Sunteți pe pagina 1din 19

PSIHOLOGIE JUDICIARA – ANUL III

CURS 1
02.03.2009
Prof. Dumitrescu Florin

Psihologia are ca obiect de studiu psihicul uman, care este ansamblul de stari, insusiri, fenomene,
procese subiective, personale, individuale care depind in mod necesar de mecanisme neurocererale si de
interactiunea cu lumea, si care are rol de relationare, de punere in armonie a individului cu lumea
exterioara si cu sinele.

Fenomene psihice sunt clasificate astfel:


1. Procese
o Cognitive
 Senzoriale
• Senzatiile
o Externe
 Vizuale
 Auditive
 Gustative
 Termince
 Etc…
o Interne
 Foame
 Sete
 Greata
 Sufocare
 Senzatii dureroase
 Senzatii sexuale
• Perceptiile
• Reprezentarile
 Rationale
• Gandirea
• Memoria
• Imaginatia
o Afective(emotionale)
 Afectele(furia, spaima)
 Emotiile
 Dispoz afective
 Sentimente
 Pasiuni
o Volitive
 Vointa efectorie
 Vointa inhibitorie
2. Activitati
o Limbajul
o Invatarea
1
o Creatia
3. Insusiri
o Temperamentul
o Aptitudinile
o Caracterul

Functiile psihice sunt urmatoarele:


- atentia
- motivatia
- obiceiurile
- deprinderile
- interesele
- prejudecatile
- superstitiile
- convingerile

Comportamentul uman poate fi:


- verbal
- actional

Insusirile sunt cele mai importante in comportament prin identitatea psihologica a omului.
Constituie ansamblul de manifestari psihocomportamentale.

Termeni folositi:
• INDIVIDUL
• INS – un termen neutru
• PERSOANA
• PERSONAJ
• PERSONALITATE

Esenta umana – pentru a ilustra esenta umana, omul este o entitate bio-psiho-sociala.
Partea biologica cuprinde aspecte precum:
- infatisare
- aspect
Partea psihlogica este formata din:
- partea comportamentala
- echilibrul emotional
- aspectul relational
Partea sociala este constituita din elemente precum:
- nivelul, calitatea, cantitatea achizitiilor sociale
- pozitia sociala
Aceste componente arata cum apare omul, cum se prezinta in fata celorlati, cu ce se ocupa.

Repere explicative pentru fiinta umana


1. Fiecare persoana este unicat, nu exista identitate absoluta nici sub aspect psihologic, biologic,
social
2. Daca este sa facem evaluari, aprecieri, cu privire la oameni diferiti nu vom putea niciodata opera
transant cu aprecieri : normal-anormal, corect-incorect. Etalonul pentru normalitate este media
comportamentului general in societate.

2
3. Intotdeauna trebuintele, nevoile, aspiratiile individului tind sa depaseasca posibilitatile reale ale
acestuia.
4. Omul este o fiinta hedonica, orientat spre maximul de confort, de satisfactie, de placere.
5. Reactiile comportamentale ale omului nu se supun unui determinism strict care sa poata face
posibila anticiparea lor, predictia lor.
6. La omul normal anumite reactii si manifestari indezirabile pot fi modificate, pot fi supuse unei
dinamici.
7. nici un comportament uman de la cele instinctive, elementare la cele complexe nu se desfasoara
in afara unei motivatii.

CURS 2
16.03.2009

INFRACTORUL
- psihologie si tipologie -

De-a lungul timpului s-au conturat 2 orientari:


1. O orientare potrivit careia infractorul se manifesta impotriva ordinii sociale pentru ca “are el ceva
anume”, de aici deriva ideea ca in structura individului ar fi ceva aparte care l-ar deosebi.
2. A 2-a orientare, spune ca infractorii ar fi persoane normale sau relativ normale, dar persoane care
insa nu sunt capabile sa se adapteze cu un regim de norme pe care societatea le impune in evolutia
sa.

Primul care si-a pus problema unor deosebiri intre infractori si noninfractori a fost Cesare
Lombrozzo. El a sustinut ca fenomenul criminal este natural, are o baza biologica, este legata de o anume
constructie anatomica a individului, caracteristici pe care el le-a denumit “stigmate”, acestea s-ar intalni la
nivel anatomic, precum asimetrii ale craniului si ale fetei, disproportii intre trunchi si membre, nas diform.
O alta categorie de stigmate, ar fi o analgezie bizara, discromatopii. Ar mai exista o serie de stigmate
biologice, precum cruzime, cinism, ura patologice, inclinatie catre tot ce este trivial, obscen, alcoolism si
tendinta de a se grupa si de a-si petrece cea mai mare a timpului in bande.
De-a lungul timpului au aparut numeroase teorii care au incercat sa explice actul infractional si
personalitatea infractorului:
- teoriile biologice, sociologice, economice, care incearca sa explice fenomenul infractional
- teoriile analitice, psihosociale, teoriile controlului, si teoriile invatarii.

Exista 3 niveluri de abordare a personalitatii infractorului


- nivel individual concret (studiul de caz), se supune studiului indivixul”X”, concluziile au valoare doar
pentru cazul respectiv
- nivelul categorial, se refera la categorii de infractori, concluziile sunt mai restranse, dar legate si
explica catogoria respectiva
- nivelul general, se ia notiunea de infractor, acest nivel general a permis realizarea, intocmirea unui
profil al personalitatii infractorului. Nucleul personalitatii infractorului, trasaturile dominante din
individ.

