INTERVIU Lorena Enache, poeta: ,,Daca oamenii nu au nevoie de

carti, de ce sa-i judecam<"

Adelina Maracine,

Image not found

http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2021/04/30/608c630c5163ec4271

Lorena Enache, parte a noului val de tineri scriitori din Romania, povesteste cum s-a
indragostit de poezie si de ce nu ii blameaza deloc pe cei care nu se preocupa cu cititul.

In 2017, la doar 21 de ani, Lorena-Ella Enache isi facea debutul in poezie cu volumul
,,Autoanaliza", iar recent, a publicat cel de-al treilea volum, ,,Fetite dulci", aparut la
Editura Charmides. Despre poezie spune ca a fost dragoste la prima vedere, inca din
clasele primare, cand, dupa ce a invatat sa citeasca, a luat un volum de Eminescu de la
biblioteca din sat, iar ,,Luceafarul" i-a devenit piatra de incercare in intelegerea
literaturii. Primele poezii i le-a scris invatatoarei sale din clasa I, care n-a uitat sa o
felicite atunci cand a lansat prima carte de poezie, la Capitala. Emotionati si mandri, i-
au fost alaturi si parintii. Totusi, stiti cum e cu parintii... Lorena isi aminteste ca mama
n-a uitat s-o certe pentru ca a folosit in poeme limbaj licentios - ca ce-o sa zica satul;! 
 
Weekend Adevarul: Ai debutat ca poeta in urma cu patru ani, cu volumul ,,Autoanaliza".
Cum ai ajuns sa scrii poezie/ 
 
Lorena Enache: Am pus mana pe poezie cel mai probabil, la fel ca multi altii din
generatia mea: a fost dragoste la prima vedere cu poeziile lui Eminescu si Cosbuc din
manualele de limba si literatura romana. Au trecut multi ani de atunci, vorbesc de
perioada clasei a I-a cand, dupa ce am inteles cat de cat care-i treaba cu alfabetul, am
luat un volum de Eminescu de la biblioteca din sat si am inceput sa citesc obsesiv
,,Luceafarul". Vedeam ,,Luceafarul" ca piatra de incercare ca sa pricep literatura. L-am
citit de atatea ori, ca il stiam pe de rost.  
 
Ce te atragea asa de mult la eli 
Ma fascina melodia cuvintelor, puterea lor vizuala. Adica, erau niste linii in cerneala
care de fapt descriau un univers de sine statator, accesibil oricarui simt. Si am zis ca
vreau si eu sa am puterea asta. Pentru ca eu asa am vazut cuvantul scris sau vorbit - o
putere pe care simteam ca mi-o pot insusi usor. Nu aveam alte talente, asa ca a trebuit
sa sap putin in mine sa vad daca am ceva arta. Si am inceput sa ma joc cu rimele.
Doamne!, ce rime si ce metafore imi nastea mintea. Cel mai des ii scriam poezii
invatatoarei - pe hartie de caiet tip II, arsa frumos pe margini. Transcriam poemul pana
reuseam sa i-l dau fara greseli. Cand mi-a scris ca sa ma felicite pentru debut, mi-a spus
ca inca are versurile mele. M-a facut sa ma gandesc la ,,Started from the bottom, now
we here"/ ,,Am inceput de jos, acum suntem aici" (n.r. - melodia rapperului canadian
Drake). Si nici macar nu eram aproape de unde imi doresc sa ajung. 
 
IN VIZITA, LA C.A.P. 
 
Cum ti-ai descrie copilaria> 
Am avut tot ce ii trebuia unui copil, de multe ori aveam mai mult decat alti copii, dar nu
cand voiam eu, ci cand considerau ai mei ca e momentul. Si asta m-a facut sa ma simt,
adesea, neiubita. Fabulatii. Am inteles mai tarziu ca mi-au facut un mare bine. Mama
lucra la CAP, iar tata era brutar in sat asa ca am avut dadaca pana la varsta de 10 ani.
Cand aveam 5 ani, mama a nascut-o pe sora mea, asa ca imi pierdusem din
exclusivitatea dadacii. Cand aveam perioade in care schimbam dadaca si eu eram in
vacanta de la gradinita de exemplu, mama ma lua cu ea la CAP.  
 
