MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL FINANCIAR-BANCAR “A. DIORDIŢĂ” CHIŞINĂU

CATEDRA: CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ ECONOMICĂ

Raport de practică
de producţie efectuat la Î.M.“Glass Container Company” S.A.

Elaborat:
Elevul anului IV,
Grupa CI 0702 G,
MUNTEAN Mihai

Verificat:
AFONSCHI Ala
SÂRBU Vera

CHIȘINĂU 2011
CUPRINS:

1
INTRODUCERE

1. Caracteristica generală a structurii organizatorice a întreprinderii.

2. Organizarea contabilității la entitate.

3. Tehnologii informaționale noi în contabilitate

4. Conținutul temelor:

4.1. Contabilitatea capitalului propriu

4.2 Contabilitatea datoriilor

4.3 Contabilitatea veniturilor

4.4 Contabilitatea cheltuielilor

4.5 Contabilitatea managerială

4.6 Întocmirea rapoartelor financiare

5. Organizarea lucrului analitic la entitatea:

5.1 Analiza programului de producție

5.2 Analiza costurilor de producție

5.3 Analiza profitului și rentabilității

5.4 Analiza situației financiare a entității

6. Darea de seamă privind rezultatele practicii

ANEXE

2
 INTRODUCERE

Într-o perioadă de tranziție la economia de piață, singura soluție viabilă pentru a

realiza o astfel de trecere este dezvoltarea antreprenoriatului și pregătirea tinerelor
cadre. O îmbinare perfectă ale acestor două premise ar fi încadrarea tinerilor în
activitatea întreprinderilor și crearea unei situații de câștig dublu: tinerii capătă
experiență, iar întreprinderile pot folosi viziunea modernă și nonconformistă a
tinerilor. Acest raport de practică se bazează pe această combinare și reflectă
aspectele teoretice ale contabilității confruntate cu practica contabilă zilnică. Obiectul
de studiu pentru practică este întreprinderea S.A. Glass Container Company.

Compania mixtă S.A. Glass Container Company a fost fondată în 1997, în cadrul
proiectului de promovare a producției vinicole moldovenești spre Uniunea
Europeană, organizat de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Conform
anexe 1, S.A. Glass Container Company a fost înregistrată de Camera de Înregistrare
pe lângă Ministerul Justiției al Republicii Moldova la 30 martie 1995, cu acordarea la
03 ianuarie 2005 a numărului de indentificare de stat – cod fiscal: 1002600028650.
Adresa juridică: Republica Moldova, or. Chișinău, str. Uzinelor, 201.

Prima butelie a fost produsă în luna august a anului 1997. Fabrica produce un
sortiment larg de butelii pentru vinuri, vinuri spumante, divinuri și bere. Nivelul
producției anuale se ridică la 114 milioane de butelii.
În procesul de producție se folosește cel mai modern echipament tehnic, produs de
lideri mondiali în domeniu.
Datorită dublului înveliş, buteliile au o rezistenţă sporită şi un aspect exterior ideal,
iar parametrii acestora corespund standardelor europene şi celor mai exigente cerinţe
ale clienţilor. În ceea ce privește numărul de angajați acesta a rămas relativ constant
de la înființarea firmei (aproximativ 300 angajați [340 în martie 2011]).
Pe parcursul dezvoltării sale, întreprinderea a înregistrat mari performanţe şi mari
indici de realizare care a dus la dezvoltarea unei ramuri şi a economiei în Republica
Moldova. În general piaţa Republicii Moldova este esenţială pentru vînzările „Glass
Container Company'':
 amplasarea geografică favorabilă pentru dezvoltarea industriei de vin şi ca
rezultat al dezvoltării ambalajului de sticlă pentru îmbuteliere.
 înalta calitate a sticlei pentru o înaltă cerere a pieţei întrucît există multe fabrici
de vinuri care au fost şi sînt recunoscute pe piaţa europeană şi este necesară
producerea sticlei de înaltă calitate (atît în structura consumului intern cît şi în
structura producerii, cea mai mare parte o are producerea ambalajului de sticlă
pentru vin, însă structura producerii ambalajului de sticlă pentru vin partea este
mai mică decît în structura consumării. Aceasta se datorează exportării
ambalajului sticlei albe produse în Moldova şi importarea sticlei pentru vin).

3
Premiile decernate:

1. Premiul EMRC Euromarket (Euromarket award), Busel 1999

2. Certificat de onoare, Brusel 1999
3. Quality summit award NEW YORK 2002 (gold)
4. Laureat de gradul II premiul de Stat 2005
5. European quality award 16.03.07

Devizul şi scopul întreprinderii „Glass Container Company” constă în misiunea de

a asigura producătorii locali cu ambalaj de sticlă de cea mai înaltă calitate.
Întreprinderea este dotată cu cel mai modern echipament tehnic al companiilor
occidentale, lideri în domeniu, ce permite obţinerea sticlelor de cea mai înaltă
calitate, conform standardelor europene şi celor mai exigente cerinţe ale clienţilor.