Eisack
- el spune ca marea majoritate a infractorilor sunt persoane extrovertite
- infractorul extroverit este un tip dezinhibat, dornic de senzatii, de placeri, in general
neglijent, laudaror, lipsit de griji, de preocupari, cu prieteni multi, de toate felurile, instabil, evita
lucrul cu documente, studiul, lectura si prefera in zgomotul, aglomeratia, actiunea.

3
- el nu ignora nici introvertitul, dar precizeaza ca exrovertitii acopera procentul majoritar,
faptele lor sunt diverse de la minore la gave, este predispus la infractiuni care presupun contactul
direct cu victima, in timp de introvertitii reprezinta un procent mai restrans si faptele lor nu presupun
contactul cu victima, presupun masurile de evitare a martorilor, sunt savarsite de unul singur.

Pinatel
- el a introdus 2 concepte:
o prag delicvential
o potential infractional
- el vede infractionalitatea ca o maladie a progresului, si infractorul ca o persoana normala
atinsa de aceasta boala. El se fereste sa imparta oamenii in infractori in noninfractori
- conform opiniei lui fiecare dintre noi are un prag delicvential
- cei care au un prag delicvential coborat inseamna ca au un potential delicvential mare,
imediat pot trece in categoria infractorilor
- el a mai impus un model de personalitate a infractorului, el a observat un lucru, marea
majoritate a infractorilor au urmatoarele tresaturi:
o egocentrismul
 este o imagine de sine supradimensionata
 genul individului care foloseste frecvent persoana I sg
 o atingere adusa imaginii de sine declanseaza o reactie verbala, poate trece chiar la
reactia fizica agresiva
o agresivitatea
 are cele 2 forme
• agresivitate verbala
o instinctiva, se caracterizeaza prin injurii, limbaj violent
o elaborata, caracterizata prin ironie si barfa, calomnie, insulta,
denigrarea, defaimarea
• agresivitate fizica
o instinctiva, este imediata, eventual instrumentalizata
o elaborata, se distanteaza in timp si presupune elaborare
o are 3 consecinte
 persoana dispare ca factor frustrant
 este lovit si imaginea este degradata
 moartea
 nivel instinctiv primar
 nivel elaborat
o labilitatea emotionala
o indiferenta afectiva

- acesta ar fi nucleul personalitatii infractoare

Tipologia infractorului

1. Tipologia care combina potentialul intelectual si cel infractional


a. Tipul infractorului cu potential intelectual ridicat si potential infractional ridicat
• Faptele acestor persoane sunt de mare anvergura si faptele acestora sunt greu de
cercetat, este greu de produs probe impotriva lor
4
b. Tipul infractorului cu potential intelectual redus si potential infractional ridicat
• Potential intelectual redus inseamna profesiune fara prea mare prestigiu, sau fara
ocupatie
• Potentialul infractional ridicat ii poate conferi acest titlu de recidivist
c. Tipul infractorului cu potential intelectual redus si potential infractional redus
• Gradul de pericol social este redus si tipul acopera toata gama de persoana fara
capatai, alcoolicii, boschetarii
d. Infractorul cu potential intelectual ridicat si potential infractional scazut
• Periculozitate sociala redusa

2. Tipologia realizata dupa intensitatea potentialului infractional


a. Categoria timpurilor definite
• Infractorii profesionisti sau de cariera
1. infractiunile sunt un mod de viata
2. dpdv psihologic sunt normali
3. sunt activi, calmi, hotarati, plini de initiative, debut infractional timpuriu,
preocupati de dezvoltarea aptitudinilor si deprinderilor infractionale
4. pregatit sufleteste pentru detentie, considera penitenciarul o scoala de
perfectionare
5. creeaza probleme la cercetare, cunosc CPP, au experienta organelor de
cercetare penala
• Infractorii ocazionali, conjuncturali
1. sunt foarte diferiti sub aspect psihologic
2. se impart in doua categorii:
• pasionalii
• pseudocriminalii, sav fapte din neglijenta
b. Categoria tipurilor nedefinite care include urmatoarele tipuri
• Infractorii caracteriali, care au tulburari de natura educationala, dar si psihopatica,
neuropatica
• Infractorii perversi (ca trasatura de caracter)
• Debilii mintali, acestia se impart in:
1. idiotenia - individul evoueaza mental pana la varsta de 2 ani
2. imbecilii - evolueaza pana la 7 ani
3. debilitatea mentala propriu-zisa, medie si usoara
• Alcoolicii si toxicomanii

3. Tipologia Luis Jablonschi


a. Infractorii socializati
• Sunt formati intr-un mediu viciat si prezinta tulburari emotionale
b. Infarctorii neurotici
• piromanii, cleptomanii
c. Infractorii psihotici
• Acestia prezinta dezordini severe ale personalitatii
• Faptele lor sunt omorurile grave cu motivatii bizare
d. Sociopatii
• Genul de om care minte, jigneste insulta fara motiv, deranjant
• Sunt lipsiti de rusine, fara remuscari
• Nu sunt capabili de sentimente
• Foarte violenti sub influenta alcoolului, comportament distructiv
5
4. Tipologia lui Pinatel
a. Homotropii – specializati pe o singura infractiune si cu acelasi mod de operare
b. Politropii

Intre barbati si femei exista niste diferente de natura biologica, diferentele primare, caractere
secundare, si caractere tertiare care se refera la diferentele de natura psihica.
- Femeia este mai rezistenta la durere fizica si mai putin rezistenta la durere emotionala.
- Barbatul cauta afirmare sociala, prestigiu, femeia cauta intimitate singuratate.
- Barbatul este inclinat sa fie mai mult violent, femeia mai mult vicleana, sireata.

