Biochimie Tot-2

43.
Selectați hormonii ce participă la reglarea metabolismului glucidic(Glucagon Adrenalina)
44. Selectați hormonii care acționează prin mecanismul citozolic-nuclear:(Calcitriol Testostron

45. Selectați elementele figurate ale sângelui:Trombocite Limfocite
46. Referitor la albuminele plasmatice sunt corecte afirmațiile:A B

47. Selectați hormonii ce participă la reglarea metabolismului lipidic:C E
48. Selectați hormonii adenohipofizari de natură glicoproteică:A B C

49. Selectați efectele metabolice ale T3 and T4: D A
50. Selectați ce este caracteristic pentru hipocorticism (boala Adison): A

51. Ordonați reacțiile care au loc la nivelul plămânilor (schimbul de O2 și CO2):
2
1
52. Selectați efectele insulinei asupra metabolismului lipidic: E C

53. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de acțiune a hormonilor mediat de
diacilglicerol (DAG) și inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmațiile: B C
54. Secreția de glucagon este stimulată de: C E

55. Care este rolul parathormonului în metabolismul vitaminei D3 : C
56. Selectați hormonii ce participă la reglarea metabolismului glucidic: B C

57. Selectați efectele metabolice ale glucocorticozolilor: B E
58. Selectați statinele: C E
59. Selectați sistemele ce participă la menținerea ph-ului fiziologic al sângelui: C D

60. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):B C
61. Selectați funcțiile următoarelor proteine plasmatice:
Participa la coagulare
Transporta fierul
Transporta acizi grasi
62. Selectați enzimele indicatorii hepatospecifice:A D

63. Selectați proteinele transportoare de iodtironine: A D E
64. Ciclooxigenaza:E
65. Selectați hormonii receptorii cărora sunt cuplați cu proteina Gp:B C D
66. Selectați proteinele, sinteza cărora este indusă de următorii hormoni:
Cortizolul – Lipocortinele
Calcitrolul – CaBP
67. Selectați hormonii care reglează homeostazia calciului: A E
68. Ce stări patologice pot fi însoțite de acidoză metabolică?D E
69. Selectați hormonii ce participă la reglarea metabolismului lipidic:B A
70. Selectați efectele metabolice ale insulinei asupra metabolismului glucidic:B

71. Selectați manifestările clinice ale hiperaldosteronismului (sindromul Conn):B E
72. Selectați celulele pancreatice în care se sintetizează următorii hormoni:
Celule D
Celule Beta

73. Ordonați reacțiile care au loc la nivelul țesuturilor (schimbul de O2 și CO2): Cele care au alb
in fata sunt corecte: 1, 3, 5
74. Selectați ce este caracteristic pentru enzimele excretorii pancreatice:B C
75. Care este sediul sintezei următorilor hormoni?
Glanda tiroida
Corpul galben
Aldosteron- cortexul
suprarenalelor
76. Insulina stimulează:C D
77. Selectați mesagerii secundari ai semnalului hormonal:B D

78. Selectați elementele figurate ale sângelui:A D
79. Tireotropina (TSH): A C D
80. Selectați hormonii adenohipofizari de natură glicoproteică: A B

81. Selectați hormonii care se sintetizează în următoarele glande endocrine:
Corect
Corect
Corect
82. Ce funcții îndeplinesc următorii hormoni?
Corecte toate
83. Care este natura chimică a următorilor hormoni?
Corecte toate
84. Următorul compus se referă la eicosanoizi:E
1. Selectați sistemul-tampon care funcționează doar în eritrocite: Hemoglobulinic ©
2. Selectați factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrisecă, cât și în calea
extrinsecă: factorul I – fibrinogenul , ionii de Ca (b, d)
3. Selectați la ce clasă se referă următoarele componente plasmatice:

Proteine – transferina
Substanțe organice neazotate - acidul lactic
Substanțe azotate neproteice - acidul uric
4. Ce este caracterisitic pentru mecanismul membrano-intracelular de acțiune a hormonilor?

E characteristic pentru hormonii peptidici
Implica activarea proteinkinazelor
5. Selectați efectele insulinei asupra metabolismului proteic: stimuleazăbiosinteza
proteinelor
6. Selectați ce este caracteristic pentru enzimele indicatorii

In conditii normale activitatea enzimelor indicatorii in singe este joasa
In patologii ale organismului in care se sintetizeaza indicatorii activitatea
enzimelor creste
7. Inozitol-1,4,5-trifosfații: maresc concentratia citoplasmatica de calciu
8. Selectați hormonii care acționează prin mecanismul citozolic-nuclear:

Triiodtironina calcitonina estradiolul
9. Referitor la protrombină sunt corecte afirmațiile: este factor al coagularii; sub acţiunea
protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activeazăîn trombină (c,e)
10. Numiți structurile chimice:1 reactie – triiodtironina; 2 reactie - tironina; 3
reactie tirosina
11. Iodtironinele:
sunt derivaţi ai tirozine
sunt sintetizati in glanda tiroida
12. Prezența cărui aminoacid determină capacitatea de tamponare a hemoglobinei? histidină
13. Selectați ce este caracteristic pentru enzimele secretorii ale ficatului:

in patologii hepatice severe activitatea enzimelor secretorii in singe scade
in conditii normale activitatea enzimelor secretorii in singe este inaltă (AC)
14. Selectați funcțiile proteinelor plasmatice:

Participa la mentinerea pH-lui fiziologic , participa la coagulare(Ab)
15. Selectați compusul care activează guanilatciclaza citoplasmatică: Oxidul de azot
16. Selectați hormonii care se sintetizează în medulosuprarenală: D, C
17. Selectați efectele metabolice ale insulinei: favorizeazăsinteza trigliceridelor,

glicogenului, proteinelor (efect anabolic) exercităacţiuni mitogene:
influenţeazăcreşterea fetală, diferenţierea (a,c)
18. Ordonați reacțiile care au loc la nivelul plămânilor (schimbul de O2 și CO2):

1HHb + O2→HHbO2
2HHbO2+ KHCO3 →KHbO2+ H2CO3
3H2CO3 →CO2 +H2O
19. Parathormonul: se sintetizează sub formă de preprohormon

acţionează prin AMP ciclic (a, b)
20. Selectați hormonii receptorii cărora sunt cuplați cu proteina Gs: Glucagon
Parathormonul

Substante organice neazotate – acizii grasi
Proteine trascortina
Substante azotate neproteice - aminoacizii
22. Ciclooxigenaza: este o hemoproteină(c

Albumina- transporta biilirubina
fibrinogenul – participa la coagulare
transcortina – transporta cortizolul
24. Care este sediul sintezei următorilor hormoni?
Corticotropina – adenohipofiza
Tirioliberina – hipotalamus
Hormonul paratiroidian – glandele paratiroide
25. Reglarea biosintezei eicosanoizilor: corticosteroizii inhibă activitatea

fosfolipazei A2,diminuând biosinteza de prostaglandine D
26.Ce funcții îndeplinesc următorii hormoni? Cortizol- poseda actiune

antiinflamatoare
Progesterone-regleaza dezvoltarea corpului galben
Melatonina – reglarea ciclului veghe somn
27. Referitor la oxihemoglobină sunt corecte afirmațiile: O2 se leagăla Fe2+al hemului
28. Alegeți afirmația corectă cu privire la biosinteza eicosanoizilor: aspirina inhibă

sinteza prostaglandinelor (A)
29. Alegeți afirmația corectă cu privire la biosinteza eicosanoizilor: acidul arahidonic
este eliberat sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfolipidele membranare
(B)
30. Ordonați reacțiile care au loc la nivelul țesuturilor (schimbul de O2 și de CO2 ):

1KHbO2→KHb + O2
2CO2 +H2O →H2CO3
3KHb + H2CO3 →HHb + KHCO3
31. Selectați cauzele acidozei respiratorii: Cetonemia (A)
32. Selectați hormonii care acționează prin mecanismul citozolic-nuclear

Progesteronul aldosteron
33. Referitor la fibrinogen sunt corecte afirmațiile: este sintetizat în ficat; este
transformat în fibrină de către trombină (BC)
34.Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acțiune a hormonilor sunt corecte

afirmațiile: receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol
complexul hormon-receptor reglează expresia genelor (BE)
35. Cofeina inhibă: fosfodiesteraza
36. Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte afirmațiile:

sinteza calcitriolului este controlată de parathormon
se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichi
este derivatul activ al vitaminei D3 (CDE)
37.
38. Polimerizarea și stabilizarea fibrinei (formarea trombului): necesită prezenţa
factorului XIII ; necesită prezenţa ATP-lui (CD)
39. Selectați enzimele indicatorii hepatospecifice:

aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)
lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5 (B C)
40. Numiți structurile chimice: 1 structura – colesterolul 2 structura – cortizol 3
structura- aldosteron
41. Care este sediul sintezei următorilor hormoni? 1 testosteron – celulele LEydig
2 aldosteron - cortexeul suprarenalelor 3 adrenalina - medulosuprarenala
42. Selectați sistemul-tampon care funcționează doar în plasmă: proteic (B)
43. Selectați efectele metabolice ale catecolaminelor:

stimularea glicogenolizei
cresterea consumului de O2
44.
85. La scindarea fosfatidilinozitol-4,5-difosfaților membranari sub acțiunea fosfolipazei C se
obțin: (a.inozitol-1,4,5-trifosfați
e.diacilglicerol)
86. Selectați proteinele fazei acute a inflamației: ( a,d)

87. Selectați mesagerii secundari ai semnalului hormonal: (b,c)
88. Prezența cărui aminoacid determină capacitatea de tamponare a hemoglobinei?(b)

89. Selectați enzimele secretorii ale ficatului (a,d,e)
90. Referitor la proteinele Gs sunt corecte afirmațiile: (c,d,e)
91. Selectați proteinele, sinteza cărora este indusă de următorii hormoni:

Cortizolul-lipocortinele
Calcitriolul-CaBP intestinală(calcium-binding protein)
92. Referitor la hiperproteinemie sunt corecte afirmațiile:
(c,e)
93. Referitor la reglarea sintezei și secreției iodtironinelor sunt corecte afirmațiile:

(a,b)
94. Selectați formele patologice ale hemoglobinei:

(b,e)
95. Numiți structurile chimice:
1-tirozina
2-tiroxina
3-triiodtironina

Calcitriolul-reglează metabolismul calciului și al fosfaților
Aldosteronul-reglează metabolismul hidro-salin
Glucagonul-reglează metabolismul glucidic
97. Selectați sistemele ce participă la menținerea ph-ului fiziologic al sângelui:(b,d)
98. Alegeți afirmația corectă cu privire la biosinteza eicosanoizilor(b)

Adrenalina- crește presiunea arterială
Estradiolul- reglează dezvoltarea caracterelor sexuale
Triiodtironina-reglează ritmul circadian
100. Ce stări patologice pot fi însoțite de acidoză metabolică?

Diabet zaharat
Inaniție
Proteine-ceruloplasmida
Substanțe organice neazotate-corpi cetonici
Substanțe azotate neproteice-subst ureea
102. Selectați hormonul care activează guanilatciclaza membranară(c)

103. Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmațiile: (c,e)
104. Selectați formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2): (b,c,d)
105. Selectați celulele pancreatice în care se sintetizează următorii hormoni:

Polipeptida pancreatică-celulele F
Glucagonul-celulele alfa
106. Glucagonul: (a,d)
107. Selectați hormonii care acționează prin mecanismul membrano-intracelular:

(a,c)
108. Selectați hormonii care acționează prin mecanismul membrano-intracelular(b,d
109. Oxitocina:(c,d)
110. Selectați factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă cât și în calea
extrinsecă: (a,e)
111. Transformarea fibrinogenului în fibrină:

(c,d)
112. Selectați hormonii care acționează prin mecanismul citozolic-nuclear:(c,e)

113. Prezența căror aminoacizi determină capacitatea de tamponare a proteinelor
plasmatice?(b,c)
114. Referitor la transportul sangvin al oxigenului (O2) sunt corecte afirmațiile(a,e)
115. Numiți structurile chimice:

1-tirozina
2-noradrenalina
3-DOPA
116. Selectați ce manifestări clinice sunt caracteristice pentru diabetul zaharat(e)

Somatotropina-reglează procesele de crestere
Aldosteronul-reglează metabolismul hidro-salin
Parathormonul-reglează metabolismul calciului și al fosfaților
118. Diacilglicerolii (în calitate de mesageri secundari)(e)
119. Viagra inhibă:(b)

Transtiretina-transporta T3 si T4
Alfa2-macroglobulina-participa la fibrinoliză
Anticorpii-funcție imunologică
121. Selectați hormonii care acționează prin mecanismul membrano-intracelular:
122. Selectați factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei(Hb) față de oxigen (O2):

123. Selectați efectele metabolice ale insulinei asupra metabolismului glucidic:
124. Mineralocorticosteroizii reglează:

126. Selectați efectele biologice ale calcitoninei:
Examen 2018
1. Albuminele:
a) [ ] sunt proteine conjugate
b) [x] sunt proteine ale plasmei sangvine
c) [ ] sunt proteine bazice
d) [x] menţin presiunea oncotică sangvină
e) [x] asigură transportul diferitor compuşi
2. Afirmaţii corecte referitor la enzime:
a) [ ] sunt catalizatori nebiologici
b) [ ] prezintă catalizatori anorganici
c) [x] poseda specificitate de actiune
d) [ ] catalizează doar reacţii de scindare
e) [ ] catalizează numai reacţii de sinteză
[x] sunt catalizatori biologici;
d) [x] există si în formă neactivă în organism;
3.Centrul activ (CA) al enzimelor:
a) [x] este locul de legare a substratului
b) [ ] CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic
c) [ ] în CA se fixează activatorii si inhibitorii enzimei
d) [ ] CA se formează numai la proteinele cu structură cuaternară
e) [x] CA se formează la proteinele cu structură terţiară si cuaternara
4.Clasificarea enzimelor
a) [x] se clasifică în şase clase
b) [x] clasa indică tipul de reacţie chimică
c) [ ] clasa indică gruparea sau legătura chimică a substratului
d) [ ] fiecare enzimă posedă un cod alcătuit din 3 cifre
e) [ ] cifra a doua a codului indică numărul de ordine a enzimei în clasa respectivă
5. Izomerazele:
a) [ ] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [ ] peptidazele se referă la izomeraze

d) [x] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor
e) [x] reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile
6. Afirmaţii corecte referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor:
a) [ ] în componenta complexului enzimă-substrat substratul nu se modifică
b) [x] în componenta complexului enzimă-substrat substratul se modifică
c) [x] în centrul activ al enzimi poate avea loc cataliza covalentă
d) [x] în centrul activ al enzimei poate avea loc cataliza acido-bazică
e) [ ] la interacţiunea substratului cu enzima conformatia lor nu se modifică
7. - ?
8.Ligazele:
a) [x] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului
b) [ ] catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente
c) [x] glutaminsintetaza se referă la ligaze
d) [ ] în reactiile catalizate de ligaze ATP-ul serveşte ca donor de grupare fosfat pentru substrat
e) [ ] reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile
9. Natura chimică a enzimelor:
a) [ ] toate enzimele sunt doar proteine simple
b) [ ] sunt glicolipide
c) [x] prezintă compuşi macromoleculari
d) [ ] sunt numai nucleoproteide
e) [x] sunt proteine simple si conjugate
10. Care enzime posedă stereospecificitate?
a) [x] fumaraza
b) [ ] ureaza
c) [ ] citratsintaza
d) [ ] carbanhidraza
e) [ ] alcooldehidrogenaza
11. Centrul activ al enzimelor reprezintă:
a) [ ] linie frintă în molecula enzimei
b) [ ] un plan in molecula enzimei
c) [x] structură compusă unicală tridimensională
d) [ ] un punct din structura terţiară a enzimei

e) [x] locul unde se fixează substratul
12. Centrul alosteric al enzimei:
a) [x] este un centru diferit de centrul activ
b) [ ] este locul fixării substratului
c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor
d) [ ] este locul fixării doar a activatorilor alosterici
e) [x] este locul la care se fixează activatorii şi inhibitorii alosterici
13. Coenzima NAD+ :
a) [x] transferă hidrid-ionul
b) [ ] se uneste cu apoenzima prin legături covalente
c) [x] se uneste cu apoenzima prin legături necovalente, slabe
d) [ ] contine riboflavina
e) [ ] vitamina componentă este B3
A3 NAD +:
a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina
b) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este nicotinamida
c) [x] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)
d) [x] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în solvent
e) [ ] adiţionează 2H+ şi 2ē

14. Coenzima NADP :
a) [x] participă în reacţii de oxidoreducere
b) [ ] contine un rest fosfat în pozitia 2' OH a acidului nicotinic
c) [ ] participă la reactii de hidroliză
d) [ ] se leagă covalent cu apoenzima
e) [ ] contine B1
15. Coenzimele vitaminei B2 (FMN şi FAD):
a) [x] catalizează reacţii de oxido-reducere
b) [ ] catalizează reacţii de izomerizare
c) [ ] adiţionează şi cedează doar electroni
d) [x] adiţionează şi cedează electroni si protoni
e) [ ] catalizează reacţii de carboxilare

16. Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin faptul că:
a) [ ] catalizează reacţiile chimice doar la temperaturi înalte
b) [ ] activitatea lor nu poate fi reglata
c) [ ] posedă viteză catalitică mai mică, comparativ cu catalizatorii nebiologici
d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blînde
e) [ ] catalizează reacţiile chimice doar la pH extrem acid sau bazic
17. Functiile cofactorilor în cadrul activitatii enzimatice:
a) [x] stabilizează conformaţia activă a enzimelor
b) [x] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică
c) [ ] determină specificitatea de acţiune a enzimei
d) [x] leagă substratul la enzimă
e) [ ] determină directia reactiei chimice
18. Indicaţi afirmările corecte referitor la substrat:
a) [x] e substanţa asupra careia acţionează enzima
b) [ ] toate enzimele fixează numai un singur substrat
c) [x] unele enzime interacţionează cu cîteva substraturi
d) [ ] se leagă de centrul activ al enzimei exclusiv prin legături covalente
e) [ ] este parte componentă a enzimei
19.La formarea centrului activ al enzimelor participă grupele funcţionale (1) ale radicalilor aminoacizilor (2):
a) [x] OH - Ser
b) [x] COOH - Glu
c) [ ] COOH - Asn
d) [ ] COOH - Gln
e) [ ] NH2 - Val
20.Liazele:
a) [ ] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului
c) [x] fumaraza se referă la liaze
d) [ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [x] decarboxilazele se referă la liaze
21. Oxidoreductazele catalizează:
a) [ ] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale

b) [x] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [ ] reacţii de transfer al restului fosfat
d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului
22. Proprietăţile comune ale enzimelor şi
catalizatorilor anorganici:
a) [ ] modifică direcţia reacţiei
b) [x] nu modifică echilibrul reacţiei
c) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde
d) [ ] activitatrea lor se reglează
e) [x] nu se consumă în decursul reactiei
23. Proprietăţile generale ale enzimelor:
a) [ ] toate enzimele posedă doar specificitate absolută de substrat
b) [x] enzimele sunt termolabile
c) [ ] toate enzimele posedă doar specificitate relativă de substrat
d) [x] toate enzimele posedă activitate maximală de actiune la un pH optim
e) [ ] activitatea enzimelor nu depende de pH mediului
24 - ?
25. Referitor la enzimele alosterice sunt corecte afirmatiile:
a) [x] modulatorii alosterici se leaga necovalent in centrele alosterice
b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a enzimelor obişnuite
c) [ ] efectorii alosterici fixîndu-se la centrul alosteric nu modifică conformatia moleculei enzimei
d) [ ] modulatorii alosterici se leagă covalent în centrul activ al enzimei
e) [x] modulatorii alosterici modifică conformaţia moleculei enzimei
26.Referitor la enzimele conjugate sunt corecte afirmatiile:
a) [ ] specificitatea este determinată de cofactor
b) [x] specificitatea este determinată de apoenzimă
c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă
d) [x] la cataliză participă atăt apoenzima, cât si cofactorul
e) [ ] cofactorul e componenta proteică a enzimei
27. Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] contin nicotinamida
b) [ ] vitamina componentă este B6
c) [x] vitamina componentă este B2
d) [ ] participă la reactii de hidroliză
e) [x] participă la reactii de dehidrogenare
28. Hidrolazele:
a) [x] catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente cu adiţionarea apei
c) [x] fosfatazele se referă la hidrolaze
d) [ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile
29.Referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor sunt corecte afirmările:
a) [ ] formarea complexului enzimă-substrat nu este obligatorie
b) [x] în cadrul actiunii enzimei are loc formarea complexului enzima-substrat
c) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură rigidă, stabilă
d) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură stabilă
e) [ ] formarea complexului enzimă-substrat este ultima etapă a mecanismului de acţiune a enzimelor
30.Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este un corp cetonic
b) [x] compusul reprezintă acidul acetoacetic
c) [ ] se utilizează în ficat
d) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepatice
e) [ ] concentraţia sangvină a compusului este micşorată în diabetul zaharat
31 - Selectati procesele chimice la care participa compusul prezentat:
Vitamina B2 (riboflavina)
Participa in:
-reactii de oxidoreducere: Reacţia de dehidrogenare a succinatului
-Dezaminarea AA
-Degradarea aldehidelor (aldehidDH)
-Degradarea purinelor (xantinoxidaza)
-Ciclul Krebs (succinatDH)
-Oxidarea AG
-DOP (dihidrolipoilDH)
Nicotinamida (Vitamina PP)

Participa in:
-reacţiile de oxido-reducere (dehidrogenarea S –transferul unui hibrid ion (H+ şi 2 e). Alt proton rămâne în soluţie H+
-Reacţia de dehidrogenare a malatului
Piridoxal fosfat (coenzima Vit B6)
Participa in:
-Transaminarea AA -Decarboxilarea AA -Transsulfurarea
-Reacţia de transaminare a aminoacizilor
Tiaminpirofosfat (coenzima Vit B1)

Participa in:
-Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
-Decarboxilarea oxidativă a α cetoglutaratului
-Reacţii de transcetolare
-Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a piruvatului cu participarea TPP (deriv. Vit. B 1)
32 -
Selectați afirmațiile corecte referitoare la enzima care catalizează reacția chimică:
Enzima: glutamate-decarboxilaza
-este de clasa liazelor
-catalizează ruperealeg.C-C, C-S şiC-N;fără adiţionarea apei,adiţialalegături duble şireacţiileinverse.
-Co : PALP
Enzima: histidin decarboxilaza
-este de clasa liazelor
-catalizeazăruperealeg.C-C,C-SşiC-N;fărăadiţionarea apei,adiţialalegăturidubleşireacţiileinverse.
-Co : PALP
Enzima: lactate dehidrogenaza
-clasa: oxidoreductazelor
Enzima: malat dehidrogenaza
-clasa: oxidoreductaze
-Co: NAD+
Enzima:succinat dehidrogenza
-clasa: oxidoreducatze
-Co: FAD
Enzima: fumaraza
-clasa: liaza
-catalizeazăruperealeg.C-C,C-SşiC-N;fărăadiţionarea apei,adiţialalegăturidubleşireacţiileinverse
Enzima: hexokinaza
-clasa: transferaza
-foloseste ATP
-glicoliza
Enzima: fosfoglucomutaza
-clasa: izomeraze
-gluconeogeneza
Enzima: glucozo-6-fosfataza
- Clasa: hidrolaze
- Gluconeogenea (III cale de ocolilre)
Enzima: glutamin sintetaza
-clasa: ligaze(sintetaze)
- utilizeaza ATP
Enzima: glutaminaza
-clasa: hidrolaza
Enzima: piruvat carboxilaza
- Clasa: ligaze
- Co: Biotina (VitH)
Enzima: alanin transaminaza
- Clasa: transferaze
- catalizează transferuri grupelor funcţionale de la unsubstrat la altul (metil, amino, acil)
Enzima: aspartat transaminaza

Clasa: transferaza
33 -- Selectați
Clasa: afirmații corecte referitor la structura chimică:
transferaza
NAD+(Nicotinamid adenine dinucleotid)
- derivat Vit PP
- forma oxidata, participa in reactii de oxido-reducere
NADPH (Nicotinamid adenine dinucleotid fosfat)
- derivat VitPP
- formaredusa
FAD (Flavin adenine dinucleotid)
- derivate VitB2
- structură heterociclică numita izoaloxazină
- participainreactiideoxidoreducere
Acid Tetrahidrofolic
- derivat Vit B9
- transportator al unor fragmente cu un atom de carbon (grupări monocarbonice):
-metil (-CH3),
-metilen (-CH2-),
-metenil (-CH=),
-formil (- COH)
-oximetil (-CH2-OH)
-formimino (-CH=NH)
- THF participă ca coenzimă în reacţiile de biosinteză a serinei, glicinei, metioninei, timinei, sinteza purinelor.
Biotina
- Co biotinica –Vit H
- contine un heterociclu imidazolic saturat condensat cu tiofenul, un alt heterociclu saturat.
- Înfuncțiedecatenalateralăsedeosebesc2biotine(separatădinalbușuldeou șiizolatădinficat).
- Participă în reacțiile de carboxilare a piruvatului, acetil Co A și propionil CoA
- Gluconeogeneză (I cale –piruvatcarboxilaza)
- Sinteza AG (formarea lui malonil CoA din acetil Co A)
- Oxidarea AG cu număr impar (transformarea propionil-CoA în succinil CoA)
- Intervine în catabolismulLeu
Piridoxal fosfat
- Derivat Vit B6
- Transaminarea AA
- Decarboxilarea AA
- Transsulfurarea
Tiaminpirofosfat
- Derivat Vit B1
- Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
- Decarboxilarea oxidativă a α cetoglutaratului
- Reacţii de transcetolare
34. Selectati enzimele care se refera la hidrolaze:
a) [x] lipaza
b) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
c) [x] pepsina
d) [x] amilaza
e) [ ] fosfofructokinaza
35. La oxidoreductaze se referă:
a) [] hidratazele;
b) [x] hidroxilazele;
c) [x ] reductazele;
d) [ ] hidrolazele;
e) [ ] kinazele.
36 – Selectați procesul chimic la care participă vitamina C:
Hidroxilarea prolinei si lizinei in structura colagenului

37. Specificitatea enzimatica:
a) [ ] e determinată de coenzimă
b) [ ] depinde atât de partea proteică, cât si de coenzimă
c) [x] poate fi absolută de substrat
d) [ ] este o proprietate a catalizatorilor nebiologici
e) [x] poate fi stereochimică - catalizează transformările doar a unui stereoizomer al substratului
38. Transferazele catalizează:
a) [x] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) [ ] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [x] reacţii de transfer al restului fosfat de la un substrat la altul
d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului
39.Activitatea specifică este:
a) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 µmol de substrat in 1 min la 250 C
b) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 mmol de substrat in 1 min la 250 C
c) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 mol de substrat in 1sec la 250 C
d) [ ] numărul mol de substrat ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de enzimă
e) [x] cantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1µmol de substratîn 1 min la 250 C raportată
la 1mg proteină
40. Inhibitia competitivă:
a) [x] reprezintă o inhibiţie reversibilă
b) [ ] reprezintă o inhibiţie ireversibilă
c) [x] inhibitorul se aseamană structural cu substratul
d) [ ] se caracterizează prin fixarea concomitentă la enzimă a substratului şi a inhibitorului
e) [ ] inhibitorul competitiv se leagă în centrul alosteric
41. Care afirmaţii sunt corecte referitor la izoenzimele lactat dehidrogenazei (LDH)?
a) [ ] sunt proteine dimere alcătuite din 2 tipuri de subunităti - M si H
b) [ ] sunt proteine dimere
c) [x] lanţurile proteice M si H sunt codificate de gene diferite
d) [ ] lanţurile proteice M si H sunt codificate de aceeaşi genă
e) [ ] LDH are 4 izoforme
42. Creatinfosfokinaza (CPK) :
a) [ ] este compusă din lanţuri M si H, prezentînd 3 izoenzime;

b) [ ] este compusă din lanturi M si B, prezentînd 5 izoenzime;
c) [x] este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M si B;
d) [x] cresterea concentratiei serice MB confirmă infarctul miocardic;
e) [ ] creşterea concentraţiei serice BB confirmă infarctul miocardic;
43. Influenţa pH-lui asupra activităţii enzimelor:
a) [x] fiecare enzimă are pH optimal de actiune
b) [ ] pH-ul optimal pentru pepsină este 7-8
c) [ ] pH-ul nu modifică activitatea catalitică a enzimei
d) [ ] pH-ul optimal al tripsinei este 1-2
e) [ ] pH-ul optimal al arginazei este 7
44. Inhibitia alosterică:
a) [ ] este caracteristică tuturor enzimelor
b) [ ] este ireversibilă
c) [ ] se înlătură prin exces de substrat
d) [ ] se caracterizează prin fixarea inhibitorului în centrul activ al enzimei
e) [x] este reversibilă
45. Inhibiţia competitivă:
a) [ ] se caracterizează prin fixarea inhibitorului la centrul alosteric al enzimei
b) [x] la centrul activ al enzimei se leagă compusul al carui concentraţie e mai mare
c) [ ] inhibiţia competitivă se inlatură prin exces de inhibitor
d) [ ] inhibitorul este scindat fermentativ
e) [ ] inhibitorul concurează cu substratul pentru fixarea în centrul alosteric
46.Inhibiţia enzimatică necompetitivă:
a) [ ] inhibitorul se fixează în centrul activ catalitic;
b) [ ]inhibitorul influenţează asupra legăturii S cu E;
c) [ ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;
d) [x] se formează un complex triplu: ESI;
e) [ ] se formează un complex dublu: EI.
46. Inhibitia necompetitivă:
a) [ ] inhibitorul se aseamănă după structură cu substratul;
b) [ ] se inlatură prin exces de substrat;
c) [ ] între inhibitor şi substrat se realizează o competiţie pentru a se lega de enzimă;

d) [ ]V max scade dar creşte Km;
e) [x] V max scade dar nu se modifică Km;
47. Izoenzimele:
a) [ ] sunt proteine cu structură tertiară
b) [x] sunt proteine oligomere
c) [x] catalizează una si aceeaşi reacţie
d) [ ] catalizează diferite reacţii
e) [x] sunt alcătuite din diferiti protomeri
48. Katalul prezintă:
a) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S in 1 min la 250 C;
b) [ ]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S in 1 min la 250 C;
c) [x]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S in 1 sec la 250 C;
d) [ ] numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de enzimă;
e) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea
49. Referitor la pepsină şi activarea ei sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] este o hidratază
b) [ ] face parte din clasa liazelor
c) [x] se obtine prin proteoliza limitată a pepsinogenului
d) [ ] se activează prin fosforilare
e) [x] se activează sub actiunea HCl si autocatalitic
50. Referitor la succinatdehidrogenază (SDH) și reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] face parte din clasa transferazelor
b) [ ] acidul malonic provoacă o inhibiţie ireversibilă a SDH
c) [ ] inhibitorii modifică structura primară a SDH
d) [x] inhibiţia depinde de concentraţia inhibitorilor
e) [x] SDH catalizează reacţia: Succinat + FAD → Fumarat + FADH2
51 – Selectați afirmațiile corecte referitaore la imaginea prezentată:

Km- este acea concentraţie de S pentru care v de reacţie este jumătate din Vmax.
Km reflectă afinitatea E pentru S şi anume cu cât Km este mai mică cu atît afinitatea este mai mare şi inversAceastă
curbă este numită curba lui Michaelis-Menten şi se exprimă prin ecuaţia:
[S]
V=Vmax x
Km +[S]
unde: V-V reacţiei la un moment dat
Vmax- vitezamax
Km-constanta lui Michaelis Menten
[S] –C% molară a S
52. Mecanismele de activare a enzimelor sunt:
a) [x] proteoliza parţială
b) [x] modificarea covalentă (fosforilare-defosforilare)
c) [ ] autoasamblarea secundară
d) [x] activarea alosterică
e) [ ] activarea competitivă
53. Termolabilitatea enzimatică:
a) [x] la temperatura mai înaltă de 50 0C majoritatea enzimelor denaturează
b) [ ] e determinată de coenzimă
c) [x] temperatura optimală pentru majoritatea enzimelor este de 20-400 C
d) [ ] la temperatura mai înaltă de 50 0C activitatea majoritătii enzimelor creşte
e) [ ] la temperatură scăzută, mai joasă de 10 0 C, activitatea enzimelor nu se modifică
54. Unitatea internaţională este:
a) [ x] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S în 1 min la 250 C;
b) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S în 1 min la 250 C ;
c) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S în 1 sec la 250 C ;
d) [ ] numarul mol de S ce se transformă în 1 min cu ajutorul 1 molecule de E;
e) [ ] cantitatea de E necesară să transf. 1 µmol de S în 1 min la 250 C raportată la 1 mg proteină.

