Tema 1

1. Faceți o scurtă descriere a PNCCF, care să cuprindă: ce se înțelege prin PNCCF, în ce

perioadă se implementează, scop, obiective, beneficii, finanțare?
Programul Național de Cadastru și Carte Funciară este un proiect ce are ca scop
colectarea directă și/sau indirectă și prelucrarea prin intermediul specialiștilor care
execută lucrări de înregistrare sistematică, date cu caracter personal furnizate de
deținători în scopul înregistrării imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.
Ulterior, informațiile colectate și procesate ca urmare a înregistrării sistematice sunt aduse
la cunoștința publicului interesat în condițiile legii.
Perioada de implementare: 2015-2023
Obiectiv: Înregistrarea gratuită a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte
funciară
Finanțarea programului:
Fonduri externe nerambursabile prin Programul Operațional Regional 2014-2020, axa 11
(Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea
funciară) - 312 mil. €
Venituri proprii ale ANCPI (4,05 mld. lei = 900 mil. €)
Alocări din bugetul unităților administrativ teritoriale (finanțare/cofinanțare)
Beneficii:
Generarea a noi locuri de muncă (aprox 5600 de locuri de muncă) în administrație și
indirect în mediul privat, respectiv în firmele private care în urma licitațiilor vor fi implicate
în Program.
Conversia cărților funciare și a documentațiilor cadastrale din format analogic în format
digital va eficientiza activitatea în domeniu începând de la operaționalizare și utilizare până
la arhivarea și accesarea în timp real a datelor atât la nivel local, cât și la nivel regional.
Clarificarea regimului juridic al proprietăților imobiliare publice și private
Finalizarea înregistrării terenurilor agricole (2020), pentru a se asigura implementarea
schemelor de plăți în agricultură.
Informarea publicului și creșterea capacității instituționale a ANCPI
Creșterea indicatorilor de perfoemanță a persoanlului din ANCPI/OCPI/UAT prin programe
de instruire realizate în cadrul Programului.
Creșterea siguranței circuitului civil al proprietăților.
Dezvoltarea pieței creditului ipotecar.
Creșterea vitezei de implementare a proiectelor de infrastructură.
Reducerea costurilor tranzacțiilor din piața imobiliară.
Înregistrarea gratuită a proprietăților.
Crearea premiselor comasării terenurilor
Eliberarea mai facilă a certificatelor de moștenitor.
Toate acestea vor avea un impact semnificativ asupra creșterii econommice la nivel
național.
2. Realizaţi o analiză comparativă a modului de implementare a PNCCF în perioada 2018-
2020 (Grafice cu nr. de UAT-uri cadastrate comparativ cu cele în lucru sau cu cele
necontractate).
3. Descrieţi succint ce înţelegeţi prin cadastru sistematic (ce reprezintă, cine este implicat
în realizare, cine finanţează)
Activitatea de cadastru se poate realiza sporadic sau sistematic. În acest context, planul
cadastral este actualizat la cerere în cadrul lucrărilor de cadastru sporadic sau din oficiu cu
prilejul lucrărilor de cadastru sistematic.
Prin cadastru sistematic se fac înregistrări la nivelul unei unități administrativ-teritoriale,
respectiv comună, oraș, municipiu sau la nivelul unuia sau mai multor sectoare cadastrale,
în funcție de obiectul contractului de execuție lucrări încheiat de primăria locală și se
realizează planul cadastral digital. Prin informațiile astfel colectate sunt gestionate
imobilele prin sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară.
Iniţierea procedurii de cadastru sistematic se realizează prin publicarea în Monitorul
Oficial, Partea I, a unui ordin emis de ANCPI care identifică UAT-ul/ sectoarele cadastrale
unde vor fi desfăşurate lucrările de înregistrare sistematică. După publicarea ordinului
ANCPI, cărţile funciare aferente respectivelor UAT-uri/ sectoare cadastrale vor menţiona
faptul că imobilele înscrise în aceste cărţi funciare sunt incluse în cadrul PNCCF.
În etapa a doua, cea a transmiterii de informaţii, reprezentanţii Oficiului de Cadastru şi
Publicitate Imobiliară, precum şi primarul UAT-ului care face obiectul Programului, pun la
dispoziţia executantului lucrărilor toate informaţiile disponibile privind imobilele şi
proprietarii acestora, pe baza înregistrărilor de cadastru sporadice (respectiv, înregistrările
existente în cartea funciară şi care au fost efectuate la cererea persoanelor interesate şi
pe costul acestora anterior demarării lucrărilor de cadastru sistematic). Ca atare, cadastrul
sistematic are ca scop actualizarea informaţiilor din cadastrul sporadic, prin înregistrarea
în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a tuturor imobilelor dintr-un UAT/ sector
cadastral, din oficiu şi gratuit, la iniţiativa statului român, acţionând prin intermediul ANCPI.
În etapa a treia, a lucrărilor efective, executantul colectează informaţii referitoare la imobile
şi deţinătorii acestora (prin efectuarea de măsurători cadastrale, interviuri pe teren) şi
pregăteşte fişe de date ale imobilelor necesare pentru finalizarea lucrărilor de teren.

4. Ce înţelegeţi prin ”persoane vulnerabile” (cine se încadrează în această categorie, de

ce trebuie să li se acorde atenţie specială)?
”Grupul vulnerabil”, ”Persoane vulnerabile” sunt definite în legislația românească în forme
diferite, dar având un fond comun, legat de inegalitate, inechitate, excluziune socială.
Grupul vulnerabil este definit în Legea privind economia socială prin persoane sau familii
care sunt în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai.
În legislația românească se pot identifica o serie de termeni care vizează grupurile
vulnerabile, în relație cu incluziunea/excluziunea socială: persoane defavorizate, persoane
marginalizate, persoane excluse social sau supuse riscurilor de excluziune socială sau
persoane vulnerabile.
În OUG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare,
categoria defavorizată este definită ca fiind „acea categorie de persoane care fie se află pe
o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor din cauza diferențelor identitare
față de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare”.
În Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, persoanele
marginalizate sunt definite ca având „poziție socială periferică, de izolare, cu acces limitat
la resursele economice, politice, educaționale și comunicaționale ale colectivității,
manifestată prin absența unui minimum de condiții sociale de viață”.
În Programul Național Apicol, persoanele marginalizate sau excluse social sunt definite ca
fiind cele care se confruntă cu „una sau cu un cumul de privațiuni sociale, cum ar fi: lipsa
unui loc de muncă, lipsa unei locuințe sau locuință inadecvată, lipsa accesului la un sistem
de furnizare a apei potabile, a căldurii sau a energiei electrice, lipsa accesului la educatie
sau servicii de sănătate”.
Motivația sociatății în a acorda o atenție specială acestor grupuri, este legată atât de
factorul uman de solidaritate și empatie, cât și de esența ”contractului social” al lui Jean
Jacques Rousseau de schimb echitabil de servicii și valori în relația statului cu cetățenii
săi.