Aceste diferente se reflecta si in conduita infractionala.


Femeile reprezinta aproximativ 3% din populatia infractionala.
Barbatii se vor orienta si prefera infractiuni bazate pe forta, violenta, in timp ce femeile, infractiuni
bazate pe viclenie,siretenie, furt.

CURS 3
30.03.2009

Elemente de psihologie a marturiei

4. Influenta factorilor si conditiilor de ordin perceptiv asupra marturiei


5. Factori sociodemografici implicati in marturie (profesiune, sex, varsta)
6. Marturia din perspectiva raportului martorului cu cauza in care compare
7. Erori posibile in marturia de buna credinta

1. In ce masura martorul este de buna credinta?


2. Admintand ca martorul este de buna credinta in ce masura relatarea lui este obiectiva?

Relativitatea depozitiei martorilor, care se bazeaza pe constatarea empirica, potrivit careia


posibilitatile umane de perceptie senzoriala, posibilitatile noastre intelectuale – intelegerea faptelor la care
asistam, posibilitatile noastre de memorare, posibilitatile noastre de exprimare, toate acestea sunt subiective,
si nu pot asigura o obiectivitate absoulta a relatarii asupra unui eveniment.

Psihicul este definit ca reflectarea subictiva a realitatii obiective.


In general relatarea unei persoane despre un fapt despre un eveniment depinde de:
- modul in care a perceput faptul
• nu este nimic in intelect fara sa fi fost initial in simturi (principiu in psihologie)
• momentul initial, de care ne sprijinim in orice relatare este momentul perceptiv
- de modul in care a inteles ce se intampla
- de modul in care a memorat faptele la care a asistat
- de modul in care poate sa isi aminteasca
- de modul in care omul se poate exprima
- de modul in care este interesat sau dispus sa exprime ceea ce i se solicita

1. Influenta factorilor si conditiilor de ordin perceptiv asupra marturiei

Tot ce se intampla in jurul nostru percepem vizual-auditiv.

6
A. MARTURIA VIZUALA
Memoria vizuala este mult mai fidela decat memoria audtiva, reda mai bine, mai usor, mai fidel mai
precis ceea ce am vazut decat ce am auzit.
Perceptia vizuala poarta cea mai mare incarcatura informationala, informatiile fiind legate de insusirile
spatiale si formale ale ambiantei, adica informatii legate de forme, dimensiuni, deplasari, lumini, umbre,
detalii anatomice, fizionomice, detalii cromatice.
Perceptia tuturor acestor parametrii este conditionata de :
- factori interni – fiziologici
• gradul general de oboseala in momentul in care a participat la evenimente
• oboseala ochilor, posibile infectii ale globilor ocular, ingestia de alcool, stare febrila, miopia,
strabismul, daltonismul

- factori externi – ambientali


• LUMINA
o gradul si calitatea iluminarii mediului in care s-a produs fapta si s-a realizat
perceptia acestuia (de exemplu la lumina naturala se percep corect forme,
dimensiuni, umbre, detaliile din zonele umbrite si se percep corect nuantele
cromatice ale parului, ochilor, pielii)
o la lumina extrem de intensa, apar o serie de erori de perceptie cromatica, mai
precis erori de discriminare a culorilor si de interpretare a acestora (nuanta de rosu
poate fi vazuta portocalie, galbenul poate fi vazut alb, violetul poate fi perceput ca
indigo)
o la intensitate redusa a luminii, pot de asemenea sa apara erori, dar sunt 4 culori a
caror tonalitate nu se modifica - galbenul, albastrul, purpuriul, albastrul-verzui
o in lumia crepusculara, culorile se estompeaza, se sterg sau pot sa vireze spre alte
nuante, mai ales in pozitia privitorului (rosul perceput ca cenusiu, purpuriul apare
violet); ochiul devine foarte sensibil la nuantele reci
o la lumina artificiala se pot produce tulburari ale perceptiei legate indeosebi de
intensitatea luminii dar si de natura iluminatului artificial - in interior avem
lumina de neon, la exterior firme reclame luminoase multicolore. La lumina de
neon se percep corect formele, dimensiunile, umbrele, dar incorect nuantele
cromatice (rosu inchis este perceput la maro, verdele se confunda cu albastrul,
galbemul este preceput alb, vernilul este perceput gri, bleumarinul este perceput
verde inchis).
o Acuitatea vederii este afectata si in conditiile trecerii bruste de la un mediu
puternic luminat la un loc mai putin iluminat. Adaptarea satisfacatoare se
realizeaza in 10 minute, adaptarea totala aproximativ in 15 minute.

• DISTANTA
o Distanta optima este de 2-5 m.
o Peste 5,5 m nu se mai percep detalii fizionomice, detalii vestimentare.
o Limita minima a vederii clare este de 10 cm, iar limita maxima este de 450 m ,
exceptie facand: soferii profesionisti (acestia vad destul de clar in adancime pana
la 1500 m) si vanatorii.
o Un coeficient sporit de fidelitate il ofera martorul care a perceput obiecte,
persoane aflate pana la 150 m. Intre 150-450m coeficientul de siguranta este
mediu. Intre 450-1200m coeficientul este slab. Peste 1200m coeficientul este
relativ.