55 – Selectați procesul chimic la care participă compusul prezentat:
56 – Selectați procesul chimic la care participă coenzima A:
Activarea acizilor grasi
57 - ?
58 - ?
59. Repararea DNA necesită următoarele enzime:
a) [x] DNA-polimeraza I
b) [ ] RNA polimeraza DNA-dependentă
c) [x] endonucleaze specifice
d) [x] DNA-ligaza
e) [ ] telomeraza
60. Replicarea DNA:
a) [x] este bazată pe principiul complementarităţii
b) [x] reprezintă sinteza DNA pe matriţa de DNA
c) [ ] decurge fără desfacerea dublului helix de DNA
d) [ ] este un proces conservativ
e) [ ] nu necesită energie
61. Selectaţi enzimele complexului DNA-replicaza:

a) [x] DNA-polimerazele I, II, III
b) [x] helicaza
c) [ ] transaminazele
d) [ ] RNA-polimeraza RNA-dependentă
e) [ ] dehidrogenazele
62. Telomeraza prezintă:
a) [ ] o ribonucleotidă
b) [x] o ribonucleoproteină
c) [x] enzima ce alungeşte capetele cromozomilor
d) [ ] enzimă ce utilizează ca substraturi ribonucleotide
e) [x] o transcriptază ce foloseşte ca matriţă RNA
63.Componentele structurale ale RNA-ului sunt:
a) [ ] timina
b) [x] citozina
c) [x] adenina
d) [x] guanina
e) [ ] ribuloza
64. DNA-polimeraza-RNA-dependentă:
a) [x] este numită şi reverstranscriptază
b) [ ] posedă activitate 3'  5'-polimerazică
c) [ ] participă la replicarea RNA
d) [x] se utilizează în ingineria genetică pentru sinteza unor gene
e) [x] permite includerea informaţiei virale în genomul uman
65. Histonele:
b) [x] se disting histonele H1, H2a, H2b, H3 şi H4
c) [ ] sunt proteine acide
d) [ ] sunt componente ale ribozomilor
e) [x] intră în componenta nucleozomilor
66. Inducţia enzimatică (reglarea lac-operonului):
a) [x] necesită prezenţa represorului
b) [ ] necesită prezenţa corepresorului
c) [x] e caracteristică pentru căile catabolice

d) [ ] în calitate de inductor serveşte produsul final al căii metabolice
e) [ ] e caracteristică pentru enzimele constitutive
67. La reglarea expresiei genelor la om participă:
a) [ ] catecolaminele
b) [ ] glucagonul
c) [x] cortizolul
d) [x] calcitriolul
e) [x] retinolul
68. Modificările posttranscripţionale ale RNAm (processing-ul RNAm) includ:
a) [ ] sudarea fragmentelor Okazaki
b) [x] adăugarea la capătul 5' al RNAm a 7-metil-guanozinei
c) [x] poliadenilarea capătului 3' al RNAm
d) [x] excizia intronilor şi legarea capetelor intronilor (splising-ul)
e) [ ] înlăturarea dimerului de timină
69. Modificările posttranscripţionale ale RNAt (processing-ul RNAt) includ:
a) [x] adăugarea la capătul 3' al RNAt a secvenţei nucleotidice CCA
b) [ ] ataşarea la capătul 3' al RNAt a 7-metil-guanozinei
c) [ ] poliadenilarea capătului 5' al RNAt
d) [x] modificări covalente ale bazelor azotate (formarea bazelor azotate minore)
e) [ ] înlăturarea primer-ului
70. Mutaţiile moleculare pot avea loc prin:
a) [x] modificarea chimică a unor baze azotate din DNA
b) [ ] modificarea covalentă a RNA
c) [x] tranziţie şi transversie
d) [x] deleţie de nucleotide
e) [x] inserţie de nucleotide
71. Mutaţiile prin deleţie:
a) [x] conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţia
b) [ ] reprezintă substituirea unei baze purinice cu altă bază purinică
c) [ ] nu afectează structura şi funcţia proteinei codificate
d) [x] pot conduce la formarea codonilor-stop
e) [x] pot cauza maladii ereditare
72. Mutaţiile prin transversie:

a) [ ] reprezintă substituirea unei baze purinice cu altă bază purinică
b) [x] pot conduce la modificări ale structiurii şi funcţiei proteinei codificate
c) [x] pot determina formarea unui codon-stop
d) [ ] conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţiei
e) [x] pot conduce la formarea codonilor sinonimi
73. Referitor la biosinteza RNA-ului sunt corecte afirmațiile:
a) [ ] substraturi pentru sinteza RNA sunt ribonucleozid-difosfaţii
b) [x] are loc sub acţiunea enzimei RNA-polimeraza RNA-dependentă
c) [x] este un proces procesiv
d) [x] forţa motrice a transcrierii e hidroliza pirofosfatului
e) [ ] la transcriere participă şi dezoxiribonucleotidele
74. Referitor la RNAm sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] este implicat în activarea aminoacizilor
b) [ ] este copia exactă a catenei codificatoare de DNA
c) [ ] la capătul 5'conţine o secvenţă poliadenilică
d) [x] serveşte matriţă pentru sinteza proteinelor
e) [ ] este parte componentă a ribozomilor
75. Referitor la transcrierea DNA sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] angajează simultan întregul cromozom
b) [x] este un proces asimetric
c) [ ] are loc în citoplasmă
d) [x] în calitate de matriţă serveşte catena anticodogenă
e) [ ] RNA este sintetizat în direcţia 3'→5
76. Represia enzimatică:
a) [x] necesită prezenţa represorului
b) [ ] necesită prezenţa inductorului
c) [ ] e caracteristică pentru căile catabolice
d) [ ] în calitate de corepresor serveşte substratul căii metabolice
e) [ ] e caracteristică pentru enzimele constitutive
77. Afirmaţii corecte referitoare la RNA:
a) [ ] este preponderent bicatenar
b) [ ] compoziţia nucleotidică se supune legităţii complementarităţii
c) [ ] cantitatea de RNA în celulă este constantă

d) [ ] se conţine doar în nucleu şi mitocondrii
e) [x] conţine uracil, citozină, adenină şi guanină
78. RNA polimerazele:
a) [ ] nu necesită matriţă
b) [ ] necesită primer
c) [ ] utilizează ca substraturi ribonucleozid-monofosfaţii
d) [ ] posedă activitate 3'  5'-exonucleazică
e) [x] au activitate 5'  3'-polimerazică
79. Afirmaţiile corecte referitoare la RNAr:
a) [ ] sunt macromolecule bicatenare
b) [ ] servesc matriţă pentru sinteza proteinelor
c) [ ] se conţin doar în nucleu
d) [x] sunt componente structurale ale ribozomilor
e) [ ] reprezintă o conformaţie în „foaie de trifoi"
80. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la RNAt:
a) [x] transportă aminoacizii la sediul sintezei proteinelor
b) [x] aminoacidul se leagă la capătul 3'-OH al RNAt
c) [ ] bucla anticodon conţine un triplet de nucleotide identic codonului de pe RNAm
d) [ ] aceeaşi moleculă de RNAt poate transporta mai mulţi aminoacizi
e) [ ] conţin doar baze azotate majore
81. Selectați bazele azotate majore din componența ARN sunti:
a) [ ] 5 - metilcitozina
b) [x] adenina
c) [ ] 2 - metiladenina
d) [x] guanina
e) [x] uracilul
82. Trăsăturile comune ale biosintezei DNA și RNA:
a) [ ] ambele procese necesită primer
b) [x] decurg în nucleu
c) [x] ca substraturi se utilizează nucleozid-trifosfaţii
d) [ ] ambele procese angajează simultan întregul cromozom
e) [ ] sinteza catenelor decurge în direcţia 3'→5'

83. Activarea aminoacizilor:
a) [x] are loc în citoplasmă
b) [ ] constă în legarea aminoacidului la ARNm
c) [x] necesită energia a 2 legături macroergice
d) [ ] are loc fără participarea enzimelor
e) [ ] necesită GTP
84. Aminoacil-RNAt-sintetazele:
a) [ ] participă la formarea legăturilor peptidice
b) [x] posedă specificitate faţă de ARNt şi aminoacid
c) [x] are capacitatea de autocontrol
d) [ ] nu necesită ATP
e) [x] catalizează reacţia de activare a aminoacizilor
85. Complexul de iniţiere a sintezei proteinelor constă din:
a) [x] ribozomul integral
b) [ ] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul A
c) [x] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul P
d) [x] N-formilmetionil-tRNAfmet în situsul P
e) [ ] factorii de iniţiere: IF-1, IF-2, IF-3
86. Elongarea în biosinteza proteinelor necesită:
a) [x] complexul de initiere
b) [ ] aminoacil-RNAt-sintetaza
c) [x] peptidiltransferaza
d) [ ] factorii IF-1, IF-2, IF-3
e) [ ] ATP
87. Etapa de elongare în biosinteza proteinelor se caracterizează prin:
a) [x] adaptarea aminoacil-ARNt în locusul A
b) [ ] legarea fmet-RNAtfmet în locusul P
c) [ ] legarea aminoacidului la RNAt
d) [x] formarea legăturii peptidice între aminoacizi
e) [x] deplasarea cu un codon a ribozomului pe RNAm
88. În legatură cu codul genetic sunt corecte afirmațiile:
a) [ ] conține 3 codoni de inițiere
b) [x] unii aminoacizi sunt specificați de mai mulți codoni

c) [ ] conține un singur codon de terminare
d) [x] codul este colinear
e) [ ] codul are semne de punctuație
89. În procesul terminării sintezei proteinelor are loc:
a) [x] înlăturarea RNAt din locusul P
b) [x] hidroliza polipeptidei sintetizate de la RNAt
c) [x] disocierea ribozomului în subunităţi
d) [ ] transpeptidarea
e) [ ] translocarea
90. Iniţierea sintezei proteinelor necesită:
a) [x] subunitatea mică şi mare a ribozomului
b) [x] RNAm
c) [ ] peptidiltransferaza
d) [ ] factorii Tu, Ts, G
e) [ ] ATP
91. Modificările posttranslaţionale includ:
a) [ ] formarea prolinei din hidroxiprolină
b) [ ] excizia intronilor
c) [x] fosforilarea unor proteine
d) [x] metilarea lizinei, argininei
e) [x] formarea punţilor disulfidice
a) [ ] poliadenilarea
b) [ ] „cap"-area
c) [ ] transversia
d) [ ] tranziţia
e) [x] carboxilarea glutamatului
93. Referitor la codul genetic sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] este singlet
b) [ ] codonii sunt citiţi în direcţia 3'  5'
c) [ ] în RNAm codonii sunt separaţi între ei prin introni
d) [x] codul este degenerat
e) [ ] un codon specifică mai mulţi aminoacizi

94. Structura şi funcţile ribozomilor:
a) [x] ribozomii pot disocia reversibil în subunităţi
b) [ ] reprezintă sediul de biosinteză a RNAm
c) [ ] subunităţile sunt fixate rigid prin legături covalente
d) [ ] constau din RNAr şi proteine histonice
e) [x] conţin RNAm
95. Căile metabolice:
a) [x] pot fi liniare, ciclice, ramificate
b) [ ] toate constau doar din reacţii ireversibile
c) [x] pot conţine atât reacţii reversibile, cât şi reacţii ireversibile
d) [ ] toate reacţiile unei căi metabolice sunt catalizate de o singură enzimă
e) [x] fiecare reacţie a unei căi metabolice este catalizată de o enzimă distinctă
96. Anabolismul:
a) [x] reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple
b) [x] necesită energie
c) [ ] decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi
d) [ ] nu necesită enzime
e) [ ] nu este supus reglării
97. Bioenergetica:
a) [ ] organismele vii sunt sisteme termodinamice inchise
b) [ ] energia liberă (∆G) este energia care nu poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului
c) [x] entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem termodinamic
d) [ ] energia legată (T∆S) este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului
e) [x] ∆E = ∆G + T∆S
98. Căile catabolice şi anabolice:
a) [ ] coincid ca direcţie
b) [x] posedă reacţii şi enzime comune
c) [ ] sunt identice
d) [x] ca regulă, sunt localizate în diferite compartimente celulare
e) [x] ciclul Krebs este faza amfibolică a metabolismului
99. Care din compuşii enumeraţi nu sunt macroergici:
a) [x] glicerol-3-fosfat
b) [ ] ATP
c) [ ] creatinfosfat
d) [x] glucozo-6-fosfat
e) [ ] GTP
100. Care din compuşii enumeraţi sunt macroenergci:
a) [ ] glucozo-1-fosfat
b) [x] pirofosfat
c) [x] fosfoenolpiruvat
d) [x] acetil-CoA
e) [ ] UDP-galactoza
101. Catabolismul:
a) [x] reprezintă scindarea substanţelor compuse la substanţe simple
b) [ ] necesită energie
c) [x] are loc atât extracelular, cât şi intracelular
d) [ ] nu necesită enzime
e) [ ] nu este supus reglării
102. Ciclul Krebs:
a) [x] este calea finală comună a oxidării compuşilor organici
b) [x] furnizează substanţe intermediare pentru anabolism
c) [x] în ciclul Krebs acetil-CoA se oxidează până la 2 molecule de CO2
d) [ ] funcţionează în condiţii anaerobe
e) [ ] în reacţiile ciclului Krebs participă nemijlocit O2
103. Ciclul Krebs:
a) [ ] furnizează echivalenţi reducători pentru biosinteza acizilor grasi
b) [ ] decurge în citozol
c) [x] funcţionează în condiţii aerobe
d) [ ] în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxidează până la 2 molecule de CO2
e) [ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării
104. Citrat sintaza:
a) [ ] catalizează prima reacţie a ciclului ornitinic
b) [ ] este din clasa ligazelor
c) [x] este enzimă alosterică
d) [ ] este activată de citrat, succinil-CoA, ATP, NADH
e) [x] este inhibată de acizii graşi

105. Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza:
a) [x] este activat de Ca2+
b) [ ] este activat de ATP
c) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoA
d) [x] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: B1, B2, PP, HS-CoA, acidul lipoic
e) [ ] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: biotina, B6, B12, acidul folic
106. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):
a) [ ] este localizat în citozol
b) [x] include enzimele: E1 - piruvat dehidrogenaza, E2 - dihidrolipoil acetiltransferaza, E3 -

dihidrolipoil dehidrogenaza
c) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic, FAD, NAD+, HS-CoA
d) [ ] coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B6, B12, acidul folic
e) [ ] catalizează carboxilarea piruvatului cu formarea oxaloacetatului
a) [x] catalizează reacţia de decarboxilare oxidativă a piruvatului
b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil
c) [x] activează în mitocondrii
d) [ ] conţine 2 coenzime
e) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele
107. Reglarea metabolismului:
a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune
b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce catalizează reacţii comune ale
anabolismului şi catabolismului
c) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor reversibile
d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor anabolice
e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice
108. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie decât la hidroliza unei legături
macroergice din ATP:
a) [ ] ADP
b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] AMP
d) [ ] GMP
e) [x] fosfoenolpiruvat
109. Metabolismul
a) [ ] este un sistem necoordonat de transformări ale substanţelor şi energiei
b) [x] este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale substanţelor şi energiei
c) [x] aprovizionează celulele cu energie chimică
d) [x] constă din două faze - catabolism şi anabolism
e) [ ] nu necesită energie
110. Oxidarea biologică:
a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido-reducere ce decurg în organismele vii
b) [x] începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în energie
c) [ ] are loc prin transferul H direct pe O2 cu formarea apei
d) [x] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-dependente
e) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-dependente
111. Reacţiile anaplerotice:
a) [x] completează rezervele intermediarilor ciclului Krebs
b) [ ] asigură cu acetil-CoA ciclul Krebs
c) [ ] micşorează cantitatea intermediarilor ciclului Krebs
d) [ ] sunt reacţii generatoare de ATP
e) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH
112. Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] anabolismul reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple
b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energie
c) [ ] energia obţinută în anabolism este utilizată în catabolism
d) [ ] catabolismul necesită energie
e) [x] catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple
113 - ?
114 - ?
115 - ?
116. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):
a) [x] GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDH
b) [x] sarcina energetică mică activează enzimele complexului PDH
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă enzimele complexului PDH
d) [ ] toate enzimele complexului PDH se supun doar reglării prin sarcină energetică
e) [ ] toate enzimele complexului PDH se reglează prin fosforilare-defosforilare
117. Reglarea ciclului Krebs:

a) [ ] viteza ciclului este diminuată de concentraţia înaltă a ADP-lui
b) [x] complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de succinil-CoA
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă activitatea ciclului
d) [ ] ADP-ul inhibă izocitrat dehidrogenaza
e) [x] NADH inhibă izocitrat dehidrogenaza şi complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune
b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce catalizează reacţii comune ale
anabolismului şi catabolismului
c) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor reversibile
d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor anabolice
e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice
119. Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COOH
b) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COCH2COOH
c) [x] dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOH
d) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive
e) [x] formarea NADH pentru lanţul respirator
120. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] piridoxal fosfat
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+
120. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ
e) [x] FAD
121. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:

e) [x] NAD+
121. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
d) [ ] CoQ
e) [x] FAD
121. Selectaţi dehidrogenazele (DH) FAD-dependente:
a) [x] succinat DH
b) [ ] glutamat DH
c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DH
d) [x] glicerol-3-fosfat DH
e) [ ] acil-CoA-DH
122. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:
a) [ ] succinat DH
b) [x] glutamat DH
c) [x] izocitrat DH
d) [x] alcool DH
e) [ ] acil-CoA-DH
122. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:
a) [x] lactat DH
b) [x] malat-DH
c) [ ] acil-CoA DH
d) [x] beta-hidroxibutirat DH
e) [ ] succinat DH
123. Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:
a) [x] citrat sintaza
b) [ ] aconitaza
c) [x] izocitrat dehidrogenaza
d) [x] complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
e) [ ] malat dehidrogenaza
124. Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de substrat din ciclul Krebs:
a) [ ] izocitrat → alfa-cetoglutarat
b) [ ] alfa-cetoglutarat → succinil-CoA
c) [x] succinil-CoA → succinat
d) [ ] succinat → fumarat
e) [ ] fumarat → malat
125. Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a piruvatului:
a) [ ] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-CoA + CO2 + NADH+H+
b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + FADH2
c) [x] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + NADH+H+
d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA → acetil-CoA + E1-TPP + CO2
e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA → acetil-CoA + biotina-CO2
126.Selectaţi reacţiile anaplerotice:
a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HSCoA
b) [x] glutamat + H2O + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3
c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔ oxaloacetat + glutamat
d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP → oxaloacetat + GTP
e) [x] piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4
127. Variantele de hidroliză a ATP-lui:
\a) [x] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol
b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol
c) [x] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol
d) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol
e) [x] H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3 kcal/mol
128. Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat

dehidrogenaza:
a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12
129. Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat

dehidrogenaza:
a) [ ] acidul folic
b) [x] acidul pantotenic
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavina
130. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs:
a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12
130. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] acidul folic
e) [x] riboflavina
131. Starea energetică a celulei:
a) [x] se caracterizează prin sarcina energetică: ([ATP] +1/2 [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])
b) [x] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare [ATP] : ([ADP] x [P])
c) [ ] în condiţii normale sarcina energetică a celulei este 500-900
d) [ ] sarcina energetică înaltă stimulează procesele catabolice
e) [ ] sarcina energetică joasă stimulează procesele anabolice
132. Succinat dehidrogenaza:
a) [x] este o enzimă a ciclului Krebs
b) [ ] este o enzimă NAD+-dependentă
c) [ ] este inhibată de NADH
d) [x] este inhibată de malonat
e) [ ] este inhibată de fumarat
133. Viteza proceselor metabolice:
a) [ ] nu este dependentă de raportul NADPH/NADP+
b) [ ] nu este influenţată de modulatorii alosterici
c) [x] este dependentă de raportul NADH/NAD+

d) [x] este influenţată de hormoni
e) [ ] nu depinde de conţinutul de ATP
134.Agenţii decuplanţi:
a) [ ] inhibă ATP-sintaza
b) [ ] inhibă complexele lanţului respirator
c) [x] înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar şi matricea mitocondrială
d) [x] sunt substanţe liposolubile
e) [ ] măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru ē
134. Agenţii decuplanţi:
a) [ ] favorizează sinteza ATP-lui
b) [x] măresc termogeneza
c) [ ] inhibă transferul ē în lanţul respirator
d) [ ] activează hidroliza ATP-lui
e) [ ] transportă H+ din matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar
135. ATP-sintaza:
a) [x] este localizată în membrana internă mitocondrială
b) [x] este alcătuită din factorii F0 şi F1
c) [ ] factorul F0 este localizat în matricea mitocondrială
d) [ ] factorul F1 este localizat în spaţiul intermembranar
e) [x] factorul F1 reprezintă subunitatea catalitică a enzimei
136. ATP-sintaza:
a) [ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea la nivel de substrat
b) [x] este enzimă responsabilă de fosforilarea oxidativă
c) [x] este inhibată de oligomicină
d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşorează atât sinteza ATP-lui, cât şi transferul de electroni prin lanţul
respirator
e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţează transferul de electroni prin lanţul respirator
137. Citocromii:
a) [x] reprezintă hemoproteine
b) [ ] participă la transferul H+ şi ē în lanţul respirator
c) [x] funcţionarea citocromilor implică transformarea: Fe2+ ↔ Fe3+
d) [ ] transferă H+ şi ē pe ubichinonă
e) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē

138. Citocromul P450:
a) [x] poate reacţiona atât cu O2, cât şi cu CO
b) [x] catalizează reacţii de hidroxilare a diferitor substraturi
c) [x] utilizează în calitate de echivalenţi reducători NADH sau NADPH
d) [ ] este component al lanţului respirator
e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
139. Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza):
a) [x] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele NAD+-dependente
b) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele FAD-dependente
c) [x] conţine FMN
d) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
e) [ ] conţine FAD
140. Complexul II al lanţului respirator (succinat-CoQ reductaza):
a) [ ] transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe succinat
b) [x] conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H+ şi ē în lanţul respirator şi de pe alte

substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)
c) [ ] conţine NAD+
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
141. Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c reductaza):
a) [x] colectează H+ şi ē de la complexul I (NADH-CoQ reductaza)
b) [x] colectează H+ şi ē de la complexul II (succinat-CoQ reductaza)
c) [x] conţine citocromii b şi c1
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
142. Complexul IV al lanţului respirator (citocromoxidaza):
a) [x] transferă 4ē de la citocromii c la oxigenul molecular cu formarea a 2O2-
b) [x] O2- interacţionează cu protonii, formând apa
c) [ ] conţine citocromii b şi c1
d) [x] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine ioni de cupru

143. Decuplarea fosforilării oxidative:
a) [x] este un proces adaptiv la frig
b) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele în hibernare
c) [ ] este prezentă în hipotiroidie
d) [ ] predomină în ţesutul adipos alb
e) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită de ATP
144. Fosforilarea oxidativă:
a) [x] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4 cuplată la lanţul respirator (LR)
b) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7 cuplată la LR
c) [x] în LR sunt trei puncte de fosforilare
d) [x] pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa de potenţial trebuie să fie ≥ 0,224V
e) [ ] toată energia eliberată la transferul electronilor în LR este utilizată pentru sinteza ATP-lui
145. Inhibiţia lanţului respirator (LR):
a) [x] complexul I al LR este inhibat de rotenonă
b) [x] complexul III al LR este inhibat de antimicina A
c) [x] citocromoxidaza este inhibată de cianuri, CO
d) [ ] inhibiţia LR nu influenţează sinteza ATP-lui
e) [ ] transferul de electroni în LR este inhibat de acizii graşi
146. Lanţul respirator (LR):
a) [ ] este localizat în membrana externă mitocondrială
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducere
d) [x] transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe O2
e) [ ] produsul final al LR este H2O2
147. Mecanismul fosforilării oxidative:
a) [ ] în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator (LR) se formează un compus intermediar

macroergic
b) [ ] ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază
c) [x] transferul de ē în LR generează gradient de protoni între suprafeţele membranei interne

mitocondriale
d) [x] suprafaţa internă a membranei interne mitocondriale se încarcă negativ, iar suprafaţa externă -
pozitiv
e) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru protoni
a) [x] transferul de ē în LR este însoţit de transport de ē din matricea mitocondrială în spaţiul

intermembranar
b) [x] H+ revin în mitocondrii prin factorul F0 al ATP-sintazei
c) [ ] H+ trec liber prin membrana internă mitocondrială
d) [x] fluxul de H+ este forţa motrice ce determină sinteza ATP-lui
e) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni
148. Oxidarea microzomială:
a) [ ] are loc în mitocondrie
b) [x] are loc în reticulul endoplasmatic
c) [x] constă în hidroxilarea unor compuşi chimici
d) [x] este catalizată de monooxigenaze
e) [ ] are rol de sinteza a ATP-lui
148. Oxidarea microzomială:
a) [x] reacţia sumară a procesului este: AH + BH2 + O2 → AOH + B + H2O
b) [ ] reacţia sumară a procesului este: AH2 + O2 → A + H2O2
c) [x] lanţul microzomial de oxidare conţine NADPH, citocromul P450 ,flavoproteine
d) [x] este utilizată pentru inactivarea xenobioticelor
e) [x] este utilizată pentru biosinteza hormonilor steroidici
149. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din lanţul respirator:
a) [x] este o forţă motrice ce determină capacitatea sistemului-redox de a adiţiona şi a ceda ē
b) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electronegativă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a
adiţiona ē
c) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electropozitivă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a
ceda ē
d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea descreşterii Eo
e) [x] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea creşterii Eo
150. Produsele finale ale lanţului respirator:
a) [ ] H2O2
b) [x] H2O
c) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului succinat-CoQ
reductaza)
d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului NADH-CoQ
reductaza)
e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului CoQH2-citocrom c

reductaza)
151. Selectaţi agenţii decuplanţi:
a) [ ] rotenona
b) [ ] oligomicina
c) [x] 2,4-dinitrofenolul
d) [ ] monooxidul de carbon
e) [x] acizii graşi
152. Selectaţi inhibitorii ATP-sintazei:
a) [ ] monooxidul de carbon
b) [x] oligomicina
c) [ ] tiroxina
d) [ ] cianurile
e) [ ] 2,4-dinitrofenolul
153. Selectaţi procesele ce au loc în matricea mitocondrială:
a) [x] decarboxilarea oxidativă a piruvatului
b) [x] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [ ] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [x] biosinteza ADN-lui mitocondrial
154. Selectaţi procesele ce au loc în membrana internă mitocondrială:
a) [ ] decarboxilarea oxidativă a piruvatului
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [ ] biosinteza ADN-lui mitocondrial
155. Sistema-navetă glicerol-fosfat:
a) [ ] este un mecanism de transfer al H+ şi ē de la NADH din mitocondrie în citozol
b) [x] în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+ ↔ glicerol-3-fosfat + NAD+
c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internă mitocondrială

d) [ ] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat +
NADH+H+
e) [x] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + FAD ↔ dihidroxiaceton-fosfat +

FADH2
156. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în citozol):
a) [x] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H+ ↔ malat + NADP+
c) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2
d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+
157. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în matricea mitocondrială):
a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2
c) [x] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+
d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NADP+ ↔ oxaloacetat + NADPH+H+
158. Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator:
a) [ ] NADH/NAD+ transferă 2H+ şi 2ē
b) [x] FMNH2/FMN transferă 2H+ şi 2ē
c) [ ] CoQH2/CoQ transferă 1H+ şi 2ē
d) [x] citocromii transferă doar elecroni
e) [ ] un citocrom transferă doi electroni
159. Ţesutul adipos brun:
a) [ ] este ţesut specializat în sinteza ATP-lui
b) [x] este ţesut specializat în termogeneză
c) [x] este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi
d) [ ] conţine puţine mitocondrii
e) [x] mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina (proteine decuplante)
160. Transferul echivalenţilor reducători în lanţul respirator (LR):
a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē
b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar ē
c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar H+

d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar ē
e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar H+
161. Transportul echivalenţilor reducători prin membrana internă mitocondrială:
a) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru NAD+ şi NADH
b) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă

glicerol-fosfat
c) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă malat-
aspartat
d) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către citrat
e) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către carnitină
162. Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:
a) [ ] toată ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui
b) [x] aproximativ 40% ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui
c) [x] aproximativ 60% ∆G este utilizată pentru termogeneză
d) [ ] decuplanţii lanţului respirator micsoreaza termogeneza
e) [ ] inhibitorii lanţului respirator măresc termogeneza
163. Absorbţia glucozei:
a) [x] necesită Na+
b) [ ] necesită Ca2+
c) [x] necesită enzima Na+,K+-ATP-aza
d) [ ] implică antiportul glucozei şi al ionilor de sodiu
e) [ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu
164, Afirmaţii corecte referitor la glucide:
a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelor
b) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactoză
c) [ ] ambele hexoze din lactoză sunt în formă furanozică
d) [ ] zaharoza este principalul glucid din sânge
e) [ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză
165. Glicogenoliza:
a) [x] este scindarea glicogenului
b) [ ] este scindarea glucozei
c) [ ] este un proces strict hidrolitic

d) [ ] decurge intens postprandial
e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie
166. Digestia glucidelor:
a) [x] amilaza salivară şi cea pancreatică scindează legăturile α-1,4-glicozidice din polizaharide
b) [ ] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine fructoza
c) [ ] amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză
d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrat
e) [x] celuloza nu este scindată de amilaza pancreatică
167. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenogeneza):
a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintaza
b) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
c) [x] este catalizată de enzima de ramificare
d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,4-1,6-transglicozidazică
e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică
168, Glicogen fosforilaza:
a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei
b) [ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilare
c) [x] forma activă este cea fosforilată
d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen
e) [ ] este activată de ATP
169, Glicogen sintaza:
a) [ ] este enzima reglatoare a glicogenolizei
b) [x] este reglată prin fosforilare-defosforilare
c) [ ] forma activă este cea fosforilată
d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen
e) [x] necesită prezenţa unui fragment mic de glicogen-primer pentru initierea sintezei
170, Glicogenogeneza:
a) [ ] este sinteza glucozei
b) [x] este sinteza glicogenului
c) [ ] decurge intens în toate ţesuturile

d) [x] decurge intens postprandial
e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie
171, Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):
a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP
b) [x] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP
c) [ ] glicozo-1-fosfat → glucozo-6-fosfat
d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
172. Glicogenoliza:
e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie
172. Glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen fosforilaza):
a) [ ] glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze + glucoza
b) [x] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfat
c) [ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfat
d) [x] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-glicozidice
e) [ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-glicozidice
173. Glicogenozele:
a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în metabolismul glicogenului
b) [x] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen în diferite ţesuturi
c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depozitează doar în ficat
d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală
e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din alimentaţie
174, Glicogenul:
a) [x] se depozitează în muşchii scheletici
b) [ ] se depozitează în ţesutul adipos
c) [x] se depozitează în ficat

d) [ ] muschii scheletici utilizează depozitele de glicogen pentru menţinerea glicemiei
e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de 15-20 zile
175, Glucozo-6-fosfataza:
a) [x] este enzimă a glicogenolizei
b) [ ] este enzimă a glicogenogenezei
c) [x] este o hidrolază
d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucoză
e) [ ] este activată de insulină
176. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat:
a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie
b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei
c) [x] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea
glicemiei
d) [ ] G-6-P se include în glicogenogeneză în ficat
e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru ficat
177, Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii scheletici:
b) [ ] G-6-P se supune în mușchi scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei
c) [ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea glicemiei
d) [x] G-6-P se include în glicoliză
e) [x] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru muşchi
178, Reglarea hormonală a glicogenogenezei:
a) [x] insulina activează glicogenogeneza
b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza
c) [x] glucagonul inhibă glicogenogeneza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen sintazei
e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului
179, Reglarea hormonală a glicogenolizei:
a) [ ] insulina activează glicogenoliza
b) [x] adrenalina stimulează glicogenoliza
c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza

d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei
e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului
180, Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenoliza):
a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfataza
b) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza
c) [x] este catalizată de enzima de deramificare
d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,6-1,4-glican transferazică
e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,4-glicozidazică
181, Selectaţi enzimele glicogenogenezei:
a) [x] glicogen sintaza
b) [ ] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
d) [ ] glucozo 6 fosfotaza
e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza
182, Selectaţi enzimele glicogenolizei:
a) [ ] glicogen sintaza
b) [x] glicogen fosforilaza
d) [ ] glucokinaza
183, Funcţiile glucidelor:
a) [x] energetică
b) [ ] menţin presiunea oncotică
c) [ ] sunt emulgatori
d) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleici
e) [ ] de transport
184. Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman:
a) [ ] amiloza
b) [x] glucoza
c) [x] glicogenul
d) [x] riboza, dezoxiriboza
e) [ ] amilopectina
185, Care enzimă nu participă la scindarea aerobă a glucozei?
a) [ ] piruvat kinaza
b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [x] lactat dehidrogenaza
d) [ ] malat dehidrogenaza
e) [ ] piruvat dehidrogenaza
186 - ?
187. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de lactat:
a) [ ] 6
b) [x] 18
c) [ ] 15
d) [ ] 36
e) [ ] 3
188. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de piruvat:
a) [ ] 3
b) [ ] 2
c) [x] 15
d) [ ] 30
e) [ ] 6
189. Glicoliza este activată de:
a) [ ] NADH
b) [ ] ATP
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [x] fructozo-2,6-difosfat
e) [x] AMP, ADP
190. Glicoliza este inhibată de:
a) [ ] NAD+
b) [x] citrat
c) [x] acizii graşi

d) [ ] glucoză
e) [ ] AMP
191. Glicoliza:
a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici
b) [x] are loc în toate ţesuturile
c) [x] reprezintă scindarea glucozei
d) [ ] reprezintă scindarea glicogenului
e) [ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii finali ai glicolizei sunt CO2 şi H2O
191.Glicoliza:
a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile
b) [x] în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este lactatul
c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP
d) [x] în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt CO2 şi H2O
e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP
192. Glucokinaza:
a) [ ] este prezentă doar în muschii scheletici
b) [ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] duce la formarea de glicozo-6-fosfat
d) [ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat
e) [x] este enzimă iductibilă, activată de insulină
193. Gluconeogeneza:
a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză
b) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidice
c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate
d) [x] decurge intens în inaniţie
e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei
a) [x] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză
b) [ ] are loc intens postprandial
c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi

d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii
e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)
194. Gluconeogeneza din alanină necesită enzimele:
a) [ ] aspartataminotransferaza
b) [x] piruvat carboxilaza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
195. Gluconeogeneza din glicerol necesită enzimele:
a) [x] glicerol kinaza
b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [ ] piruvat carboxilaza
d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [x] fructozo-1,6-difosfataza
196. Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţa următoarelor enzime:
a) [x] piruvat carboxilaza
b) [x] fructozo-1,6-difosfataza
d) [x] lactat dehidrogenaza
197, Gluconeogeneza:
c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate
d) [x] decurge intens în inaniţie
e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei
a) [x] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză
c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi

d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii
e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)
198. Hexokinaza:
a) [ ] este prezentă doar în ficat
b) [x] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] este o enzima din glicoliza
d) [ ] este activată de glicozo-6-fosfat
e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
199. În glicoliză ATP-ul se formează în reacţiile catalizate de enzimele:
a) [ ] hexokinaza
b) [ ] fosfofructokinaza
c) [x] fosfogliceratkinaza
d) [ ] glucokinaza
e) [x] piruvatkinaza
200, Căile de utilizare a piruvatului:
a) [x] în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA
b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactat
c) [x] se carboxilează la oxaloacetat
d) [ ] se oxidează în lanţul respirator
e) [ ] nu poate fi utilizat în gluconeogeneză
201. Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare:
a) [x] 2 molecule de piruvat
b) [x] 4 ATP
c) [x] 2 GTP
d) [ ] 6 H3PO4
e) [ ] 6 ADP
202. Piruvat carboxilaza:
a) [ ] este enzimă a glicolizei
b) [ ] este enzimă a glicogenogenezei
c) [x] gruparea prostetică a enzimei este biotina

d) [ ] gruparea prostetică a enzimei este tiamin-pirofosfatul
e) [x] este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA
203. Produsele finale ale glicolizei anaerobe:
a) [ ] 2 molecule de piruvat
b) [ ] glucoza
c) [ ] 4 ATP
d) [x] 2 H2O
e) [x] 2 molecule de lactat
204 - ?
205. Reglarea activităţii fosfofructokinazei:
a) [x] modulatori pozitivi sunt AMP şi fructozo-2,6-difosfatul
b) [ ] sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea enzimei
c) [ ] NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai enzimei
d) [x] citratul şi ATP sunt modulatori negativi
e) [ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul sunt activatori ai enzimei
206. Reglarea hormonală a glicolizei:
a) [x] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat
b) [x] insulina activează enzimele reglatoare ale glicolizei
c) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizei
d) [ ] somatotropina stimulează glicoliza
e) [ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică
207. Reglarea hormonală a gluconeogenezei:
a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei prin fosforilarea lor
b) [x] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale gluconeogenezei
c) [ ] insulina activează gluconeogeneza
d) [x] cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport crescut de aminoacizi din muşchi şi glicerol din
ţesutul adipos
e) [ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza
208. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:
a) [ ] acetil CoA
b) [ ] acizii graşi
c) [ ] acetoacetatul
d) [x] lactatul
e) [x] oxaloacetatul
208. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:
a) [ ] beta-hidroxibutiratul
b) [x] piruvatul
c) [x] aminoacizii glucoformatori
d) [ ] colesterolul
e) [ ] bazele azotate purinice
209 - ?
210. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:
a) [ ] piruvatcarboxilaza
b) [ ] fosfoglucoizomeraza
c) [x] hexokinaza
d) [x] fosfofructokinaza
211. Reacţia sumară a glicolizei anaerobe:
a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + 2ADP + 2H3PO4
b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ADP + 2H2O
c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ATP + 2H2O
d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + 2ATP + 2H2O
e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + 4ATP + 4H2O
212. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:
a) [ ] glucoza → glucozo-6-fosfat
b) [x] fosfoenolpiruvat → piruvat
c) [ ] fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfat
d) [x] succinil-CoA → succinat
e) [x] 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat
213. Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:
a) [x] diabetul zaharat
b) [x] tumorile cortexului suprarenal
c) [ ] hiperparatiroidia
d) [ ] hipotiroidia
e) [ ] diabetul insipid
214. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:
a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrocite
b) [] decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale, glandele mamare
c) [x] în etapa oxidativă are loc conversia glucozei în pentoze
d) [x] în etapa neoxidativă are loc conversia pentozelor în hexoze
e) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile
215. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în ficat:
a) [ ] inhibarea glucokinazei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei
d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei
e) [ ] inhibarea glicogen sintazei
216. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei
b) [x] activarea lipoproteidlipazei
c) [ ] activarea triglicerid lipazei
d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol
e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi
217. Efectele insulinei:
a) [x] favorizează utilizarea glucozei în şuntul pentozo-fosfat
b) [x] măreşte cantitatea de NADPH
c) [ ] inhiba transportul aminoacizilor în ţesuturi
d) [ ] inhibă sinteza proteinelor
e) [ ] stimulează catabolismul proteinelor
218. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în ficat:
a) [ ] hexokinaza
b) [x] fructokinaza
c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza
e) [x] triozokinaza
219. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:
a) [x] galactokinaza
b) [ ] hexokinaza
c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza
d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza
e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza
220. Fructozuria esenţială:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructokinazei
c) [x] are loc acumulare de fructoză
d) [ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfat
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal
221. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:
a) [x] sinteza pentozelor
b) [ ] generarea de NADH
c) [x] generarea de NADPH
d) [ ] generarea de FADH2
e) [ ] formarea pirofosfatului
222. Galactozemia:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
c) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat
d) [x] se manifestă prin cataractă determinată de acumularea galactitolului în cristalin
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal
223. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:
a) [x] stres
b) [x] activarea glicogenolizei
c) [ ] activarea glicolizei
d) [ ] diminuarea gluconeogenezei
e) [ ] hiperinsulinism
224. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:
a) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic
b) [ ] amplificarea glicogenogenezei
c) [ ] adenoamele ţesutului insular al pancreasului
d) [ ] maladia Addison
e) [x] hipercorticism
225. Hipoglicemia poate fi cauzată de:
a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic
b) [ ] activarea glicogenolizei
c) [x] amplificarea glicolizei
d) [x] hiperinsulinism
e) [ ] activarea gluconeogenezei
226. Insulina provoacă:
a) [x] activarea glicolizei
c) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos
d) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză
e) [x] induce sinteza transportatorilor de glucoză (GLUT)
227. Insulina stimulează:
a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
c) [ ] transformarea aminoacizilor în glucoză
d) [x] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
e) [x] viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT)
228. Intoleranţa la fructoză:
a) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei
b) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei
c) [x] se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă glucozo-6-fosfataza

d) [x] conduce la insuficienţă hepatică, ciroză
e) [x] se manifestă clinic prin crize hipoglicemice
229. Intoleranţa la galactoză:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferazei
c) [ ] se acumulează doar galactoză
d) [x] se manifestă clinic prin retard mintal
e) [x] se manifestă clinic prin cataractă
230. Intoleranţa la lactoză:
a) [ ] este determinată de deficitul galactokinazei
b) [x] este determinată de deficitul de lactază
c) [x] deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la lactoză poate fi moştenită şi dobândită
d) [x] se manifestă prin dureri abdominale, diaree cronică
e) [ ] se manifestă prin cataractă
231. Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):
a) [ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP
b) [x] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP
c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat
e) [x] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat
232.Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi reacţiile):
a) [x] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP
b) [ ] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP
c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [x ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat
e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat
233. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):
a) [x] galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat + ADP
b) [ ] galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + ADP
c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ UDP-galactoza + glucozo-1-fosfat
d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP-galactoza + H4P2O7
e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza

234. Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:
a) [ ] ribulozo-5-fosfat
c) [ ] ATP
d) [ ] NADH
e) [x] 2 NADPH
235.Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+:
a) [ ] este o reacţie din glicoliză
b) [x] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei
c) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este lactonaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de NADPH
236. Reglarea hormonală a glicemiei:
a) [x] glucagonul amplifică glicogenoliza
b) [ ] catecolaminele inhibă glicogenoliza
c) [x] cortizolul facilitează gluconeogeneza
d) [ ] somatotropina inhibă gluconeogeneza
e) [ ] cortizolul activează absorbţia glucozei
237. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:
a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-fosfogluconolactonă + NADH+H+
b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+
c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconat
d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5-fosfat + NADH+H+ + CO2
e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ → ribulozo-5-fosfat + NADPH+H+ + CO2
238. Sinteza si secretia insulinei
a).[x] insulina se sintetizează în formă de preproinsulină inactivă
b) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin fosforilare
c) [x] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin proteoliza limitată
d) [x] secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca2+-dependentă
e) [x] insulina şi peptida C se secretă în cantităţi echimolare
239. . Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:
a) [ ] FADH2
b) [x] glucozo-6-fosfat
c) [x] 2 NADP+
d) [ ] ATP
e) [ ] ribozo-5-fosfat
240. . Şuntul 2,3-difosfogliceratului (selectaţi reacţiile):
a) [x] 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfoglicerat
b) [ ] 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-difosfoglicerat + ADP
c) [x] 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-fosfoglicerat + H3PO4
d) [ ] 2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-fosfoglicerat + ATP
e) [ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-fosfoglicerat + H3PO4
241. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:
a) [ ] este o dehidratare
b) [ ] este o dehidrogenare
c) [x ] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza
d) [] este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza
e) [ x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA
242. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:
a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA
b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA
d) [ ] decarboxilarea acil-CoA
e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA
243. Acizii biliari:
a) [x] sunt derivaţi ai colesterolului
b) [ ] constau din 28 atomi de carbon
c) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubina
d) [x] sunt compuşi polari
e) [x] participă la emulsionarea grasimilor
244. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal:
a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează fosfogliceridele
b) [ ] colesterolesteraza scindează colesterolul liber

c) [ ] ceramidaza scindează sfingozina
d) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţi
e) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia beta a trigliceridelor .
245. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):
a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP
b) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P
c) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PP
d) [] AG + ATP + HSCOA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP +2P
e) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P
246.Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):
a) [ x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi
b) [ ] se petrece în mitocondrii
c) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază
d) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza
e) [] activarea este o reacţie reversibila
247.Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei (enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):
a) [ ] ATP ADP
b) [ ] AMP ATP
c) [ ] malonat AMP
d) [ ] acetoacetat citrat
e) [x] citrat palmitoil-CoA
248. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:
a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici
b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie
c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul zaharat insulino-dependent
d) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard
e) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala Hartnup
249. Ateroscleroza:
a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL-colesterolului
b) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage
c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene

d) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogene
e) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza
250. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:
a) [x] sinteza corpilor cetonici
b) [ ] sinteza aminoacizilor
c) [ ] beta-oxidare
d) [x] sinteza colesterolului
e) [ ] sinteza glucozei
251. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):
a) [x] se desfasoară în matricea mitocondriilor
b) [ ] se oxidează AG liberi
c) [ ] se desfasoară in citozol
d) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoA
e) [ ] acetil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi
252. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor
corectă este:
a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare
b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare
c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare
d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare
e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare
253. Biosinteza acizilor graşi:
a) [ ] are loc in mitocondrii
b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe polienzimatice
c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere
d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH
e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH
a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP
b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza
c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil
d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA

e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2
255. Biosinteza colesterolului:
a) [ ] are loc numai în ficat
b) [x] necesită NADPH
c) [x] substrat serveşte acetil-CoA
d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina
e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de colesterol
256. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):
a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA
b) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B6
c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotină
d) [x] în coenzimă vitamina H se fixează de gruparea NH2 a lizinei
e) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP
257, Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:
a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP
b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea –SH a cisteinei
c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizează ATP
d) [x] reacţiile sunt catalizate de aciltransacilaza şi maloniltransacilaza
e) [] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază
258. Biosinteza triacilglicerolilor:
a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos
b) [ ] se intensifică în inaniţie
c) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I
d) [x] este activată de insulină
e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitată
a) [ ] se produce din glicerol şi acizi graşi liberi
b) [x] substraturile necesită să fie activate la glicerol-3-fosfat şi acil-CoA
c) [ ] în sintă se utilizează acizii graşi liberi şi glicerol-3-fosfat
d) [ ] constă în ataşarea concomitentă a resturilor acil la grupările –OH ale glicerolului
e) [x] acidul fosfatidic este intermediar în sinteza trigliceridelor

259. Calcitriolul:
a) [ ] este vitamina D de origine vegetală
b) [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol
c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei
d) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+ din intestin
e) [ ] acţionează prin AMPc
260. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?
a) [ ] stearic (С18)
b) [x] arahidonic (С20:4)
c) [] nervonic (С24:1)
d) [ ] palmitic (С16)
e) [] oleic (С18:1)
261. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?
a) [ ] lignoceric(C24)
b) [ ] miristic (C14)
c) [x] butiric (C4)
d) [] caprilic (C8)
e) [ ] lauric (C12)
262. Care din compuşii de mai jos au caracter acid?
a) [ ] lecitinele
b) [ ] cefalinele
c) [x] fosfatidilserina
d) [ ] trigliceridele
e) [ ] cerebrozidele
263. Catabolismul chilomicronilor:
a) [x ] resturile chilomicronice se supun hidrolizei in hepatocite
b) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB
c) [ x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza
d) [ x] lipoproteinlipaza este activată de insulina
e) [] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă

264. Catabolismul VLDL:
a) [x ] sunt degradate de lipoproteinlipază
b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în LDL
c) [] insulina inhibă catabolismul VLDL
d) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterol
e) [] sunt degradate de lecitincolesterolacil transferază
265. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formează la
oxidarea completă a acidului palmitic (C16):
a) [ ] 6 8 131
b) [] 6 7 114
c) [x] 7 8 130
d) [ ] 5 6 121
e) [ ] 8 9 143
266. Cetonemia:
a) [x] poate apărea în inaniţie
b) [ ] poate fi generată de o dietă săracă in lipide
c) [ ] este determinată de o raţie bogată în glucide
d) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în ficat
e) [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi
267. Chilomicronii:
a) [] se sintetizează în ficat
b) [] se secretă din intestin direct în sînge
c) [ ] apoproteina de bază este apoB100
d) [ ] lipidul predominant este colesterolul
e) [x ] trasportă trigliceridele exogene
268. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:
a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului
b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele
c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul
d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului
e) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi
269. Corpii cetonici sunt urmatorii compuşi:

a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric
b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic
c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic
d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric
e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic
270. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:
a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea – în citozol
b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare – cu HSCoA
c) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză – NADPH
d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei – nu
e) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare – nu
271. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:
a) [] are loc în stomac
b) [ x] are loc în duoden
c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară
d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastric
e) [x ] se digeră doar lipidele emulsionate
272. Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi serveste NADPH generat în:
a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilici
b) [ ] glicoliză
c) [x] reacţia catalizată de enzima malică
d) [ ] oxidarea acidului glucuronic
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei
273. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):
a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD
b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2
c) [ ] enoil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP + NADP+
d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPH
e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+
274. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):
a) [ ] piruvat dehidrogenaza
b) [x] citratliaza
c) [x] enzima malica
d) [ ] succinat dehidrogenaza
e) [ ] fumaraza
275. Funcţiile lipidelor:
a) [ x] energetică
b) [ x] izolatoare
c) [ ] catalitică
d) [x] structurală
e) [ ] contractilă
276. Glicerol-3-fosfatul se formează:
a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza
b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinaza
c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
e) [ ] în ţesutul adipos – se obţine exclusiv prin fosforilarea glicerolului
277. HDL:
a) [x ] sunt sintetizate ăi secretate de hepatocite şi enterocite
b) [x ] lecitincolesterolacil transferaza transformă HDL discoidale in mature
c) [] transportă colesterolul spre tesuturile extrahepatice
d) [] sunt lipoproteine proaterogene
e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen înalt
278. În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul fosfatidic:
a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în triglicerid
b) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în lecitină
c) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în diglicerid
d) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in diacilglicerol
e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în lizolecitina
279. În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi graşi:
a) [ ] caprinic
b) [ ] caproic
c) [x ] oleic
d) [x] palmitic
e) [x] stearic
280. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:
a) [ x] se oxidează
b) [] se reduc
c) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon
d) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon
e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA
281. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi forma sa de transport din mitocondrie în
citozol (2):
a) [ ] butiril-CoA citrat
b) [ ] hidroxibutirat carnitină
c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat
d) [ ] acetil-CoA aspartat
e) [x] acetil-CoA citrat
282. Intermediarul comun in sinteza trigliceridelor şi a fosfatidelor:
a) [ ] monoglicerid
b) [ ] UDP-diglicerid
c) [x] acidul fosfatidic
d) [ ] CDP-diglicerid
e) [ ] acidul fosforic
283. La eicosanoizi se referă:
a) [x] tromboxanii
b) [ ] endotelinele
c) [ ] endorfinele
d) [x] prostaciclinele
e) [x] leucotrienele
284. LDL :
a) [x ] contin apoB100
b) [ x] procentul colesterolului atinge cota de 45%
c) [ ] se formează în plasmă din chilomicroni
d) [] se sintetizează în ficat
e) [x] transportă colesterolul spre tesuturi
285. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece:
a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi nesaturaţi esenţiali
b) [ x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile
c) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteice
d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor
e) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei
286. Lipidele sunt:
a) [ ] substanţe organice solubile în apă
b) [ ] substanţe neorganice solubile în apă
c) [x]substanţe organice solubile în solvenţi organici
d) [] omogene după structură
e) [x] substanţe organice insolubile în apă
287. Mecanismele de absorbtie ale lipidelor în tractul gastro-intestinal:
a) [x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul - prin difuzie simplă
b) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele - prin transport activ
c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie micelară
d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie facilitată
e) [ ] acidul fosfatidic - prin transport pasiv
288. Obezitatea:
a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de fosfolipide în ţesutul adipos
b) [ ] este cauzată de hiperinsulinism
c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută
d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II
e) [ ] este prezentă în hipertiroidie
289. Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:
a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei
b) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentara
c) [x] prezenţa trans-Δ2-cis-Δ4-dienoil-CoA-reductazei
d) epimerazei ce modifică configuraţia grupei OH
e) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentară

f) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea acizilor graşi saturaţi
290. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi:
a) [ ] lignoсeric
b) [ ] oleic
c) [ ] palmitoleic
d) [x] linolenic
e) [x] linoleic
291. Precursorul eicosanoizilor:
a) [ ] acidul arahic
b) [x] acidul arahidonic
c) [ ] acidul linolenic
d) [ ] acidul fosfatidic
e) [ ] acidul behenic
292. Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr par de atomi de carbon:
a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP
b) [x] utilizează 2 molecule de NADPH
c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACP
d) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbon
e) [x] forţa motrice a procesului este eliminarea CO2
293. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-oxidării acizilor graşi) sunt:
a) [ ] acil-CoA + NADH + H+
b) [x] enoil-CoA + FADH2
c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2
d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+
e) [ ] enoil-CoA + NADH + H+
294. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:
a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenaza
b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza
c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza

295. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi:
a)[ ] enoil-CoA + H2O
b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+
c) [x] beta-hidroxiacil-CoA
d) [ ] acil-CoA + NADH + H+
e) [ ] cetoacil-CoA
296. Caracteristicile principale ale membranei:
a) [] simetria
b) [x ] fluiditatea
c) [x ] asimetria
d) [ ] imobilitatea componentelor
e) [ ] monostratul lipidic
297. Proteinele membranelor biologice:
a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale
b) [x ] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranare
c) [] posedă numai capacitate de mişcare laterală
d) [ x] îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar, recepţie, comunicare intercelulară,

antigenică
e) [] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+
298. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):
a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH
b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP
c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP
d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP
e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH
299. Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):
a) [x] este reacţia de condesare a acetilului cu malonilul
b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor graşi
c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2
d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP sintaza
e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza
300. Reacţia reglatoare în sinteza colesterolului este:

a) [ ] generarea acetoacetil-CoA
b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)
c) [ ] ciclizarea scualenului
d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului
e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA
301.
302.
303. Reglarea biosintezei colesterolului:
a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintaza
b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductaza
c) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de acidul mevalonic
d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea ei
e) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea ei
304. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-intestinal necesită:
a) [x] lipazele pancreatică şi intestinală
b) [ ] lipoproteinlipaza
c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D
d) [ ] lipaza gastrică
e) [ ] colesterolesteraza
305. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:
a) [ ] hidroliza cetoacil-CoA cetoacil hidrolaza
b) [ ] hidratarea cetoacil-CoA cetoacil hidrataza
c) [ ] dehidratara cetoacil-CoA cetoacil dehidrataza
d) [x] scindarea cetoacil-CoA tiolaza
e) [ ] oxidarea cetoacil-CoA cetoacil oxidaza
306.
a) [ ] are loc in mitocondrii
b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe polienzimatice
d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH
e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH

b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza
c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil
d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA
308. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):
a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolaminei
b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei
c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea fosfatidiletanolaminei
d) [ ] ca cofactor serveşte vitamina B6
e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina
309. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):
a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserinei
b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea fosfatidilserinei
c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei
d) [x] ca cofactor serveşte vitamina B6
e) [ ]ca cofactor serveşte biotina
310. Sinteza fosfogliceridelor:
a) [x] se poate realiza de novo din acid fosfatidic şi serină
b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)
c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novo serveşte ATP-ul
d) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă serveşte GTP-ul
e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte CTP-ul
311. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:
a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA
b) [ ] 7acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+
c) [ ] 8acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2
d) [ ] 8acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+
e) [x] acetil-ACP + 14 NADPH + 14H+ + 7malonil-ACP
312. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin:
a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta

b) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale
c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite
d) [] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul gros
e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele şi formează chilomicronii
313. Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a fosfatidilcolinei:
a) [ ] serina
b) [ ] cisteina
c) [x] S-adenozilmetionina
d) [ ] S-adenozilhomocisteina
e) [ ] tetrahidrofolatul
314. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):
a) [ ] are loc decarboxilarea substratului
b) [ ] are loc hidratarea substratului
c) [] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă
d) [x ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă
e) [ ] are loc dehidratarea substratului
315. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):
a) [ ] transportul este activ
b) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului
c) [ ] pentru transport se utilizează GTP
d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşi
e) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA carboxilaza
316. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării:
a) [ ] necesită energie
b) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II
c) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţi
d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă
e) [x] AG sunt transportaţi în formă de acil-carnitină
317. Utilizarea acetil-CoA:
a) [x] se oxidează în ciclul Krebs
b) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor

c) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi
d) [ ] se include in gluconeogeneză
e) [x] se utilezează in cetogeneză
318. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi
a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat
b) [x] sunt utilizaţi efectiv de miocard, muşchii scheletici ca sursă de energie
c) [x] necesită prezenţa oxaloacetatului
d) [ ] pot fi convertiţi in piruvat, apoi in glucoza
e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoza
319. Vitamina A:
a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei
d) [x] are acţiune antioxidantă
e) [ ] se depozitează în ţesutul muscular
320. Vitamina E:
a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [x] favorizează fertilitatea
d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural
e) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos
321. Vitamina D:
a) [ ] nu se sintetizează în organismul uman
b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetală
c) [ ] este derivat al glicerolului
d) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)
e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală
322. Vitamina K:
a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K
b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K
c) [x] posedă acţiune antihemoragică

d) [ ] posedă acţiune anticoagulantă
e) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII, IX
şi X
323. Vitaminele liposolubile:
a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenic
b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D
c) [ ] nu se depozitează în organismul uman
d) [ ] se acumulează în ţesutul muscular
e) [x] sunt derivaţi izoprenici
324. VLDL:
a) [ ] apoproteina principală este apoB48
b) [ ] reprezintă substrat pentru trigliceridlipaza hormon-sensibilă
c) [x] sunt sintetizate în ficat
d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucide
e) [ ] au rol antiaterogen
325. Selectati lipidele amfipatice:

(conțin o parte hidrofilă și o parte hidrofobă)
Fosfolipidele …
326. Selectati lipidele cu rol structural:

 Fosfogliceride : lecitine(fosfatidilcolina) , cefaline(fosfatidiletanolamina), fosfatidilserina,
fosfatidilinozitol, plasmalogene;
 Glicolipidele (glicosfingolipide) :cerebrozide, sulfatide, gangliozide
 Sfingomielinele (derivati ai sfingozinei) :ceramida (sfingozina+AG) ,sfingomielina (ceramida +rest
de fosforilcolina)
 colesterol
327. Selectati lipidele de rezerva:

Trigliceride
328. Selectati lipidele hidrofobe
Lipid nepolar
Lipid polar
329. Selectati lipidele nepolare:
 cerurile,
 trigliceridele,
 colesteridele;
330. Selectati lipidele polare:

 fosfolipidele,
 glicolipidele,
 sfingomielinele,
 colesterolul.
331. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:
a) [x] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o molecuă de propionil-CoA şi una de acetil-CoA
b) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele H şi B12
c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs
d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2, ATP, Mg2+
e) [ x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA
332. Acidul folic:
a) [ x] contine: nucleul pteridinic,acid p-aminobenzoic si Glu;
b) [x ] ca coenzimă serveşte forma sa redusă: acidul tetrahidrofolic (FH4);
c) [x] transferă fragmentele monocarbonice în diverse reacţii enzimatice;
d) [ ] se sintetizează în organismul uman;
e) [ ] Ser + FH4 N5N10-metilenFH4 + Glu.
333. Acidul tetrahidrofolic (THF):
a) [ ] este vitamină
b) [x] este cofactor
c) [ ] participă la carboxilarea aminoacizilor
d) [ ] participă la decarboxilarea aminoacizilor
e) [x] participă la transferul grupărilor cu un atom de carbon
a) [x] participă la metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)
b) [x Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O
c) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O
d) [ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF
e) [x] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF

a) [x ] participă la metabolismul metioninei
b) [x] homocisteină + N5-metil-THF → Met + THF
c) [ ] Met + N5-metil-THF → homocisteină + THF
d) [x ] reacţia este catalizată de o metiltransferază
e) [ ] coenzima metiltransferazei este vitamina B6
334.Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor de grupări:
a) [ ] acil
b) [x] metil
c) [ ] amino
d) [x ] metilen
e) [ ] carboxil
335. Alaninaminotransferaza (ALT):
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile toxice
d) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic
e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade
336. . Albinismul:
a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
b) [x] este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei
c) [x] persoanele cu albinism prezintă în risc crescut pentru cancerul de piele
d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejate de razele ultraviolete
e) [ ] este însoţit de retard mental
337. . Alcaptonuria:
a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat
c) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a homogentizatdioxigenazei
d) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită prezenţei acidului homogentizinic
e) [x] conduce la artroze
338. . Amoniacul se obţine în următoarele procese:

a) [ ] ciclul Krebs
c) [x] dezaminarea aminoacizilor
d) [ ] glicoliză
e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice
a) [ ] transaminarea aminoacizilor
b) [x] neutralizarea aminelor biogene
c) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestin
d) [ ] gluconeogeneză
e) [ ] oxidarea corpilor cetonici
339. Aspartataminotransferaza (AST):
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor hepatice
d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori maximale în 24-48 ore
e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea serică a AST scade
340.Bilirubina indirectă:
a)[x] este captată din sânge prin intermediul receptorilor specifici ai hepatocitelor
b) [x] este transportată în microzomi de ligandine
c) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea în sânge
e) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic
d) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza
a) [x] este o substanţă puţin solubilă în apă
b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă
c) [x] este transportată de albumine
e) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină liberă
d) [ ] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină conjugată
341. . Bilirubina serică:
a) [x] constituie 8,5 – 20,5 μmol/L

b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă prin ictere
c) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina conjugată
e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă exclusiv bilirubina liberă
d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial al icterelor
342. Biosinteza asparaginei (Asn):
a) [x] Asn se sintetizează din acid aspartic
b) [ ] este catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
c) [x] este catalizată de asparaginsintetaza
d) [ ] reacţia nu necesită energie
e) [ ] Asn se sintetizează din glutamină
343. Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:
a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea ribonucleotidelor
b) [ ] iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză, care ulterior interacţionează cu baza azotată
corespunzătoare
c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredoxină
d) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -SH
e) [ ] la reducerea tioredoxinei participă FADH2
344. Biosinteza glutaminei (Gln):
a) [ ] Gln se sintetizează din asparagină
b) [x] Gln se sintetizează din acid glutamic
c) [ ] este catalizată de glutaminaza
d) [x] este catalizată de glutaminsintetaza
e) [ ] reacţia nu necesită energie
345. Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):
a) [ ] glutamina
b) [x] glicina
c) [x] succinil-CoA
d) [x] Fe2+
e) [ ] acidul aspartic
346. Biosinteza hemului (prima reacţie):
a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2
b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4

c) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintaza
d) [ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat decarboxilaza
e) [x] enzima este reglată prin inducţie-represie de hem
347. Biosinteza hemului (a doua reacţie):
a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP → porfobilinogen + ADP + H3PO4 + H2O
b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic → porfobilinogen + 2 H2O
c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetaza
d) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat dehidrataza
e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul
348. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei IX în hem):
a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+
b) [x] protoporfirina IX + Fe2+ → hem + 2H+
c) [x] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza
d) [ ] enzima este activată alosteric de hem
e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară
349. Biosinteza nucleotidelor citidilice:
a) [x] CTP se sintetizează din UTP
b) [ ] CMP se sintetizează din UMP
c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină este amoniacul liber
d) [x] sursă de grupare amino pentru citozină este Gln
e) [x] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la ADP şi H3PO4
350. Biosinteza nucleotidelor timidilice:
a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP
b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP
c) [ ] donator de grupare –CH3 pentru timină este S-adenozilmetionina (SAM)
d) [x] donator de grupare –CH3 pentru timină este N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat)
e) [x] fluoruracilul inhiba ireversibil timidilatsintaza
351. Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor implicate în metabolismul fenilalaninei şi al

tirozinei:
a) [x] alcaptonuria
b) [ ] boala Hartnup
c) [ ] boala urinei cu miros de arţar

d) [x] albinismul
e) [x] fenilcetonuria
352. Caile generale de degradare a aminoacizilor:

a) [x] dezaminarea
b) [ ] transsulfurarea
c) [x] transaminarea
d) [x] decarboxilarea
e) [ ] transamidinarea
353. Carenţa proteică:
a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale
b) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală)
c) [ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitiv
d) [x] este însoţită de bilanţ azotat negativ
e) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat
a) [x] hipoproteinemie
b) [ ] mărirea presiunii osmotice
c) [x] edeme
d) [x] atrofie musculară
e) [ ] bilanţ azotat pozitiv
354, . Catabolismul aminoacizilor:
a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformator
b) [ ] Lys, Tyr, Phe, Trp sunt aminoacizi exclusiv cetoformatori
c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatori
d) [ ] Val, Leu, Ile sunt aminoacizi cetoformatori
e) [ ] His, Arg, Pro sunt aminoacizi cetoformatori
a) [x] Arg, His, Pro se includ în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat
b) [ ] Tyr şi Phe intră în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat
c) [x] Thr, Ile, Met şi Val se includ în ciclul Krebs prin succinil-CoA
d) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetat
e) [ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat

355. Catabolismul hemoglobinei (Hb):
a) [ ] începe în eritrocitele intacte
b) [ ] are loc exclusiv în sânge
c) [ ] are loc în toate ţesuturile
d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb
a) [x] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → verdoglobină → biliverdină → bilirubină
b) [ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → biliverdină → verdoglobină → bilirubină
c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite
e) [ ] reacţiile au loc în sânge
356.Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb în biliverdină):
a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem
b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea biliverdinei
c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea verdoglobinei
e) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi Fe3+ cu obţinerea biliverdinei
d) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină
357.Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în bilirubină):
a) [ ] are loc în hepatocite
b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
c) [ ] biliverdină + NAD+ → bilirubină + NADH+H+
e) [x] biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină + NADP+
d) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza
358. Câte legaturi macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de uree?
a) [ ] 200
b) [ ] 400
c) [ ] 600
d) [x] 800
e) [ ] 1000
359.Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de uree?
a) [ ] 1
b) [ ] 2
c) [x] 3
d) [ ] 4
e) [ ] 5
360. Cauzele icterelor:
a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei
b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor
c) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilă
b) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei
d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliar
e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-endotelial
361. Ciclul gama-glutamilic:
a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulare
b) [ ] decurge fără utilizare de energie
c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza
d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic
e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)
a) [x] reprezintă un mecanism de transport al aminoacizilor prin membranele celulare
b) [ ] ATP-ul este utilizat direct la transportul aminoacizilor
c) [x] nemijlocit la transportul aminoacizilor e utilizată energia de hidroliză a legăturilor –CO–NH– din
glutation
d) [x] funcţionarea ciclului necesită resinteza glutationului
e) [ ] constă din 6 reacţii în care se utilizează 6 molecule de ATP
362. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):

a) [x ] debutează cu formarea carbamoilfosfatului
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul
c) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic
363. Compusul chimic prezentat participa la:

Aspartat
- Biosinteza oxalacetat
- sistema-navetă malat-aspartat
- sinteza nucleotidelor purinice
- sinteza glucozei
- acceptor de NH3 in transaminare
- sinteza ureei(ciclul ornitinic –
- dezaminare ->OA
- transdezaminare
Glutamat
- acceptor de NH3 in transaminare

- transdezaminare(directa si indirecta)
- transreaminarea
- α decarboxilare -> obtinem GABA
- carboxilare -> form acid gama-carboxiglutamic
- neutraizarea NH3 ( Glu+ATP+NH3->Gln+ADP
- sinteza ureei(ciclul ornitinic) – formarea
carbamoilfosfat
Glicina
- sinteza serinei
- sinteza nucleotidelor PURINICE
- sinteza creatinei
- sinteza hemului
- conjugarea acizilor biliari
- serveste ca sursa cu un atom de C pt THF
- sint glutation
- sint acidului hipuric
Histidina
-αdecarboxilare -> obtinem HISTAMINA
- dezaminare intramoleculara
Serina
- Serveste ca sursa de fragmente cu un atom C pt

THF
- Sinteza Cys, Gly
- Sinteza sfingozinei (SM, GL)
- Sinteza fosfatidiletanolaminei
- Sint Glucozei, lipidelor
- Sinteza proteoglicanilor
S – adenozilmmetionin
(donor de CH3, forma activa a metioninei)
Participa la :
1. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamina

2. Sinteza adrenalinei din noradrenalina
3. Sinteza creatinei
4. Sinteza carnitinei
5. Sinteza carnozinei
6. La metilarea BA purinice si pirimidinice
364. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs:
a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADH şi FADH2 necesar pentru sinteza ureei
b) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul
365. . Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:
a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori
b) [ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi transformaţi în glucoză
c) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat pot genera glucoză
d) [ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza aminoacizilor
e) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză
366.Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:
a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
b) [x] glicerolul se transformă în glucoză
c) [ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi graşi
d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei – dihidroxiaceton-fosfat

e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizează NADPH pentru sinteza acizilor graşi
367.Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:
a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşi
b) [x] surplusul de proteine poate fi convertit în acizi graşi
c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
e) [x] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi pentru sinteza
lipidelor
368. Conjugarea bilirubinei:
a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul
b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-glucuronil-transferaza
c) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilă
e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină liberă (indirectă)
d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină conjugată (directă)
369. Decarboxilarea aminoacizilor:
a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării –COOH din aminoacizi în formă de CO2
c) [x] in organismele vii au fost descoperite 4 tipuri de decarboxilare
d) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare
e) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene
370. Dezaminarea (DA) aminoacizilor:
a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi aminoacizii
b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniacului
c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe
d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac
e) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor dispensabili
371. Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):
a) [x ] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor
b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+
d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul fiziologic
e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de dezaminare a tuturor L-AA