FOTO Arhiva personala 
 
Nu te plictiseai sa stai cu oamenii care munceau> 
Alergam prin birouri si deranjam ceilalti angajati cu tot felul de intrebari. Apoi bateam
in masina de scris de pe biroul mamei pana striga la mine sa stau locului, ma
murdaream de tus pe degete, pe haine, pe limba, pe pleoape, peste tot. Imi placea mult
sa stampilez, o vedeam pe mama ca atunci cand punea o stampila, avea putere - mereu
incheia un act sau cineva avea nevoie de stampila ei. Dar, cel mai adesea, faptul ca
eram cu mama la munca insemna sa merg pe camp cu ea. Ma plimbam toata ziua cu
tractorul, combina sau elicopterul. Nu stiu ce pozitie avea mama - auzeam des cuvantul
,,cadastru" parca. Dar stiu ca tot ce se intampla, se intampla dupa vorbele si calculele
ei, toti barbatii ii ziceau: ,,Saru'mana". Eu eram ,,fata lu' doamna Dana", de care toata
lumea avea grija.   
 
 
O PALMA PESTE CEAFA, TREZIREA LA REALITATE 
 
Tu cum interactionai cu eid 
Am o amintire simpla de care ma mir si eu ca nu pot scapa si care tot draga imi ramane:
eram cu mama si cu cativa muncitori pe camp. Era foarte cald si stiu ca eram foarte
agitata din cauza asta. Mama ma obliga sa port palarie mereu, pentru ca de mica aveam
probleme cu statul in soare. Se pregatea masa de pranz, asa ca in spatele unui tractor,
a fost intinsa o fata de masa pe pamant si oamenii si-au scos rosiile si telemeaua. Cand
m-am dus si eu langa mama sa mananc, am intrebat-o de ce mancam mancare de saraci
si eu port palarie de saraci. De fata cu toata lumea. Iesise coana Chirita din mine. Mi-a
dat mama una dupa ceafa de mi-a sarit palaria, iar apoi mi-a tinut un discurs despre
curatenia omului si cum pui capul pe perna linistit daca mananci rosii cu telemea si ti-ai
muncit pamantul, decat daca furi ca sa pui mancare scumpa pe masa. A zis ea multe
atunci, nu foarte dulci. Mancam si sughitam de la plans. In cateva minute mi-a parut
rau de cum i-am facut sa se simta pe oamenii aia, mi-a fost rusine. Dar mintea mea de
copil a sters asta repede si inspre finalul pranzului, ma linistisem: oamenii inca ma
iubeau, toata viata mea era o binecuvantata umbra de tractor, un cer prea senin ca sa
te poti uita la el, o palarie alba de panza si cateva rosii care patasera fata de masa. Si
Doamne!, cata liniste si frumusete era.   
 
Mama ta pare o fire practica. Nu a fost ingrijorata cand te-a auzit ca te ocupi cu scrisul
poezieid  
Ai mei m-au incurajat sa am o meserie sigura, mai ales mama, care a insistat sa am
banul meu, cheie la casa mea, sa nu ma marit si - i-ar fi placut ei foarte mult - sa auda
despre ,,doamna profesoara Enache" cand ar fi vorbit oamenii despre mine. Tata spera
si inca spera sa ma asez la casa mea, cu un barbat care sa aiba grija de mine si care sa
se asigure ca nu-mi lipseste nimic. La inceput, cand le vorbeam de poezie, radeau de
mine. Cand am debutat, au venit in Bucuresti, fara sa ma anunte. Tata purta costum,
asa cum merge la nunti, iar mama o rochie eleganta si tocuri. Erau foarte emotionati si
mandri. Fata lor din Balasesti scotea o carte si ei erau acolo sa o vada in toata tineretea
si lumina momentului.  
 