Analiza activității firmei s-a realizat prin următoarele:

 Furnizorii firmei S.A. Glass Container Company se împart pe 3 categorii:

 Furnizori de materie primă:

1. nisip - Tezeu Lux SRL, Ocnița, Republica Moldova
2. sodă calcinată – Fabrica de sodă din Crimeea, Ucraina
3. alumină - Fabrica de alumină din Nicolaev, Ucraina
4. carbon – Muco Mucher, Germania
5. fibră de sticlă – IMMCO, Africa de Sud
6. bazalt – TOO “Ridan”, Ucraina
7. gips – SC “Ghis-Biruința”, Sîngerei, Republica Moldova
8. calcar – IS “Sarmat”, Cricova, Republica Moldova
9. cioburi – SC “TC Rom Glass”, București, România
- “Alcar Pad”, Iași, România

 Furnizori de ambalaje:
1. peliculă – IM “Sanin” SA, Chișinău, Republica Moldova
2. carton – “Horn”
3. palete – SC “Vlapex Prim” , Chișinău, Republica Moldova

 Furnizori de piese de schimb, articole auxiliare:

a. Maul Technology, Marea Britanie
b. Wall Colmonoy, Marea Britanie
c. Industrie Fonderie, Italia
d. OMCO, Italia
e. Bottero, Italia
f. Forte, Italia
g. Antonini, Italia

4
  Clienții companiei sunt, în general, producători de vinuri din:
 România: “Stirom” București, “Cotnari” Iași, “Avirom Pack” (Anexa
1) București, “Alcar Pad” Iași
 Bulgaria: “Drujba Glassworks”, “Vinprom Hascova”, “Lovico Lozari”
 Grecia: “Pollas Glass”, “Alpha Estate”
 Republica Moldova: “Cricova”, „Mileștii Mici”
 Ucraina, Turcia, Franța, Federația Rusă, Belarus, Lituania,
Georgia etc.
 Barierele de intrare pe piață. Practic, încă de la înființare firma a avut puține
bariere de intrare pe piață, din două motive:
 statul deține acțiuni la societate;
 compania a fost înființată printr-un proiect susținut de Banca Europeană
de Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Unica barieră reală sunt concurenții care practică prețuri mai mici.

 Concurenții. Pe plan intern firma concurează cu “ Cristal-Flor” SA, Florești,

Republica Moldova. Pe plan extern se remarcă două fabrici din Ucraina:
“Zarea” și “Gostomeli”.

O caracterizare mai detaliată a situației financiare a întreprinderii poate fi efectuată

doar prin intermediul indicatorilor economici (calculați în baza Anexelor 2, 3 și 4)
prezentați în Tabelul 1.

Tabelul 1.

Nr. Indicatorul An precedent An curent Abaterea

1 Venitul din vânzări, lei 22858128 21748631 -1109497
2 Costul vânzărilor, lei 12098970 11678312 -420658
3 Profitul Brut, lei 10759158 10070319 -688839
4 Profit net, lei 5324091 4031957 -1293134
5 Randamentul MF, % 36,11 34,11 -2
6 Rentabilitatea venitului din 47,07 46,30 -0,77
vânzări, %
7 Rentabilitatea economică, % 5,45 3,90 -1,55
8 Rentabilitatea capitalului propriu, 8,73 6,23 -2,50
%
9 Numărul mediu scriptic al 358 340 -18
salariaților
Sursa: Raportul privind rezultatele financiare, Cercetare statistică lunară, Bilanț Contabil (Anexele
2, 3 și 4)

Analizând datele din tabelul 1 constatăm că situația financiară a întreprinderii s-a

înrăutățit față de perioada precedentă. Venitul din vânzări a scăzut cu un ritm mult
mai ridicat decât costul vânzărilor, generând o micșorare considerabilă a profitului
brut în mărime de 688839 lei. Profitul net s-a micșorat cu 1293134 lei, această
scădere fiind determinată de micșorarea rezultatului financiar al activității

5
operaționale într-o măsură mult mai mare decât s-a majorat rezultatul financiar al
activității financiare și activității de investiții. Se observă o micșorare a celor trei
indicatori ai rentabilității întreprinderii, generată în mare măsură de micșorarea
profitului brut și net. La micșorarea acestor indicatori a contribuit și majorarea valorii
activelor întreprinderii și creșterea capitalului propriu, respectiv. În acest context,
putem afirma că întreprinderea folosește ineficient resursele de care dispune. Un
exemplu concret ar fi mijloacele fixe, a căror valoare fiind în creștere față de anul
precedent, iar rentabilitatea lor este în scădere. În contextul crizei economice actuale,
întreprinderea a fost nevoită să reducă numărul de salariați de la 358 la 340. Acești
indicatori din tabelul 1 reflectă o situație negativă pentru Glass Container Company,
însă o gestiune corectă a consumurilor și a costului de producție ar duce la micșorarea
costului vânzărilor, implicit va genera o creștere a profitului și o înviorare a situației
financiare cu care se confruntă întreprinderea la momentul actual.