• CONDITIILE METEO
7
o Ploaia, ninsoarea, vantul puternic altereaza observarea corecta a lucrurilor
o Perceptia intr-o atmosfera purificata si rarefiata (zonele montane)- distantele sunt
percepute mai mici

• ILUZIILE OPTICE
o Daca privesti liniar obiecte de aceeasi dimensiune, obiectele mai indepartate par
mai mici.
o Obiectele viu colorate par de regula mai voluminoase si mai apropriate de privitor
decat aceleasi obiecte colorate mai sumbru sau in culori reci, prin urmare, si o
persoana imbracata in alb sau culori vii va parea mai corpolenta decat in realitate,
cu erori la o posibila recunoastere, spre deosebire de o persoana imbracata in
culori reci.
o Dungile vestimentare asezate pe verticala, fac ca persoanele sa para mai inalta,
dungile orizontale fac persoana sa para mai scunda si mai lata.

• MISCAREA - relatie dintre stabil si instabil


o Viteza - trebuie luata in considerare distanta de la care martorul a vazut masina;
cu cat distanta dintre martor e mai mare, cu atat viteza este mai lenta.
o In general viteza sub 50km/h se subestimeaza de catre marori, peste aceasta
valoare, peste 70 km/h viteza se supraestimeaza.
o Se supraestimeaza viteza unui auto care se deplaseaza cu o viteza superioara celui
in care se afla martorul.
o Daca un martor asista la un accident grav are tendinta sa aprecieze viteza
proportional cu distrugerile provocate.
o In cazul ciocnirii a 2 auto, martorii vor supraestima viteza celuilalt.

B. MARTURIA AUDITIVA
- martorul trebuie sa recunoasca, pe baza vocii, persoana
- martorul trebuie sa reproduca fidel cuvinte, expresii, nume, cifre, pe care le-a rostit o persoana sau alta
intr-o anumita imprejurare
- martorul trebuie sa identifice, nu termenii, nu nuantele ci sensul acestora

Perceptia tuturor acestor parametrii este conditionata de :


- factori interni:
• gradul general de oboseala in momentul in care a participat la evenimente
• nivelul general al capacitatii de a memora
• caracteristicile gandirii – coerenta, logica, inteligenta
• starea de sanatatea, gradul de oboseala

- factori externi
• distanta dintre sursa si receptor
• intensitatea vocii persoanei
• particularitatile pronuntiei
• particularitatile meteo si sonore ale ambiantei

2. Factorii de ordin socio-demografic implicati in marturie

a) Profesiune
8
- fiecare profesiune presupune un antrenament indelungat al unor abilitati, care in anumite
circumstante pot fi exploatate in planul stabilirii valorii de adevar a unor fapte (ex: soferii profesionisti, sau
unii tehnicieni auto sunt in masura sa faca aprecieri mai riguroase decat alte categorii profesionale asupra
vitezei de deplasare a unor auto; medicii, cosmeticienii, fotografii, pictorii portretisti, unii actori sunt in
masura sa faca mai bine decat alte categorii socio-profesionale descrierea unor persoane.)
- sunt persoane care au o capacitate superioara de a aprecia distante, dimensiuni, grosimi, latimi sau
volume, printre acestia aflandu-se constructorii, militarii genisti, lucratorii la drumuri si poduri, sportivii
care practica atletismul, unii lucratori din transporturi
- militarii de cariera, sportivii care practica tirul, vanatorii, armurierii, pot sa diferentieze dupa zgomot
sunetul unei arme de foc si o alta sursa, pot sa faca aprecieri asupra calibrului armei, asupra naturii armei
(arma de serie, artizanala arma modifcata)
- mecanicii auto, doar dupa zgomotul motorului, pot sa faca aprecierea asupra tipului de masina si
asupra tipului motorului
- proprietarii de localuri, de baruri, de restaurante, de cafenele, de cluburi de discoteci sau angajatii
lor, de regula evita marturia sau distorsioneaza faptele de teama unor represalii sau de teama de a-si pierde
clientela datorita faimei de turnator

b) Sex
- barbatii percep la modul sintetic, general, global faptele. Au tendinta de a relata intr-o maniera
descriptiva, fara sa interpreteze, fara sa vina cu pareri personale, cu opinii, cu completari, fara sa se implice
profesional, sunt mai obiectivi
- femeile, care au o tendinta naturala de a percepe preponderent detaliile, amanuntele avenimentelor,
sunt firi analitice, faptele neobinuite au impact emotional mai mare asupra lor, fapt care face ca acestea sa
fie obsedate de aceste aspecte. Au tendinta sa caute sensuri, sa caute semnificatii, intelesuri; vine cu opinii,
cu pareri, cu concluzii sentimentale. Sunt mai subiective, mai distantate de adevar.

c) Varsta
- nici copiii, nici batranii nu sunt martori de toata increderea
- copiii nu inteleg sensul unor fapte, evenimente, intamplari sau a unor reactii umane, sunt emotivi,
sunt impresionabili, sunt furati de amanunte, nu sesizeaza esentialul
- varstnicii au dificultati de perceptie auditiva, dar si vizuala, au dificultati majore de memorare, de
regula sunt rigizi, neadaptabili la dialog, nu inteleg o serie de cuvinte noi, sunt protezati psihic, recurg la
formule standard

3. Marturia din perspectiva raportului martorului cu cauza in care compare

Evaluarea marturiei, trebuie facuta si din alte perspective, una dintre aceasta fiind raporturile
martorilor cu cauza in care acestia compar.
Martorul poate avea un interes material sau moral pentru ca acea cauza sa fie solutionata intr-un
anumit fel.
Martorul poate avea raporturi si atitudini diferite fata de ceilalti participanti in proces:
- raporturi neoficiale (afective, emotionale, simpatie, antipatie, teama) - acestea se pot
manifesta fata de invinuit, organe de cercetare, parte vatamata
- raporturi oficiale (cele colegiale si cele de subordonare profesionala) - toate aceste raporturi
afecteaza valoarea veridicitatea marturiei.