O
S
Sunt
Eu
L
Cu
Z
Daca
Contrar
atitudine
FOTO
Dar
Acum,
incat
Cred
realitatea
A
IDa,
T
Nu
,P
R
Ma
N
Lorena
D
Sa
facem
C
In
 F
May
,SA
,Tabietul
na
e-ai
oezia
i,
OTO
ice
iccept
omania
ine
e
um
upa
eci
ozis
BUCATA
Romania,
viitor,
fata
facut
vreun
ce
normalizam
cum
reactii
poeti
cu
ceva
photo
vreau
bucur
dar
acum,
NU
Vlad
be
crezi
sunt
ai
foarte
si
ca
gandit
nu
tot
tine,
job
facultatile
Facebook
Arhiva
cu
cu
unde
pandemiei
cate
Vlad
Enache
resimtit
an
daca
crezi
Facultatea
am
sigurantei
noroc
MAI
vad
contemporani
am
obicei,
sper
e-tineretul
visezi
description
sa
al
A.
cartii
noile
de
ca
din
ca
unii
la
se
image
la
DIFERITA
sigura
rar
putin
treilea
sa
Gheorghiu
mai
plec
pomenit
doua
se
decat
nu
sub
o
al
PUNEM
oamenii
ca
coada
personala 
scrie
breasla
sa
si
dezvalui
chiar
pleci
asaza
ideea
talente
FOTO
momente
treilea
pentru
palpabile" 
tu
vreo
de
liLorena
multe
pastrez
am
cu
presul
din
of
in
cu
vorbe
s-a
ca
toata
asta".
perspective
cu
prea
mine
volum,
de
Europei
multa
book
fiecare zi
fost
din
au
o
Romania.
rutina
mai
ca
available.
nu
in
parut
nu
ai
care
Facebook 
ATATA
DE
Litere
volum
mana
viitorv 
ale
lucruri
citesti
despre
nu
avut
viitorul
fiecaruia. 
multa
Enache
este
despre
primit
perioada
Romaniai
au
depinde
poezia
intr-o
trebuie
Poti
in
devreme
VIATA 
munca,
vorbim
poeziei
ma
voi
lansareai 
inteles
legata
care
in
rabdare
am
in
din
cum
face
ARTA
si
ca
bune
mai
poezie
afisez
continua
ce
luminoase
tine
la
Nu
regula
mine
tauv 
tot
recomanzir 
dat,
impinsi
Iasi.
citesc
nu
solutia.
debut
asta
priveste
ipotetic.
vreau
eo
romanesti 
multe,
Daca
descrisv  
e
fi
de
mare
ca
ca
IN
decat
voi
un
luata
la
cu
Cum
si
sa
sau
Acum
coana
pe
vii
de
sa
TOT
poeti,
evenimentele
de-acum
rai
 salva
o
nu,
ma
poveste
sa
de
lucru
prajitura
In
foarte
nu
pe
pandemie?
prea
mana
pentru
rele 
in
au
consumul
,,Fetite
tara
activez
la
CEFACEM" 
ce
ajute
primul
Chirita,
filiera
fim
serios
primit
euRomania
in
spate
din
te
faci,
putina 
asta
multeactivitati
am
adevaratulsens
totibibliofili
de
trebuie
volumulacesta.  
tine
-,ce
deduminica.
dulci",publicat
in
de
rand,
mi-a
nici
dragoste.Am
luat,
lucrezicevav 
saciteasca.
cititoriitextele
pentruniciunul
avea
de
Ti-aadus/ti-a
amscris,
de
curand
aici
goodgirl
carte.Cum
decei
maiindreptat
poezieorganizate
satrag
darsunt
nu
ea
sice
vadde
ori
ovorba
inpublicitate
cativa
mi-amintesc
viitor
gone
benefice
de
Cand
al
sa
renuntat
fericita
la
luat
procesului.
pe
avem
ce
crezi
tale
dintre
apai
Charmides,
oameni
iti
bad
voi
urma
este
coloana
cevaa
prevezi
"edgy,
pentru
ca
toti
cand
(n.r.
avea
dac-asa-i
de
la
si
o
planurile
ca
ii
lor
care
atat
relatii
Facultatea
carduri
putem
mine,
-mama
In
puterea
trag
in 
puternic
toata
fata
 tine
urmeaza
general,
de
opoezie,
moda,
linia:
fac.
publice.
sunt
buna
mare
si
pe
atrage
viata.
chiar
depentru
sicare
Am
erotizate"
fidelitate
de
un
virusul
viziunea
care
asi
fac
sa
problema
m-a
Ma
mai
Litere,
pe
observat
scriitor
mie
Cu
vreau
ajunga
researc
societa
devine
tineri
bucur
certat
asta
pus
imi
nula
nec
(di
iar
eu
m
np
c
lim

May be an image of Lorena Enache and smiling

Image not found

https://scontent-otp1-1.xx.fbcdn.net/v/t1.6435-9/46489729_918781388321196_2352799044847271936_n.jpga_nc_cat=102&ccb=1-3&_nc_sid=174925
Image not found
https://scontent-otp1-1.xx.fbcdn.net/v/t1.6435-9/168439635_1557157724483556_6055913958414254832_n.jpg1_nc_cat=105&ccb=1-3&_nc_sid=8bfe

Image not found

https://scontent-otp1-1.xx.fbcdn.net/v/t1.6435-9/64554330_1043219115877422_7281516656889692160_n.jpg;_nc_cat=101&ccb=1-3&_nc_sid