6
 1. Caracteristica generală a structurii organizatorice a întreprinderii

După cum s-a mai menționat S.A. Glass Container Company este o întreprindere ce
produce butelii de sticlă, atât pentru întreprinderile din Republica Moldova cât și
pentru export. Conform aproximărilor, întreprinderea, care funcționează non-stop, are
o capacitate de producție de 114 milioane de butelii pe an, însă în realitate,
întreprinderea produce ce i se cere de client în baza contractului. Având în vedere că
fiecare tip de butelie are un timp de fabricație diferit – coeficient de trecere, în
termeni tehnologici (Anexa 5), timp de un an întreprinderea poate fabrica un număr
diferit de butelii, în funcție de tipul lor. Întreprinderea produce atât butelii standard,
cât și butelii personalizate (de diferite forme, cu diferite inscripții), însă cu un volum
de la 250 ml până la 1 litru.
Organele de conducere a întreprinderii sunt:

 Adunarea generală a acționarilor – 14 acționare;

 Consiliul de directori – 6 persoane;
 Directorul General – 1 persoană.

Structura întreprinderii poate fi vizualizată în anexa 6. Observăm o structură

organizată după criteriul funcțional. Cu alte cuvinte, direct subordonate directorului
general (manager) sunt compartimente funcționale de sine stătătoare (contabilitatea,
aprovizionarea, marketing, logistica) în care lucrează specialiști care adoptă hotâriri
asupra anumitor aspecte și au autoritate nemijlocită asupra executanților. Acest tip de
organizare are și un avantaj important, și anume faptul că se utilizează cunoștințele
specialiștilor în domeniul pentru fundamentarea deciziilor ( într-o manieră neeficientă
însă, datorită dezavantajelor acestor structuri). Principalele dezavantaje ale acestui tip
de organizare îl constituie încălcarea principiului unității de comandă, creșterea
cheltuielilor indirecte în întreprindere și circulația lentă a informațiilor. Un alt avantaj
al organizării acestei întreprinderi îl reprezintă buna separare a celor patru funcții:
aprobarea operațiunilor, efectuarea efectivă a operațiunilor, contabilizarea lor și
controlul intern.
După com se observă și în tabelul 1, de la capitolul introducere, întreprinderea a
fost afectată de criza economică și de embargo-ul impus producătorilor autohtoni de
vin de către Federația Rusă. Întreprinderea a fost nevoită să reducă numărul de
angajați cu 18 persoane. Venitul din vânzări s-a redus cu -1109497 lei, iar indicatorii
de rentabilitate s-au redus și ei respectiv. Deși costurile de vînzare s-au redus și ele cu
420658 lei, nu a fost suficient pentru a menține același nivel al profitului brut, care s-
a micșorat cu 688839 lei. Aceste rezultate nu sunt determinate de un management
prost sau de o utilizare incorectă a activelor la dispoziție, ci de conjunctura pieții și
întreprinderea face tot posibilul pentru a își mobiliza resursele și pentru a depăși
această perioadă grea.

7
 Producția buteliilor este un proces care necesită un control foarte amănunțit și
operativ, iar pentru a putea efectua acestea este nevoie în primul rând de înțelegerea
procesului de producție, reprezentat în schema 1.1.
Schema 1.1.
Schema tehnologică a procesului de producție
Cioburi achiziționate

Depozit de materie primă și Secția de

Cuptor
materiale amestec

Șarja: Nisip,
sodă, calcar,
Masa de sticlă
aluminiu,
bazalt, ghips,
carbon.

Cioburi proprii

Laborator de
Capăt Fierbinte Capăt Rece control al
calității

Depozit PRODUCȚIA
Linia de
producție finită FINITĂ
ambalaj

Conform schemei 2.1 se observă că întreprinderea Glass Container Company

folosește metoda pe faze cu semifabricate la calculul costului de producție. Primul
semifabricat este ”șarja” – care se obține prin amestecul materiilor prime în diferite
proporții, în dependență de produsul ce urmează a fi fabricat. Al doilea semifabricat
este ”masa de sticlă”, care se obține la trecerea prin cuptor a ”șarjei” amestecată cu
cioburi de sticlă, fie achiziționate de la alte persoane, fie obținute în urma distrugerii
buteliilor rebut. Masa de sticlă trece mai multe etape tehnologice specifice, iar după

8
răcire buteliile sunt analizate de laboratorul de control al calității, care determină
buteliile rebut și le distruge pentru a obține cioburi, care mai apoi sunt folosite din
nou în procesul de producție. Buteliile care trec controlul de calitate sunt ambalate și
transmise la depozitul de producție finită.