Sentimentele de simpatie:
- se pot datora raporturilor anterioare dintre martori si una din parti sau pot aparea spontan
- cel mai adesea se manifesta asupra victimei, mai rar asupra invinuitului
- astfel, acuzele se estompeaza si capata contur cel mai mult circumstantele atenuante
9
- nivel superior al simptatiei - dragostea - marturia este puternic avariata, denaturari facute cu scopul de
a afecta adevarul

Antipatia:
- mai rar fata de partea vatamata, mai des fata de autor
- efectul consta in adaugarea, accentuarea violentei faptelor savasite de faptuitor

10
Teama:
- denatureaza prin omisiune
- poate fi provocata din cauze externe (manevre de razbunare, repercusiune) si interne (o persoana
labila, anxioasa)
- teama interna poate fi considerata si retinerea

Marturia in cazul unor raporturi oficiale:


- valoarea marturiei este puternic afectata de sentimentele de solidaritate profesionala
- daca e accident de circulatie, soferii profesionisti au tendinta sa favorizeze autorul
- in cazul raportului de subordonare, sefii au tendinta sa-si favorizeze subordonarii cu conditia ca
fapta acestora sa nu fie majora. Subordonatii, in situatia de a ajunge martori la un eveniment
savarsit de sefi, sefii autocratici vor fi dezavantajati de subordonati la marturie. Cu cat sunt mai
aproape de structura ierarhica a sefului sunt tentati sa il dezavantajeze in marturie.

4. Erori posibile in marturia de buna credinta

Redarea unor fapte percepute, relatarea despre acestea este datorata multor denaturari. Acestea sunt
1. denaturarile prin aditie
- constau in adaugarea unor fapte suplimentare si chiar inexistente, fara rele intentii
- cauza ar fi perceptia incompleta la momentul perceperii faptei, care se completeaza cu opinii sau cu
concluzii personale
- a doua cauza e legata de limitele capacitatii de reactualizare a memoriei
- alta cauza se datoreaza limitelor limbajului martorului care poate recurge la formulari familiare lui
- cauza lagata de tipul de personalitate, tipul cofabulator, persoanele mitomane, sau persoanele
complexate

2. denaturarile prin omisiune


- fenomenul invers aditiei
- cauzele trebuie cautate la nivelul memoriei
- desconsiderarea unor elemente, nu sunt considerate ca a avea o importanta

3. denaturarile prin substituire


- sunt determinate de asemanarea, de analogia dintre faptele despre care se solicita a se relata si alte
fapte percepute aleator
- se fac confuzii, prin completare, adaugire

4. denaturarile prin transformare


- se refera la faptul ca in memorie, daca trece un anumit timp, lucrurile se reaseaza, informatiile suporta
un proces de transformare

CURS 4
13.04.2009

COMPORTAMENTUL SIMULAT

In esenta, a simula inseamna a minti, a se preface, pentru a obtine un avantaj, pentru a evita o
sanctiune, inseamna a da o impresie falsa, sau a face ceva ireal sa para real.
La comportamente simulate recurge adesea autorul unei fapte, dar la fel de bine poate sa recurga si
martorul.

In principiu marturia depinde de cativa factori :


11
- de felul in care a fost perceput evenimentul despre care se relateaza
- de felul in care se a fost inteles, retinut, memorat
- de felul in care martorul se poate exprima
- de felul in care martorul vrea sa exprime adevarul acelor fapte – martorul poate voit sa spuna adevarul
sau poate voit sa nu spuna adevarul

Minciuna in marturie sau marturia mincinoasa.

Minciuna este o abatere de la adevar comisa in mod constient si cu intentie.


Minciuna ar fi, daca iesim din zona juridica, un fenomen social, un mecanism social, care
functioneaza in relatiile dintre oameni si are menirea sa mentina echilibrul social, armonia sociala.
Tipologia minciunii:
- miciuna defensiva
- minciuna utilitara
- minciuna ofensiva
In cadrul demersului judiciar intalnim toate formele de minciuna, atat la autor cat si la martor.

Persoana care minte se confrunta cu doua tipuri de eforturi:


- eforturi intelectuale legate de alcatuirea discursului, a ceea ce urmeaza sa spuna, coerenta
discursului, plauzibilitatea
- solicitari de natura emotionala – orice om are o stare emotionala cauzata de dezacordul cu
sine insusi, emotii din teama de a se contrazice (la nivel de amanunte), sau de teama de a fi
contrazis (cu argumente, probe, dovezi, declaratii ale altor persoane)
Aceste solicitari emotionale, teama, angoasa omului care minte, mai ales in fata organului de stat,
emotia este mult mai puternica.

Tensiunea genereaza simptome:


- somatice vizibile:
o starea de agitatie
o stara de blocare totala a functiilor motorii
o modificari mimice si pantomimice
o paloarea sau inrosirea fetei
o transpiratia mainilor, transpiratia fetei indeosebi in zona fruntii, a buzei superioare si a
barbiei
o uscarea buzelor, cresterea frecventei clipitului
- simptome viscerale, invizibile, inobservabile
o modificarile ritmului cardiac, modificarile de tensiune arteriala
o perturbari ale respiratiei
o accelerarea tranzitului intestinal

In general la copii si la persoanele hiperemotive, prezenta acestor indicii prezinta indicii de


ascundere a adevarului.
Daca cele observabile pot fi tinute intru-catva sub control, dar cele viscerale nu pot fi tinute sub
control. Prezenta acestor simpotme la omul care minte a nascut ideea de dezvoltare a unor tehnici de
depistare a minciunii, intre care troneaza poligraful.

