiantei de lucru;
 nivelul de dotare al laboratoarelor;
 masura in care se realizeaza autoinstruirea studentilor.

- Din punct de vedere pedagogic:

 capacitatea de a suscita interesul pentru disciplina;
 capacitatea de a suscita participarea activa a studentilor la activitatile didactice;
 calitatea expunerii si nivelul sonor;
 punctualitatea cadrului didactic;
 disponibilitatea cadrului didactic pentru intrebari si dialog, in timpul si dupa
incheierea activitatilor;
 dorinta cadrului didactic de a se asigura ca este inteles;
 nivelul de argumentare a principiilor teoretice prin exemple si explicatii;
  masura in care sunt explicate inclusiv ca vocabular, notiunile noi;
 gradul de evidentiere si fixare a notiunilor fundamentale si esentiale;
 gradul de utilizare a tablei si a suportului logistic existent;
 gradul de sistematizare a informatiilor;
 adaptarea ritmului de lucru la capacitatea studentilor de a lua notite;
 capacitatea de indrumare in vederea organizarii muncii individuale;
 capacitatea de stimulare a initiativei pentru studiu suplimentar;
 gradul de individualizare a modului de lucru, la activitatile practice, in raport cu
performantele personale ale fiecarui student;
 masura in care activitatile aplicative permit formarea deprinderilor si a
capacitatilor de formulare si rezolvare a unor probleme noi;
 tinuta morala a cadrului didactic.

- Din punct de vedere al documentarii:

 cantitatea documentelor puse la dispozitia studentilor;
 calitatea documentelor puse la dispozitia studentilor;
 existenta in biblioteca a materialelor documentare;
 cantitatea materialelor de documentare din biblioteca.

- Din punct de vedere al evaluarii cunostintelor:

 masura in care metodologia de evaluare este in concordanta cu cea anuntata
initial;
 conditii de desfasurare a evaluarii (durata, seriozitatea supravegherii, liniste);
 masura in care cunostintele evaluate sunt in concordanta cu programa analitica;
 masura in care evaluarea apreciaza capacitatea de a opera cu notiunile predate si
nu doar capacitatea de a le reproduce;
 obiectivitatea evaluarii.

4.5. Criterii pentru evaluarea cadrelor didactice:

Evaluarea calitatii cadrelor didactice se poate realiza din doua puncte de vedere, care
reflecta dublul caracter al activitatii acestora, si anume:
 din punct de vedere al activitatii stiintifice;
 din punct de vedere al activitatii didactice.
Evaluarea activitatii stiintifice a cadrelor didactice se realizeaza cu rigurozitate, intr-
un cadru institutionalizat, cel putin in vederea promovarii acestora. In acest scop exista o
serie de criterii de performanta, adoptate la nivelul fiecarei institutii de invatamant, pentru
toate treptele de promovare si o serie de criterii adoptate la nivel national, pentru functiile de
conferentiar si profesor. Criteriile de evaluare a activitatii stiintifice a cadrelor didactice sunt
foarte bine cunoscute si prezentarea, sau propunerea de modificari a acestora, nu face
obiectul prezentului material.
Evaluarea activitatii didactice a cadrelor didactice este realizata in paralel cu
evaluarea stiintifica, dar mai putin riguros.
Activitatea didactica din invatamantul tehnic superior, se poate analiza din mai multe
puncte de vedere si anume:
 prin autoevaluare;
 prin evaluare de catre conducatorul direct;
 prin evaluarea de catre o comisie specializata a facultatii;
  prin evaluare de catre studenti.
Criteriile de evaluare a cadrelor didactice, din perspectiva activitatii didactice,
indiferent de punctul de vedere abordat pot sa fie in principiu aceleasi criterii care au fost
propuse pentru evaluarea metodologica a procesului de invatamant.
Pentru evaluarea de catre conducatorul direct, pot sa fie avute in vedere si
urmatoarele criterii suplimentare:
 implicarea si eficienta in activitatile didactice ale colectivului;
 capacitatea si disponibilitatea de comunicare in colectiv;
 tinuta morala in colectiv;
O evaluare mai complexa a activitatii cadrelor didactice, daca ea va fi considerata ca
fiind necesara, trebuie sa tina seama in afara performantelor stiintifice si didactice si de o
serie de alte criterii:
 implicarea in activitati de expertizare, la nivel national sau international;
 implicarea in activitati cu strainatatea;
 apartenenta la societati stiintifice nationale, sau internationale;
 gradul de cunoastere a uneia sau mai multor limbi straine, etc.

4.6. Criterii pentru evaluarea studentilor:

In vederea evaluarii calitatii studentilor, se propun numai criterii strict cuantificabile,
usor de evaluat de catre secretariate si anume:
 media la concursul de admitere;
 media generala;
 media din ultimul an;
 daca au fost sau nu integralisti;
 numarul de discipline nepromovate cu care s-a intrat in anul urmator.
Se propune de asemena ca punctajele sau calificativele privind evaluarea procesului
de invatamant de catre studenti, sa fie considerate in mod diferit, prin inmultirea cu un
coeficient care sa tina seama de criteriile de mai sus. Se propune ca acest coeficient sa fie:
 0,2 - pentru studenti cu examene nepromovate;
 0,5 - pentru studenti cu restante care in final au avut mediile intre 5 si 6,99;
 1 - pentru integralisti cu mediile intre 5 si 6,99;
 1,5 - pentru studenti cu restante care in final au avut mediile intre 7 si 8,99;
 2 - pentru integralisti cu mediile intre 7 si 8,99;
 2,5 - pentru studenti cu restante care in final au avut mediile intre 9 si 10;
 3 - pentru integralisti cu mediile intre 9 si 10.
Se vor considera integralisti, studentii cu toate examenele promovate dupa sesiunea
din vara.
Se propune ca studentii repetenti sa nu poata participa la activitatea de evaluare a
procesului de invatamant.
In cadrul evaluarii procesului de invatamant de catre studenti, se recomanda ca acestia
sa enunte si propriile lor propuneri de imbunatatire a activitatii.
 5. CONSIDERATII FINALE

Materialul prezentat reprezinta o sinteza a unor documente si idei expuse in sedinta

comuna a grupurilor de lucru din cadrul programului TEMPUS UM JEP 13430/98 "System
for Teaching Process Quality Assurance (SYSQUA)", din data de 19 iulie 1999. In plus au
propus modificari fata de o varianta initiala, s.l. ing. Mircea DREVE si prof. dr. ing. Dumitru
POP. Materialul a fost studiat si aprobat de prof. dr. ing. Horea ILEA si prof. dr. ing. Teodor
MADARASAN, coordonatorul, respectiv contractorul programului TEMPUS mentionat.
Pe baza criteriilor enuntate pentru evaluarea calitatii procesului de invatamant, se
propune sa fie sondata prin chestionare, opinia urmatoarelor categorii:
 cadre didactice;
 ingineri aflati in productie;
 absolventi care lucreaza in domeniul ingineriei in afara tarii, sau in companii
internationale;
 studenti.
In vederea adoptarii unei forme finale a acestei propuneri, toti membrii grupurilor de
lucru din cadrul proiectului TEMPUS si toti cei interesati, sunt invitati sa o studieze si sa
aduca imbunatatiri sau modificari de orice natura, prin propriile propuneri, sau corectii pe
care le considera necesare.

Cluj-Napoca: 30.09.1999