2. Organizarea contabilității la entitate

Conform organigramei prezentate în anexa 6, observăm că compartimentul

contabilitate este condus de contabil-șef, subordonat al directorului economic-
financiar și restructurare, care la rândul său este direct subordonat ala managerului
general. Contabilul-șef are în subordonarea sa pe contabilul-șef adjunct și încă 8
contabili, fiecare dintre ei fiind responsabili pentru un anumit compartiment al
contabilității.
În anexa 1, politica de contabilitate, se stipulează următoarele: responsabil pentru
organizarea și ținerea evidenței contabile la întreprindere este conducătorul:
directorul-general Baban Oleg Mihai, care este dator să creeze condițiile necesare
pentru întocmirea corectă a evidenței contabile și prezentarea la timp a dărilor de
seamă, este dator să asigure că toate subdiviziunile și serviciile care întocmesc dări de
seamă contabile să îndeplinească cu strictețe cerințele contabilului-șef privind
întocmirea documentelor și prezentarea informațiilor necesare pentru ținerea
evidenței contabile și întocmirea dărilor de seamă financiare.
Evidența contabilă a S.A. Glass Container Company este efectuată de
departamentul de contabilitate în frunte cu contabilul-șef. Contabilul-șef, asigură
controlul și oglindirea pe conturi a evidenței contabile tuturor operațiunilor
economice înfăptuite, prezentarea informației operative și întocmirea în termenii
stabiliți a dărilor de seamă financiare, este responsabil pentru respectarea principiilor
metodologice de organizare a evidenței contabile. Contabilul-șef împreună cu
conducătorul întreprinderii semnează documentele ce servesc drept temei pentru
primirea și eliberarea valorilor materiale, a mijloacelor bănești, de asemenea pentru
obligațiunile de decontare, creditare și finanțare. Contabilului-șef i se interzice să
primească spre executare documentele pentru operațiunile ce contravin actelor
normative și încalcă disciplina financiară și contractuală.
La întreprinderea dată este utilizat sistemul contabil complet în partidă dublă, care
presupune un sistem contabil ce prevede reflectarea faptelor economice în baza
dublei înregistrări, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile și
rapoartelor financiare.
Întreprinderea nu a creat nici un raport de evidență internă, pentru că soft-ul
contabil utilizat îi permite contabilului-șef și contabilului-șef adjunct să creeze un
raport de evidență personalizat, care va reflecta conturile și caracteristicile cerute de
utilizator. Pentru a înțelege mai bine fluxul de documente, rapoarte și informație
contabilă este nevoie de analizat schema 2.1:

9
 Schema 2.1
Organizarea circuitului de informație contabilă în cadrul entității

Etapa 1
1.Fiecare contabil întocmește documentele 2. Aceste documente sunt verificate și
primare aferente compartimentului său semnate de către contabil -șef

Etapa 2
3. Toate documentele sunt incluse într-o 4. Directorul verifică aceste documente și le
mapă și transmise la director. semnează.

Etapa 3
5. Documentele sunt returnate în 6. Contabilul-șef și adjunctul întocmesc
contabilitate și sunt introduse în program. cercetările statistice lunare

Acest circuit informațional se repetă în fiecare lună, fiecare contabil încercând să

transmită cât mai operativ documentele pentru aprobare la director, pentru a putea
încheia rapoartele statistice lunare. Zilnic la întreprindere sunt perfectate:

 Documente de casă – dispoziții de plată, dispoziții de încasare;

 Documente bancare – ordine de plată în valută națională (Anexa 7), ordine de
plată trezoreriale, ordine de plată valutare(Anexa 8).

Contabilul pe operațiuni bancare și contabilul-casier prezintă zilnic rapoartele

referitor la soldurile bănești, încasările pe fiecare client în parte, transferurile pe
fiecare destinatar. Utilizatorii acesto rapoarte sunt directorul general, directorul
economic financiar, contabilul-șef, șeful departamentului logistică, șeful
departamentului vânzări.

3. Tehnologii informaționale noi în contabilitate

Entitatea S.A. Glass Container Company utilizează programul de contabilitate

”Universal accounting”, care este elaborat de către UNISIM-SOFT S.R.L, Chișinău,
Republica Moldova. Acest program este acomodat la specificul companiei și
utilizează următoarele module:

- rapoarte statistice;
- materiale;
- active fixe;

10
 - costuri;
- casa;
- decontări;
- salariu;
- analiza economico-financiară.