Tehnicile de depistare a minciunii sunt de mai multe tipuri:


- tehnicile simple:
o observatia (observatia persoanelor care compar in fata organului judiciar este eficienta numai
daca organul judiciar se dovedeste a fi un fin analist si observator al comportamentului uman,
12
cu subtila intuitie psihologica. Aceste manifestari nu sunt in ultima instanta si nu pot fi decat
simptome ale sinceritatii, respectiv ale nesinceritatii persoanei.
 se considera ca atitudinea directa, regretul de a nu putea raspunde la anumite intrebari,
sau regretul ca nu a putut fi mai atent cand s-a comis fapta sunt simptome ale atitudinii
de sinceritate
 in aceeasi masura, manifestari cum sunt prudenta exagerata, atitudinea rezervata, vocea
coborata, raspunsurile imprecise, ezitante, simulate, sovaielnice, tulburarea generala a
individului, contradictiile, paloarea sau roseata fetei sunt simptome ale nesinceritatii
 si omul nesincer poate sa aiba o atitudine nesincera, privire direct, fluenta in relatare si
disponibilitate de a raspunde la orice intrebare, si reciproc, omul sincer, corect, onest
poate sa aiba simptome specifice omului nesincer, sa fie sovaielnic, ezitant, sa nu isi
aminteasca cu precizie, palid, in acest caz sunt simptome ale unei personalitati emotive
 observatia unei persoane care relateaza un fapt are o valoare sporita de diagnosticare a
starii de sinceritate , respectiv de nesinceritate daca ea se situeaza pe anumite aspecte de
disonanta din conduita persoanei in cauza (poate exista disonanta intre manifestarile
mimico-pantomimice ale individului si continutul celor afirmate), un alt aspect de
disonanta trebuie cautat intre modul de exprimare al martorului si nivelul sau general de
pregatire
 Se mai pot observa in conduita unui martor, indicii ale starii emotionale:
• tonul vocii (acesta e afectat de starea emotionala, modificarile sunt ale timpului
si ale intensitatii si se pot datora fie reducerii salivatiei, nu inseamna ca cel care
are un ton scazut al vocii minte in mod negresit)
• coloritul facial (colericul are tendinta de a se inrosi la emotii puternice)
• perturbarile respiratorii

o bateriile de loialitate
 sunt intrebarile incluse in testele de personalitate
 contin niste intrebari care se refera la unele situatii de viata in legatura cu care
majoritatea covarsitoare a oamenilor sunt de acord ca se comporta in anumit fel
o testul asociativ-verbal
 contine o lista de cuvinte intre care unele au o semnificatie neutra (casa, masa, patura,
lingura) sunt incluse si alte cuvinte indeosebi legate de fapta care se investigheaza
(legate de numele victimei, de obiectul contondent)

- tehnicile complexe:
o poligraful
 biodetectia
 este un dipozitiv, un aparat electronic, care exploateaza simptomele
 Are 3 niveluri:
o Nivelul receptorilor pentru tipurile de modificari, 2 tuburi pneumograf, orice
inspiratie si expiratie se vor duce la al treilea nivel, penitele inscriptoare
o Pentru tensiunea arteriala, exista un tensiometru care masoara nivelul tensiunii si
modificarile acestuia
o exista inscriptorul pentru puls
o se cere consimtamantul scris al testarii cu poligraful, vinovatului
 se prezinta intrebari de control (ex: te numesti Popescu Ion, da sau nu?), intrebari
neutre, intrebari relevante
 rezultatele testului nu pot fi exploatate pana nu recunoaste sau marturiseste

13
 este utilizat ca tehnica de testare a loialitatii a unor categorii de functionari publici in
America
 in Romania a fost introdus in 1975
o metodele de suprimare a cenzurii constiente: cenzura, privarea de somn, utilizarea de metode
farmaceutice, utilizarea de electrosocuri (ultimele 3 sunt interzise, sunt abuzive)
CURS 5
27.04.2009

Psihopatologie judiciara
(psihiatrie judiciara, psihologie legala)

Art. 117 din CPP precizeaza ca efectuarea unei expertize psihiatrice este obligat ori de cate ori
organele de urmarire penala sau instanta de judecata au banuieli cu privire la starea psihica a inculpatului.
Aceasta problema se impune in cazul infractiunii de omor deosebit de grav, calificat dar si in cazul
tentativelor de omor.
Aceasta expertiza sau examen psihiatric al unui infractor nu se limiteaza doar la stabilirea
diagnosticului in vederea stabilirii unui tratament, ci prin el se urmareste sa se stabileasca in ce masura
exista o legatura intre fapta comisa si eventualele tulburari psihice ale infractorului, sau in ce masura
tulburarile psihice au putut determina sau favoriza comiterea faptei.

Foaia de observatie medicala trebuie sa ofere maximum de detalii posibile, pentru ca ea nu va fi doar
un instrument util medicului curant, ci va fi in primul rand un instrument legal pentru stabilirea
responsabilitatii penale sau civile a bolnavului.
Tulburarile care afecteaza personalitatea in ansamblul ei.

