Influenta greaca si principiile dreptului roman

Roma antica a fost dominata de cultura greaca, inclusiv sub aspectul gandirii juridice. Juristii

romani s-au inspirat din sistemele si scolile filosofice, mai ales din stoicismul, dar si din doctrina

lui Platon si Aristotel, apoi din Cicero.

Doctrina stoicismului roman este, spre deosebire de cel grec, mai degraba o doctrina

morala decat juridica. In conceptia lor, filosoful, inteleptul cetatii sta retras, separat de cetate, de

interesele acesteia si , prin urmare, nu il intereseaza scopul dreptului. Exista o lege naturala care

consta in ratiunea universala, o parte a acestei ratiuni se regaseste in constiinta fiecarui om, dar

are o influenta morala.

Dreptul natural isi pierde din amploare, institutiile juridiuce nu sunt considerate

permanente. Ele deriva dintr-o sursa istorica si nu din dreptul natural.

Platon a influentat, de asemenea, dreptul roman, fiind recunoscute cele doua principii

emise de acesta :

 Ceea ce place principilor are forta de lege

 Principele este absolvit de legi.

Ca si la Aristotel, justitia inseamna a da fiecaruia ceea ce este al sau ; dreptul este ceea ce
este : just si dervia din justitie.

Izvorul principal al dreptului nu este legea, ci natura.

Cicero a fost influentat de scepticism, care punea accentul pe studiul jurisprudentei si a

formulat noi obligatii : obligatia de a respecta in fiecare om, fie si sclav, ratiunea, umanitatea,

sinceritate.

Cicero a definit legea naturala, afirmand ca este ratiunea dreapta, acordata naturii, raspandita

in constiinta fiecarui om. Ea este o lege veritabila, constanta, eterna. Dreptul nu este rezultatul

vointei libere, ci este dictat de natura. Dintr-un jus naturale decurge un jus gentium, care serveste
ca baza in relatiile reciproce dintre popoare, pentru ca este fondat pe nevoi comune. Jus civile

este dreptul pe care il are fiecare popor in particular. Dreptul natural ajuta la formularea

principiilor generale, unul dintre cele mai importante principii fiind acela ca in mod natural,

oamenii sunt egali si liberi.

Un concept cu o evolutie interesanta este cel de cetatenie, dezvoltat si de Cicero. In

dreptul roman, cetatenia romana nu aparea in prim-plan decat cu ocazia litigiilor privind

dobandirea sau pierderea cetateniei. Dupa codificare, cetatenia a devenit mai mult un statut

social, dobandind caracter exclusiv (nimeni nu poate fi cetatean a doua sau a mai multe cetati) si

pragmatic ( buna functionare a cetatii romane presupune o anumita egalitate a drepturilor intre
cetateni).

Astfel, egalitatea intre cetateni a devenit o egalitate juridica in fata legii civile si o egalitate

politica in fata functiilor legislative si executive ( dand nastere unor privilegii ce au influentat

atat dreptul privat, cat si pe cel public).

Doctrina juridica a Sfantului Augustin

Doctrina juridica a Sfantului Augustin este marcata de viziunea crestina asupra lumii,

asupra statului, legii si justitiei. Intalnim, astfel, o distinctie intre legea divina si legea omeneasca

( profana ).

În concluzie, in filosofie exista doi factori corelativi: subiectul cunoscător (filosoful) şi obiectul

cunoaşterii (problema filosofică). Pe baza acestei determinări a metodei, fiecare epocă a

cunoaşterii şi fiecare filosof în parte a consacrat propriul sistem metodologic.