Evidența este total computerizată, fiecare subdiviziune având modulul său, în care
introduce informația, mai apoi procesată. În contabilitate, fiecare contabil este
asigurat cu un calculator: Pentium IV, 3.0 Ghz, 2048 mb Ram și cu sistem de operare
Windows XP licențiat, antivirus și programul contabil. În acest program, fiecare
contabil are un cont de utilizator, iar permisiunile fiecărui contabil în cadrul
programului depind în mod direct de compartimentul care îi revine spre gestionare.

Fiecărui document primar introdus în program i se atribuie un număr de

identificare, ce joacă rol de cheie primară în baza de date și permite deosebirea
documentelor de același tip cu conținut asemănător. O serie de operațiuni sunt
efectuate de către program automat, fără intervenția contabililor. De exemplu: la
intrarea unu mijloc fix, sau activ nematerial la întreprindere se întocmește un proces
verbal de primire-predare(Anexa 9), iar în baza acestui proces verbal programul va
genera carte activului fix(Anexa 10) sau cartela activului nematerial, respectiv. În
această cartelă sunt informații cu privire la valoarea de intrare, norma uzurii, durata
de funcționare utilă, metoda de calcul a uzurii, persoana gestionară, centru cost etc. În
baza acestor informații, programa automat va genera lunar formula contabil și va
calcula suma uzurii pentru toate mijloacele fixe și activele nemtariale în exploatare.

Caracteristicile Universal Accounting sunt următoarele:

- un sistem complex și multifuncțional;

- bazat pe tehnologia ”client-server”, cu posibilitatea de a fi utilizat de mai mulți
utilizatori în același timp, numărul lor fiind limitat doar de resursele
utilizatorilor (capacitățile tehnice a rețelei și calculatoarelor);
- elaborat cu respectarea cerințelor Standardelor Naționale de Contabilitate și a
Codului Fiscal;
- toate datele înserate sunt legate de documentul primar, ce permite căutarea
rapidă a informației necesare și controlul corectitudinii înserării ei;
- sistem elastic de configurare a drepturilor la diferite module ale sistemului;
- toate documentele și respectiv formulele sunt legate de un anumit utilizator,
ceea majorează gradul lor de responsabilitate și ușurează lucrul contabilului-șef
în ceea ce privește coordonarea specialiștilor săi;
- sistemul presupune posibilitatea depistării unui întreg șir de greșeli la
introducerea informației ( de exemplu, repetarea datelor, greșeli în formule
contabile, solduri negative etc. );

11
 - Prezența unui puternic generator de rapoarte, inclusiv și raportul universal
(configurarea raportului se efectuează de utilizator la începutul generării).

4.1. Contabilitatea capitalului propriu

Capital propriu – reprezintă mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea

datoriilor. Componența capitalului propriu este:

1. Capital statutar;
2. Capital suplimentar;
3. Rezervele;
4. Profitul nerepartizat;
5. Capitalul secundar.

Structura capitalului propriu este prezentată în schema 4.1.1.

Schema 4.1.1

Structura capitalului propriu

Elemente care formează

capitalul propriu

Capital Capital Rezervă Profit Capital

statutar suplimentar nerepartizat secundar

1. Diferențe 1. Rezerve
dintre prevăzute 1. Diferențe
1. Profit
valoarea de din
nerepartizat
nominală a legislație. reevaluarea
Aporturile al anilor
acțiunilor și activelor pe
proprietarilor precedenți.
prețul lor de 2. Rezerve termen
la patrimoniul
vânzare. prevăzute 2. Profit net lung.
întreprinderii.
de statut. al anului de
2. Diferențe 2. Subvenții
3. Alte gestiune.
de curs de stat.
valutar rezerve.
aferente.

Sursa:NEDERIȚĂ, Alexandru. Contabilitatea financiară. Editura ACAP, Chișinău, 1999. Pag.173

Pe lângă aceste elemente, sunt și elemente care reduc mărimea capitalului propriu.
Aceste elemente sunt reprezentate în schema 4.1.2.