Cand vorbim de tulburari de personalitate, avem in vedere 3 mari grupe de tulburari:

1. NEVROZELE
- formele cele mai simple mai usoare si vindecabile cu conditia ca omul sa iasa de sub influenta
factorilor cu potential nevrotic
- tipuri de nevroze:
o nevrastenia apare in momente de suprasolicitare, de regula primavara
o psihastenia - nevroza obsesiv-ofobica, pe langa cele mentionate are un adaos suplimentar,
obsesii si fobii
o nevroza istemica, cu manifestari zgomotoase, comportament teatral, comportament de
solicitare de ajutor
o nevrozele mixte – nevroze motrii, cu senzatia ca inima palpita, intepaturi la ficat, la inima,
perturbari nervoase, neuronale

2. PSIHOZELE
- sunt considerate cele mai grave
o schizofrenia, echivalenta cu cancerul somatic
o paranoia
o parafrenia
o psihoza maniaco-depresiva

3. PSIHOPATIILE
- nu sunt propriu-zis boli, sunt un defect de relationare, fapt pentru care unii autori le-au denumit
sociopatii
- nu sunt vindecabile, psihopatii sunt oameni care irita, deranjeaza
14
- sunt diferite forme de psihopatii:
o psihopatia antenica
o psihopatia psihastenica
o psihopatia isterica
o psihopatia schizoida
o psihopatia paranoida
- subcategorii:
o perversiunile sexuale
o sadism
o masochism
o pedofilia
o necrofilia

Grupa de afectiuni psihice neicadrabile intr-o categorie distincta:


- epilepsia
- dementele senile
- encefalita
- tulburarile provocate de alcoolism si toxicomanie
- oligrofreniile

Specificul actelor infractionale in unele boli psihice


NEVROZELE
Principalele simptome ale nevrozelor constau in oboseala cefalee, stari depresive, insomnii, care sau
alte simptome cum ar fi dificultatile de memorare, concentrarea redusa a atentiei, posibilele obsesii.
Masura in care este afectat discernamantul – in cazul nevrozelor se pastreaza nealterate
discernamantul si luciditatea, nu e vorba de niciun fel de circumstanta atenuanta.

PSIHOZELE
Schizofrenia este cea mai grava. Schizofrenicul nu ar avea un apetit special spre un anume gen de
fapte infracitonale, ei pot sa savarseasca orice fel de infractiune. Ceea ce face el are un caracter absurd, nu
are teama, emotii, e rece, actioneaza ca un automat.

PARANOIA
Paranoicii au 2 tipuri de simptome:
- perturbari la nivelul functiilor rationale
o are rationamente impecabile, logica desavarsita, sunt rigurosi, precisi, incat sunt deosebit de
convingatori, marea lor problema este ca ei pleaca de la premise false
o judecatile sunt false, preconcepute, pasionale
o premisele sunt convingeri personale
- perturbari la nivelul emotional
o emotia se intoarce catre propria persoana, omul are o stima de sine iesita din comunn, orgoliu
exagerat, unii sunt foarte violenti in a-si demonstra valoarea, daca i se atrage atentia ca a
gresit, ca nu are dreptate, devine dusman pe viata
o delirul sistematizat, are cate o tema predilecta pe care delireaza
o delirul ipohondru
o delirul erotoman (erotomanie = nebunia iubirii)
o delirul de filiatie
o delirul de presecutie, de urmarire; oamenii cu delirul de persecutie, de urmarire, pot sa umble
inarmati cu cutit, box, arma

15
- faptele paranoicilor sunt savarsite pe un fond de ura patologica si cu predilectie se intind de la insulte
grave la denunturi, la memorii adresate mai multor organisme, pana la tentative de omor si chiar
omoruri

PARAFRENIA
Forma de paranoia la care se adauga deliruri halucinante.
Apare mai inspre batranete si este un reflex al degradarii naturale a functiilor mentale. Aparent
normal in anunite situatii are manifestari de tipul parafreniei.
PSIHOZA MANIACO DERESIVA
Are doua faze:
- sindrom maniacal, in care manifesta heteroagresivitate cu injurii, cu jigniri, cu agresiuni
fizice, foarte zgomotosi, fara nici un fel de retinere
- sindromul melancolic, cand heteroagresivitatea devine autoagresivitate, inseamna
automutilari, tentative suicidale, poate chiar sinucideri

PSIHOPATIILE
In general psihopatii nu au dezechilibre atat de profunde incat sa ii duca la pierderea autocontrolului.
Tulburarile lor nu evolueaza, nu sunt tratabile, iar faptele sunt savarsite cu discernamant, luciditate si
interes.
Se considera responsabili. Pentru ei ideea de sanctiune are un caracter inhibitor.
Ei ar fi normali din punct de vedere intelectual.

Faptele predilecte ale psihopatilor sunt escrocheriile, vagabondajul, furturile, inselaciunea,


denunturile calomnioase, falsurile.
In privinta perversilor, nici acestia nu sunt vindecabili.
Toti recidivistii se considera a fi psihopati.

