Ileana, Principesă a Româ niei

Ileana s-a născut la București la 5 ianuarie 1909, ca fiica cea mică a reginei Maria a României și
a regelui Ferdinand I al României. Deși au existat zvonuri că tatăl adevărat al Ileanei este de
fapt Prințul Barbu Știrbei, regele a admis paternitatea, scrisorile prințului Știrbei către regină
nelăsând nimic de înțeles în acest sens, el păstrând față de Ileana aceeași atitudine pe care o avea
față de ceilalți copii ai cuplului princiar Ferdinand-Maria.
Ileana a avut patru frați mai mari: Carol, Elisabeta - mai târziu Prințesă Moștenitoare a
Greciei, Maria - mai târziu regină a Iugoslaviei - și Nicolae. 
Domnița Ileana - cum o numeau apropiații - a fost fondatoarea sau președintele a unor organizații
de cercetași ca Asociația Creștină a femeilor române, Asociația Ghidelor și Ghizilor din
România etc. Principesa Ileana fiind pasionată de yachting, obține brevetul de căpitan de cursă
lungă,( nu putea sa fie căpitan de cursă lunga ci doar skipper) navigând mai mulți ani cu yachtul
„Isprava”, fiind singura femeie din România cu această calificare. 
Pentru principesa Ileana a fost aranjat în 1931 un mariaj cu arhiducele Anton de Austria, ea
primind titlurile de arhiducesă a Austriei și principesă de Habsburg-Toscana prin căsătorie. În
anii următori Ileana a locuit împreună cu soțul lângă Viena și i-au fost permise doar scurte vizite
în România, regele interzicându-i să dea naștere copiilor săi în România.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial Ileana a organizat un spital pentru soldații români
la castel. În martie 1944, ca să scape de persecuțiile naziștilor s-a mutat de la Viena cu întreaga
familie înapoi în România unde a locuit la Castelul Bran, primit de mama sa cadou din partea
orașului Brașov. Înființează lângă Castel, Spitalul „Inima Reginei”, în onoarea reginei Maria.
În 1954 mariajul cu Arhiducele Anton s-a terminat prin divorț. În același an principesa s-a
recăsătorit, de această dată cu Ștefan Isărescu în Newton, Massachusetts, mariaj terminat în 1965
prin divorț. În 1959, principesa a fost foarte afectată de moartea fiicei sale, Maria Ileana (Minola)
și a soțului ei, contele polonez Jaroslav Kottulink, într-un accident aviatic în Brazilia (15 ianuarie
1959). În 1961, Ileana a decis să se călugărească și a plecat la o mănăstire ortodoxă în Franța,
unde a petrecut 6 ani ca novice. Și-a lăsat astfel trecutul regal în spate și a devenit Maica
Alexandra. În 1967, Principesa s-a alăturat Bisericii Ortodoxe Române și a devenit stareța
mănăstirii cu hramul "Schimbarea la față" din Ellwood City, Pennsylvania, până la moartea sa
în 1991.
In ianuarie 1991, cu o zi înainte de aniversarea sa, Maica Alexandra a suferit o fractură de bazin
iar la 21 ianuarie, a murit la Spitalul St. Elizabeth din Youngstown, Ohio, ca urmare a
complicațiilor survenite în urma fracturii bazinului, accident survenit chiar în chilia mânăstirii
unde a locuit de la început. Este înmormântată în Mânăstirea „Schimbarea la Față”.