12
 Schema 4.1.2

Elemente care reduc mărimea capitalului propriu

Elemente care reduc

capitalul propriu

Profit utilizat al anului

Capital nevărsat Capital retras Pierdere neacoperită
de gestiune

1. Pierederea neacoperită a Dividende

Datoriile fondatorilor Valoarea acțiunilor anilor precedenți. intermediare plătite
aferente aporturilor la proprii răscumpărate
2. Pierederea neacoperită a până la sfârșitul
capital statutar de la acționari anului curent perioadei

Sursa:NEDERIȚĂ, Alexandru. Contabilitatea financiară. Editura ACAP, Chișinău, 1999. Pag.173

În baza anexei 4 la momentul actual soldurile conturilor capitalului propriu sunt:

 Capital statutar – 53018751.50 lei

 Capital retras – (374869.92) lei
 Profit nerepartizat al anilor precedenți – 7718110.44 lei
 Profit al perioadei de gestiune – 4031957.48 lei
 Diferențe din reevaluarea activelor pe termen lung – 21822.13 lei

Total capitolul 3 – 64415771.63 lei

Subconturile conturilor capitalului propriu pot fi vizualizate în ”Planul de conturi

utilizat de întreprindere”, anexa 13.

Conform anexei 11 și anexei 12 (rulajele clasei a 3-a pentru anii 2009 și 2010) la
entitatea analizată au avut loc următoarele operațiuni cu capitalul statutar, secundar și
retras:

Debit 311.1 ”Fond statutar” – 8750000 lei

Credit 311.2 ”Acțiuni simple neînregistrate” – 8750000 lei – reflectarea procurării

mijloacelor de stat de care dispunea întreprindere, de către întreprindere.

Debit 341.2 ”Diferențe din evaluarea activelor materiale pe TL” – 33600000 lei

Credit 311.2 ”Acțiuni simple neînregistrate” – 33600000 lei – majorarea

capitalului statutar din contul diferențelor de la evaluarea activelor pe termen lung;

Debit 314.1 ”Acțiuni simple răscumpărate” – 71350 lei

13
Credit 229.5 ”Creanțe pe termen scurt privind alte operații în țară” – 71350 lei –
reflectarea răscumpărării acțiunilor de societate de la un acționar(care este și client,
Mileștii Mici) prin diminuarea creanței acestui acționar/client la valoarea lor de
procurare.

Debit 123.3 ”Mașini, utilaje și instalații de transmisie” – 52117 lei

Credit 341.2 ”Diferențe din evaluarea activelor materiale pe TL” – 52117 lei –
reflectarea sumei capitalului secundar obținută din diferența din evaluarea mijloacelor
fixe.

La capitolul rezerve la S.A. Glass Container Company pe parcursul anilor 2009 și

2010 nu au fost efectuate operațiuni economice. La capitolul profit și pierderi în anul
2010 pot fi întâlnite următoarele operațiuni:

Debit 351 ”Rezultat financiar total” – 24717574 lei

Credit 7 ”Cheltuieli” – 24717574 lei

Debit 6 ”Venituri” – 28749531 lei

Credit 351 ”Rezultat financiar total” - 28749531 lei. Aceste două formule reflectă
modul de închidere a conturilor de cheltuieli și venituri la sfârșitul perioadelor de
gestiune și de calculare a rezultatului financiar contabil.

Debit 332.1 ”Profit nerepartizat al anilor precedenți” – 562177 lei

Credit 331.1 ”Corectarea profitului perioadelor precedente” – 562177 lei –

reflectarea corectării rezultatului financiar al perioadelor precedente din contul
profitului nerepartizat al anilor precedenți.

Debit 351 ”Rezultat financiar total” – 4031957 lei

Credit 333.1 ”Profit net al perioadei de gestiune” – 4031957 lei – reflectarea la

sfârșitul perioade de gestiune profitul obținut în urma închiderii contului rezultatului
financiar;

Debit 333.1 ”Profit net al perioadei de gestiune” – 5324091 lei

Credit 332.1 ”Profit nerepartizat al anilor precedenți” – 5324091 lei – reflectarea

trecerii profitului anului curent neutilizat la profitul nerepartizat al anilor precedenți
la sfârșitul perioadei de gestiune.

Operațiunile cu capitalul statutar și rezervele au o frecvență mai redusă decât cele

cu profitul sau diferențele din evaluarea activelor pe termen lung, aceasta fiind
determinată de faptul că acționarii au depus în totalitate aporturile aferente capitalului
statutar, iar statutul lor de firme de investiții (BERD, WNISEF) determină lipsa
operațiunilor de vânzare a acțiunilor.

14
 4.2 Contabilitatea datoriilor

Datoriile – reprezintă surse străine de finanțare, puse la dispoziția întreprinderii de o

instituție financiară, de furnizori, de personal și alți creditori. În contabilitate și
rapoartele financiare datoriile se grupează după diverse criterii.

După conținutul economic se deosebesc:

 Datorii financiare;
 Datorii comerciale;
 Datorii calculate.

În funcție de termenul de achitare, datoriile se împart în două grupe:

o Datorii pe termen lung, al căror termen de achitare este mai mare de un an;
o Datorii pe termen scurt, cu un termen de achitare nu mai mare de un an.