Forme de psihopatii care intra sub incidenta legii:


- Psihopatul astenis:
o timid, las, vulnerabil, influentabil, predispus la infractiuni in grup
o cand este prins se pierde cu usurinta, tradeaza complicii
o in detentie se acomodeaza greu cu munca, cu sistemul penitenciar, solicita scutiri, internari,
invoca suferinte fara sa le aiba
- Psihopatul excitabil:
o nestapanit, necontrolat, irascibil, agresiv
o provoaca scandaluri in grup
o greu sa se supuna unor reguli, este genul care se automutileaza frecvent, inghitind pietre,
cuie, nasturi, isi bate cuie in cap
- Psihopatul revendicativ:
o in permanenta se plange, in permanenta reclama
o niciodata nu ii place orice i se ofera
- Psihopatul distinic
o caracteristic lui este labilitatea extrema
o in general este laudaros, vorbeste mult, nu se poate controla cu atentionari
- Psihopatul isteric:
o gesturi demonstrative, sa impresioneze sa atraga atentia asupra lor, este dominat de nevoia de
a atrage atentia
- Psihopatul pervers

DEMENTELE SENILE
16
Dementele senile sunt practic tulburari de evoutie cauzate de imbatranire; in genereal aceste
tulburari sunt insotite de tulburari ale personalitatii.
Psihozele de evolutie sunt presenile cand apar la aproximativ 45 de ani si psihozele senile care pot
sa apara dupa 60 de ani.
Psihozele presenile – acesti bolnavi traiesc in trecut, refuza prezentul si dusmanesc viitorul. Cel mai
adesea varstnicii devin moralizatori, se dirijeaza in conducatori, in atotstiutori.

Infractiunile varstnicilor: de la ultraj la huliganism, pana la omoruri, denunturi calomnioase, violuri.

CURS 6
25.05.2009

VICTIMOLOGIA

Termenul victimilogie vine de la victima si logos. ”Victima” se trage din latina veche in care avea
sensul de cel invins, de cel rapus, prin opozitie cu victor ”cel care invinge”.

Semnificatia termenului de victima:


- fiinta vie adusa ca ofranda unor zeitati, in perioade dificile
- sensul de persoana degradata, lezata, distrusa, suprimata printr-o actiune pasionala, violenta de
nestapanit, de necontrolat a unei alte persoane
- persoana care sufera din cauza unei boli, a unui accident, a unui eveniment, circumstante oarecare

Termeneul de victima are o semnificatie precisa – persoana care sufera, este lezata, este distrusa
prin actiunea altei persoane.

In sens restrans, victima este persoana a carei suferinta este provocata de semeni si intra sub
incidenta activitatii politienesti si a justitiei.

Vorbind despre ipostaza de victima, aceasta este produsa de un agent victimizator – sinonim cu
infractorul, cel care provoaca prejudicial.
Nu orice agent victimizator este un infractor.
Victima nu poate fi decat personalizata.

Receptivitatea victimala – i se mai zice predispozitie victimala, potential victimal. Ea este o


perdispozitie spre a fi victima.
Cuplul infractor – victima, cel putin pentru o parte a actelor ifractionale, si infractorul. Si pagubitul
(victima) are o parte din vina.

Categorii de victime:
1. Victime tinere
2. Victime varstnice, considerate victime ideale. Varstnicul are acuitati senzoriale scazute, in mod
deosebit auzul, fapt care permite anumite manevre. Varstnicii de multe ori stau singuri, au forta
fizica redusa, de regula varstnicii aduna si pun deoparte.
3. Alcoolicii, toxicomanii
4. Imigrantii
5. Unele minoritati entice
6. Persoanele cu inteligenta redusa
7. Indivizii temporar deprimati, dupa divort, etc.
8. Achizitivii (ce pusi pe chilipiruri)
9. Persoanele excesiv de banuitoare
17
10. Indivizii blocati in datorii si incurcaturi
11. Singuraticii
12. Nesupusii, orgoliosii
13. Victima de sex feminin

Schaffer propune si el niste categorii de victime:


1. Victima fara legatura cu ifractorul
2. Victima provocatoare – incita infractorul, il provoaca intr-un fel anume
3. Victimele slabe din punct de vedere psihologic, personaele vulnerabile fizic, dar agresive verbal
4. Victimele slabe din punct de vedere social
5. Victimele autovictimizante
6. Victimele politice

Victimele excrocilor – si excrocul si excrocatul seamana intre ei


1. Victima bunelor ocazii
2. Victimele devotiunii si afectivitatii, persoanele care ofera gazduire, ofera bani, bunuri unor emisari
care propaga ideologiile unei secte
3. Victimele propriei lacomii
4. Victima generoasa

Factorii victimogeni
Factori exogeni
o sexul
o varsta
o profesia: soferii de taxi, soferii de cursa lunga, medicii, persoanele care lucreaza in locuri
izolate, reporterii, etc.
o timpul
o spatiul
Factori endogeni
o naivitatea
o neglijenta
o autosupraevaluarea
o lacomia
o impulsivitatea

Autovictimizarea
- victimizarea presupune o victima si un agent victimizator
- pot fi si situatii de autovictimizare, cel mai adesea in situatii frustrante
- autovictimizarea este o agresivitate care se indreapta impotriva propriei persoane, nu asupra altuia
- sinuciderea in ansamblul cauzelor de mortalitate ocupa locul IV
- pentru tinerii de pana in 20 de ani sinuciderea ocupa locul II

- temeiurile sinuciderii:
o razbunare
o curmarea suferintei
o neacceptarea schimbarii radicale a statutului
o solutie unica de depasire a unei situatii de netolerat
o inlaturarea dependentei de urmasi
o mentinerea onoarei

18
- factorii sinuciderii:
o factori socio-economici
o cand slabesc legaturile sociale

Teme:
Personalitatea
Personalitatea infractorului
Problematica
Psihopatologie
Marturie, viictimologie

19

S-ar putea să vă placă și