Pentru evidența datoriilor pe termen scurt față de diverse persoane fizice și juridice
sunt destinate conturile clasei de conturi 5 ”Datorii pe termen scurt” și pentru
evidența datoriilor pe termen lung – conturile clasei de conturi 4 ”Datorii pe termen
lung”.

Registrul soldurilor și rotațiilor ale conturilor de datorii atât pe termen lung, cât și
termen scurt sunt prezente în anexa 14 și 15 (atât pentru anul 2009, cât și pentru
2010). Pentru o delimitare mai bună a contabilității datoriilor se va exemplifica în
funcție de termenul de achitare:

Contabilitatea datoriilor pe termen lung:

1. Reflectarea achitării împrumutului pe termen lung din contul soldului cheltuielilor

anticipate creat anterior:

Debit 413.1 ”Împrumuturi pe termen lung în părți nelegate” – 114667 lei

Credit 141 ”Cheltuieli anticipate pe termen lung” – 114667 lei

2. Trecerea la datorii curente o cotă-parte a creditului pe termen lung:

Debit 411.2 ”Credite pe termen lung în valută străină” – 2059595 lei

Credit 514 ”Cota-parte curentă a datoriilor pe termen lung” – 2059595 lei

3. Reflectarea venitului obținut ca rezultat al influenței fluctuației cursului valutar

asupra împrumutului în valută străină obținut anterior.

Debit 413.1 ”Împrumuturi pe termen lung în părți nelegate” – 8 lei

Credit 622.3 ”Venituri din diferențe de curs valutar” – 8 lei

15
Contabilitatea datoriilor pe termen scurt (anexa 14 și 15):

Datorii financiare includ datoriile care apar în legătură cu procurarea capitalului

atras ( credite bancare și împrumuturi în valută națională și străină primite de către
întreprindere de la alte persoane fizice și juridice, pe un termen stabilit și pentru o
anumită plată):

1. Contractarea unui credit pe termen scurt(anexa 14):

Debit 243 ”Conturi valutare în țară” – 371499 lei

Credit 511.2 ”Credite bancare pe termen scurt în valută străină” – 371499 lei

2. Reflectarea diferenței pozitive de curs valutar aferent creditului pe termen scurt

(anexa 14):

Debit 511.2 ”Credite bancare pe termen scurt în valută străină” – 10604 lei

Credit 622.3 ”Venituri din diferențe de curs valutar” – 10604 lei

3. Reflectarea diferenței negative de curs valutar aferent creditului pe termen scurt

(anexa 14):

Debit 722.3 ”Cheltuieli privind diferențele de curs valutar” – 18162 lei

Credit 511.2 ”Credite bancare pe termen scurt în valută străină” – 18162 lei

4. Reflectarea calculului dobânzii pentru creditul pe termen scurt contractat anterior

(anexa 14):

Debit 714.5 ”Cheltuielile privind dobânzile pentru credite” – 3549 lei

Credit 511.2 ”Credite bancare pe termen scurt în valută străină” – 3549 lei

5. Reflectarea rambursării creditului, inclusiv dobânda calculată (anexa 14):

Debit 511.2 ”Credite bancare pe termen scurt în valută străină” – 382607 lei

Credit 243.1 ”Conturi valutare în țară” – 382607 lei

6. Contractarea unui credit pentru salariat (anexa 15):

Debit 227.3 ”Creanțe pe TS privind mărfurile vândute în credit” – 14528 lei

Credit 512 ”Credite pe TS pentru salariați” – 14528 lei

7. Achitarea unei părți a creditului contractat pentru salariat (anexa 15):

Debit 512 ”Credite pe termen scurt pentru salariați” – 4645 lei

Credit 242.1 ”Mijloace bănești nelegate” – 4645 lei.

16
Datorii comerciale reprezintă datorii care apar în urma operațiilor comerciale ale
întreprinderii (acestea includ datorii față de furnizori și antreprenori privind
materiile prime, mărfurile, imobilizările primite, precum și pentru prestările de
servicii):

1. Procurarea produselor de la un furnizor local plătitor de TVA în baza facturii

fiscale (anexa 16):

Debit 217.3 ”Produse alimentare” – 324 lei

Debit 534.2 ”Datorii privind TVA” – 64.80 lei

Credit 521.1 ”Facturi de achitat în țară” – 388.80 lei

2. Reflectarea în contabilitate a procurării produselor de la un furnizor local neplătitor

de TVA în baza facturii de expediție (anexa 17):

Debit 211.1 ”Materii prime și materiale” – 8800 lei

Credit 521.1 ”Facturi de achitat în țară” – 8800 lei

3. Reflectarea procurării produselor de la un furnizor din străinătate, cu care este

încheiat contract (Anexa 18) în baza invoice-ului (anexa 19).

Debit 211.1 ”Materii prime și materiale” - 69057.46 lei

Credit 521.2 ”Facturi de achitat în străinătate” – 68782.33 lei

Credit 539 ”Taxa pentru proceduri vamale” – 275.13 lei

Reflectăm TVA la import de materiale:

Credit 539 ”TVA” – 13811.49 lei

Debit 534.2 ”Datorii privind TVA” – 13811.49 lei

4. Reflectarea procurării produselor de la o persoană fizică în baza actului de achiziție

(Anexa 20):

Debit 217.3 ”Produse alimentare” – 768 lei

Credit 534.7 ”Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice” - 38.40 lei

Credit 521.1 ”Facturi de achitat în țară” – 729.60 lei

5. Reflectarea procurării produselor de la un furnizor plătitor TVA în părți legate în

baza facturii fiscale (anexa 21):

Debit 217.2 ”Butelii străine” – 34312.17 lei

Debit 211.4 ”Ambalaje și materiale pentru ambalat” – 0 lei

17
Debit 534.2 ”Datorii privind TVA” – 6862.43 lei

Credit 522.3 ”Datorii pe termen scurt față de alte părți legate” – 41174.60 lei

6. Reflectarea primirii avansului din partea unui client din țară (anexa 14):

Debit 242.1 ”Mijloace bănești nelegate” – 4171086 lei

Credit 523.1 ”Avansuri primite din țară” – 4171086 lei

Datorii calculate sunt datoriile față de alte persoane fizice și juridice, în special față
de personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, buget, diverși creditori:

1. Calculul salariului angajaților din secția administrativă (anexa 14):

Debit 713.3 – ”Cheltuieli de întreținere a personalului admin.” - 814042.68 lei

Credit 531.1 ”Datorii privind retribuirea muncii” - 643512 lei

Credit 533.1 ”Datorii față de Fondul Social” - 148007.76 lei

Credit 535.3 ”Datorii preliminate privind primele de asigurare obligatorie de

asistenţă medicală” - 22522.92 lei

2. Calculul TVA de la vînzarea produselor(anexa 22):

Debit 221.1 ”Facturi de primit din țară” – 92629.90 lei

Credit 534.2 ”Datorii privind TVA” – 15438.32 lei

Credit 611 ”Venit din vânzarea produselor” – 77191.58 lei

3. Reflectarea calculului plății impozitului funciar (anexa 14):

Debit 713.4 ”Impozite și taxe cu excepția impozitului pe venit” -473 lei

Credit 534.4 ”Datorii privind impozitul funciar” – 473 lei

4. Reflectarea calculului plății taxei pentru bunurile imobiliare (anexa 14):

Debit 713.4 ”Impozite și taxe cu excepția impozitului pe venit” – 5701 lei

Credit 534.5 ”Datorii privind taxa pe bunurile imobiliare” – 5701 lei

5. Întreprinderea deține o carieră de nisip în apropiere, iar pentru aceasta este nevoie
să achite taxa locală pentru utilizarea resurselor naturale. Aceasta se reflectă în
contabilitate în felul următor(conform anexei 14):

Debit 713.4 ”Impozite și taxe cu excepția impozitului pe venit” – 246 lei

Credit 534.6 ”Datorii privind impozitul pentru utilizarea res. naturale” – 246 lei

18
6. La sfârșitul lunii, în momentul calculării salariului care trebuie achitat angajaților,
se reține impozitul pe venit al persoanelor fizice. Această operațiune se
contabilizează astfel (anexa 14):

Debit 531.9 ”Salariul brut” – 535045 lei

Credit 534.7 ”Datorii privind impozitul pe venit al pers. fizice” – 535045 lei

7. Întreprinderea poate fi nevoită să achite anumite sancțiuni la stat, pentru încălcarea

standardelor de contabilitate sau întârzierii achitării anumitor taxe. Calculul acestor
sancțiuni se va calcula în modul următor (anexa 14):

Debit 713.4 ”Impozite și taxe cu excepția impozitului pe venit” – 479 lei

Credit 534.9 ”Sancțiuni economice” – 479 lei

8. Întreprinderea poate procura anumite bunuri și servicii de la persoane terțe, care nu

sunt furnizori permanenți, în acest caz înregistrându-se astfel (anexa 15):

Debit 712.3 ”Cheltuieli de transport privind desfacerea” – 507 lei

Credit 539.3 ”Datorii pe termen scurt față de alți creditori” – 507 lei.

4.3 Contabilitatea veniturilor

Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de

gestiune, rezultat în procesul activității ordinare a întreprinderii sub forma de
majorare a activelor sau diminuare a datoriilor care conduc la creșterea capitalului
propriu, cu excepția sporurilor de la contribuțiile proprietarilor întreprinderii.

19