372.Dezaminarea directa a aminoacizilor:
a) [x ] este o cale minoră, caracteristică anumitor aminoacizi
b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – serindehidrataza)
c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – treonindehidrataza)
d) [x ] His → acid urocanic + NH3 (enzima – histidin amonioliaza)
e) [ ] histidaza este o enzimă cardiospecifică
373. Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea):
a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabili
c) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul
d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamic
e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+
374. Digestia nucleoproteinelor:
a) [ ] componenta proteică se scindează exclusiv în stomac
b) [ ] acizii nucleici se scindează în stomac
c) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire
d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi RNA-zelor
pancreatice
e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic
375. Eliminarea renală a amoniacului:
a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazic
b) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulant
c) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O →Glu + NH3
d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichi
e) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de amoniu în rinichi
376. Enzimele ciclului ureogenetic:
a) [ ] glutaminaza
b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
c) [x] ornitincarbamoiltransferaza
d) [ ] glutaminsintetaza
e) [ ] glutamatdehidrogenaza
377.Enzimele ciclului ureogenetic:

a) [ ] asparaginaza
b) [ ] asparaginsintetaza
c) [x] argininosuccinatsintetaza
d) [x] argininosuccinatliaza
e) [x] arginaza
378. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:
a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale
b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de acid glucuronic de la bilirubină
c) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → stercobilinogen → urobilinogen
e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → mezobilirubină → urobilinogen →

stercobilinogen
d) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge
379. Excreţia renală a pigmenţilor biliari:
a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari
b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena porta
c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele hemoroidale
e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în urină
d) [x] bilirubina conjugată poate trece în urină
380. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):
a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili
b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili
c) [x ] Tyr se sintetizează din Phe prin hidroxilare
d) [x] sunt aminoacizi micşti – gluco- şi cetoformatori
e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator
Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr) sunt precursorii:
a) [x] catecolaminelor
b) [ ] serotoninei
c) [ ] histaminei
d) [x] triiodtironinei (T3) şi tiroxinei (T4)
e) [x] melaninei
381. Fenilcetonuria:
a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei

b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de tirozină
c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei de fenilalanină
d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei fenilpiruvatului, fenillactatului,

fenilacetatului
e) [x] se manifestă clinic prin retard mental
382. Glutamatdehidrogenaza face parte din:
a) [ ] hidrolaze
b) [ ] ligaze
c) [x] oxidoreductaze
d) [ ] liaze
e) [ ] izomeraze
383. Glutamat dehidrogenaza:
a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor
b) [x] este enzimă alosterică
c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN
d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează
384. . Guta:
a) [ ] principala modificare biochimică în gută este uremia
b) [x] principala modificare biochimică în gută este hiperuricemia
c) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureei
d) [x] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor purinice
e) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul nucleotidelor purinice
385.Hemoglobina (Hb):
a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem
b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemuri
d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+
e) [x] hemul se leagă prin intermediul Fe2+ la resturile de histidină din componenţa lanţurilor alfa şi beta
386.Hemoglobina (Hb) participă la:
a) [ x] transportul sangvin al O2
b) [x] transportul sangvin al CO2

c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant
d) [ ] transportul sangvin al fierului
e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic
387. Hemoproteinele:
a) [ ] sunt proteine simple
b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobina
d) [x] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii, peroxidazele
e) [ ] mioglobina este o proteină oligomeră
388. Icterul neonatal:
a) [x] este determinat de o hemoliză intensă
b) [x] este determinat de o „imaturitate” a ficatului de a prelua, conjuga şi excreta bilirubina
c) [ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera hemato-encefalică şi provoacă encefalopatie toxică
e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează metabolizarea bilirubinei
389.Icterul prehepatic(hemolitic):
a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
b) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronică
c) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată
e) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere
390. Icterul hepatic premicrozomial:
a) [x] este specific sindromului Gilbert şi sindromului Crigler-Najjar I şi II
b) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa UDP-glucuronil-transferazei specifice pentru

conjugarea bilirubinei
c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză intensă
d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul ameliorează metabolizarea bilirubinei
e) [x] sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării bilirubinei de către ficat
391.Icterul hepatic premicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):
a) [x] bilirubina totală – cantitatea crescută
b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută
c) [ ] bilirubina conjugată – cantitatea crescută

d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea mărită
e) [ ] pigmenţi biliari în urină – cantitatea mărită
392.Icterul hepatic microzomial este determinat de:
a) [ ] hemolize masive
b) [x] hepatite virale
c) [x] ciroze hepatice
d) [ ] afecţiuni biliare
e) [x] hepatopatii alcoolice
Icterul hepatic microzomial (modificările pigmenţilor biliari):
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată
b) [x] bilirubina liberă – cantitatea mărită
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea mărită
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea crescută
e) [x ] în urină apare bilirubina conjugată
393.Icterul hepatic postmicrozomial:
a) [ ] este determinat de hemoliză
b) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [x] este cauzat de stază biliară intrahepatică
d) [x] este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi sindromului Rotor
e) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa secreţiei bilirubinei conjugate din hepatocite în
capilarele biliare
Icterul hepatic postmicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată
b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitate mărită
e) [x] în urină apare bilirubina conjugată
394.Icterul posthepatic este cauzat de:
a) [ ] hemoliză
b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [ ] stază biliară intrahepatică
d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare

e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei
de către ficat
395.Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor biliari):
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea scăzută
b) [ ] bilirubina liberă – cantitatea crescută
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [x] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea scăzută
e) [x] în cazul obstrucţiei complete – lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului
în urină
396. Inozinmonofosfatul (IMP):
a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice
b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice
c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui
d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui
e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui
397. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:
a) [ ] topoizomerazele
b) [ ] acil-CoA-sintetaza
c) [x] transaminazele
d) [x] glutamatdehidrogenaza
e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza
a) [x] mutazele, carboxilazele
b) [ ] hexokinazele
c) [x] metiltransferazele
d) [x] decarboxilazele
e) [ ] helicazele
398. La cromoproteine se referă:
a) [ ] nucleoproteinele
b) [ ] metaloproteinele
c) [x] flavoproteinele
d) [x] hemoproteinele
e) [ ] fosfoproteinele
399. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:
a) [x ] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)
b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxalfosfatului (PALP) în

piridoxaminfosfat (PAMP)
c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat
d) [x ] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP
400. Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor:
a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric şi acidul glucuronic
b) [x] forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)
c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatul
d) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza
e) [x] conjugarea este precedată de oxidarea substanţelor toxice
401. NH3 este utilizat:
a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali
b) [ ] la sinteza corpilor cetonici
c) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei
e) [x] la formarea sărurilor de amoniu
402.NH3 este utilizat la sinteza:
a) [x] ureei
b) [ ] acidului uric
c) [ ] acetonei
d) [ ] beta-hidroxibutiratului
e) [ ] acetoacetatului
403. Porfiriile:
a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul hemului
b) [x] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în biosinteza hemului
c) [ ] se mai numesc ictere
d) [x] mai frecvente sunt porfiriile hepatice şi eritropoietice
e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate

404. Precursorul catecolaminelor:
a) [ ] glutamatul
b) [x] tirozina
c) [ ] triptofanul
d) [ ] histidina
e) [ ] glutamina
405. Precursorul histaminei:
a) [ ] triptofanul
b) [x] histidina
c) [ ] tirozina
d) [ ] fenilalanina
e) [ ] aspartatul
406.Produsele finale de dezintoxicare a NH3:
a) [ ] glutamina
b) [ ] asparagina
c) [x] ureea
d) [x] sărurile de amoniu
e) [ ] acidul uric
407. Putrefacţia aminoacizilor în intestin
a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale
b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice
c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice, cât şi a celor netoxice
d) [ ] alcoolii, aminele, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxice
e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice
408. Reacția chimică
a) [x] este reacţia de transaminare a alaninei
b) [ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatului
c) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)

d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează oxaloacetat şi glutamat
a) [x] e alfa-decarboxilare
b) [ ] e omega-decarboxilare
c) [x] este reacţia de formare a histaminei
d) [ ] este reacţia de formare a serotoninei
e) [ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei
b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior
c) [ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoare
e) [x] produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii
a) [ ] este reacţia de formare a histaminei
b) [x] este reacţia de formare a serotoninei
c) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
d) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei
e) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
a) [ ] este reacţia de formare a histaminei
b) [ ] produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare
c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţiei
e) [x] produsul reacţiei este mediator în SNC

a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei
b) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
c) [x] este reacţia de formare a dopaminei
d) [ ] este reacţia de formare a tiraminei
e) [x] produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei
a) [ ] este o reactie de carboxilare
b) [x] DOPA este precursorul melaninelor
c) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromatici
d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-metildopa) contribuie la scăderea tensiunii

arteriale
e) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială
a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilaza
b) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza
c) [x] produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric (GABA)
d) [ ] produsul reacţiei este mediator activator în SNC
e) [x] produsul reacţiei este utilizat în tratamentul epilepsiei

Transaminarea: Asp + alfa-cetoglutarat  OA + Glu; E-ASAT
AlAT – localizat în citoplasma mai multor organe , În normă – 4-36 U/L (în C % mult mai
mari în hepatocite şi miocard)
AsAT –localizatatâtîn citoplasmacâtşimitocondrii (miocard,ficat),În normă–10-35U/L
Suntenzimeintracelulare-creştereaniveluluisericallorestecauzaleziunilorcelularelanivelul ţesutului afectat (sd de
citoliză a ţesuturilor în care se află aceste E)
Dezaminarea oxidativa directa: Glu + NAD + H2O  alfa-cetoglutarat+ NADH+H + NH3;
Transreaminarea: alfa-cetoglutarat + NH3 + NADPH+H  Glu + NADP + H2O

Prima etapa a biosintezei a.a. indispensabili
409. Reactia chimica: R-CH2-NH2 + H2O + O2 -7 R-CHO + NH3 + H2O2
a) [ ] este reacţia de formare a aminelor biogene
b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor biogene
c) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO)
d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatul
e) [ ] cofactorul MAO este NAD-ul
410. Reutilizarea bazelor purinice:
a) [x] calea majoră este condensarea bazei purinice cu fosforibozil-pirofosfatul (PRPP)
b) [x] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima adenin-fosforibozil-transferaza (APRT)
c) [x] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima hipoxantin-guanin-fosforibozil-transferaza (HGPRT)
d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza guta

e) [ ] HGPRT posedă specificitate absolută de substrat
411. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:
a) [x] ribozo-5-fosfat
b) [x] glutamina
c) [ ] acidul glutamic
d) [ ] asparagina
e) [x] acidul aspartic
412.Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:
a) [x] glicina
b) [ ] alanina
c) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] serina
413. Manifestările clinice ale gutei:
a) [x ] artrită gutoasă
b) [ ] xantoame cutanate
c) [x] tofi gutoşi
d) [x] nefrolitiază
e) [ ] litiază biliară
414. Produşii catabolismului timinei:
a) [x] СО2
b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
d) [x] acidul beta-aminoizobutiric
e) [ ] beta-alanina
415. Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei:
a) [x] СО2
b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
d) [ ] acidul beta-aminoizobutiric
e) [x] beta-alanina
416. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:

a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + 2ADP + 2H3PO4
b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4
c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP + H3PO4
d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + H3PO4
e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + H4P2O7
a) [x ] argininosuccinat → arginină + fumarat
b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat
c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + AMP + H4P2O7
d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină
e) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină
417. . Serotonina se sintetizează din:
a) [ ] histidină
b) [ ] glutamat
c) [ ] tirozină
d) [ ] fenilalanină
e) [x] triptofan
418. Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):
a) [x] are loc prin două reacţii succesive
b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este oxaloacetatul
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP
e) [x] procesul este activat de GTP
419. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza ureei):
a) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
b) [x] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat
420. Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) - prima reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:
a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP

b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP
c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetaza
e) [x] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este inhibată de ATP şi GTP
421. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat (PRPP) - a doua reacţie din sinteza
nucleotidelor purinice:
a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat + H4P2O7
b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP + H4P2O7
c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima amidofosforiboziltransferaza
e) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică şi este inhibată de AMP şi GMP
422. Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):
a) [ ] are loc prin patru reacţii succesive
b) [x] sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP este acidul aspartic
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de GTP
e) [x] procesul este activat de ATP
423. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):
a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o moleculă de ATP
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniacul
c) [x] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică
a) [x] HCO3- + Gln + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + Glu + 2ADP + H3PO4
b) [ ] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
424. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):
a) [ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N-carbamoilaspartat + ADP + H3PO4
b) [x] carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat + H3PO4
c) [ ] N-carbamoilaspartat + H2O → acid dihidroorotic

d) [x] N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H2O
e) [x] acid dihidroorotic + NAD+ → acid orotic + NADH+H+
424. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):
a) [ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat (OMP)
b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) → orotidinmonofosfat (OMP) + H4P2O7
c) [ ] OMP + CO2 → UMP
d) [x] OMP → UMP + CO2
e) [ ] OMP → CMP + CO2
425. Sursele atomilor inelului pirimidinic:
a) [ ] glicina
b) [x] acidul aspartic
c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] asparagina
426. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:
a) [x] reductivă
b) [x] intramoleculară
c) [x] hidrolitică
d) [x] oxidativă
e) [ ] omega-dezaminare
427. Transaminarea aminoacizilor (TA):
a) [x] reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid
b) [x] este o etapă a transdezaminării aminoacizilor
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
e) [ ] numai Gln, Asn şi Ala se supun TA
428. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează
aceste reacţii:
a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O aspartatdehidrataza
b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu aspartataminotransferaza
c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3 asparaginaza
d) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza

429. Transreaminarea aminoacizilor:
b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor
c) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid
e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+
430. Ureogeneza:
a) [x] are loc exclusiv în ficat
b) [ ] are loc în rinichi
c) [ ] este sinteza acidului uric
d) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondrii
e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3
430. Ureogeneza:
a) [ ] este sinteza de NH3
b) [x] necesită consum de energie
c) [ ] are loc în toate ţesuturile
d) [ ] ureea este compus toxic
e) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina
431. Absorbţia aminoacizilor (AA):
a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă
b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+
c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+
d) [x] la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-aza
e) [ ] la transportul AA participă GTP-sintaza
a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros
b) [x] are loc in intestinul subţire
c) [x] este dependentă de concentraţia Na+
d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ +
e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţi structural
432. Aminopeptidazele:
a) [ ] sunt endopeptidaze
b) [ ] posedă specificitate absolută de substrat

c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin
d) [ ] scindează aminoacizii de la capătul C-terminal
e) [x] sunt exopeptidaze
433. Bilanţul azotat echilibrat:
a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză
c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravid
d) [x] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a trei
434. Bilanţul azotat negativ:
a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mică decît a celui eliminat
c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [x] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia
435. Bilanţul azotat pozitiv:
a) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză
c) [x] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia
436. Carboxipeptidazele:
a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrin
b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
c) [ ] scindează aminoacizii de la capătul N-terminal
d) [x] sunt exopeptidaze
e) [ ] sunt endopeptidaze
437. Chimotripsina:
a) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale în formă de chimotripsinogen inactiv
b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activă
c) [x] este o endopeptidază
d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas

e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin proteoliza
limitată
438. Funcţiile biologice ale proteinelor:
a) [ ] coenzimatică
b) [x] catalitică
c) [x] plastică
d) [x] de transport
e) [x] imunologică
a) [x] antigenică
b) [ ] genetică
c) [x] contractilă
d) [x] energetică
e) [x] reglatoare
439. Pepsina:
a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp
b) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice
c) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide
d) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
e) [x] este o endopeptidază
440. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:
a) [x] CO2
b) [x] NH3
c) [ ] CO
d) [x] H2O
e) [ ] acidul uric
441. Proprietăţile pepsinei:
a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale
b) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0
c) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5
d) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare
e) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (42 de
aminoacizi)
442. Rolul HCl în digestia proteinelor:
a) [ ] activează tripsinogenul
b) [ ] activează chimotripsinogenul
c) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei
d) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea carboxipeptidazelor
e) [x] denaturează parţial proteinele alimentare
a) [x] posedă acţiune antimicrobiană
b) [ ] este emulgator puternic
c) [x] activează transformarea pepsinogenului în pepsină
d) [ ] inhibă secreţia secretinei
e) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac
443. Selectaţi aminoacizii semidispensabili:
a) [ ] asparagina
b) [x] histidina
c) [ ] glicina
d) [x] arginina
e) [ ] fenilalanina
444. Tripsina:
a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv
b) [ ] este o aminopeptidază
c) [ ] este o carboxipeptidază
d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsinei
e) [x] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8
445. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:
a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor
b) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide
d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2O
e) [ ] scindarea AA nu generează energie
446. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii indispensabili:
a) [ ] alanină
b) [x] triptofan
c) [ ] acid glutamic
d) [x] fenilalanină
e) [ ] serină
446. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii indispensabili:
a) [ ] asparagină
b) [ ] cisteină
c) [x] metionină
d) [x] treonină
e) [ ] prolină
447. Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice:
a) [ ] inozina
b) [ ] hipoxantina
c) [ ] xantina
d) [x] acidul uric
e) [ ] ureea
448. Activitate biologică posedă:
a) [x] hormonul liber
b) [ ] prohormonul
c) [ ] preprohormonul
d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport
e) [ ] nivelul total al hormonului
449. Adenilatciclaza:
a) [ ] este enzimă citoplasmatică
b) [ ] generează inozitolfosfaţi
c) [x] catalizează formarea AMPc din ATP
d) [x] este inhibată de proteina Gi
e) [ ] participă la sinteza ATP-lui
450. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):
a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor şi a hormonilor androgeni
b) [ ] amplifică sinteza glucagonului
c) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
d) [x] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă
e) [ ] este un hormon de natură steroidică

451. Hormonii adenohipofizari:
a) [x] sunt de natură proteică
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt steroizi
d) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
e) [x] reglează funcţiile altor glande endocrine periferice
452. Hormonii adenohipofizari sunt:
a) [ ] corticoliberina
b) [x] somatotropina
c) [ ] gonadoliberinele
d) [x] tireotropina
e) [ ] prolactostatina
453. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:
a) [x] tireotropina
b) [ ] corticotropina
c) [x] hormonul luteinizant
d) [x] hormonul foliculostimulant
e) [ ] prolactina
454. Hormonii sexuali sunt:
a) [ ] folitropina
b) [x] testosteronul
c) [ ] hormonul luteinizant
d) [x] estradiolul
e) [x] progesterona
455. Angiotensina II:
a) [x] măreşte presiunea sângelui
b) [ ] are efect vasodilatator
c) [ ] inhibă secreţia de aldosteron
d) [x] se sintetizează în formă inactivă
e) [ ] este de natură steroidică
456. Hipocorticismul (boala Adison) se caracterizează prin:
a) [ ] obezitate centripetă
b) [ ] hipertensiune arterială
c) [x] scăderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge
d) [ ] hiperglicemie, glucozurie
e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor
457. Calcitonina:
a) [x] este sintetizată de celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide
b) [x] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor
d) [ ] hormon de natură steroidică
e) [ ] acţionează asupra intestinului, rinichilor şi a oaselor
458. Calmodulină:
a) [ ] poate fixa Fe2+ şi Mg2+
b) [x] conţine 4 domenii de fixare pentru Ca2+
c) [ ] este o nucleotidă
d) [ ] conţine multe resturi de Arg şi Lys
e) [x] în complex cu Ca2+ este mesager secund pentru unii hormoni
459. Catecolaminele sunt:
a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina
b) [x] derivaţi ai tirozinei
c) [ ] derivaţi ai treoninei
d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal
e) [ ] hormoni proteino-peptidici
460. Clasificarea structurală a hormonilor:
a) [x] proteino-peptide
b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor
c) [x] steroizi
d) [x] derivaţi ai aminoacizilor
e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor
a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simple
b) [x] hormonii pot fi derivaţi ai colesterolului
c) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate
d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă

e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor
461. Cofeina inhibă:
a) [x] fosfodiesteraza
b) [ ] adenilatciclaza
c) [ ] proteina Gs
d) [ ] proteinkinaza A
e) [ ] fosfoprotein fosfataza
462. Complexul Ca++ -calmodulină reglează:
a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele nemusculare
b) [x] activarea unor proteinkinaze
c) [ ] expresia genelor
d) [ ] sinteza DNA
e) [ ] biosinteza proteinelor
463 - Compusul chimic prezentat la nivelul rinichilor favorizeaza:
Aldosteron (mineralocorticoizi)
a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei
b) [ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apă
c) [x] eliminarea de K+, H+, NH4+
d) [ ] reabsorbţia de fosfaţi
e) [ ] reabsorbţia de Ca++
464 - Compusul chimic prezentat regleaza:

AMPc
Cortizolul
a) [ ] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor
b) [x] favorizează depunerea de lipide la nivelul trunchiului, gâtului, feţei
c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi
d) [ ] inhibă cetogeneza
e) [ ] scad concentraţia acizilor graşi liberi în sânge
(cortizol)
[x] efect antiinflamator
[x] posedă efect permisiv asupra catecolaminelor, glucagonului
[x] favorizează depunerea de lipide la nivelul trunchiului, gâtului, feţei
[x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi
[x] induc biosinteza proteinelor în ficat şi rinichi
[x] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichi
Aldosterone
a) [x] concentraţia natriului şi a potasiului
b) [x] homeostazia hidrică
c) [ ] concentraţia ionilor de calciu şi fosfaţi
d) [ ] sinteza parathormonului
e) [ ] glicemia
(aldosteron) regleaza
[x] concentraţia natriului şi a potasiului
[x] homeostazia hidrică
la nivelul rinichilor
[x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei
[x] eliminarea de K+, H+, NH4+
Testosterone
testosteron
[x] stimulează spermatogeneza
[x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţi
[x] au efect anabolizant asupra scheletului şi a muşchilor
[x] induc sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
[x] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testicule
[x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
597. Selectati efectele metabolice ale calcitoninei

[x] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor
[x] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
[x] micşorează concentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă
Estradiol
a) [x] controlează dezvoltarea organelor genitale feminine
b) [x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
c) [ ] au efect anabolizant asupra scheletului şi a muşchilor
d) [ ] au efect hperglicemiant
e) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia

estrogenul
[x] controlează dezvoltarea organelor genitale feminine
[x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
[x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia
465. Corticosteroizii utilizează:
a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)
b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)
c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor
d) [ ] ca agenţi fibrinolitici
e) [ ] în calitate de hemostatice
466. Diabetul zaharat se caracterizează prin:
a) [x] hiperglicemie şi glucozurie
b) [x] hipercetonemie şi cetonurie
c) [ ] uremie
d) [x] polifagie, polidipsie, poliurie
e) [ ] oligurie
a) [ ] accelerează lipoliza
b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos
c) [x] activează lipoproteinlipaza
d) [ ] inhibă sinteza lipidelor
e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonic
468. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:

a) [ ] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi
b) [x] stimulează biosinteza proteinelor
c) [ ] determină bilanţ azotat negativ
d) [ ] inhibă biosinteza proteinelor
e) [ ] stimulează degradarea proteinelor
469. Efectele metabolice ale T3 şi T4:
a) [x] stimulează producerea ATP-ului
b) [ ] nu posedă acţiune calorigenă
c) [ ] scad viteza metabolismului bazal
d) [ ] posedă efect anabolic asupra glucidelor şi lipidelor (glucide, lipide)
e) [x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)
a) [x] reglează diviziunea şi diferenţierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos şi scheletic
b) [x] reglează metabolismul oxidativ prin inducţia Na+/K+-ATP-azei
c) [x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2
d) [ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic
e) [ ] inhibă ATP-sintaza
470. Feocromocitomul:
a) [ ] este determinat de hiperplazia cortexului suprarenalelor
b) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită a aldosteronului
c) [ ] este determinat de sinteza sporită a melaninei în piele
d) [ ] este cauzat de hiposecreţia de cortizol
e) [x] se manifestă clinic prin hipertensiune arterială
471. Fosfodiesteraza:
a) [x] catalizează reacţia de scindare a AMPc
b) [ ] catalizează reacţia de formare a AMPc
c) [ ] este activată de cofeină
d) [x] este inhibată de viagră
e) [ ] e localizată în nucleu
472. Fosfolipaza „C" :
a) [ ] este localizată în citozol

b) [ ] scindează fosfolipidele membranare, generând prostaglandine
c) [x] este activată de proteina Gq
d) [ ] este activată de hormonii steroidici
e) [ ] este inhibată de cofeină
473. Fosfoprotein fosfatazele catalizează:
a) [ ] formarea AMP ciclic din ATP
b) [x] defosforilarea unor enzime reglatoare
c) [ ] fosforilarea enzimelor reglatoare
d) [ ] activarea proteinkinazelor
e) [ ] activarea proteinelor Gs
474. Glucagonul:
a) [ ] este un derivat al triptofanului
b) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta
c) [x] se sintetizează în celulele insulare alfa
d) [x] este o polipeptidă
e) [ ] este un compus de natură steroidă
474. Glucagonul:
a) [x] este sintetizat sub formă de pre-pro-glucagon
b) [ ] se sintetizează direct în formă activă
c) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată
e) [ ] are efect hipoglicemiant
474. Glucagonul:
a) [x] activează gluconeogeneza
b) [ ] activează lipogeneza
c) [ ] inhibă lipoliza
d) [ ] stimulează sinteza proteinelor
e) [ ] inhibă catabolismul proteinelor
475. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:
a) [ ] obezitate
b) [ ] somnolenţă, memorie scăzută
c) [x] creşterea temperaturii corpului
d) [x] bilanţ azotat negativ

e) [ ] bradicardie
476. Hiperparatiroidismul se manifestă prin:
a) [ ] hipocalcemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalcemie şi hiperfosfatemie
c) [x] hipercalcemie şi hipofosfatemie
d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina
e) [x] osteoporoză
477. Hipofuncţia glandei tiroide la maturi (mixedemul) se manifestă prin:
a) [x] bradicardie
b) [x] micsorarea temperaturii corpului
c) [ ] exoftalmie
d) [ ] statură joasă
e) [ ] retard mental
478. Hipoparatiroidismului se caracterizează prin:
a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi nervoas
d) [ ] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
e) [ ] osteoporoză
479. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:
a) [x] parathormonul
b) [x] calcitonină
c) [ ] vitaminele K şi E
d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)
e) [ ] tireotropină
480. Hormonii hipotalamusului:
a) [ ] sunt de natură steroidă
b) [x] prezintă peptide scurte
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sunt liberinele şi statinele
e) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari
481. Hormonii sexuali:
a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale

b) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular
d) [x] sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor
e) [ ] utilizează receptori membranari
482. Hormonii somatomamotropi sunt:
a) [x] somatotropina
b) [ ] tireotropina
c) [ ] corticotropina
d) [x] prolactina
e) [x] lactogenul placentar
483. Hormonii sunt:
a) [x] substanţe biologice active
b) [x] compuşi chimici cu specificitate înaltă de acţiune
c) [ ] sintetizaţi în sânge
d) [ ] catalizatori biologici
e) [ ] receptori cu activitate reglatoare
484. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:
a) [x] corticotropina
b) [ ] prolactina
c) [ ] somatotropina
d) [ ] tireotropina
e) [ ] gonadotropinele
485. Hormonul foliculostimulant (FSH):
a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale
b) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni
c) [x] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) [ ] inhibă spermatogeneza
486. Hormonul luteinizant (LH):
a) [x] stimulează sinteza estrogenilor şi a progesteronei
b) [ ] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
c) [ ] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
d) [ ] se sintetizează în corpul galben

e) [x] este o glicoproteină
488. Insulina:
a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasului
b) [ ] are acţiune hiperglicemiantă
c) [ ] este hormon de natură steroidă
d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30 resturi de aminoacizi
e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate prin legături necovalente
489. Insulina:
a) [ ] activează glicogenfosforilaza
b) [ ] inhibă glicogensintaza
c) [ ] activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei
d) [ ] inhibă enzimele reglatoare ale glicolizei
e) [x] induce sinteza glucokinazei în hepatocite
490. Iodtironinele:
a) [x] sunt derivaţi ai tirozinei
b) [ ] sunt sintetizaţi în glandele paratiroide
c) [x] sunt triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4)
d) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular
e) [ ] reglează metabolismul calciului şi al fosfaţilor
491. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:
a) [x] iodtironine
b) [ ] glucagon
c) [ ] adrenalină
d) [x] cortizol
e) [ ] calcitonină
a) [ ] insulină
b) [ ] somatotropină
c) [ ] corticoliberină
d) [x] calcitriol
e) [ ] hormonul paratiroidian
492. Mecanismul membrano-intracelularde de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:
a) [ ] calcitriol
b) [x] glucagon
c) [x] adrenalină
d) [ ] cortizol
e) [ ] aldosteron
493. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:
a) [ ] este specific numai insulinei
b) [x] implică activarea proteinkinazelor A
c) [ ] este caracteristic pentru cortizol
d) [ ] reprezintă un mecanism de reglare a expresiei genelor
e) [x] conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare
494.Oxitocina:
a) [ ] este de natură steroidică
b) [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu
c) [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la ejecţia laptelui
d) [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic
e) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni
495. Parathormonul:
a) [ ] este sintetizat în glanda tiroidă
b) [ ] este derivat al tirozinei
c) [x] se sintetizează sub formă de preprohormon
d) [ ] se sintetizează în formă activă
e) [x] acţionează prin AMP ciclic
496. Parathormonul:
a) [x] creşte calcemia
b) [ ] creşte fosfatemia
c) [ ] inhibă absorbţia calciului şi fosfaţilor din intestin
d) [ ] creşte capacitatea osului de a fixa calciul şi fosfaţii

e) [x] stimulează reabsorbţia calciului, dar inhibă reabsorbţia fosfaţilor în rinichi
497. Prolactina:
a) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare
b) [ ] este un hormon de natură steroidă
c) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei
d) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
e) [ ] reglează funcţia glandelor sexuale
498. Proteina Gs activă:
a) [x] activeaza adenilatciclaza
b) [ ] activează proteinkinazele
c) [x] reprezintă complexul alfa-GTP
d) [ ] este mesager secund al semnalului hormonal
e) [ ] este inactivată de fosfodiesterază
499. Proteinele Gs:
a) [x] sunt proteine-trimeri alcătuite din subunităţile alfa, beta şi gama
b) [ ] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice
c) [ ] posedă un domeniu de legare cu proteinkinazele
d) [x] sunt cuplate cu adenilatciclaza
e) [ ] catalizează sinteza AMPc
500. Proteinkinaza A:
a) [ ] este inhibată de adenilatciclază
b) [x] este activată de AMP ciclic
c) [x] catalizează reacţia de fosforilare a unor enzime reglatoare
e) [ ] este localizată în nucleu
501. Receptorii hormonali sunt:
a) [ ] cromoproteine
b) [x] proteine multidomeniale
c) [x] glicoproteine
d) [ ] metaloproteine
e) [ ] lipoproteine
502. Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol

b) [ ] are loc prin intermediul mesagerilor secundari
c) [ ] este un mecanism rapid
d) [x] complexul hormon-receptor reglează expresia genelor
e) [ ] implică activarea proteinkinazelor
503. Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este derivatul activ al vitaminei D3
b) [ ] se produce în intestin din vitamina D alimentară
c) [x] se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichi
d) [x] sinteza calcitriolului este controlată de parathormon
e) [ ] participă la reglarea concentraţiei plasmatice de sodiu şi potasiu
504. Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] are loc în medulosuprarenale
b) [ ] are loc în cortexul suprarenal
c) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → noradrenalină → dopamină → adrenalină
d) [x] succesiunea reacţiilor este: tirozină → dopamină → noradrenalină → adrenalină
e) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → adrenalină → noradrenalină → dopamină
505. Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tireoglobulinei
b) [ ] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tironinei
c) [ ] are loc prin iodurarea tirozinei libere
d) [x] pentru iodurarea tirozinei se utilizează iodul oxidat
e) [x] oxidarea iodului şi iodurarea tirozinei sunt catalizate de peroxidază
506.Gonadotropinele:

b) [ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul foliculostimulant (FSH) şi prolactina
c) [x] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) [] FSH inhibă spermatogeneza
e) [ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de testosteron.
507. Hormonii neurohipofizari:
a) [x] sunt vasopresină şi oxitocină
b) [ ] sunt hormonii tropi
c) [x] prezintă nonapeptide
d) [ ] se produc în lobul anterior al hipofizei
e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic nuclear

508. Referitor la hormonii sexuali feminini sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] estrogenii se sintetizează în corpul galben
b) [ ] progesterona se sintetizează în folicului ovarieni
c) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special progesterona
d) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii
e) [ ] în faza a doua a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii
509. Referitor la mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli
c) [ ] stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc
d) [x] utilizează receptori citozolici
510. Referitor la mecanismul de acţiune a insulinei sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] insulina acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
b) [x] mecanismul de acţiune a insulinei este o formă particulară a celui membrano-intracelular
c) [x] receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2
d) [ ] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulina
e) [x] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică
511. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de

diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorii cărora sunt cuplaţi cu proteina Gq
b) [ ] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-difosfat
d) [ ] DAG inhibă proteinkinazele C
e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili
512. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] receptorii sunt situaţi pe membrana plasmatică
b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundar
c) [ ] complexul hormon-receptor pătrunde în nucleu
d) [x] e caracteristic pentru hormonii peptidici
e) [ ] este un mecanism lent
a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleu

b) [ ] hormonii pătrund în celulă
c) [x] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
d) [ ] este caracteristic pentru hormonii steroidic
e) [x] la transducţia mesajului hormonal participă mesagerii secunzi
514. Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] receptorii β sunt cuplaţi cu proteina Gp şi determină formarea diacilglicerolilor şi a

inozitolfosfaţilor
b) [ ] toţi receptorii adrenergici sunt cuplaţi cu proteina Gs şi determină creşterea concentraţiei AMPc
c) [ ] receptorii α1 şi α2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" şi determină

creşterea de AMPc
d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi" şi determină scăderea AMPc
e) [x] receptorii α1 determină creşterea concentraţiei citoplasmatice de Ca2+
515. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină
b) [ ] creşterea volemiei şi a concentraţiei de natriu stimulează secreţia reninei
c) [ ] renina transformă angiotenzinogenul în angiotenzină II
d) [x] enzima de conversie transformă angiotenzina I în angiotenzină II
e) [ ] angiotenzina II inhibă secreţia aldosteronului
516. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a tireotropinei
b) [ ] nivelul scăzut de T3 plasmatic inhibă sinteza tireotropinei
c) [ ] tireotropina inhibă secreţia iodtironinelor
d) [ ] în cazul unui conţinut scăzut de iod se sintetizează preponderent T4
e) [x] glanda tiroidă posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină
517. Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidici
b) [ ] sinteza hormonilor steroidici nu se regleaza
c) [ ] toţi hormonii de natură steroidică se sintetizează doar în suprarenale
d) [ ] cortizolul se sintetizează în foliculii ovarieni
e) [ ] progesterona se sintetizează în cortexul suprarenal
518. Referitor la vasopresină sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] se mai numeşte hormon antidiuretic
b) [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular

c) [ ] în insuficienţa de vasopresină se dezvoltă diabetul steroid
d) [x] ţesutul-ţintă pentru vasopresină este rinichiul - epiteliul tubilor contorţi distali şi colectori
e) [ ] se sintetizează în suprarenale
519. Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor (cortizolului):
a) [x] în stări de stres are loc stimularea secreţiei de corticoliberină şi corticotropină
b) [ ] sinteza maximală de cortizol are loc seara
c) [ ] corticotropina inhibă sinteza şi secreţia de cortizol
d) [x] nivelul plasmatic al cortizolului suferă variaţii diurne (ritm circadian)
e) [ ] secreţia de cortizol este dependentă de concentraţia natriului şi a potasiului
520. Secreţia de glucagon este
a) [x] inhibată de somatostatină
b) [ ] stimulată de hiperglicemie
c) [ ] inhibată de hipoglicemie
d) [x] stimulată de agoniştii beta adrenergici
e) [ ] activată de insulină
521. Secreţia de insulină este activată de:
a) [x] glucoză
b) [x] fructoză, manoză
c) [ ] somatostatină
d) [ ] serotonină
e) [ ] adrenalină
522 - ?
523 – Selectați efectele fiziologice ale compusului chimic prezentat:
↑catabolismul proteic ↓anabolismul proteic

GC cresc glicemiaprin:
↑ absorbţia intestinală a glucozei,
↑ neoglucogeneza hepatică
GC cresc lipoliza
↑cetogeneza hepatică
GC cresc retenţia de NaCl şi apă (funcţie mineralo-corticoidă)
↑volemia producerea edemului în corticoterapie (efect advers)
↑demineralizarea osoasă (efect advers)
↑Reabsorbţia de Na+ şi secreţia de K+ la nivelul:

• Glandelor sudoripare
• rol în adaptarea la cald
• Glandelor digestive
• Efecte pe muşchi şi nervi: ↑activitatea pompei Na+/K+  ↓Na+IC şi ↑K+IC
Activitate Androgenică
- Creşterea şi dezvoltarea organelor sexuale

- Dezvoltatea caracterilor sexuale secundare
- Joacă un rol important în spermatogeneză
Activitate Anabolică
- Dezvoltarea masei musculare

524. Efectele metabolice ale calcitoninei:
- Dezvoltarea masei muscular
a) [ ] stimulează absorbţia calciului şi a fosfaţilor din intestin
b) [ ] inhibă reabsorbţia calciului şi a fosfaţilor în rinichi
c) [ ] acţionează prin intermediul calcitriolului
d) [x] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
e) [x] micşorează concentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă
525. Selectaţi efectele metabolice ale catecolaminelor:
a) [x] stimularea lipolizei
b) [ ] stimularea secreţiei de insulină
c) [ ] inhibarea glicogenolizei
d) [ ] micşorarea tensiunii arteriale
e) [ ] inhibarea gluconeogenezei
526. Selectaţi efectele metabolice ale insulinei:
a) [x] favorizează sinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect anabolic)
b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor (efect catabolic)
c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de
regenerare
d) [ ] reglează sinteza ATP-lui şi producerea căldurii
e) [ ] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor
527. Selectaţi efectele metabolice ale somatotropinei:
a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi
b) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia
c) [x] determină bilanţ azotat pozitiv
d) [ ] inhibă lipoliza
e) [ ] inhibă gluconeogeneza
528. Selectaţi hormonii care se sintetizează în cortexul suprarenal:
a) [x] cortizolul
b) [ ] adrenalina
c) [ ] noradrenalina
d) [ ] progesterona
e) [x] aldosteronul
529. Liberinele sunt:
a) [x] tireoliberina
b) [ ] vasopresina
c) [ ] oxitocina
d) [x] gonadoliberinele
e) [ ] tireotropina
530. Selectaţi mesagerii secunzi ai hormonilor:
a) [x] AMP-ciclic
b) [ ] GTP
c) [x] Ca2+
d) [ ] CMPc
e) [x] inozitolfosfaţii
531. Hiperaldosteronismul (sindromul Conn) se caracterizează prin:
a) [ ] hiperpigmentarea tegumentelor
b) [x] creşterea concentraţiei de Na in sânge
c) [ ] creşterea concentraţiei de K+ în sânge
d) [ ] hipotensiune arterială
e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului
532. Sindromul Cushing:
a) [ ] este cauzat de hiposecreţia glucocorticoizilor
b) [x] se caracterizează prin obezitate centripetă
c) [ ] se manifestă prin hipotensiune arterială
d) [ ] este însoţit de diabet insipid
e) [ ] se caracterizează prin hipoglicemie
533. Sinteza hormonilor pancreatici:
a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina
b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagonul
c) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatina
d) [ ] peptida C este sintetizată de celulele C
e) [x] polipeptida pancreatică este sintetizată de celulele F
534. Somatostatina:
a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul gastrointestinal, creier
b) [ ] este de natură steroidică
c) [ ] activează secreţia de glucagon şi insulină
d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină
e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina
535. Somatotropina (hormonul de creştere):
a) [x] acţionează prin intermediul somatomedinelor
b) [ ] inhibă procesele anabolice
c) [x] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi
d) [ ] este un derivat al aminoacizilor
e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
536. Statinele sunt:
a) [x] somatostatina
b) [ ] gonadostatinele
c) [x] prolactostatina
d) [ ] corticostatină
e) [ ] tireostatină
537. Tireoglobulina:
a) [ ] este hormon trop al hipofizei
b) [ ] este proteina de transport a hormonilor tiroidieni
c) [x] este precursor al hormonilor tiroidieni
d) [x] conţine peste 100 de resturi de tirozină
e) [ ] este hormon reglator al hipotalamusului
538. Tireotropina (TSH):
a) [x] acţionează prin intermediul AMP cicli
b) [x] activeaza sinteza şi secreţia iodtironinelor
c) [ ] este precursorul hormonilor tiroidieni
d) [ ] este derivat al tirozinei
e) [ ] este sintetizată în glanda tiroidă
539. Transportul iodtironinelor este realizat de:
a) [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
b) [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
c) [x] albumine
d) [ ] fibrinogen
e) [ ] hemoglobină
540. Acidoza metabolică este cauzată de:
a) [x] cetonemie
b) [ ] voma intensă
c) [x] hipoxie
d) [ ] hipercolesterolemie
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară
541. Acidoza metabolică este prezentă în:
a) [ ] diabetul insipid
b) [ ] diabetul steroid
c) [x] diabetul zaharat
d) [x] inaniţie
e) [ ] obezitate
542. Acidoza respiratorie este cauzată de:
a) [ ] hiperventilaţie pulmonară
b) [x] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice
543. Acidoza respiratorie este prezentă în:
a) [x] astm bronşic
b) [ ] inaniţie
c) [ ] diabet zaharat
d) [x] emfizem pulmonar
e) [ ] inaniţie
544. Albuminele plasmatice transportă:
a) [x] acizi graşi
b) [ ] lipoproteine
c) [x] bilirubina
d) [ ] glucoza
e) [ ] uree
545. Albuminele plasmatice:
a) [ ] sunt proteine bazice
b) [ ] sunt proteine conjugate
c) [ ] sunt hidrofobe
d) [ ] sunt liposolubile
e) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor
a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor
b) [x] sunt proteine acide
c) [ ] se sintetizează în sânge
d) [x] menţin presiunea oncotică
e) [ ] sunt proteine cu structură cuaternară
a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscular

b) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici
c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii
d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii
e) [ ] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
548. Alcaloza metabolică este cauzată de:
a) [ ] cetonemie
b) [ ] hipoxie
c) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice
d) [x] vomă intensă
549. Alcaloza respiratorie este cauzată de:
a) [x] hiperventilaţie pulmonară
b) [ ] hipoventilaţie pulmonară
d) [ ] cetonemi
550. Anemia falciformă (HbS):
a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Val
b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbA
c) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre rigide ce deformează eritrocitul
d) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb
e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie
551. Azotemia apare în:
a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotate
b) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie
c) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulare
d) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă
e) [ ] sinteză excesivă de glicogen
552. Calciul plasmatic:
a) [ ] se conţine doar în formă ionizată
b) [x] se conţine preponderent în plasmă
c) [x] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală
d) [x] Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală
e) [ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă
553.Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată de:
a) [ ] fenilalanină şi tirozină
b) [x] histidină
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină
554. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este determinată de:
a) [x] aminoacizii acizi
b) [x] aminoacizii bazici
555. Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice:
a) [x] secretorii
b) [x] excreto-secretorii
c) [ ] anabolice
d) [x] indicatorii (celulare)
e) [ ] catabolice
556. Din grupa gama-globulinelor fac parte:
a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina
c) [ ] ceruloplasmina
d) [x] imunoglobulinele
e) [ ] macroglobulina
557. Fibrinogenul:
a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat
b) [ ] constă din 6 lanţuri polipeptidice identice
c) [ ] se activează în ficat
d) [x] este transformat în fibrină de către trombină
e) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa
558. Fibrinolizina:
a) [ ] împiedică formarea trombilor

b) [x] dizolvă trombii deja formaţi
c) [x] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa trombilor
d) [ ] inactivează trombina
e) [ ] inhibă sinteza fibrinogenului
559. Ficatul şi metabolismul glucidelor:
a) [x] ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sânge
b) [ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele postprandiale
c) [x] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie
d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie
e) [ ] gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale
a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în lipide
b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucide
c) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul glicogenolizei
d) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi gluconeogenezei
e) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei
561. Ficatul şi metabolismul proteinelor:
a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei
b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă
c) [x] ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului, protrombinei
d) [ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmatice
e) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în proteine
562. Fierul:
a) [ ] se conţine preponderent în plasmă
b) [x] este un component preponderent al eritrocitelor
c) [x] se absoarbe în intestin sub formă de Fe++
d) [ ] este absorbit în intestin sub formă de Fe+++
e) [ ] Fe+++ este transportat de apoferitina
563. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):
a) [x] dizolvat în plasmăc
b) [x] carbhemoglobina
c) [ ] carboxihemoglobina
d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3
564. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:
a) [ ] oxihemoglobina
b) [ ] carbhemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina
d) [x] methemoglobina
e) [ ] deoxihemoglobina
565. Funcţiile ficatului sunt:
a) [x] de depozitare a excesului glucidic
b) [ ] de depozitare a excesului lipidic
c) [ ] de depozitare a proteinelor
d) [x] de dezintoxicare
e) [ ] de transport
566. Globulinele plasmatice:
a) [ ] toate sunt proteine simple
b) [x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine
c) [x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
d) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport
e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice
566. Globulinele plasmei sangvine:
a) [ ] sunt nucleoproteine
b) [x] la electroforeză se separă în alfa1, alfa2, beta şi gama globuline
c) [ ] sunt proteine fosforilate
d) [ ] nu pot fi separate prin electroforeză
e) [x] gama globulinele asigură protecţia imunologică
567. Heparina:
a) [x] este glicozaminoglican
b) [ ] este proteină
c) [x] este anticoagulant direct
d) [ ] este anticoagulant indirect
e) [ ] este factor fibrinolitic
568. Hiperproteinemia:
a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor musculare

b) [x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice
c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)
569. Hipokaliemia:
a) [ ] se dezvoltă în hiporfuncţia cortexului suprarenal
b) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronism
c) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidie
d) [x] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiace
e) [ ] conduce la osteoporoză
570. Hipoproteinemia:
a) [ ] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor musculare
b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvin
c) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [x] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)
571. Hipoxiile:
a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi
b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sânge
c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat
d) [x] pot fi secundare anemiilor
e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare
572. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):
a) [ ] haptoglobinele
b) [x] serotonina
c) [x] catecolaminele
d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
e) [x] fosfolipidele plachetare
a) [ ] albuminele plasmatice
b) [x] ATP-ul
c) [ ] imunoglobulinele
d) [x] calicreinele
e) [ ] lipoproteinele plasmatice
574. La coagularea sângelui participă:
a) [ ] factori eritrocitari
b) [x] factori plachetari
c) [ ] factori leucocitari
d) [x] factori plasmatici
e) [x] factori tisulari
575. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:
a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare
b) [x] sistemul respirator
c) [ ] sistemul coagulant
d) [ ] sistemul fibrinolitic
e) [x] sistemul renal
576. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:
a) [x] hipocalcemia este prezentă în rahitism
b) [ ] hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism
c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor
d) [ ] hipercalcemia este însoţită de tetanie
e) [ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă
577. Oxihemoglobina:
a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)
b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului
c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
578. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):
a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei
b) [x] necesită prezenţa factorului XIII
c) [ ] are loc sub acţiunea heparinei
d) [x] necesită prezenţa ATP-lui
e) [ ] necesită prezenţa vitaminei K
579. Proteinele plasmatice:
a) [x] menţin presiunea oncotică

b) [x] transportă hormoni, metale, vitamine
c) [ ] nu participă în coagularea sângelui
d) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/L
e) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui
580. Protrombina:
a) [ ] este factor anticoagulant
b) [x] este factor al coagulării
c) [ ] este sintetizată în sânge
d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activează în trombină
e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa
581. Referitor la componenţa electrolitică a sângelui sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] principalul ion al lichidului extracelular este K+
b) [ ] principalul ion al lichidului intracelular este Na+
c) [x] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi edeme
d) [ ] hiponatriemia este prezentă în hiperaldosteronism
e) [x] hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficienţa cardiacă
582. Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi procesele care au loc în ficat):
a) [x] sinteza VLDL (pre- lipoproteinelor)
b) [ ] formarea chilomicronilor
c) [x] sinteza corpilor cetonici
d) [ ] utilizarea corpilor cetonici
e) [x] sinteza glicerofosfolipidelor
583. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:
a) [ ] participă la sinteza fibrinogenului
b) [x] participă la sinteza protrombinei
c) [ ] participă la activarea fibrinogenului
d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)
e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatului
584. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul plămânilor):
a) [x] HHb + O2 → HHbO2
b) [ ] KHb + O2 → KHbO2
c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3
d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3

e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O
585. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul ţesuturilor):
a) [ ] HHbO2 → HHb + O2
b) [x] KHbO2 → KHb + O2
c) [x] CO2 + H2O → H2CO3
d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3
586. Principalele componente organice ale sângelui:
a) [ ] calciul
b) [x] proteinele
c) [ ] apa
d) [ ] magneziul
e) [x] ureea
a) [x] glucoza
b) [x] colesterolul
c) [ ] sodiul
d) [ ] potasiul
e) [ ] fierul
587. Elementele figurate ale sângelui:
a) [ ] chilomicronii
b) [x] leucocitele
c) [x] eritrocitele
d) [ ] micelele
e) [ ] lipoproteinele
a) [ ] globulinele
b) [x] trombocitele
c) [ ] albuminele
d) [x] limfocitele
e) [ ] corpii cetonici
588. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:
a) [ ] amilaza
b) [x] histidaza
c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)
d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)
e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK)
589. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici:
a) [ ] malat dehidrogenaza
b) [ ] leucinaminopeptidaza
c) [x] creatinfosfokinaza MM
d) [ ] izocitratdehidrogenaza
e) [ ] arginaza
590. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:
a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT)
b) [ ] glicinamidino transferaza
c) [ ] aldolaza B
d) [x] LDH1, LDH2
e) [ ] LDH5, LDH4
a) [ ] lipaza
b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)
c) [ ] tripsina
d) [ ] renina
e) [x] lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5).
592. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:
a) [ ] creatinfosfokinaza
b) [ ] glicinamidinotransferaza
c) [x] factorii coagulării sângelui
d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)
e) [x] ceruloplasmina
593. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :
a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) [x] mărirea pH-ului
c) [ ] creşterea temperaturii
d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului

e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
594. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :
a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) [x] micşorarea pH-ului
c) [ ] micşorarea temperaturii
d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
595. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:
a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A
b) [x] factorul X - Prower-Stuart
c) [ ] factorul XI - Rozenthal
d) [x] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B
extrinsecă:
a) [ ] factorul VII - proconvertina
b) [x] factorul I - fibrinogenul
c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [x] ionii de Ca++
e) [ ] factorul XII - Hageman
extrinsecă:
b) [x] factorul II - protrombina
c) [x] factorul XIII - stabilizator de fibrină
d) [ ] factorul XII - Hageman
596. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea extrinsecă:
a) [x] factorul VII - proconvertina
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart
597. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea intrinsecă:
a) [x] factorul VIII - globulina antihemofilică A
b) [ ] factorul X - Prower-Stuart
c) [x] factorul XI - Rozenthal
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [x] factorul IX - globulina antihemofilică B
598. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:
a) [ ] heparina
b) [x] plasminogenul
c) [ ] transferina
d) [ ] ceruloplasmina
e) [x] streptokinaza
599. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:
a) [ ] globulina antihemofilică A
b) [x] trombostenina
c) [x] fosfolipidele plachetare
d) [ ] globulina antihemofilică B
e) [ ] heparina
600. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea extrinsecă:
601. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care iniţiază calea intrinsecă:
a) [x] factorul XII - Hageman
b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A
c) [ ] factorul X - Prower-Stuart
e) [ ] factorul XIII - stabilizator de fibrină

a) [ ] accelerina
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [x] urokinaza
d) [ ] antiplasmina
e) [x] activatorul tisular al plasminogenului
603. Rolul proteinelor plasmei sangvine:
a) [x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)
b) [ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salin
c) [ ] participă la fagocitoză
d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizi
e) [ ] transportă oxigenul
604. Funcţiile sângelui:
a) [x] de transport
b) [x] homeostatică
c) [ ] energetică
d) [ ] catabolică
e) [ ] anabolica
605. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în plasmă, cât şi în eritrocite:
a) [x] bicarbonat
b) [x] fosfat
c) [ ] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate
606. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în eritrocite:
a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [ ] proteic
d) [x] hemoglobinic
607. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în plasmă:
a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [x] proteic
d) [ ] hemoglobinic
608. Selectaţi substanţele anticoagulante:
a) [x] derivaţii cumarinei
c) [ ] malatul
d) [x] citratul
e) [ ] protrombina
a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)
b) [ ] acidul N-acetilneuraminic
c) [x] heparina
d) [ ] vitamina K
e) [ ] proteina C reactivă
609. Selectaţi substanţele azotate neproteice:
a) [x] creatină
b) [ ] albuminele
c) [ ] trigliceridele
d) [x] aminoacizii
e) [ ] globulinele
a) [x] ureea
b) [ ] fibrinogenul
c) [ ] corpii cetonici
d) [x] acidul uric
e) [ ] colesterolul
610. Substanţele organice neazotate ale sângelui:
a) [x] colesterolul
b) [x] trigliceridele
c) [ ] ureea
d) [ ] bilirubina
e) [ ] acidul uric

a) [x] glucoza
b) [x] acidul lactic
c) [ ] creatina
d) [ ] creatinina
e) [ ] indicanul
a) [x] are loc în sânge
b) [ ] are loc sub acţiunea protrombinei
c) [ ] constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic
d) [x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide B
e) [ ] este un proces reversibil
612. Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub acţiunea:
a) [ ] trombinei
b) [x] urokinazei
c) [x] streptokinazei
d) [ ] heparinei
e) [ ] accelerinei
613. Transportul sangvin al oxigenului (O2):
a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată
b) [x] O2 se transportă preponderent în formă de oxihemoglobină
c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al O2
d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei
614. Trombina:
a) [ ] este sintetizată în formă activă
b) [x] este sintetizată în formă de protrombină neactivă
c) [x] transformă fibrinogenul în fibrină
d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer
e) [ ] stabilizează fibrina
1. Albuminele:
b) [x] sunt proteine ale plasmei sangvine
c) [ ] sunt proteine bazice
d) *x+ menţin presiunea oncoticăsangvină
e) *x+ asigură transportul diferitor compuşi
f) [x] sunt sintetizate exclusive in hepatocite

b) *x+ la electroforezăse separăîn alfa1, alfa2, beta şi gama globuline
d) * + nu pot fi separate prin electroforeză
e) *x+ gama globulinele asigură protecţia imunologică
f) [x] sunt protein simple din plasma sangvina
g) [x] se sintetizeaza partial in tesutul limfatic
3. Grupările libere COOH (carboxil) sunt

prezente în:
a) [ ] colesterol
b) [ ] triacilgliceroli
c) * + glucoză
d) [x] aminoacizi
e) [ ] baze azotate
4. Funcţiile proteinelor:
a) [ ] electroizolatoare
b) [ ] termoreglatoare
c) *x+ catalitică
d) *x+ structurală
e) [ ] de transport a informatiei genetice
5. Selectaţi polimerii biologici :

a) [ ] nucleozidele
b) [ ] aminoacizii
c) [ ] glucoza
d) [x] ADN
e) [x] colagenul
6. Care este unitatea structuralăa proteinelor

simple?
a) [ ] mononucleotidele
b) * + glucoză
c) [x] aminoacizii
d) * + acizii graşi
e) [ ] glicerolul
7. Hemoglobină(Hb):
a) *x+ este tetramer format din 2 tipuri de subunităţi
b) [ + prezintătetramer format din 4 lanţuri de tip alfa
c) * + fiecare tetramer conţine o singura grupare prostetică"hem"
d) * + protomerii sunt asociaţi prin legături glicozidice
e) * + protomerii sunt fixaţi prin forţe covalente
8. Histonele:
b) *x+ se disting histonele H1, H2a, H2b, H3 şi H4
c) [ ] sunt proteine acide
d) [ ] sunt componente ale ribozomilor
e) *x+ intrăîn componenta nucleozomilor
9. Proteinele fixatoare de calciu sunt:

a) [ ] hemoglobina
b) [x] calmodulina
c) [x] colagenul
d) [ ] mioglobina
e) [x] Ca-ATP-aza
10. Afirmaţii corecte referitor la enzime:

a) [ ] sunt catalizatori nebiologici
b) * + prezintăcatalizatori anorganici
c) [x] poseda specificitate de actiune
d) * + catalizeazădoar reacţii de scindare
e) [ + catalizeazănumai reacţii de sinteză
11. Centrul activ (CA) al enzimelor:

b) * + CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic
c) * + în CA se fixeazăactivatorii si inhibitorii enzimei
d) * + CA se formeazănumai la proteinele cu structurăcuaternară
e) *x+ CA se formează la proteinele cu structură terţiară si cuaternara
12. Clasificarea enzimelor:

a) *x+ se clasificăîn şase clase
b) *x+ clasa indicătipul de reacţie chimică
c) * + clasa indicăgruparea sau legătura chimicăa substratului
d) * + fiecare enzimăposedăun cod alcătuit din 3 cifre
e) * + cifra a doua a codului indicănumărul de ordine a enzimei în clasa
respective
13. Izomerazele:
a) * + catalizeazăreacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) * + catalizeazăreacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) * + peptidazele se referăla izomeraze
d) *x+ catalizeazăreacţii de interconversie a izomerilor
e) *x+ reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile
14. Referitor la mecanismul de acţiune a

enzimelor sunt corecte afirmările:
a) * + formarea complexului enzimă-substrat nu este obligatorie
b) *x+ în cadrul actiunii enzimei are loc formarea complexului enzima-substrat
c) * + complexul enzimă-substrat e o structurărigidă, stabilă
d) * + complexul enzimă-substrat e o structurăstabilă
e) * + formarea complexului enzimă-substrat este ultima etapăa mecanismului
de acţiune a enzimelor
15.Chimia proteinelor Enzimele A3 Afirmaţii corecte referitor la mecanismul de

acţiune a enzimelor:
a) * + în componenta complexului enzimă-substrat substratul nu se modifică
b) *x+ în componenta complexului enzimă-substrat substratul se modifică
c) *x+ în centrul activ al enzimi poate avea loc cataliza covalentă
d) *x+ în centrul activ al enzimei poate avea loc cataliza acido-bazică
e) * + la interacţiunea substratului cu enzima conformatia lor nu se modifică
16. Ligazele:
a) *x+ catalizeazăreacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATPului
b) * + catalizeazăreacţii de scindare a legăturilor covalente
c) *x+ glutaminsintetaza se referăla ligaze
d) * + în reactiile catalizate de ligaze ATP-ul serveşte ca donor de grupare
fosfat pentru substrat
e) * + reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile
17. Natura chimicăa enzimelor:

a) [ ] toate enzimele sunt doar proteine simple
b) [ ] sunt glicolipide
c) *x+ prezintăcompuşi macromoleculari
d) [ ] sunt numai nucleoproteide
e) [x] sunt proteine simple si conjugate
18. Care enzime posedăstereospecificitate?

a) [x] fumaraza
b) [ ] ureaza
c) [ ] citratsintaza
d) [ ] carbanhidraza
e) [ ] alcooldehidrogenaza
19. Centrul activ al enzimelor reprezintă:

a) * + linie frintăîn molecula enzimei
b) [ ] un plan in molecula enzimei
c) *x+ structură compusă unicală tridimensională
d) * + un punct din structura terţiarăa enzimei
e) *x+ locul unde se fixeazăsubstratul
Chimia proteinelor Enzimele A3 Centrul activ (CA) al enzimelor:

b) * + CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic
c) * + în CA se fixeazăactivatorii si inhibitorii enzimei
d) * + CA se formeazănumai la proteinele cu structurăcuaternară
e) *x+ CA se formeazăla proteinele cu structurăterţiarăsi cuaternar
20. Centrul alosteric al enzimei:

a) [x] este un centru diferit de centrul activ
b) * + este locul fixării substratului
c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor
d) * + este locul fixării doar a activatorilor alosterici
e) *x+ este locul la care se fixeazăactivatorii şi inhibitorii alosterici
21. Coenzima NAD+ :

a) *x+ transferăhidrid-ionul
b) * + se uneste cu apoenzima prin legături covalente
c) *x+ se uneste cu apoenzima prin legături necovalente, slabe
d) [ ] contine riboflavina
e) * + vitamina componentăeste B3
22. Coenzima NADP:

a) *x+ participăîn reacţii de oxidoreducere
b) * + contine un rest fosfat în pozitia 2' OH a acidului nicotinic
c) * + participăla reactii de hidroliză
d) * + se leagăcovalent cu apoenzima
e) [ ] contine B1
23. Coenzimele vitaminei B2 (FMN şi FAD):

EMBED Equation.3
a) *x+ catalizeazăreacţii de oxido-reducere
b) * + catalizeazăreacţii de izomerizare
c) * + adiţionează şi cedeazădoar electroni
d) *x+ adiţionează şi cedeazăelectroni si protoni
e) * + catalizeazăreacţii de carboxilare
24. Enzimele se deosebesc de catalizatorii

anorganici prin faptul că:
a) * + catalizeazăreacţiile chimice doar la temperaturi înalte
b) [ ] activitatea lor nu poate fi reglata
c) [ ] posedăvitezăcataliticămai mică, comparativ cu catalizatorii nebiologici
d) *x+ catalizeazăreacţiile în condiţii blînde
e) * + catalizeazăreacţiile chimice doar la pH extrem acid sau basic
25. Functiile cofactorilor în cadrul activitatii

enzimatice:
a) [x] stabilizeazăconformaţia activăa enzimelor
b) *x+ nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică
c) * + determinăspecificitatea de acţiune a enzimei
d) *x+ leagăsubstratul la enzimă
e) * + determinădirectia reactiei chimice
26. Indicaţi afirmările corecte referitor la

substrat:
a) *x+ e substanţa asupra careia acţioneazăenzima
b) * + toate enzimele fixeazănumai un singur substrat
c) *x+ unele enzime interacţioneazăcu cîteva substraturi
d) * + se leagăde centrul activ al enzimei exclusiv prin legături covalente
e) * + este parte componentăa enzimei
27. La formarea centrului activ al enzimelor

participăgrupele funcţionale (1) ale radicalilor aminoacizilor (2):
a) [x] OH - Ser
b) [x] COOH - Glu
c) [ ] COOH - Asn
d) [ ] COOH - Gln
e) [ ] NH2 – Val

a) * + reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) *x+ reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) * + reacţii de transfer al restului fosfat
d) * + reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) * + reacţii cu utilizarea ATP-ului
29. Proprietăţile comune ale enzimelor şi

catalizatorilor anorganici:
a) * + modificădirecţia reacţiei
b) *x+ nu modificăechilibrul reacţiei
c) * + catalizeazăreacţiile în condiţii blînde
d) * + activitatrea lor se reglează
e) [x] nu se consumăîn decursul reactiei
30. Proprietăţile generale ale enzimelor:

a) * + toate enzimele posedădoar specificitate absolutăde substrat
b) [x] enzimele sunt termolabile
c) * + toate enzimele posedădoar specificitate relativăde substrat
d) [x] toate enzimele posedăactivitate maximalăde actiune la un pH optim
e) [ ] activitatea enzimelor nu depende de pH mediului
31. Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt

corecte afirmaţiile:
b) * + vitamina componentăeste B6
c) [x] vitamina componentăeste B2
d) * + participăla reactii de hidroliză
e) *x+ participăla reactii de dehidrogenare
32. Referitor la enzimele alosterice sunt corecte

afirmatiile:
a) [x] modulatorii alosterici se leaga necovalent in centrele alosterice
b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a enzimelor obişnuite
c) * + efectorii alosterici fixîndu-se la centrul alosteric nu modifică
conformatia moleculei enzimei
d) * + modulatorii alosterici se leagăcovalent în centrul activ al enzimei
e) [x] modulatorii alosterici modificăconformaţia moleculei enzimei
33. Referitor la enzimele conjugate sunt

corecte afirmatiile:
a) * + specificitatea este determinatăde cofactor
b) *x+ specificitatea este determinatăde apoenzimă
c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă
d) *x+ la catalizăparticipăatăt apoenzima, cât si cofactorul
e) * + cofactorul e componenta proteicăa enzimei
34. Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt

b) * + vitamina componentăeste B6
c) *x+ vitamina componentăeste B2
d) * + participăla reactii de hidroliză
e) *x+ participăla reactii de dehidrogenare
35. Hidrolazele:
a) *x+ catalizeazăreacţii de scindare a legăturilor covalente cu adiţionarea apei
b) * + catalizeazăreacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) *x+ fosfatazele se referăla hidrolaze
d) * + catalizeazăreacţii de interconversie a izomerilor optici
e) * + reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile
36. Afirmaţii corecte referitor la mecanismul de
acţiune a enzimelor:
a) * + în componenta complexului enzimă-substrat substratul nu se modifică
b) *x+ în componenta complexului enzimă-substrat substratul se modifică
c) *x+ în centrul activ al enzimi poate avea loc cataliza covalentă
d) *x+ în centrul activ al enzimei poate avea loc cataliza acido-bazică
e) * + la interacţiunea substratului cu enzima conformatia lor nu se modifică
37.Selectati afirmatiile corecte referitoare la compusul chimic:
40. Selectati enzimele care se refera la

hidrolaze:
a) [x] lipaza
b) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
c) [x] pepsina
d) [x] amilaza

a) * + reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) *x+ reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) * + reacţii de transfer al restului fosfat
42.Selectati procesul chimic la care participa vitamina C:

43. Specificitatea enzimatica:
a) * + e determinatăde coenzimă
b) * + depinde atât de partea proteică, cât si de coenzimă
c) *x+ poate fi absolutăde substrat
d) [ ] este o proprietate a catalizatorilor nebiologici
e) *x+ poate fi stereochimică- catalizeazătransformările doar a unui stereoizomer al substratului
44. Transferazele catalizează:

a) *x+ reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) * + reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) *x+ reacţii de transfer al restului fosfat de la un substrat la altul

a) *x+ reprezintăo inhibiţie reversibilă
b) * + reprezintăo inhibiţie ireversibilă
c) *x+ inhibitorul se aseamanăstructural cu substratul
d) * + se caracterizeazăprin fixarea concomitentăla enzimăa substratului şi a
inhibitorului
e) * + inhibitorul competitiv se leagăîn centrul alosteric
46.Care afirmaţii sunt corecte referitor la

izoenzimele lactat dehidrogenazei (LDH)?
a) [ ] sunt proteine dimere alcătuite din 2 tipuri de subunităti - M si H
b) [ ] sunt proteine dimere
c) *x+ lanţurile proteice M si H sunt codificate de gene diferite
d) * + lanţurile proteice M si H sunt codificate de aceeaşi genă
e) [ ] LDH are 4 izoforme
47.Creatinfosfokinaza(CPK):
a) * + este compusă din lanţuri M si H, prezentînd 3 izoenzime;
b) * + este compusă din lanturi M si B, prezentînd 5 izoenzime;
c) *x+ este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M si B;
d) [x] cresterea concentratiei serice MB confirmă infarctul miocardic;
e) * + creşterea concentraţiei serice BB confirmă infarctul miocardic;
48. Influenţa pH-lui asupra activităţii

enzimelor:
a) *x+ fiecare enzimăare pH optimal de actiune
b) [ ] pH-ul optimal pentru pepsinăeste 7-8
c) [ ] pH-ul nu modificăactivitatea cataliticăa enzimei
d) [ ] pH-ul optimal al tripsinei este 1-2
e) [ ] pH-ul optimal al arginazei este 7
49. Inhibitia alosterică:

a) * + este caracteristicătuturor enzimelor
b) * + este ireversibilă
c) * + se înlăturăprin exces de substrat
d) * + se caracterizeazăprin fixarea inhibitorului în centrul activ al enzimei
e) *x+ este reversibilă

a) *x+ reprezintăo inhibiţie reversibilă
b) * + reprezintăo inhibiţie ireversibilă
c) *x+ inhibitorul se aseamanăstructural cu substratul
d) * + se caracterizeazăprin fixarea concomitentăla enzimăa substratului şi a
inhibitorului
e) * + inhibitorul competitiv se leagăîn centrul alosteric
51. Chimia proteinelor Enzimele A1 Inhibiţia competitivă:

a) [ ] se caracterizeazăprin fixarea inhibitorului la centrul alosteric al enzimei
b) *x+ la centrul activ al enzimei se leagăcompusul al carui concentraţie e mai
mare
c) * + inhibiţia competitivăse inlaturăprin exces de inhibitor
d) [ ] inhibitorul este scindat fermentativ
e) * + inhibitorul concureazăcu substratul pentru fixarea în centrul alosteric
52. Izoenzimele:
a) * + sunt proteine cu structurătertiară
b) [x] sunt proteine oligomere
c) *x+ catalizeazăuna si aceeaşi reacţie
d) * + catalizeazădiferite reacţii
e) [x] sunt alcătuite din diferiti protomeri
53.Proprietăţile pepsinei:
a) *x+ pepsina este secretatăsub formăde pepsinogen de celulele principale ale
mucoasei stomacale
e) *x+ activarea pepsinogenului constăîn scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide
(42 de aminoacizi)
54.Pepsina:
a) *x+ scindeazălegăturile peptidice la formarea cărora participăgrupările -NH2ale Phe, Tyr, Trp
b) * + acţioneazăasupra tuturor legăturilor peptidice
c) * + scindeazălegăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide
d) * + scindeazăproteinele pânăla aminoacizi liberi
e) [x] este o endopeptidază
Referitor la pepsină şi activarea ei sunt
a) * + este o hidratază
c) *x+ se obtine prin proteoliza limitatăa pepsinogenului
d) * + se activeazăprin fosforilare
e) *x+ se activeazăsub actiunea HCl si autocatalitic
55. Referitor la succinatdehidrogenază(SDH)

și reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] face parte din clasa transferazelor
b) * + acidul malonic provoacăo inhibiţie ireversibilăa SDH
c) [ ] inhibitorii modificăstructura primarăa SDH
d) *x+ inhibiţia depinde de concentraţia inhibitorilor
e) *x+ SDH catalizeazăreacţia: Succinat + FAD →Fumarat + FADH2
57. Mecanismele de activare a enzimelor sunt:

a) *x+ proteoliza parţială
b) [x] modificarea covalentă(fosforilare-defosforilare)
c) * + autoasamblarea secundară
d) *x+ activarea alosterică
e) * + activarea competitivă
58. Termolabilitatea enzimatică:

a) *x+ la temperatura mai înaltăde 50EMBED Equation.3C majoritatea enzimelor
denaturează
b) [ ] e determinatăde coenzimă
c) *x+ temperatura optimalăpentru majoritatea enzimelor este de 20-400 C
d) * + la temperatura mai înaltăde 50EMBED Equation.3C activitatea majoritătii
enzimelor creşte
e) * + la temperaturăscăzută, mai joasăde 10EMBED Equation.3C, activitatea
enzimelor nu se modifică
61. Acid pantotenic si coenzima A:
a) *x + conlucrează la transferul grupei acil datorită grupului reactiv SH;

b) *x+ participă la activarea acizilor graşi,
c) *x+ CoA participă în decarboxilarea oxidativă a piruvatului;
d) * + CoA este componentă a oxidoreductazelor;
e) [ ] este coenzima pentru transformarea: acid piruvic acid lactic.
62.Selectati procesul chimic la care participa vitamina C:
63. Bazele azotate majore în componența DNA sunt:

a) [x] adenina
b) [ ] 1-metilguanina
c) [ ] dihidrouracilul
d) [ ] hipoxantina
e) [ ] xantina
Bazele azotate majore în componenţa DNA sunt:
a) [ ] 5 - metilcitozina
b) [x] citozina
c) [ ] 2 - metiladenina
d) [x] guanina
e) [x] timina
64. Biosinteza DNA necesită:

a) [ ] participarea nucleozid-monofosfaţilor
b) * + prezenţa DNA monocatenar
c) [x] participarea complexului de enzime - DNA-replicaza
d) * + prezenţa ribonucleozid-difosfaţilor
e) *x+ prezenţa dezoxibonucleozid-trifosfaţilor
65. Componentele structurale ale DNA-ului sunt:

a) [ ] dihidrouracilul
b) [ ] riboza
c) [x] acidul fosforic
d) [x] adenina
e) [ ] uracilul
66. DNA-polimerazele (I):

a) *x+ îndepărteazăprimerii prin activitatea sa 5'→3'-exonucleazică
b) *x+ adaugădezoxiribonucleotide prin activitatea sa 5'→3'-polimerazică
c) * + sintetizeazăcatena lider şi catena întârziatăde DNA
d) * + nu necesităenergie
e) *x+ participăla repararea DNA
67. DNA-polimerazele (III):

a) * + nu necesitămatriţă
b) * + nu necesităprimer
c) * + utilizeazăca substraturi nucleozid-difosfaţii
d) *x+ posedăactivitate 3'EMBED Equation.35'-exonucleazică
e) [x] are activitate 5'EMBED Equation.33'-polimerazică
68. Fragmentele Okazaki:

a) * + sunt regiuni de DNA ce nu conţin informaţie genetică
b) * + se sintetizeazăîn direcţia 3'EMBED Equation.35'
c) * + se formeazăla sinteza catenei de DNA lider
d) [ ] sunt sintetizate de DNA-polimeraza II
e) [x] sunt unite de DNA-ligaze
69. Referitor la replicare sunt corecte afirmaţiile:

a) *x+ sediul replicării este nucleul
b) [ ] sinteza catenelor de DNA are loc în direcţia 3'EMBED Equation.35'
c) * + ambele catene se sintetizeazădiscontinuu
d) *x+ forţa motrice a procesului este hidroliza pirofosfatului
e) *x+ angajeazăsimultan întregul cromozom
70. Repararea DNA necesităurmătoarele enzime:

a) [x] DNA-polimeraza I
b) [ ] RNA polimeraza DNA-dependentă
c) [x] endonucleaze specifice
d) [x] DNA-ligaza
e) [ ] telomeraza
71. Replicarea DNA:

a) *x+ este bazatăpe principiul complementarităţii
b) [x] reprezintă sinteza DNA pe matriţa de DNA
c) * + decurge fărădesfacerea dublului helix de DNA
d) [ ] este un proces conservativ
e) * + nu necesită energie
73. Selectaţi enzimele complexului DNA-replicaza:

a) [x] DNA-polimerazele I, II, III
b) [x] helicaza
c) [ ] transaminazele
d) [ ] RNA-polimeraza RNA-dependentă
e) [ ] dehidrogenazele
74. Telomeraza prezintă:

a) * + o ribonucleotidă
b) *x+ o ribonucleoproteină
c) *x+ enzima ce alungeşte capetele cromozomilor
d) * + enzimăce utilizeazăca substraturi ribonucleotide
e) *x+ o transcriptazăce foloseşte ca matriţăRNA
75. Componentele structurale ale RNA-ului sunt:
a) [ ] timina
b) [x] citozina
c) [x] adenina
d) [x] guanina
e) [ ] ribuloza
76. DNA-polimeraza-RNA-dependentă:
a) *x+ este numită şi reverstranscriptază
b) * + posedăactivitate 3'EMBED Equation.35'-polimerazică
c) * + participăla replicarea RNA
d) *x+ se utilizeazăîn ingineria geneticăpentru sinteza unor gene
e) *x+ permite includerea informaţiei virale în genomul uman
77. La reglarea expresiei genelor la om participă:

a) [ ] catecolaminele
b) [ ] glucagonul
c) [x] cortizolul
d) [x] calcitriolul
e) [x] retinolul
78. Modificările posttranscripţionale ale RNAm (processing-ul

RNAm) includ:
a) [ ] sudarea fragmentelor Okazaki
b) *x+ adăugarea la capătul 5' al RNAm a 7-metil-guanozinei
c) *x+ poliadenilarea capătului 3' al RNAm
d) *x+ excizia intronilor şi legarea capetelor intronilor (splising-ul)
e) * + înlăturarea dimerului de timină
79. Modificările posttranscripţionale ale RNAt (processing-ul

RNAt) includ:
a) *x+ adăugarea la capătul 3' al RNAt a secvenţei nucleotidice CCA
b) * + ataşarea la capătul 3' al RNAt a 7-metil-guanozinei
c) * + poliadenilarea capătului 5' al RNAt
d) *x+ modificări covalente ale bazelor azotate (formarea bazelor azotate minore)
e) * + înlăturarea primer-ului
80. Mutaţiile moleculare pot avea loc prin:

a) *x+ modificarea chimicăa unor baze azotate din DNA
b) * + modificarea covalentăa RNA
c) *x+ tranziţie şi transversie
d) *x+ deleţie de nucleotide
e) [x+ inserţie de nucleotide
81. Mutaţiile prin deleţie:

a) *x+ conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţia
b) * + reprezintăsubstituirea unei baze purinice cu altăbazăpurinică
c) * + nu afecteazăstructura şi funcţia proteinei codificate
d) [x] pot conduce la formarea codonilor-stop
e) [x] pot cauza maladii ereditare
82. Referitor la biosinteza RNA-ului sunt corecte afirmațiile:

a) [ ] substraturi pentru sinteza RNA sunt ribonucleozid-difosfaţii
b) *x+ are loc sub acţiunea enzimei RNA-polimeraza RNA-dependentă
c) [x] este un proces procesiv
d) *x+ forţa motrice a transcrierii e hidroliza pirofosfatului
e) * + la transcriere participă şi dezoxiribonucleotidele
83. Referitor la RNAm sunt corecte afirmaţiile:

a) * + este implicat în activarea aminoacizilor
b) * + este copia exactăa catenei codificatoare de DNA
c) * + la capătul 5'conţine o secvenţăpoliadenilică
d) *x+ serveşte matriţăpentru sinteza proteinelor
e) * + este parte componentăa ribozomilor
84. Referitor la transcrierea DNA sunt corecte afirmaţiile:

a) * + angajeazăsimultan întregul cromozom
b) [x] este un proces asimetric
c) * + are loc în citoplasmă
d) *x+ în calitate de matriţăserveşte catena anticodogenă
e) * + RNA este sintetizat în direcţia 3'→5
85.RNA- afirmatia corecta:

a) [x] compozitia nucleotidica se supune legitatii complementaritatii
b) [ ] cantitatea de ARN in celula este constanta
c) [x] este un ribonucleotide monocatenar
d) [x] nucleotidele constituent – AMP,GMP,UMP,CMP
e) [x] nucleotidele sunt legate prin legaturi 3’, 5’ -fosfodiesterice
86. RNA polimerazele:

a) * + nu necesitămatriţă
b) * + necesităprimer
c) * + utilizeazăca substraturi ribonucleozid-monofosfaţii
d) * + posedăactivitate 3'EMBED Equation.35'-exonucleazică
e) [x] au activitate 5'EMBED Equation.33'-polimerazică
87. Afirmaţiile corecte referitoare la RNAr:

a) [ ] sunt macromolecule bicatenare
b) * + servesc matriţăpentru sinteza proteinelor
c) * + se conţin doar în nucleu
d) [x] sunt componente structurale ale ribozomilor
e) [ ] reprezintăo conformaţie în „foaie de trifoi"
88. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la RNAt:

a) *x+ transportăaminoacizii la sediul sintezei proteinelor
b) *x+ aminoacidul se leagăla capătul 3'-OH al RNAt
c) * + bucla anticodon conţine un triplet de nucleotide identic codonului de pe RNAm
d) * + aceeaşi moleculăde RNAt poate transporta mai mulţi aminoacizi
e) * + conţin doar baze azotate majore
89.Selectati bazele azotate majore din comnponenta ARN:

a) [x] adenina
b) [x] guanina
c) [x] citozina
d)[x] uracil
e) [ ] timina
90. Trăsăturile comune ale biosintezei DNA și RNA:
a) * + ambele procese necesităprimer
b) *x+ decurg în nucleu
c) *x+ ca substraturi se utilizeazănucleozid-trifosfaţii
d) * + ambele procese angajeazăsimultan întregul cromozom
e) * + sinteza catenelor decurge în direcţia 3'→5'
91. Activarea aminoacizilor:

a) *x+ are loc în citoplasmă
b) * + constăîn legarea aminoacidului la ARNm
c) *x+ necesităenergia a 2 legături macroergice
d) * + are loc fărăparticiparea enzimelor
e) [ ] necesităGTP
92. Aminoacil-RNAt-sintetazele:
a) * + participăla formarea legăturilor peptidice
b) *x+ posedăspecificitate faţăde ARNt şi aminoacid
c) [x] are capacitatea de autocontrol
d) * + nu necesităATP
e) *x+ catalizeazăreacţia de activare a aminoacizilor
93. Complexul de iniţiere a sintezei proteinelor constădin:

a) [x] ribozomul integral
b) * + RNAm cu codonul AUG plasat în situsul A
c) *x+ RNAm cu codonul AUG plasat în situsul P
d) [x] N-formilmetionil-tRNAfmet în situsul P
e) [ ] factorii de iniţiere: IF-1, IF-2, IF-3
94. Elongarea în biosinteza proteinelor necesită:

a) [x] complexul de initiere
b) [ ] aminoacil-RNAt-sintetaza
c) [x] peptidiltransferaza
d) [ ] factorii IF-1, IF-2, IF-3
e) [ ] ATP

a) [ ] este singlet
b) * + codonii sunt citiţi în direcţia 3'EMBED Equation.35'
c) * + în RNAm codonii sunt separaţi între ei prin introni
e) * + un codon specificămai mulţi aminoacizi
95. Etapa de elongare în biosinteza proteinelor se caracterizează

prin:
a) [x] adaptarea aminoacil-ARNt în locusul A
b) [ ] legarea fmet-RNAt fmet în locusul P
c) [ ] legarea aminoacidului la RNAt
d) *x+ formarea legăturii peptidice între aminoacizi
e) [x] deplasarea cu un codon a ribozomului pe RNAm
97. În procesul terminării sintezei proteinelor are loc:

a) *x+ înlăturarea RNAt din locusul P
b) [x] hidroliza polipeptidei sintetizate de la RNAt
c) *x+ disocierea ribozomului în subunităţi
d) [ ] transpeptidarea
e) [ ] translocarea
98. Iniţierea sintezei proteinelor necesită:

a) *x+ subunitatea mică şi mare a ribozomului
b) [x] RNAm
c) [ ] peptidiltransferaza
d) [ ] factorii Tu, Ts, G
e) [ ] ATP

a) [ ] poliadenilarea
b) * + „cap"-area
c) [ ] transversia
d) * + tranziţia
e) [x] carboxilarea glutamatului

a) * + formarea prolinei din hidroxiprolină
b) [ ] excizia intronilor
c) [x] fosforilarea unor proteine
d) [x] metilarea lizinei, argininei
e) *x+ formarea punţilor disulfidice

a) [ ] este singlet
b) * + codonii sunt citiţi în direcţia 3'EMBED Equation.35'
c) * + în RNAm codonii sunt separaţi între ei prin introni
e) * + un codon specificămai mulţi aminoacizi
102. Structura şi funcţile ribozomilor:

a) *x+ ribozomii pot disocia reversibil în subunităţi
b) * + reprezintăsediul de biosintezăa RNAm
c) * + subunităţile sunt fixate rigid prin legături covalente
d) * + constau din RNAr şi proteine histonice
e) *x+ conţin RNAm

a) *x+ anabolismul reprezintăsinteza substanţelor compuse din cele simple
b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energie
c) * + energia obţinutăîn anabolism este utilizatăîn catabolism
d) * + catabolismul necesităenergie
e) *x+ catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple
104. Anabolismul:
a) *x+ reprezintăsinteza substanţelor compuse din cele simple
b) *x+ necesităenergie
c) * + decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi
d) * + nu necesităenzime
e) * + nu este supus reglării
105. Bioenergetica:
a) [ ] organismele vii sunt sisteme termodinamice inchise
b) * + energia liberă(∆G) este energia care nu poate fi utilizatăpentru
efectuarea lucrului
c) *x+ entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem termodinamic
d) * + energia legată(T∆S) este energia care poate fi utilizatăpentru efectuarea
lucrului
e) *x+ ∆E = ∆G + T∆S
106. Căile catabolice şi anabolice:

a) * + coincid ca direcţie
b) *x+ posedăreacţii şi enzime comune
c) [ ] sunt identice
d) *x+ ca regulă, sunt localizate în diferite compartimente celulare
e) *x+ ciclul Krebs este faza amfibolicăa metabolismului
107. Care din compuşii enumeraţi nu sunt

macroergici:
a) [x] glicerol-3-fosfat
b) [ ] ATP
c) [ ] creatinfosfat
d) [x] glucozo-6-fosfat
e) [ ] GTP
109. Catabolismul:
a) *x+ reprezintăscindarea substanţelor compuse la substanţe simple
b) * + necesităenergie
c) *x+ are loc atât extracelular, cât şi intracelular
d) * + nu necesităenzime
e) * + nu este supus reglării
110. Ciclul Krebs:

a) [ ] furnizeazăechivalenţi reducători pentru biosinteza acizilor grasi
b) * + decurge în citozol
c) *x+ funcţioneazăîn condiţii aerobe
d) * + în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxideazăpânăla 2 molecule de CO2
e) * + toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării
111. Ciclul Krebs:

a) *x+ este calea finalăcomunăa oxidării compuşilor organici
b) *x+ furnizeazăsubstanţe intermediare pentru anabolism
c) *x+ în ciclul Krebs acetil-CoA se oxideazăpânăla 2 molecule de CO2
d) * + funcţioneazăîn condiţii anaerobe
e) * + în reacţiile ciclului Krebs participănemijlocit O2
112. Citrat sintaza:

a) * + catalizeazăprima reacţie a ciclului ornitinic
b) [ ] este din clasa ligazelor
c) *x+ este enzimăalosterică
d) * + este activatăde citrat, succinil-CoA, ATP, NADH
e) [x] este inhibatăde acizii graşi
113. Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza:

a) [x] este activat de Ca2+
b) [ ] este activat de ATP
c) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoA
d) *x+ în calitate de coenzime utilizeazăderivaţii vitaminelor: B1, B2, PP, HSCoA, acidul lipoic
e) * + în calitate de coenzime utilizeazăderivaţii vitaminelor: biotina, B6, B12, acidul folic

a) * + este localizat în citozol
b) [x] include enzimele: E1 - piruvat dehidrogenaza, E2 - dihidrolipoil
acetiltransferaza, E3- dihidrolipoil dehidrogenaza
d) * + coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B6, B12, acidul folic
e) * + catalizeazăcarboxilarea piruvatului cu formarea oxaloacetatului
115. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza

(PDH):
a) *x+ catalizeazăreacţia de decarboxilare oxidativăa piruvatului
c) *x+ activeazăîn mitocondrii
d) * + conţine 2 coenzime
116. Energia liberă(∆G):

a) *x+ este energia care poate fi utilizatăpentru efectuarea lucrului la
temperatură şi presiune constantă
b) [x] condiţiile standard sunt: t =250C, concentraţia substraturilor - 1 mol, pH =7,0, presiunea 760 tori
c) * + dacă ∆G > 0 - reacţia este exergonică
d) * + dacă ∆G < 0 - reacţia este endergonică
e) * + dacă ∆G > 0 - produsele reacţiei au o energie liberămai micădecât
substanţele iniţiale
117. Funcţiile metabolismului constau în:

a) [x] producerea energiei chimice
b) [x] asamblarea biopolimerilor (proteinelor, polizaharidelor, lipidelor, acizilor nucleici)
c) *x+ transformarea substanţelor nutritive in precursori ai macromoleculelor celulare
d) *x+ sinteza şi degradarea moleculelor specializate (hormoni, amine biogene etc.)
e) * + nici una din funcţiile enumerate nu sunt corecte
118. La hidroliza căror compuşi se elibereazămai

multăenergie decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:
a) [ ] ADP
c) [ ] AMP
d) [ ] GMP
e) [x] fosfoenolpiruvat
119. La hidroliza căror compuşi se elibereazămai

multăenergie decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:
a) [x]
1,3-difosfoglicerat
b) [ ] acetil-CoA
d) [ ] UDP-glucoza
e) [ ] fructozo-6-fosfat
120. Metabolismul:
a) * + este un sistem necoordonat de transformări ale substanţelor şi energiei
b) *x+ este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale substanţelor şi
energiei
c) *x+ aprovizioneazăcelulele cu energie chimică
d) *x+ constădin douăfaze - catabolism şi anabolism
e) * + nu necesităenergie
121. Oxidarea biologică:

a) [x] reprezintătotalitatea proceselor de oxido-reducere ce decurg în
organismele vii
b) *x+ începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în energie
c) [ ] are loc prin transferul H direct pe O2cu formarea apei
d) [x] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-dependente
e) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-dependente
122. Selectaţi reacţiile anaplerotice:

a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O →citrat + HSCoA
b) [x] glutamat + H2O + NAD+↔alfa-cetoglutarat + NADH+H++ NH3
c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔oxaloacetat + glutamat
d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2+ GDP →oxaloacetat + GTP
e) *x+ piruvat + CO2+ ATP →oxaloacetat + ADP + H3PO4

a) *x+ anabolismul reprezintăsinteza substanţelor compuse din cele simple
b) * + anabolismul este însoţit de degajare de energie
c) * + energia obţinutăîn anabolism este utilizatăîn catabolism
d) * + catabolismul necesităenergie
e) *x+ catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple

a) * + este localizat în citozol
b) [x] include enzimele: E1 - piruvat dehidrogenaza, E2 - dihidrolipoil
acetiltransferaza, E3- dihidrolipoil dehidrogenaza
d) * + coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B6, B12, acidul folic
e) * + catalizeazăcarboxilarea piruvatului cu formarea oxaloacetatului
Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) *x+ catalizeazăreacţia de decarboxilare oxidativăa piruvatului
c) *x+ activeazăîn mitocondrii
d) * + conţine 2 coenzime
128. Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:

a) [x] citrat sintaza
b) [ ] aconitaza
c) [x] izocitrat dehidrogenaza
d) [x] complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
e) [ ] malat dehidrogenaza
Reglarea ciclului Krebs:

a) [ ] viteza ciclului este diminuatăde concentraţia înaltăa ADP-lui
b) [x] complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de succinil-CoA
c) * + sarcina energeticămicăinhibăactivitatea ciclului
d) [ ] ADP-ul inhibăizocitrat dehidrogenaza
e) *x+ NADH inhibăizocitrat dehidrogenaza şi complexul alfa-cetoglutarat
dehidrogenaza

a) *x+ căile catabolice şi anabolice au reacţii comune
b) * + viteza proceselor metabolice este reglatăde enzimele ce catalizează
reacţii comune ale anabolismului şi catabolismului
c) * + procesele metabolice se regleazăla nivelul reacţiilor reversibile
d) *x+ ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor
anabolice
e) * + hormonii nu participăla reglarea proceselor metabolice
130. Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) * + decarboxilarea oxidativăa CH3COOH
b) * + decarboxilarea oxidativăa CH3COCH2COOH
c) *x+ dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOH
d) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive
e) *x+ formarea NADH pentru lanţul respirator
131.132. Selectaţi vitaminele - componente ale

coenzimelor complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] acidul folic
e) [x] riboflavina
Selectaţi coenzimele complexului enzimatic

piruvat dehidrogenaza:
e) [x] NAD+
Selectaţi coenzimele complexului enzimatic

piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
d) [ ] CoQ
e) [x] FAD
133. Selectaţi coenzimele necesare pentru

funcţionarea normalăa enzimelor ciclului Krebs:
e) [x] NAD+

a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
d) [ ] CoQ
e) [x] FAD
135. Selectaţi dehidrogenazele (DH) FADdependente:

a) [x] succinat DH
b) [ ] glutamat DH
c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DH
d) [x] glicerol-3-fosfat DH
e) [ ] acil-CoA-DH
136.Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:

a) [ ] succinat DH
b) [x] glutamat DH
c) [x] izocitrat DH
d) [x] alcool DH
e) [ ] acil-CoA-DH
137. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD

+
-dependente:
a) [x] lactat DH
b) [x] malat-DH
c) [ ] acil-CoA DH
d) [x] beta-hidroxibutirat DH
e) [ ] succinat DH

e) [x] NAD+
139. Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de

substrat din ciclul Krebs:
a) * + izocitrat →alfa-cetoglutarat
b) [ ] alfa-cetoglutarat →succinil-CoA
c) [x] succinil-CoA →succinat
d) * + succinat →fumarat
e) * + fumarat →malat
140. Reacţia sumarăa decarboxilării oxidative a

piruvatului:
a) [ ] piruvat + NAD++ HS-CoA →acil-CoA + CO2+ NADH+H+
b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA →acetil-CoA + CO2+ FADH2
c) [x] piruvat + NAD++ HS-CoA →acetil-CoA + CO2+ NADH+H+
d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA →acetil-CoA + E1-TPP + CO2
e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA →acetil-CoA + biotina-CO2
141.Reacţiile anaplerotice:
a) *x+ completeazărezervele intermediarilor ciclului Krebs
b) * + asigurăcu acetil-CoA ciclul Krebs
c) * + micşoreazăcantitatea intermediarilor ciclului Krebs
d) * + sunt reacţii generatoare de ATP
e) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH
Selectaţi reacţiile anaplerotice:

a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O →citrat + HSCoA
b) [x] glutamat + H2O + NAD+↔alfa-cetoglutarat + NADH+H++ NH3
c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔oxaloacetat + glutamat
d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2+ GDP →oxaloacetat + GTP
e) [x] piruvat + CO2+ ATP →oxaloacetat + ADP + H3PO4
142. Variantele de hidrolizăa ATP-lui:

a) [x] ATP + H2O →ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol
b) [ ] ATP + H32O →ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol
c) [x] ATP + H2O →AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol
d) [ ] ATP + H2O →AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol
e) [x] H4P2O7 + H2O →2 H3PO4; -7,3 kcal/mol
143. Selectaţi vitaminele - componente ale

a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12
144. Selectaţi vitaminele - componente ale

a) [ ] acidul folic
e) [x] riboflavin
145. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea

normalăa enzimelor ciclului Krebs:
a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12
146.Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea

normalăa enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] acidul folic
e) [x] riboflavin
147. Starea energeticăa celulei:

a) *x+ se caracterizeazăprin sarcina energetică: ([ATP] +1/2 [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])
b) *x+ se caracterizeazăprin potenţialul de fosfolirare *ATP+ : (*ADP+ x *P+)
c) * + în condiţii normale sarcina energeticăa celulei este 500-900
d) * + sarcina energeticăînaltăstimuleazăprocesele catabolice
e) * + sarcina energeticăjoasăstimuleazăprocesele anabolice
148. Succinat dehidrogenaza:

a) *x+ este o enzimăa ciclului Krebs
b) * + este o enzimăNAD+-dependentă
c) * + este inhibatăde NADH
d) *x+ este inhibatăde malonat
e) * + este inhibatăde fumarat
149.Viteza proceselor metabolice:

a) [ ] nu este dependentăde raportul NADPH/NADP+
b) * + nu este influenţatăde modulatorii alosterici
c) [x] este dependentăde raportul NADH/NAD+
d) *x+ este influenţatăde hormoni
e) * + nu depinde de conţinutul de ATP
150. Agenţii decuplanţi:

a) * + inhibăATP-sintaza
b) * + inhibăcomplexele lanţului respirator
c) *x+ înlăturăgradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar şi matricea
mitocondrială
d) *x+ sunt substanţe liposolubile
e) * + măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru ē
151. ATP-sintaza:
a) * + este enzimăresponsabilăde fosforilarea la nivel de substrat
b) *x+ este enzimăresponsabilăde fosforilarea oxidativă
c) *x+ este inhibatăde oligomicină
d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşoreazăatât sinteza ATP-lui, cât şi transferul
de electroni prin lanţul respirator
e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţeazătransferul de electroni prin lanţul
respirator
152. ATP-sintaza:
a) *x+ este localizatăîn membrana internămitocondrială
b) *x+ este alcătuitădin factorii F0 şi F1
c) * + factorul F0este localizat în matricea mitocondrială
d) * + factorul F1este localizat în spaţiul intermembranar
e) *x+ factorul F1 reprezintăsubunitatea cataliticăa enzimei
153.Citocromii:
a) *x+ reprezintăhemoproteine
b) * + participăla transferul H+şi ēîn lanţul respirator
c) *x+ funcţionarea citocromilor implicătransformarea: Fe2+↔Fe3+
d) * + transferăH+şi ēpe ubichinonă
e) * + un citocrom poate transfera 2 ē
154.Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza):

a) *x+ îndeplineşte funcţia de colector de H+şi ēde la dehidrogenazele NAD+-dependente
b) * + îndeplineşte funcţia de colector de H+şi ēde la dehidrogenazele FADdependente
c) *x+ conţine FMN
d) *x+ conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
e) * + conţine FAD
155. Complexul II al lanţului respirator (succinatCoQ reductaza):

a) * + transferăH+şi ēîn lanţul respirator doar de pe succinat
b) *x+ conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H+şi ēîn lanţul respirator şi de pe alte
substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)
c) * + conţine NAD+
d) * + conţine citocromii a şi a3
e) *x+ conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
156. Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c reductaza):

a) [x] colecteazăH+şi ēde la complexul I (NADH-CoQ reductaza)
b) *x+ colecteazăH+şi ēde la complexul II (succinat-CoQ reductaza)
c) *x+ conţine citocromii b şi c1
d) * + conţine citocromii a şi a3
e) *x+ conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
157. Complexul IV al lanţului respirator

(citocromoxidaza):
a) *x+ transferă4ēde la citocromii c la oxigenul molecular cu formarea a 2O
2-b) [x] O2- interacţioneazăcu protonii, formând apa
c) * + conţine citocromii b şi c1
d) *x+ conţine citocromii a şi a3
e) *x+ conţine ioni de cupru
158. Decuplarea fosforilării oxidative:

a) [x] este un proces adaptiv la frig
b) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele în hibernare
c) * + este prezentăîn hipotiroidie
d) * + predominăîn ţesutul adipos alb
e) * + se caracterizeazăprin sinteza sporităde ATP
159. Lanţul respirator (LR):

a) * + este localizat în membrana externămitocondrială
c) *x+ este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducere
d) *x+ transferăH+şi ēde pe coenzimele reduse pe O2
e) [ ] produsul final al LR este H2O2

a) * + în rezultatul transferului de ēîn lanţul respirator (LR) se formeazăun
compus intermediar macroergic
b) * + ēservesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază
c) *x+ transferul de ēîn LR genereazăgradient de protoni între suprafeţele
membranei interne mitocondriale
d) *x+ suprafaţa internăa membranei interne mitocondriale se încarcănegativ,
iar suprafaţa externă- pozitiv
e) [ ] membrana internămitocondrialăeste permeabilăpentru protoni

a) *x+ transferul de ēîn LR este însoţit de transport de ēdin matricea mitocondrialăîn spaţiul
intermembranar
b) [x] H+revin în mitocondrii prin factorul F0al ATP-sintazeic) [ ] H+
trec liber prin membrana internămitocondrială
d) [x] fluxul de H+este forţa motrice ce determinăsinteza ATP-lui
e) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni
162. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelorredox din lanţul respirator:

a) *x+ este o forţămotrice ce determinăcapacitatea sistemului-redox de a adiţiona şi a ceda ē
b) * + cu cât valoarea Eoeste mai electronegativă, cu atât este mai înaltăcapacitatea sistemului-redox de
a adiţiona ē
c) * + cu cât valoarea Eoeste mai electropozitivă, cu atât este mai înaltăcapacitatea sistemului-redox de a
ceda ē
d) * + în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea descreşterii Eo
e) *x+ în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea creşterii Eo
163. Produsele finale ale lanţului respirator:

a) [ ] H2O2
b) [x] H2O
c) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+prin intermediul complexului succinat-CoQ reductaza)
d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+prin intermediul complexului NADH-CoQ reductaza)
e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+prin intermediul complexului CoQH2-citocrom c
reductaza)
165. Selectaţi procesele ce au loc în matricea

mitocondrială:
a) *x+ decarboxilarea oxidativăa piruvatului
b) [x] beta-oxidarea acizilor graşi
c) * + lanţul respirator
d) * + glicoliza anaerobă
e) [x] biosinteza ADN-lui mitochondrial
166. Selectaţi procesele ce au loc în membrana

internămitocondrială:
a) * + decarboxilarea oxidativăa piruvatului
c) *x+ lanţul respirator
d) * + glicoliza anaerobă
e) [ ] biosinteza ADN-lui mitochondrial
167. Sistema-navetăglicerol-fosfat:
a) [ ] este un mecanism de transfer al H+şi ēde la NADH din mitocondrie în citozol
b) [x+ în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+↔glicerol-3-fosfat + NAD+
c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internămitocondrială
d) * + în matricea mitocondrialăare loc reacţia: glicerol-3-fosfat + NAD+↔dihidroxiaceton-fosfat +
NADH+H+
e) *x+ în matricea mitocondrialăare loc reacţia: glicerol-3-fosfat + FAD ↔dihidroxiaceton-fosfat + FADH2
168. Sistema-navetămalat-aspartat (selectaţi reacţia

ce are loc în citozol):
a) [x] oxaloacetat + NADH+H+↔malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H+↔malat + NADP+
c) [ ] oxaloacetat + FADH2↔malat + FADH2
d) * + malat + FAD ↔oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NAD+ ↔oxaloacetat + NADH+H+
169. Sistema-navetămalat-aspartat (selectaţi reacţia
ce are loc în matricea mitocondrială):
a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+↔malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + FADH2↔malat + FADH2
c) [x] malat + NAD+ ↔oxaloacetat + NADH+H+
d) * + malat + FAD ↔oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NADP+ ↔oxaloacetat + NADPH+H+
170. Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator:

a) [ ] NADH/NAD+transferă2H+şi 2ē
b) [x] FMNH2/FMN transferă2H+şi 2ē
c) [ ] CoQH2/CoQ transferă1H+şi 2ē
d) *x+ citocromii transferădoar elecroni
e) * + un citocrom transferădoi electroni
171. Ţesutul adipos brun:

a) * + este ţesut specializat în sinteza ATP-lui
b) *x+ este ţesut specializat în termogeneză
c) *x+ este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi
d) * + conţine puţine mitocondrii
e) *x+ mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina (proteine decuplante)
172. Transferul echivalenţilor reducători în lanţul

respirator (LR):
a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă şi H+si ē
b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferădoar ē
c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferădoar H+
d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+şi ē, altele doar ē
e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+şi ē, altele doar H+
173. Transportul echivalenţilor reducători prin

membrana internămitocondrială:
a) [ + membrana internămitocondrialăeste permeabilăpentru NAD+şi NADH
b) [x] H+şi ēde la NADH sunt transportaţi prin membrana internămitocondrialăde sistema-
navetăglicerol-fosfat
c) [x] H+şi ēde la NADH sunt transportaţi prin membrana internămitocondrialăde sistema-navetămalat-
aspartat
d) [ ] H+şi ēde la NADH sunt transportaţi prin membrana internămitocondrialăde către citrat
e) [ ] H+şi ēde la NADH sunt transportaţi prin membrana internămitocondrialăde către carnitină
174. Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:

a) * + toată ∆G este utilizatăpentru sinteza ATP-lui
b) *x+ aproximativ 40% ∆G este utilizatăpentru sinteza ATP-lui
c) *x+ aproximativ 60% ∆G este utilizatăpentru termogeneză
d) * + decuplanţii lanţului respirator micsoreaza termogeneza
e) * + inhibitorii lanţului respirator măresc termogenezaEMBED Equation.3
175. Absorbţia glucozei:

a) *x+ necesităNa+
b) * + necesităCa2+
c) *x+ necesităenzima Na+,K+-ATP-aza
d) * + implicăantiportul glucozei şi al ionilor de sodiu
e) [ ] implicăsimportul ionilor de sodiu şi de potasiu
176. Afirmaţii corecte referitor la glucide:
a) *x+ lactoza se conţine în laptele mamiferelor
b) * + prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactoză
c) *x+ ambele hexoze din lactozăsunt în formăfuranozică
d) * + zaharoza este principalul glucid din sânge
e) * + zaharoza este alcătuitădin 2 molecule de alfa-glucoză
177. Glicogenoliza (reacţia catalizatăde enzima glicogen fosforilaza):

a) [ ] glicogen n glucoze+ H2O →glicogen n-1 glucoze + glucoza
b) [x] glicogen n glucoze+ H3PO4→glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfat
c) [ ] glicogen n glucoze+ H3PO4→glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfat
d) *x+ glicogen fosforilaza scindeazălegăturile alfa-1,4-glicozidice
e) [ ] glicogen fosforilaza scindeazălegăturile alfa-1,6-glicozidice
178. Digestia glucidelor:

a) *x+ amilaza salivară şi cea pancreaticăscindeazălegăturile α-1,4-glicozidice din
polizaharide
b) * + sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine fructoza
c) * + amilaza salivarăscindeazăamidonul pânăla glucoză
d) * + dizaharidazele nu posedăspecificitate de substrat
e) *x+ celuloza nu este scindatăde amilaza pancreatică
179. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen

(glicogenogeneza):
a) * + este catalizatăde enzima glicogen sintaza
b) * + este catalizatăde enzima fosfoglucomutaza
c) *x+ este catalizatăde enzima de ramificare
d) *x+ enzima ce catalizeazăprocesul are activitate amilo-1,4-1,6-transglicozidazică
e) * + enzima ce catalizeazăprocesul are activitate 1,6-glicozidazică
180. licogen fosforilaza:

a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei
b) * + este reglatădoar prin fosforilare-defosforilare
c) *x+ forma activăeste cea fosforilată
d) * + scindeazăatât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din
glicogen
e) * + este activatăde ATP
181. Glicogen sintaza:

a) [ ] este enzima reglatoare a glicogenolizei
b) *x+ este reglatăprin fosforilare-defosforilare
c) * + forma activăeste cea fosforilată
d) * + formeazăatât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din
glicogen
e) *x+ necesităprezenţa unui fragment mic de glicogen-primer pentru initierea sintezei
182. Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):

a) [ ] glucoza + ATP →glucozo-1-fosfat + ADP
b) *x+ glucoza + ATP →glucozo-6-fosfat + ADP
c) [ ] glicozo-1-fosfat →glucozo-6-fosfat
d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP →UDP-glucoza + H4P2O7
e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP →UDP-glucoza + H4P2O7
183. Glicogenogeneza:
a) [ ] este sinteza glucozei
b) [x] este sinteza glicogenului
c) * + decurge intens în toate ţesuturile
d) [x] decurge intens postprandial
e) * + se activeazăîn situaţii de stres, inaniţie
184. Glicogenoliza:
e) *x+ se activeazăîn situaţii de stres, inaniţie
185. Glicogenozele:
a) *x+ sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în metabolismul
glicogenului
b) *x+ se caracterizeazăprin depuneri masive de glicogen în diferite ţesuturi
c) * + în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depoziteazădoar în ficat
d) * + în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală
e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din alimentaţie
186. Glicogenul:
a) *x+ se depoziteazăîn muşchii scheletici
b) * + se depoziteazăîn ţesutul adipos
c) *x+ se depoziteazăîn ficat
d) * + muschii scheleticiutilizeazădepozitele de glicogen pentru menţinerea glicemiei
e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de 15-20 zile
187. Glucozo-6-fosfataza:
a) *x+ este enzimăa glicogenolizei
b) * + este enzimăa glicogenogenezei
c) *x+ este o hidrolază
d) * + se activeazăla o concentraţie înaltăde glucoză
e) * + este activatăde insulin
188. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat:

b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei
c) *x+ glucoza obţinutăprin hidroliza G-6-P este secretatăîn sânge şi utilizatăpentru
menținerea glicemiei
d) [ ] G-6-P se include în glicogenogenezăîn ficat
e) [ ] G-6-P se utilizeazăca sursăde energie doar pentru ficat
189. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii

scheletici:
c) [ ] glucoza obţinutăprin hidroliza G-6-P este secretatăîn sânge şi utilizatăpentru
e) [x] G-6-P se utilizeazăca sursăde energie pentru muşchi
190. Reglarea hormonalăa glicogenogenezei:

a) *x+ insulina activeazăglicogenogeneza
b) * + adrenalina stimuleazăglicogenogeneza
c) *x+ glucagonul inhibăglicogenogeneza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen sintazei
e) * + defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului
191. Reglarea hormonalăa glicogenolizei:

a) * + insulina activeazăglicogenoliza
b) *x+ adrenalina stimuleazăglicogenoliza
c) * + glucagonul inhibăglicogenoliza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei
e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului
192. Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen

(glicogenoliza):
a) * + este catalizatăde glucozo-6-fosfataza
b) * + este catalizatăde glicogen fosforilaza
c) *x+ este catalizatăde enzima de deramificare
d) *x+ enzima ce catalizeazăprocesul are activitate amilo-1,6-1,4-glican transferazică
e) * + enzima ce catalizeazăprocesul are activitate 1,4-glicozidazică
193. Selectaţi enzimele glicogenogenezei:

a) [x] glicogen sintaza
b) [ ] glicogen fosforilaza
d) [ ] glucozo 6 fosfotaza
e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza
194. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii

scheletici:
c) * + glucoza obţinutăprin hidroliza G-6-P este secretatăîn sânge şi utilizatăpentru
e) [x] G-6-P se utilizeazăca sursăde energie pentru muşchi
195. Funcţiile glucidelor:

a) *x+ energetică
b) * + menţin presiunea oncotică
c) [ ] sunt emulgatori
d) *x+ constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleici
e) [ ] de transport
197. Care enzimănu participăla scindarea aerobăa glucozei?

a) [ ] piruvat kinaza
b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [x] lactat dehidrogenaza
d) [ ] malat dehidrogenaza
e) [ ] piruvat dehidrogenaza
198. . Produsele finale ale oxidării complete a unei molecule de glucoză:

a) [x] 38 ATP
b) [x] 44 H2O
c) [x] 6 CO2
d) [ ] 22 H2O
e) [ ] 44 ATP
199. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea complete a unei

molecule de piruvat:
a) [ ] 3
b) [ ] 2
c) [x] 15
d) [ ] 30
e) [ ] 6
200. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completăa

unei molecule de lactat:
a) [ ] 6
b) [x] 18
c) [ ] 15
d) [ ] 36
e) [ ] 3
201. Glicoliza este activatăde:

a) [ ] NADH
b) [ ] ATP
d) [x] fructozo-2,6-difosfat
e) [x] AMP, ADP
202. Glicoliza este inhibatăde:

a) [ ] NAD+
b) [x] citrat
c) *x+ acizii graşi
d) * + glucoză
203. Glicoliza:
a) * + toate reacţiile glicolizei sunt reversibile
b) *x+ în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este lactatul
c) * + în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP
d) *x+ în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt CO2şi H2O
e) * + în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP
204. Glucokinaza:
a) * + este prezentădoar în muschii scheletici
b) * + catalizeazăfosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] duce la formarea de glicozo-6-fosfat
d) * + este inhibatăde glicozo-6-fosfat
e) *x+ este enzimăiductibilă, activatăde insulin
c) * + are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate
d) *x+ decurge intens în inaniţie
e) * + toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei
206. Gluconeogeneza din alaninănecesităenzimele:

a) [ ] aspartataminotransferaza
b) [x] piruvat carboxilaza
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
207. Gluconeogeneza din glicerol necesităenzimele:

a) [x] glicerol kinaza
b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [ ] piruvat carboxilaza
d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [x] fructozo-1,6-difosfataza
208. Gluconeogeneza din lactat necesităprezenţa următoarelor

enzime:
a) [x] piruvat carboxilaza
b) [x] fructozo-1,6-difosfataza
d) [x] lactat dehidrogenaza
a) *x+ decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză
c) *x+ decurge intens în ficat şi în rinichi
d) * + asigurăcu glucoză ficatul şi rinichii
e) *x+ asigurăcu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)
210. Hexokinaza:
a) * + este prezentădoar în ficat
b) *x+ catalizeazăfosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] este o enzimadin glicoliza
d) * + este activatăde glicozo-6-fosfat
e) * + posedăspecificitate absolutăde substrat
211. În glicolizăATP-ul se formeazăîn reacţiile catalizate de

enzimele:
a) [ ] hexokinaza
b) [ ] fosfofructokinaza
c) [x] fosfogliceratkinaza
d) [ ] glucokinaza
212. Căile de utilizare a piruvatului:

a) *x+ în condiţii aerobe se decarboxileazăla acetil-CoA
b) *x+ în condiţii anaerobe se reduce la lactat
c) *x+ se carboxileazăla oxaloacetat
d) * + se oxideazăîn lanţul respirator
e) * + nu poate fi utilizat în gluconeogeneză
213. Pentru sinteza unei molecule de glucozăsunt necesare:

a) [x] 2 molecule de piruvat
b) [x] 4 ATP
c) [x] 2 GTP
d) [ ] 6 H3PO4
e) [ ] 6 ADP
214. Piruvat carboxilaza:

a) * + este enzimăa glicolizei
b) * + este enzimăa glicogenogenezei
c) *x+ gruparea prosteticăa enzimei este biotina
d) * + gruparea prosteticăa enzimei este tiamin-pirofosfatul
e) *x+ este enzimăreglatoare activatăde acetil-CoA
215.Produsele finale ale glicolizei anaerobe:

a) [ ] 2 molecule de piruvat
b) [ ] glucoza
c) [x] 2 ATP
d) [x] 2 H2O
e) [x] 2 molecule de lactat
216. Reglarea hormonalăa glicolizei:

a) *x+ glucagonul inhibăfosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat
b) *x+ insulina activeazăenzimele reglatoare ale glicolizei
c) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizei
d) * + somatotropina stimuleazăglicoliza
e) * + adrenalina stimuleazăglicoliza hepatică
217. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru

gluconeogeneză:
a) [ ] acetil CoA
b) * + acizii graşi
c) [ ] acetoacetatul
d) [x] lactatul
e) [x] oxaloacetatul
218. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru

gluconeogeneză:
a) [ ] beta-hidroxibutiratul
b) [x] piruvatul
c) [x] aminoacizii glucoformatori
d) [ ] colesterolul
e) [ ] bazele azotate purinice
219. Enzime comune ale glicolizei şi ale gluconeogenezei:

a) [ ] hexokinaza
b) [x] fosfoglicerat kinaza
c) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [x] fosfoglicerat mutaza
e) [ ] fructozo-1,6-difosfataza
220. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:

a) [ ] piruvatcarboxilaza
b) [ ] fosfoglucoizomeraza
c) [x] hexokinaza
d) [x] fosfofructokinaza
221. Reacţia sumarăa glicolizei anaerobe:
a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O →2 lactat + 2ADP + 2H3PO4
b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4→2 lactat + 2ADP + 2H2O
c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4→2 lactat + 2ATP + 2H2O
d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4→2 piruvat + 2ATP + 2H2O
e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4→2 piruvat + 4ATP + 4H2O
222. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:

a) * + glucoza →glucozo-6-fosfat
b) *x+ fosfoenolpiruvat →piruvat
c) [ ] fructozo-6-fosfat →fructozo-1,6-difosfat
d) [x] succinil-CoA →succinat
e) [x] 1,3-difosfoglicerat →3-fosfoglicerat
223. Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:

a) [x] diabetul zaharat
b) [x] tumorile cortexului suprarenal
c) [ ] hiperparatiroidia
d) [ ] hipotiroidia
e) [ ] diabetul insipid
224. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:

a) * + decurge activ numai în ficat şi eritrocite
b) * + decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale, glandele mamare
c) *x+ în etapa oxidativăare loc conversia glucozei în pentoze
d) *x+ în etapa neoxidativăare loc conversia pentozelor în hexoze
e) * + reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile
225. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în

ficat:
a) [ ] inhibarea glucokinazei
c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei
d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei
e) [ ] inhibarea glicogen sintazei
226. Efectele insulinei:

a) *x+ favorizeazăutilizarea glucozei în şuntul pentozo-fosfat
b) *x+ măreşte cantitatea de NADPH
c) [ + inhiba transportul aminoacizilor în ţesuturi
d) * + inhibăsinteza proteinelor
e) * + stimuleazăcatabolismul proteinelor
227.en nzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în

ficat:
a) [ ] hexokinaza
b) [x] fructokinaza
c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza
e) [x] triozokinaza
228. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:

a) [x] galactokinaza
b) [ ] hexokinaza
c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza
d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza
e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza
229. Fructozuria esenţială:

a) * + este cauzatăde deficitul ereditar al hexokinazei
b) *x+ este cauzatăde deficitul ereditar al fructokinazei
c) *x+ are loc acumulare de fructoză
d) * + are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfat
e) * + se manifestăclinic prin retard mintal
230. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:

a) [x] sinteza pentozelor
b) [ ] generarea de NADH
c) [x] generarea de NADPH
d) [ ] generarea de FADH2
e) [ ] formarea pirofosfatului
231. Galactozemia:
a) * + este cauzatăde deficitul ereditar al hexokinazei
b) *x+ este cauzatăde deficitul ereditar al galactokinazei
c) * + are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat
d) *x+ se manifestăprin cataractădeterminatăde acumularea galactitolului în cristalin
e) * + se manifestăclinic prin retard mintal
232. Hiperglicemia poate fi condiţionatăde:

a) [x] stres
b) [x] activarea glicogenolizei
c) [ ] activarea glicolizei
d) [ ] diminuarea gluconeogenezei
e) [ ] hiperinsulinism
233. Hipoglicemia poate fi cauzatăde:

a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic
b) [ ] activarea glicogenolizei
c) [x] amplificarea glicolizei
d) [x] hiperinsulinism
e) [ ] activarea gluconeogenezei
234. Insulina provoacă:

a) [x] activarea glicolizei
c) * + eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos
d) * + conversia aminoacizilor în glucoză
e) *x+ induce sinteza transportatorilor de glucoză(GLUT)

b) * + conversia glicerolului în glucoză
c) [ ] glicogenoliza
d) *x+ sinteza lipidelor în ficat
e) [ ] gluconeogeneza
236. Intoleranţa la fructoză:

a) *x+ este cauzatăde deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei
b) * + este cauzatăde deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei
c) *x+ se acumuleazăfructozo-1-fosfat ce inhibăglucozo-6-fosfataza
d) *x+ conduce la insuficienţăhepatică, ciroză
e) *x+ se manifestăclinic prin crize hipoglicemice
237. Intoleranţa la galactoză:

a) * + este cauzatăde deficitul ereditar al galactokinazei
b) *x+ este cauzatăde deficitul ereditar al UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferazei
c) * + se acumuleazădoar galactoză
d) *x+ se manifestăclinic prin retard mintal
e) [x] se manifestăclinic prin cataractă
238. Intoleranţa la lactoză:

a) * + este determinatăde deficitul galactokinazei
b) *x+ este determinatăde deficitul de lactază
c) *x+ deficienţa enzimei ce determinăintoleranţa la lactozăpoate fi moştenită şi dobândită
d) *x+ se manifestăprin dureri abdominale, diaree cronică
e) * + se manifestăprin cataractă
239. Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):

a) * + fructoza + ATP →fructozo-6-fosfat + ADP
b) *x+ fructoza + ATP →fructozo-1-fosfat + ADP
c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP →fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat
e) [x] fructozo-1-fosfat ↔gliceraldehidă+ dihidroxiacetonfosfat
240. Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi

reacţiile):
a) *x+ fructoza + ATP →fructozo-6-fosfat + ADP
b) * + fructoza + ATP →fructozo-1-fosfat + ADP
c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP →fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [x] fructozo-1,6-difosfat ↔gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat
e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔gliceraldehidă+ dihidroxiacetonfosfat
241. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):

a) *x+ galactoza + ATP →galactozo-1-fosfat + ADP
b) * + galactoza + ATP →galactozo-6-fosfat + ADP
c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔UDP-galactoza + glucozo-1-fosfat
d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔UDP-galactoza + H4P2O7
e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza
242. Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului pentozofosfat:

a) [x] ribulozo-5-fosfat
c) [ ] ATP
d) [ ] NADH
e) [x] 2 NADPH
243. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+→6-fosfogluconolactonă+ NADPH+H+:

a) * + este o reacţie din glicoliză
b) *x+ este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei
c) * + enzima ce catalizeazăreacţia este glucozo-6-fosfat fosfataza
d) * + enzima ce catalizeazăaceastăreacţie este lactonaza
e) *x+ enzima ce catalizeazăaceastăreacţie este inhibatăde NADPH
244. Reglarea hormonalăa glicemiei:

a) *x+ glucagonul amplificăglicogenoliza
b) * + catecolaminele inhibăglicogenoliza
c) [x] cortizolul faciliteazăgluconeogeneza
d) * + somatotropina inhibăgluconeogeneza
e) * + cortizolul activeazăabsorbţia glucozei
245. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozofosfat:

a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+→6-fosfogluconolactonă+ NADH+H+
b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP
+→6-fosfogluconolactonă+ NADPH+H+
c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O →6-fosfogluconat
d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ →ribulozo-5-fosfat + NADH+H+ + CO2
e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ →ribulozo-5-fosfat + NADPH+H+ + CO2
246.Sinteza si secretia insulinei:

Sinteza insulinei:
a) *x+ insulina se sintetizează în formă de preproinsulină inactivă
b) * + conversia preproinsulinei în insulină are loc prin fosforilare
c) *x+ conversia preproinsulinei în insulină are loc prin proteoliza limitată
d) *x+ secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca2+-dependentă
e) *x+ insulina şi peptida C se secretă în cantităţi echimolare
247. Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] FADH2
b) [x] glucozo-6-fosfat
c) [x] 2 NADP+
d) [ ] ATP
e) [ ] ribozo-5-fosfat
248. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:

a) [ ] este o dehidratare
b) [ ] este o dehidrogenare
c) *x+ este catalizatăde enzima enoil-CoA hidrataza
d) [ + este catalizatăde enzima acil-CoA hidrataza
e) *x+ produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA
249. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:

a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA
b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA
d) [ ] decarboxilarea acil-CoA
e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA
250. Acizii biliari:

a) *x+ se sintetizeazădin colesterol
b) [ ] constau din 28 atomi de carbon
c) * + se conjugăîn ficat cu bilirubina
d) *x+ sunt compuşi polari
e) *x+ participăla emulsionarea grăsimilor
251. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastrointestinal:

a) *x+ fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindeazăfosfogliceridele
b) *x+ colesterolesteraza scindeazăcolesterolul esterificat
c) [ ] ceramidaza scindeazăsfingozina
d) * + lipaza gastricăeste activăla adulţi
e) * + lipaza pancreaticăscindeazărestul acil din poziţia beta a trigliceridelor .
252. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a) * + carnitina + ATP + AG →acilcarnitina + ADP
b) * + AG + ATP + biotina →acil-AMP + biotin-P
c) [x] AG + ATP + HS-CoA →acil-CoA + AMP + PPi
d) [ ] AG + ATP + HSCoA + H2O →acil-AMP + HSCoA + AMP +2P
e) * + coenzima Q + ATP + AG →acil-CoQ +AMP + 2P
253. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor

graşi):
a) *x+ este prima etapăa oxidării AG în ţesuturi
b) * + se petrece în mitocondrii
c) * + reacţia este catalizatăde acetil-CoA carboxilază
d) *x+ reacţia este catalizatăde acil-CoA sintetaza
e) * + activarea este o reacţie reversibilă
254. Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei

(enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):
a) [ ] ATP ADP
b) [ ] AMP ATP
c) [ ] malonat AMP
d) [ ] acetoacetat citrat
e) [x] citrat palmitoil-CoA
255. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:

a) *x+ în inaniţie prelungităcreierul utilizeazăcorpi cetonici
b) * + nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie
c) * + concentraţia corpilor cetonici este scazutăîn diabetul zaharat insulino-dependent
d) *x+ în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard
e) * + concentraţia corpilor cetonici este scazutăîn boala Hartnup
256. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat

pentru:
a) [x] sinteza corpilor cetonici
b) [ ] sinteza aminoacizilor
c) [ ] beta-oxidare
d) [x] sinteza colesterolului
e) [ ] sinteza glucozei
257. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):

a) *x+ se desfăsoarăîn matricea mitocondriilor
b) * + se oxideazăAG liberi
c) * + se desfăsoarăîn citotozol
d) *x+ constăîn scindarea completăa acil-CoA pânăla acetil-CoA
e) [ ] malonil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi
258. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implicădesfasurarea

unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor corectăeste:
a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare
b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare
c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare
d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare
e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

a) * + are loc în mitocondrii
b) *x+ enzimele sintezei sunt organizate în complex polienzimatic
d) *x+ în reacţiile de oxido-reducere participăNADPH
e) * + ca donator de H se utilizeazăNADH

b) *x+ enzimele formeazăcomplexul acid gras-sintaza
c) *x+ donator activ de unităţi carbonice este restul malonil
d) * + ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA
261. Biosinteza colesterolului:

a) * + are loc numai în ficat
b) *x+ necesităNADPH
c) *x+ substrat serveşte acetil-CoA
d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina
e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de cholesterol
262. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):

a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA
b) * + ca coenzimăacetil-CoA carboxilaza utilizeazăvitamina B6
c) *x+ carboxilarea necesităATP şi biotină
d) * + ca coenzimăacetil-CoA carboxilaza utilizeazăvitamina B1
e) * + sinteza necesită2 molecule de ATP
263. Biosinteza propriu-zisăa acizilor graşi:

a) *x+ începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP
b) * + ambii radicali se leagăla gruparea -SH a cisteinei
c) * + în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizeazăATP
d) *x+ reacţiile sunt catalizate de acetiltransacilaza şi maloniltransacilaza
e) * + reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază
264. Biosinteza triacilglicerolilor:

a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos
b) * + se intensificăîn inaniţie
c) * + se amplificăîn diabetul zaharat tipul I
d) *x+ este activatăde insulină
e) *x+ depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitata
265. Calcitriolul:
a) [ ] este vitamina D de origine vegetală
b) *x+ se sintetizeazăprin douăhidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol
c) *x+ contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei
d) * + inhibăbiosinteza proteinei ce asigurăabsorbţia Ca2+ din intestin
e) * + acţioneazăprin AMPc
266. Catabolismul chilomicronilor:
a) *x+ resturile chilomicronice se supun hidrolizei în hepatocite
b) * + lipoproteinlipaza este activatăde apoB
c) *x+ sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza
d) *x+ lipoproteinlipaza este activatăde insulină
e) [ ] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă
267. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA

(2) şi câte molecule de ATP (3) se formeazăla oxidarea completăa acidului palmitic (C16):
a) [ ] 6 8 131
b) [ ] 6 7 114
c) [x] 7 8 130
d) [ ] 5 6 121
e) [ ] 8 9 143
268. Cetonemia:
a) *x+ poate apărea în inaniţie
b) * + poate fi generatăde o dietăsăracăîn lipide
c) * + este determinatăde o raţie bogatăîn glucide
d) *x+ este cauzatăde sinteza sporităa corpilor cetonici în ficat
e) [ ] este determinatăde utilizarea intensăa corpilor cetonici în ţesuturi
269. Chilomicronii:
a) * + se sintetizeazăîn ficat
b) * + se secretădin intestin direct în sînge
c) *x+ apoproteina de bazăeste apo B48
d) [ ] lipidul predominant este colesterolul
e) [x] transportătrigliceridele exogene
270. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:

a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului
b) * + prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele
c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul
d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului
e) * + ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi
271. Corpii cetonici sunt următorii compuşi:

a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric
b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic
c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic
d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric
e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic
272. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor

graşi:
a) * + sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea - în citozol
b) *x+ la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare - cu HSCoA
c) [x] la oxidare se utilizeazăNAD+şi FAD, la sinteză- NADPH
d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei - nu
e) *x+ la sintezăparticipărestul malonil, iar la beta-oxidare - nu
273. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:

a) [ + are loc în stomac
b) *x+ are loc în duoden
c) * + enzimele lipolitice sunt de origine biliară
d) * + bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizeazăHCl al sucului gastric
e) *x+ se digerădoar lipidele emulsionate
274. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP

(biosinteza propriu-zisăa acizilor graşi):
a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD
b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2
c) [ ] enoil-ACP ehidrogenaza hidroxibutiril-ACP + NADP+
d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPH
e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+
275. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din

mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):
a) [ ] piruvat dehidrogenaza
b) [x] citratliaza
c) [x] enzima malică
d) [ ] succinat dehidrogenaza
e) [ ] fumaraza
276. Funcţiile lipidelor:

a) *x+ energetică
b) [x] izolatoare
c) * + catalitică
d) *x+ structurală
e) * + contractilă
277. Glicerol-3-fosfatul se formează:

a) * + prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza
b) *x+ prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinaza
c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
e) * + în ţesutul adipos - se obţine exclusiv prin fosforilarea glicerolului
278. Glicolipidele:
a) *x+ reprezintăceramida legatăde mono- sau oligozaharide
b) * + gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de acid sulfuric
c) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipide
d) * + gangliozidele conţin acid fosfatidic
e) * + gangliozidele conţin cardiolipină, acid N-acetilneuraminic
279. În procesul de biosintezăa tracilglicerolilor acidul

fosfatidic:
a) * + se acileazăsub acţiunea transacilazei şi se transformăîn triglicerid
b) * + se fosforileazăsub acţiunea kinazei şi se transformăîn lecitină
c) *x+ se hidrolizeazăsub acţiunea fosfatazei şi se transformăîn diglicerid
d) * + se esterificăsub acţiunea esterazei şi se transformăin diacilglicerol
e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformăîn lizolecitina
280. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi

suferăurmatoarele modificări:
a) *x+ se oxidează
b) [ ] se reduc
c) * + se scurteazăcu 4 atomi de carbon
d) *x+ se scurteazăcu 2 atomi de carbon
e) *x+ se formeazăo moleculăde acetil-CoA
281. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi

forma sa de transport din mitocondrie în citozol (2):
a) [ ] butiril-CoA citrat
b) * + hidroxibutirat carnitină
c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat
d) [ ] acetil-CoA aspartat
e) [x] acetil-CoA citrate
282. Intermediarul comun în sinteza trigliceridelor şi a

fosfatidelor:
a) [ ] monoglicerid
b) [ ] UDP-diglicerid
c) [x] acidul fosfatidic
d) [ ] CDP-diglicerid
e) [ ] acidul fosforic
283. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei

alimentare, deoarece:
a) *x+ asigurăaprovizionarea cu acizi graşi esenţiali
b) *x+ asigurăabsorbţia vitaminelor liposolubile
c) * + servesc ca sursăde substanţe proteice
d) * + participăla sinteza nucleotidelor
e) * + sunt sursăde intermediari pentru sinteza bilirubinei
284. Mecanismele de absorbtie ale lipidelor în tractul gastrointestinal:

a) *x+ acizii graşi cu catenăscurtă şi glicerolul - prin difuzie simplă
b) * + acizii graşi cu catenălungă şi 2-monogliceridele - prin transport activ
c) *x+ acizii graşi cu catenălungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie micelară
d) * + acizii graşi cu catenălungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie facilitată
e) [ ] acidul fosfatidic - prin transport pasiv
285. Metabolismul vitaminei D:

a) *x+ se sintetizeazăîn piele sub acţiunea razelor ultraviolete
b) * + forma activăa vitaminei D este colecalciferolul
c) *x+ forma activăeste calcitriolul
d) * + calcitriolul se sintetizeazăîn piele prin hidroxilarea colesterolului
e) * + formarea calcitriolului este inhibatăde hormonii tiroidieni
286. Obezitatea:
a) * + se caracterizeazăprin acumulare excesivăde fosfolipide în ţesutul adipos
b) * + este cauzatăde hiperinsulinism
c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută
d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II
e) * + este prezentăîn hipertiroidie
287. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi:

a) * + lignoсeric
b) [ ] oleic
c) [ ] palmitoleic
d) [x] linolenic
e) [x] linoleic
288. Prima spirăde sintezăa acizilor graşi saturaţi cu număr par
de atomi de carbon:
a) * + foloseşte 2 molecule de malonil-ACP
b) *x+ utilizează2 molecule de NADPH
c) *x+ finalizeazăcu formarea butiril-ACP
d) [ ] finalizeazăcu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbon
e) * + utilizează2 molecule de FAD
289. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a

beta-oxidării acizilor graşi) sunt:
a) [ ] acil-CoA + NADH + H+
b) [x] trans-enoil-CoA + FADH2
c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2
d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+
e) [ ] trans-enoil-CoA + NADH + H+
290. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce catalizeazăaceastăreacţie:

a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenaza
b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza
c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+tioesteraza
291. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi:

a) [ ] enoil-CoA + H2O
b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+
c) [x] beta-hidroxiacil-CoA
d) [ ] acil-CoA + NADH + H+
e) [ ] cetoacil-CoA
292. Proprietătile principale ale membranei:

a) [ ] simetria
b) [x] fluiditatea
c) [x] asimetria
d) [ ] imobilitatea componentelor
e) [ ] monostratul lipidic
293. Proteinele membranelor biologice:

a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale
b) *x+ formeazălegături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranare
c) * + posedănumai capacitate de mişcare laterală
d) *x+ îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar, recepţie, comunicare
intercelulară, antigenică
e) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+
294. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza

propriu-zisăa acizilor graşi):
a) *x+ ca donator de hidrogeni se utilizeazăNADPH
b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP
c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP
d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP
e) * + ca donator de hidrogeni se utilizeazăNADH
295. Reacţia de sintezăa beta-cetoacil-ACP (biosinteza
propriu-zisăa acizilor graşi):
a) *x+ este reacţia de condensare a acetilului cu malonilul
b) * + este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor graşi
c) * + este însoţităde consumul unei molecule de CO2
d) *x+ este catalizatăde enzima beta-cetoacil-ACP sintaza
e) * + este catalizatăde enzima tiolaza
296. Reacţia reglatoare în sinteza colesterolului este:

a) [ ] generarea acetoacetil-CoA
b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)
c) [ ] ciclizarea scualenului
d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului
e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA
297. Referitor la micelele lipidice sunt corecte afirmatiile:

a) [ ] se absorb numai în duoden
b) *x+ conţin acizi graşi cu catenălungă, monogliceride şi colesterol
c) *x+ se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul jejunului
d) * + conţin glicerol, acizi graşi cu catenăscurtă
e) * + sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor
298. Reglarea biosintezei colesterolului:

a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintaza
b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductaza
c) * + enzima reglatoare este activatăde colesterol şi de acidul mevalonic
d) *x+ insulina activeazăenzima reglatoare prin defosforilarea ei
e) * + insulina activeazăenzima reglatoare prin fosforilarea ei
299. cindarea completăa triacilgliceridelor în tractul

gastro-intestinal necesită:
a) [x] lipazele pancreatice şi intestinale
b) [ ] lipoproteinlipaza
c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D
d) * + lipaza gastrică
e) [ ] colesterolesteraza
300. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce catalizeazăaceastăreacţie:

a) [ ] hidroliza beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA hidrolaza
b) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA hidrataza
c) [ ] dehidratara beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA dehidrataza
d) [x] scindarea beta-cetoacil-CoA tiolaza
e) [ ] oxidarea beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA oxidaza
302. Sintaza acizilor graşi:

a) [x] este un complex multienzimatic
b) *x+ catalizeazăreacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-CoA
c) *x+ conţine proteina purtătoare de acil (ACP)
d) * + reprezintăun tetramer enzimatic
e) * + conţine douăgrupări -OH la care se leagăintermediarii biosintezei
303.Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină(sinteza de novoa fosfogliceridelor):

a) *x+ fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolaminei
b) * + fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei
c) * + fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea fosfatidiletanolaminei
d) [ ] ca cofactor serveşte derivatul vitaminei B6
e) *x+ în reacţie participăS-adenozilmetionina
304. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină(sinteza de

novoa fosfogliceridelor):
a) * + fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserinei
b) * + fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea fosfatidilserinei
c) *x+ fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei
d) *x+ enzima este o decarboxilază
e) * + enzima este o carboxilază
305.Sinteza fosfogliceridelor:
a) [x] se poate realiza de novo
b) *x+ se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)
c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novoserveşte ATP-ul
d) * + ca activator al intermediarilor căii de rezervăserveşte GTP-ul
e) *x+ ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte CTP-ul
306. Sinteza de novoa fosfogliceridelor:

a) * + serina interacţioneazăcu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină
b) * + serina se activează, formând CDP-serină
c) [ ] CDP-serina interacţioneazăcu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină
d) *x+ acidul fosfatidic se activează, formând CDP-diglicerid
e) [x] CDP-digliceridul interacţioneazăcu serina, formând fosfatidilserină
307. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:

a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA
b) [ ] 7 acetil-CoA + 7ATP + 7CO2+ 7H+
c) [ ] 8 acetil-CoA + 7 NADPH + 7H++ 7CO2
d) [ ] 8 acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+
e) [x] acetil-CoA + 14 NADPH + 14H++ 7 malonil-CoA
308. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în

intestin:
a) * + sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta
b) * + sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale
c) *x+ se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite
d) * + se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul gros
e) *x+ lipidele resintetizate interacţioneazăcu apoproteinele şi formeazăchilomicronii
309. Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a

fosfatidilcolinei:
a) [ ] serina
b) [ ] cisteina
c) [x] S-adenozilmetionina
d) [ ] S-adenozilhomocisteina
e) [ ] tetrahidrofolatul
310. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):

a) [ ] are loc decarboxilarea substratului
b) [ ] are loc hidratarea substratului
c) * + este catalizatăde enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă
d) *x+ este catalizatăde enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă
e) [ ] are loc dehidratarea substratului
311. 1. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi)

b)
[x] este realizat de sistemula) [ ] transportul este activ
b) [x] este realizat de sistemul-navetăal citratului
c) * + pentru transport se utilizeazăGTP
d) *x+ este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşi (malic
enzima)
e) * + la transport participăenzima acetil-CoA carboxilaza
312. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmăîn

mitocondrii în procesul beta-oxidării:
a) [ + necesităenergie
b) *x+ în proces participăcarnitin-acil-transferazele I şi II
c) [x] sistemul-navetătransportănumai AG activaţi
d) * + AG pot fi transportaţi numai în stare liberă
e) * + AG sunt transportaţi de malic enzimă
313. Utilizarea acetil-CoA:

a) *x+ se oxideazăîn ciclul Krebs
b) * + se utilizeazăpentru sinteza aminoacizilor
c) *x+ se utilizeazăpentru sinteza acizior graşi
d) * + se include în gluconeogeneză
e) *x+ se utilizeazăîn cetogeneză
314. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi

a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat
b) *x+ sunt utilizaţi eficient de miocard, creier, muşchii scheletici ca sursăde energie
c) *x+ necesităprezenţa oxaloacetatului
d) * + pot fi convertiţi în piruvat, apoi în glucoză
e) *x+ acumularea lor conduce la cetoacidoză
315. Vitamina A:
a) * + include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) *x+ include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) * + retinolul întrăîn componenţa rodopsinei
d) *x+ are acţiune antioxidantă
e) * + se depoziteazăîn ţesutul muscular
316. Vitamina D:
a) * + nu se sintetizeazăîn organismul uman
b) *x+ poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetală
c) [ ] este derivat al glicerolului
d) *x+ se poate depozita în organismul omului (ficat)
e) * + colecalciferolul este de origine vegetală
317. Vitamina E:
a) *x+ include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) * + include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) *x+ favorizeazăfertilitatea
d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural
e) * + se depoziteazăîn cantităţi mari în ţesutul osos
318. Vitamina K:
a) * + vicasolul este forma vegetalăa vitaminei K
b) *x+ tratamentul cu antibiotice provoacăhipovitaminoza K
c) *x+ posedăacţiune antihemoragică
d) * + posedăacţiune anticoagulantă
e) *x+ este coenzimăa carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării
II, VII, IX şi X
319. Vitaminele liposolubile:

a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenic
b) *x+ includ vitaminele A,E, K şi D
c) * + nu se depoziteazăîn organismul uman
d) [ ] se acumuleazăîn ţesutul muscular
e) *x+ sunt derivaţi ai izoprenului
320. VLDL:
a) *x+ apoproteina principalăeste apoB100
b) * + transportătrigliceridele exogene
c) * + sunt sintetizate în enterocitele intestinale
d) *x+ transportătrigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucide
e) [ ] au rol antiaterogen
322. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:

a) * + în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o moleculăde butiril-CoA şi una de acetilCoA
b) *x+ oxidarea completăa propionil-CoA necesităvitaminele H şi B12
c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs
d) *x+ oxidarea completăa propionil-CoA necesităCO2, ATP, Mg2+
e) [x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formăde succinil-CoA
323. Acidul folic:

a) [ ] este aminoacid
b) *x+ este vitamină
c) * + este coenzimă
d) *x+ constădin pteridină, acid para-aminobenzoic şi acid glutamic
e) * + constădin pteridină, acid para-aminobenzoic şi glicină
324. Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi

acceptor de grupări:
a) [ ] acil
b) [x] metil
c) [ ] amino
d) [x] metilen
e) [ ] carboxyl
325. Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) * + este vitamină
b) [x] este cofactor
c) * + participăla carboxilarea aminoacizilor
d) * + participăla decarboxilarea aminoacizilor
e) *x+ participăla transferul grupărilor cu un atom de carbon
Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) *x+ participăla metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)
b) *x+ Ser + THF ↔Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O
c) * + Gly + THF ↔Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O
d) * + Ser + THF →NH3+ CO2+ N5,N10-CH2-THF
e) *x+ Gly + THF →NH3+ CO2+ N5,N10-CH2-THF
326. Alaninaminotransferaza (ALT):

a) * + catalizeazăreacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat
b) *x+ catalizeazăreacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea sericăa ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile toxice
d) * + are valoare diagnosticăînaltăîn infarctul miocardic
e) * + în afecţiunile hepatice activitatea sericăa ALT scade
327. Amoniacul se obţine în următoarele procese:

a) [ ] ciclul Krebs
c) [x] dezaminarea aminoacizilor
d) * + glicoliză
e) *x+ degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice
328. Amoniacul se obţine în următoarele procese:

a) [ ] transaminarea aminoacizilor
b) [x] neutralizarea aminelor biogene
c) *x+ putrefacţia aminoacizilor în intestin
d) * + gluconeogeneză
e) [ ] oxidarea corpilor cetonici
329. Aspartataminotransferaza (AST):

a) * + catalizeazăreacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat
b) [x] catalizeazăreacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutarat
c) *x+ activitatea sericăa AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor hepatice
d) *x+ în infarctul miocardic activitatea sericăa AST atinge valori maximale în 24-48 ore
e) * + în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea sericăa AST scade
330. Bilirubina indirectă:

a) * + este o substanţăfoarte solubilăîn apă
b) * + circulăîn plasmăîn stare liberă
c) *x+ este transportatăde albumine
d) [x] complexul bilirubină-albuminăse numeşte bilirubinăliberă
e) * + complexul bilirubină-albuminăse numeşte bilirubinăconjugat
331. Bilirubina indirectă:

a) *x+ este captatădin sânge prin intermediul receptorilor specifici ai hepatocitelor
b) *x+ este transportatăîn microzomi de ligandine
c) * + în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea în sânge
d) *x+ în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic
e) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza
332. Bilirubina serică:

a) [x] constituie 8,5 - 20,5 µmol/L
b) *x+ creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestăprin ictere
c) * + în condiţii fiziologice în ser predominăbilirubina conjugată
d) *x+ determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial al icterelor
e) * + în condiţii fiziologice în ser este prezentăexclusiv bilirubina liberă
333. Biosinteza asparaginei (Asn):

a) *x+ Asn se sintetizeazădin acid aspartic
b) * + este catalizatăde aspartataminotransferaza (AST)
c) *x+ este catalizatăde asparaginsintetaza
d) * + reacţia nu necesităenergie
e) * + Asn se sintetizeazădin glutamină
334. Biosinteza glutaminei (Gln):

a) * + Gln se sintetizeazădin asparagină
b) *x+ Gln se sintetizeazădin acid glutamic
c) * + este catalizatăde glutaminaza
d) *x+ este catalizatăde glutaminsintetaza
e) * + reacţia nu necesităenergie
335. Biosinteza hemului (a doua reacţie):

a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP →porfobilinogen + ADP + H3PO4 + H2O
b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic →porfobilinogen + 2 H2O
c) * + reacţia este catalizatăde porfobilinogen sintetaza
d) *x+ reacţia este catalizatăde delta-aminolevulinat dehidrataza
e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul
336. Biosinteza hemului (prima reacţie):

a) [x] Gly + succinil-CoA →acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2
b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP →acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4
c) *x+ reacţia este catalizatăde delta-aminolevulinat sintaza
d) * + reacţia este catalizatăde delta-aminolevulinat decarboxilaza
e) *x+ enzima este reglatăprin inducţie-represie de hem
337. Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):

a) [ ] glutamina
b) [x] glicina
c) [x] succinil-CoA
d) [x] Fe2+
e) [ ] acidul aspartic
338. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei

IX în hem):
a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+→hem + 2H+
b) [x] protoporfirina IX + Fe2+→hem + 2H+
c) *x+ reacţia este catalizatăde enzima fierochelataza
d) * + enzima este activatăalosteric de hem
e) *x+ deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară
339. Biosinteza nucleotidelor citidilice:

a) *x+ CTP se sintetizeazădin UTP
b) * + CMP se sintetizeazădin UMP
c) * + sursăde grupare amino pentru citozinăeste amoniacul liber
d) [x+ sursăde grupare amino pentru citozinăeste Gln
e) *x+ sinteza este cuplatăcu hidroliza ATP-lui pânăla ADP şi H3PO4
340. Biosinteza nucleotidelor timidilice:

a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP
b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP
c) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timinăeste S-adenozilmetionina (SAM)
d) [x] donator de grupare -CH3 pentru timinăeste N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat)
e) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timinăeste metionina
341. Căile generale de degradare a aminoacizilor:
a) [x] dezaminarea
b) [ ] transsulfurarea
c) [x] transaminarea
d) [x] decarboxilarea
e) [ ] transamidinarea
342. Carenţa proteică:

a) *x+ este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale
b) *x+ este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală)
c) * + este însoţităde bilanţazotat pozitiv
d) *x+ este însoţităde bilanţazotat negativ
e) * + bilanţul azotat nu este dereglat
343. Catabolismul aminoacizilor:

a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformator
b) * + Glu şi Gln intrăîn ciclul Krebs prin oxalilacetat
c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatori
d) * + Asp şi Asn intrăîn ciclul Krebs prin fumarat
e) *x+ Pro se include în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat
344. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în bilirubină):

a) * + are loc în hepatocite
b) *x+ are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial c) * + biliverdină+ NAD+→bilirubină+ NADH+H+
d) [x] biliverdină+ NADPH+H+→bilirubină+ NADP+
e) * + reacţia este catalizatăde biliverdin dehidrogenaza
345. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea

Hb în biliverdină):
a) * + iniţial are loc detaşarea globinei de la hem
b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea
biliverdinei
c) *x+ iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea
verdoglobinei
d) *x+ ulterior de la verdoglobinăse detaşeazăglobina şi Fe
3+
cu obţinerea biliverdinei
e) * + Hb se transformădirect în biliverdină

a) * + începe în eritrocitele intacte
b) * + are loc exclusiv în sânge
c) * + are loc în toate ţesuturile
d) *x+ are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
e) *x+ zilnic se degradează ≈6g de Hb

a) *x+ succesiunea corectăa transformărilor este: Hb →verdoglobină →biliverdină →
bilirubină
b) * + succesiunea corectăa transformărilor este: Hb →biliverdină →verdoglobină →
bilirubină
c) *x+ reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
d) * + reacţiile au loc în hepatocite
e) * + reacţiile au loc în sânge
348. Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de uree?
a) [ ] 200
b) [ ] 400
c) [ ] 600
d) [x] 800
e) [ ] 1000
349. Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de uree?
a) [ ] 1
b) [ ] 2
c) [x] 3
d) [ ] 4
e) [ ] 5

a) *x+ creşterea vitezei de formare a bilirubinei
b) * + diminuarea degradării hemoproteinelor
c) *x+ scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
d) * + mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
e) *x+ scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina

a) *x+ perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilă
b) * + mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei
d) *x+ tulburări extrahepatice ale fluxului biliar
e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-endotelial
352. Ciclul gama-glutamilic:

a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulare
b) * + decurge fărăutilizare de energie
c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza
d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic
e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)
353. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):

a) *x+ debuteazăcu formarea carbamoilfosfatului
b) * + sursăde grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul
c) * + sursăde grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) * + pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizeazăo legăturămacroergică
355. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul

Krebs:
a) * + ciclul Krebs furnizeazăNADPH necesar pentru sinteza ureei
b) *x+ ciclul Krebs asigurăsinteza ureei cu ATP
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul
356. Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:

a) * + acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
b) *x+ glicerolul se transformăîn glucoză
c) * + surplusul de glucozănu poate fi convertit în acizi graşi
d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei - dihidroxiaceton-fosfat
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizeazăNADPH pentru sinteza
acizilor graşi
357. Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:

a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori
b) * + aminoacizii care se transformăîn intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi
transformaţi în glucoză
c) *x+ aminoacizii care se transformăîn piruvat pot genera glucoză
d) [ ] glucoza nu poate fi utilizatăpentru sinteza aminoacizilor
e) *x+ aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză
358. Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:

a) * + aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşi
b) * + surplusul de proteine nu poate fi convertit în acizi graşi
c) *x+ aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
d) * + aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
e) [x] aminoacizii ce se transformăîn intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi
359. Conjugarea bilirubinei:

a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul
b) *x+ enzima ce catalizeazăconjugarea este UDP-glucuronil-transferaza
c) * + în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilă
d) *x+ complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubinăconjugată(directă)
e) * + complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubinăliberă(indirectă)
360. Decarboxilarea aminoacizilor:

a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării -COOH din aminoacizi în formăde CO2
c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul vitaminei B6)
d) * + toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare
e) *x+ în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene
361. Dezaminarea aminoacizilor (DA):

a) * + DA intramolecularăeste caracteristicăpentru toţi aminoacizii
b) *x+ DA oxidativăconduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniacului
c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe
d) * + în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac
e) * + DA reprezintăcalea principalăde sintezăa aminoacizilor dispensabili
362. Dezaminarea directa a aminoacizilor:

a) * + este caracteristicătuturor aminoacizi
b) [x] Ser + H2O →piruvat + NH3(enzima - serindehidrataza)
c) [ ] Thr + H2O →piruvat + NH3+ H2O (enzima - treonindehidrataza)
d) [x] Thr + H2O → α-cetobutirat + NH3(enzima - treonindehidrataza)
e) [x] Glu + NAD++ H2O →alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 a - (enzima -glutamatdehidrogenaza)
363. Dezaminarea indirectăa aminoacizilor (transdezaminarea):

b) * + este principala cale de sintezăa aminoacizilor dispensabili
c) *x+ în prima etapăare loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul
d) *x+ în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativăa acidului glutamic
e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizeazăNADPH+H+
364. Dezaminarea oxidativăa aminoacizilor (AA):

a) *x+ are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor
b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+
d) [ ] oxidazele L-AA posedăo activitate înaltăla pH-ul fiziologic
e) * + dezaminarea oxidativădirectăeste principala cale de dezaminare a tuturor L-AA
365. Digestia nucleoproteinelor:

a) * + componenta proteicăse scindeazăexclusiv în stomac
b) * + acizii nucleici se scindeazăîn stomac
c) *x+ acizii nucleici se scindeazăîn intestinul subţire
d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi
RNA-zelor pancreatice
e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic
366. Eliminarea renalăa amoniacului:

a) *x+ este cuplatăcu menţinerea echilibrului acido-bazic
b) * + este cuplatăcu menţinerea echilibrului fluido-coagulant
c) *x+ în rinichi glutaminaza catalizeazăreacţia: Gln + H2O →Glu + NH3
d) * + glutaminaza nu este prezentăîn rinichi
e) [x] NH3+ H++ Cl-→NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de amoniu în rinichi

a) [ ] glutaminaza
b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
c) [x] ornitincarbamoiltransferaza
d) [ ] glutaminsintetaza
e) [ ] glutamatdehidrogenaza

a) [ ] asparaginaza
b) [ ] asparaginsintetaza
c) [x] argininosuccinatsintetaza
d) [x] argininosuccinatliaza
e) [x] arginaza
369. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:

a) *x+ au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale
b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindeazăresturile de acid glucuronic de la bilirubină
c) * + succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină →stercobilinogen →urobilinogen
d) * + pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge
e) *x+ succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină →mezobilirubină →urobilinogen
→stercobilinogen
370. Excreţia renalăa pigmenţilor biliari:

a) * + urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari
b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena porta
c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele hemoroidale
d) *x+ bilirubina conjugatăpoate trece în urină
e) *x+ o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în urină
371. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):

a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili
b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili
c) * + Phe se sintetizeazădin Tyr prin hidroxilare
d) *x+ sunt aminoacizi micşti - gluco- şi cetoformatori
e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator
372. Fenilcetonuria:
a) *x+ este cauzatăde deficienţa ereditarăa fenilalaninhidroxilazei
b) * + manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de tirozină
c) * + manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei de fenilalanină
d) *x+ manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei fenilpiruvatului,
fenillactatului, fenilacetatului
e) *x+ se manifestăclinic prin retard mental
373. Glutamat dehidrogenaza:

a) * + este o enzimădin clasa hidrolazelor
b) *x+ este o enzimădin clasa oxidoreductazelor
c) * + în calitate de coenzime utilizeazăFAD şi FMN
d) *x+ ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează
374. Glutamatdehidrogenaza face parte din:

a) [ ] hidrolaze
b) [ ] ligaze
c) [x] oxidoreductaze
d) [ ] liaze
e) [ ] izomeraze
375. Guta:
a) * + principala modificare biochimicăîn gutăeste uremia
b) *x+ principala modificare biochimicăîn gutăeste hiperuricemia
c) * + este cauzatăde defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureei
d) *x+ este cauzatăde defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor
purinice
e) * + este cauzatăde defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul
nucleotidelor purinice
376. Hemoglobina (Hb) participăla:

a) [x] transportul sangvin al O2
b) [x] transportul sangvin al CO2
c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant
d) [ ] transportul sangvin al fierului
e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic
377. Hemoglobina (Hb):

a) * + este o proteinătetramerăunităcu un hem
b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+
c) *x+ HbA (adultămajoră) este alcătuitădin 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemuri
d) * + fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbăvalenţa: Fe2+ ↔Fe3+
e) * + este o nucleoproteină
378. Hemoproteinele:
a) [ ] sunt proteine simple
b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] la hemoproteine se referăhemoglobina şi mioglobina
d) *x+ la hemoproteine se referăcatalaza, citocromii, peroxidazele
e) * + mioglobina este o proteinăoligomeră
379. Icterul hepatic microzomial (modificările

pigmenţilor biliari):
a) * + bilirubina totală- cantitatea micşorată
b) *x+ bilirubina liberă- cantitatea mărită
c) *x+ bilirubina conjugată- cantitatea mărită
d) * + pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
e) *x+ în urinăapare bilirubina conjugată
380. Icterul hepatic microzomial este determinat de:

a) [ ] hemolize masive
b) [x] hepatite virale
c) [x] ciroze hepatice
d) * + afecţiuni biliare
e) [x] hepatopatii alcoolice
381. Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor

biliari):
a) * + bilirubina totală- cantitatea scăzută
b) [ ] bilirubina liberă- cantitatea crescută
c) *x+ bilirubina conjugată- cantitatea crescută
d) * + pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
e) *x+ în cazul obstrucţiei complete - lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului în urină
382. Icterul posthepatic este cauzat de:

a) * + hemoliză
b) * + dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) * + stazăbiliarăintrahepatică
d) *x+ blocarea parţialăsau totalăa canalelor biliare
e) * + diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
383. Icterul prehepatic:

a) * + este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
b) *x+ este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronică
c) * + în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) * + conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată
e) *x+ în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere
384. Inozinmonofosfatul (IMP):

a) * + este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice
b) *x+ este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice
c) *x+ este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui
d) * + este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui
e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui
385. La catabolismul aminoacizilor participăenzimele:

a) [ ] topoizomerazele
b) [ ] acil-CoA-sintetaza
c) [x] transaminazele
d) [x] glutamatdehidrogenaza
e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza
386. La cromoproteine se referă:
a) [ ] nucleoproteinele
b) [ ] metaloproteinele
c) [x] flavoproteinele
d) [x] hemoproteinele
e) [ ] fosfoproteinele
387. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:

a) *x+ TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)
b) * + în procesul de TA are loc transformarea ireversibilăa piridoxalfosfatului (PALP) în piridoxaminfosfat
(PAMP)
c) * + în procesul de TA are loc transformarea ireversibilăa piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat
d) [x] alfa-aminoacid + PALP ↔alfa-cetoacid + PAMP
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔alfa-cetoacid + PALP
388. NH3este utilizat la sinteza:

a) [x] ureei
b) [ ] acidului uric
c) [ ] acetonei
d) [ ] beta-hidroxibutiratului
e) [ ] acetoacetatului
389. NH3 este utilizat:

a) * + la sinteza aminoacizilor esenţiali
b) [ ] la sinteza corpilor cetonici
c) *x+ în aminarea reductivăa alfa-cetoglutaratului
d) *x+ la sinteza glutaminei şi a asparaginei
e) *x+ la formarea sărurilor de amoniu
390. Precursorul catecolaminelor:

a) [ ] glutamatul
b) [x] tirozina
c) [ ] triptofanul
d) [ ] histidina
e) [ ] glutamine
391. Precursorul histaminei:

a) [ ] triptofanul
b) [x] histidina
c) [ ] tirozina
d) [ ] fenilalanina
e) [ ] aspartatul
392. Produsele finale de dezintoxicare a NH3:

a) [ ] glutamina
b) [ ] asparagina
c) [x] ureea
d) *x+ sărurile de amoniu
e) [ ] acidul uric
393. Putrefacţia aminoacizilor în intestin:

a) *x+ este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale
b) * + are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice
c) *x+ conduce la formarea atât a substanţelor toxice
d) * + alcoolii, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxice
e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice
394.Reactia chimica:
HC C CH2 CH COOH HC C CH2 CH2 + CO2

N NH N NH
NH2 NH2
a) [x] e alfa-decarboxilare
b) [ ] e omega-decarboxilare
c) *x+ este reacţia de formare a histaminei
d) [ + este reacţia de formare a serotoninei
e) * + produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
a) * + este reacţia de sinteză a triptaminei

b) * + este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior
c) * + produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac
d) *x+ produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoare
e) *x+ produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii
a) * + este reacţia de formare a histaminei

b) *x+ este reacţia de formare a serotoninei
c) * + e reacţia de decarboxilare a triptofanului
d) * + e reacţia de decarboxilare a tirozinei
e) *x+ produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
a) * + este reacţia de formare a histaminei

b) * + produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare
c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomac
d) *x+ produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţiei
e) *x+ produsul reacţiei este mediator în SNC
a) * + e reacţia de decarboxilare a tirozinei

b) * + e reacţia de decarboxilare a triptofanului
c) *x+ este reacţia de formare a dopaminei
d) * + este reacţia de formare a tiraminei
e) *x+ produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei
a) *x+ este reacţia de decarboxilare a 3,4-dioxifenilalaninei (DOPA)

b) [x] DOPA este precursorul melaninelor
c) *x+ este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromatici
d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-metildopa) contribuie la scăderea tensiunii
arteriale
e) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială
395. Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:

a) [x] fosforibozil-pirofosfat-sintetaza (PRPP-sintetaza) este enzimă alosterică
b) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică
c) * + AMP şi GMP activează PRPP-sintetaza
d) * + ATP şi GTP activează amidofosforiboziltransferaza
e) *x+ nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă enzimele reglatoare
Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:

a) * + GMP activează sinteza proprie
b) * + AMP activează sinteza proprie
c) *x+ AMP inhibă sinteza proprie şi sinteza inozinmonofosfatului (IMP)
d) *x+ GMP inhibă sinteza proprie şi sinteza IMP-lui
e) [x] ATP este utilizat la sinteza GMP-lui, iar GTP este utilizat la sinteza AMP-lui
397. Selectaţi compuşii chimici care participăla sinteza

nucleotidelor purinice:
a) [x] ribozo-5-fosfat
b) [x] glutamina
c) [ ] acidul glutamic
d) [ ] asparagina
e) [x] acidul aspartic
398. Selectaţi compuşii chimici care participăla sinteza nucleotidelor purinice:

a) [x] glicina
b) [ ] alanina
c) *x+ derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
399. Manifestările clinice ale gutei:

a) *x+ artrităgutoasă
b) [ ] xantoame cutanate
c) *x+ tofi gutoşi
d) *x+ nefrolitiază
e) * + litiazăbiliară

a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină+ 2ATP→citrulină+ 2ADP + 2H3PO4
b) *x+ carbamoilfosfat + ornitină →citrulină+ H3PO4
c) * + carbamoilfosfat + ornitină+ ATP→citrulină+ ADP + H3PO4
d) * + citrulină+ Asp + ATP →argininosuccinat + ADP + H3PO4
e) *x+ citrulină+ Asp + ATP →argininosuccinat + AMP + H4P2O7

a) *x+ argininosuccinat →arginină+ fumarat
b) [ ] argininosuccinat + H2O →arginină+ fumarat
c) [ ] argininosuccinat + ATP →arginină+ fumarat + AMP + H4P2O7
d) * + arginină →H2N-CO-NH2+ ornitină
e) *x+ arginină+ H2O →H2N-CO-NH2+ ornitină
402. Serotonina se sintetizeazădin:

a) * + histidină
b) [ ] glutamat
c) * + tirozină
d) * + fenilalanină
e) [x] triptofan
403. Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

a) *x+ are loc prin douăreacţii succesive
b) * + sursăde grupare amino pentru AMP este glutamina
c) * + sursăde grupare amino pentru AMP este oxaloacetatul
d) * + necesităconsum de energie sub formăde ATP
e) [x] procesul este activat de GTP
404. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în

sinteza ureei):
a) [ ] HCO3-+ NH4+ + ATP + H2O →carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
b) [x] HCO3-+ NH4+ + 2ATP + H2O →carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
d) * + enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) *x+ carbamoilfosfatsintetaza I este activatăde N-acetilglutamat
405. Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) - prima reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:

a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP →PRPP + ADP
b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP →PRPP + AMP
c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP →PRPP + AMP + H4P2O7
d) *x+ reacţia este catalizatăde enzima PRPP-sintetaza
e) [x] PRPP-sintetaza este enzimăalosterică şi este inhibatăde ATP şi GTP
406. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozilpirofosfat (PRPP) - a doua reacţie din sinteza nucleotidelor
purinice:
a) * + PRPP + Glu →fosforibozilamină+ alfa-cetoglutarat + H4P2O7
b) * + PRPP + Gln →fosforibozilamină+ Glu + AMP + H4P2O7
c) [x] PRPP + Gln →fosforibozilamină+ Glu + H4P2O7
d) *x+ reacţia este catalizatăde enzima amidofosforiboziltransferaza
e) *x+ amidofosforiboziltransferaza este enzimăalosterică şi este inhibatăde AMP şi GMP
407. Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

a) * + are loc prin patru reacţii succesive
b) *x+ sursăde grupare amino pentru GMP este glutamina
c) * + sursăde grupare amino pentru GMP este acidul aspartic
d) * + necesităconsum de energie sub formăde GTP
e) [x] procesul este activat de ATP
408. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea

carbamoilfosfatului):
a) * + pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizeazăo moleculăde ATP
b) * + sursăde grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniacul
c) *x+ sursăde grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) * + pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizeazăo legăturămacroergică

a) [x] HCO3-+ Gln+ 2ATP + H2O →carbamoilfosfat + Glu + 2ADP + H3PO4
b) [ ] HCO3-+ NH4+ + 2ATP + H2O →carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [ ] HCO3-+ NH4+ + ATP + H2O →carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
d) *x+ enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
410. Sursele atomilor inelului pirimidinic:

a) [ ] glicina
b) [x] acidul aspartic
c) * + derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] asparagina
411. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:

a) [x] reductivă
b) *x+ intramoleculară
c) *x+ hidrolitică
d) *x+ oxidativă
e) [ ] omega-dezaminare
412. Transaminarea aminoacizilor (TA):

a) [x] reprezintătransferul grupării -NH2de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid
b) *x+ este o etapăa transdezaminării aminoacizilor
c) [ ] este un proces ireversibil
d) * + Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
e) * + numai Gln, Asn şi Ala se supun TA
413. Transaminazele aminoacizilor:

a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor
b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile
c) * + toate transaminazele posedăspecificitate absolutăpentru substrat
d) * + specificitatea transaminazelor este determinatăde coenzimă
e) *x+ coenzimele transaminazelor sunt piridoxalfosfatul şi piridoxaminfosfatul
414. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizeazăaceste
reacţii:
a) [ ] Asp + H2O →oxaloacetat + NH3+ H2O aspartatdehidrataza
b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat →oxaloacetat + Glu aspartataminotransferaza
c) [ ] Asn + H2O →Asp + NH3 asparaginaza
d) [ ] Glu + NADP++ H2O →alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
e) [x] Glu + NAD++ H2O →alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
415. Transreaminarea aminoacizilor:

b) * + este o cale de sintezăa tuturor aminoacizilor
c) *x+ în prima etapăare loc aminarea reductivăa alfa-cetoglutaratului
d) *x+ în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid
e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizeazăNAD+
416. Ureogeneza:
a) *x+ are loc exclusiv în ficat
b) * + are loc în rinichi
c) [ ] este sinteza acidului uric
d) *x+ decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondrii
e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finalăa NH3
a) * + AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă
b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+
c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+
d) [x] la transportul AA participăNa+ ,K+ -АТP-aza
e) * + la transportul AA participăGTP-sintaza
418. Aminopeptidazele:
a) [ ] sunt endopeptidaze
b) * + posedăspecificitate absolutăde substrat
c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin
d) * + scindeazăaminoacizii de la capătul C-terminal
e) [x] sunt exopeptidaze
419. Bilanţul azotat echilibrat:

a) * + denotăcăcantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) * + aratăpredominarea proceselor de degradare a proteinelor faţăde cele de biosinteză
c) * + este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) *x+ este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) * + este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a trei
420. Bilanţul azotat negativ:

a) * + denotăcăcantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) *x+ denotăcăcantitatea azotului îngerat este mai micădecît a celui eliminat
c) * + este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) * + este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [x] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia
421. Bilanţul azotat pozitiv:

a) *x+ denotăcăcantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) * + aratăpredominarea proceselor de degradare a proteinelor faţăde cele de biosinteză
c) *x+ este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) * + este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) * + este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia
422. Carboxipeptidazele:
a) *x+ sunt secretate sub formăde zimogeni de pancreasul exocrin
b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
c) * + scindeazăaminoacizii de la capătul N-terminal
d) [x] sunt exopeptidaze
e) [ ] sunt endopeptidaze
423. Chimotripsina:
a) * + este secretatăde celulele principale ale mucoasei stomacale în formăde
chimotripsinogen inactiv
b) * + este secretatăde pancreasul exocrin în formăactivă
c) *x+ este o endopeptidază
d) * + activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas
e) *x+ activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin
proteoliza limitată

a) * + coenzimatică
b) *x+ catalitică
c) *x+ plastică
d) [x] de transport
e) *x+ imunologică

a) *x+ antigenică
b) [ ] genetică
c) *x+ contractilă
d) *x+ energetică
e) [x] reglatoare
426. Pepsina:
a) *x+ scindeazălegăturile peptidice la formarea cărora participăgrupările -NH2ale Phe, Tyr, Trp
b) * + acţioneazăasupra tuturor legăturilor peptidice
c) * + scindeazălegăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide
d) * + scindeazăproteinele pânăla aminoacizi liberi
e) *x+ este o endopeptidază
427. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:

a) [x] CO2
b) [x] NH3
c) [ ] CO
d) [x] H2O
e) [ ] acidul uric
428. Proprietăţile pepsinei:

a) *x+ pepsina este secretatăsub formăde pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale
e) *x+ activarea pepsinogenului constăîn scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (42 de
aminoacizi)

a) * + activeazătripsinogenul
b) * + activeazăchimotripsinogenul
c) *x+ сreează рНoptimal pentru acţiunea pepsinei
d) * + creează рНoptimal pentru acţiunea carboxipeptidazelor
e) *x+ denatureazăparţial proteinele alimentare

a) *x+ posedăacţiune antimicrobiană
b) [ ] este emulgator puternic
c) *x+ activeazătransformarea pepsinogenului în pepsină
d) * + inhibăsecreţia secretinei
e) * + stimuleazăformarea lactatului în stomac
431. Selectaţi aminoacizii semidispensabili:

a) [ ] asparagina
b) [x] histidina
c) [ ] glicina
d) [x] arginina
e) [ ] fenilalanina
432. Tripsina:
a) *x+ este secretatăsub formăde tripsinogen inactiv
b) * + este o aminopeptidază
c) * + este o carboxipeptidază
d) *x+ activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsinei
e) [x] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8
433. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:

a) *x+ sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor
b) * + toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide
d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi pânăla CO2 şi H2O
e) * + scindarea AA nu genereazăenergie
434. Valoarea biologicăa proteinelor este determinată

de aminoacizii indispensabili:
a) * + alanină
b) [x] triptofan
c) [ ] acid glutamic
d) [x] fenilalanină
e) * + serină
435. Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice:

a) [ ] inozina
b) [ ] hipoxantina
c) [ ] xantina
d) [x] acidul uric
e) [ ] urea
436. Activitate biologicăposedă:

b) [ ] prohormonul
a) * + este enzimăcitoplasmatică
b) * + genereazăinozitolfosfaţi
c) *x+ catalizeazăformarea AMPc din ATP
d) *x+ este inhibatăde proteina Gi
e) * + participăla sinteza ATP-lui

a) *x+ stimuleazăsecreţia gluco-, mineralocorticoizilor şi a hormonilor androgeni
b) * + amplificăsinteza glucagonului
c) * + acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
d) *x+ activeazătransformarea colesterolului în pregnenolonă
e) * + este un hormon de naturăsteroidică

a) *x+ sunt de naturăproteică
b) * + sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) * + acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
e) *x+ regleazăfuncţiile altor glande endocrine periferice

d) [x] tireotropina

a) [x] tireotropina
e) [ ] prolactina

a) * + se sintetizeazănumai în glandele sexuale
b) * + acţioneazăprin mecanismul membranaro-intracelular
c) * + sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) *x+ sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor
e) * + utilizeazăreceptori membranari
443. Hipocorticismul (boala Adison) se

caracterizeazăprin:
a) * + obezitate centripetă
b) * + hipertensiune arterială
c) *x+ scăderea conţinutului de Na+, Cl-şi creşterea K+ în sânge
444. Calcitonina:
a) [x] este sintetizatăde celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide
b) *x+ regleazăconcentraţia calciului şi a fosfaţilor
c) * + acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
d) * + hormon de naturăsteroidică
e) * + acţioneazăasupra intestinului, rinichilor şi a oaselor

b) *x+ derivaţi ai tirozinei
c) * + derivaţi ai treoninei
446. Clasificarea structuralăa hormonilor:

b) * + derivaţi ai fosfolipidelor
c) [x] steroizi
d) *x+ derivaţi ai aminoacizilor
e) * + derivaţi ai nucleotidelor
449. Corticosteroizii se utilizează:
a) *x+ în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartritănespecifică)
b) *x+ ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)
c) *x+ ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor
d) * + ca agenţi fibrinolitici
e) * + în calitate de hemostatice
450. Diabetul zaharat se caracterizeazăprin:

a) *x+ hiperglicemie şi glucozurie
b) *x+ hipercetonemie şi cetonurie
c) [ ] uremie
e) [ ] oligurie

a) * + accelereazălipoliza
b) *x+ inhibătrigliceridlipaza din ţesutul adipos
c) *x+ activeazălipoproteinlipaza
d) * + inhibăsinteza lipidelor
e) * + măreşte sinteza corpilor cetonic

a) * + faciliteazătransportul aminoacizilor în muşchi
b) *x+ stimuleazăbiosinteza proteinelor
c) * + determinăbilanţazotat negativ
d) * + inhibăbiosinteza proteinelor
e) * + stimuleazădegradarea proteinelor

a) *x+ stimuleazăproducerea ATP-ului
b) * + nu posedăacţiune calorigenă
d) * + posedăefect anabolic asupra glucidelor şi lipidelor (glucide, lipide)
e) *x+ intensificăcatabolismul proteinelor (bilanţazotat negativ)

a) *x+ regleazădiviziunea şi diferenţierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos şi scheletic
b) *x+ regleazămetabolismul oxidativ prin inducţia Na+/K+-ATP-azei
c) *x+ stimuleazăfosforilarea oxidativăîn mitocondrii şi utilizarea de O2
d) * + în concentraţii fiziologice posedăefect decuplant puternic
e) * + inhibăATP-sintaza

a) * + este localizatăîn citozol
b) * + scindeazăfosfolipidele membranare, generând prostaglandine
c) *x+ este activatăde proteina Gq
d) * + este activatăde hormonii steroidici
e) * + este inhibatăde cofeină

457. Glucagonul:
b) * + se sintetizeazăîn celulele insulare beta
c) *x+ se sintetizeazăîn celulele insulare alfa
d) *x+ este o polipeptidă
e) * + este un compus de naturăsteroidă
458. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestăprin:

a) [ ] obezitate
b) * + somnolenţă, memorie scăzută
c) *x+ creşterea temperaturii corpului
d) *x+ bilanţazotat negativ
e) [ ] bradicardie
459. Hiperparatiroidismul se manifestăprin:

a) * + hipocalcemie şi hiperfosfatemie
b) * + hipercalcemie şi hiperfosfatemie
c) *x+ hipercalcemie şi hipofosfatemie
d) *x+ excreţia sporităa calciului cu urina
e) *x+ osteoporoză
460. Hipofuncţia glandei tiroide la maturi (mixedemul) se manifestăprin:

a) [x] bradicardie
c) [ ] exoftalmie
d) * + staturăjoasă
461. Hipoparatiroidismului se caracterizeazăprin:

a) *x+ hipocalciemie şi hiperfosfatemie
b) * + hipercalciemie şi hiperfosfatemie
c) *x+ depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi
nervoase
d) * + mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
e) * + osteoporoză
462. Homeostazia extracelularăa calciului este

asiguratăde:
b) [x] calcitonină
c) * + vitaminele K şi E
e) [ ] tireotropina

a) * + sunt de naturăsteroidă
b) *x+ prezintăpeptide scurte
d) *x+ sunt liberinele şi statinele
e) *x+ regleazăsecreţia hormonilor adenohipofizari

a) * + se sintetizeazănumai în glandele sexuale
b) * + acţioneazăprin mecanismul membranaro-intracelular
d) *x+ sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor

b) [ ] tireotropina
d) [x] prolactina
466. Hormonii sunt:

a) *x+ substanţe biologice active
b) *x+ compuşi chimici cu specificitate înaltăde acţiune
c) * + sintetizaţi în sânge

b) [ ] prolactina
d) [ ] tireotropina

a) *x+ controleazăfuncţiile glandelor sexuale
b) * + se sintetizeazăîn foliculii ovarieni
c) *x+ promoveazădezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) * + inhibăspermatogeneza
e) * + este de naturăsteroidică

a) *x+ stimuleazăsinteza estrogenilor şi a progesteronei
b) * + promoveazădezvoltarea foliculilor ovarieni
c) * + stimuleazădezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
d) * + se sintetizeazăîn corpul galben
e) *x+ este o glicoproteină

a) *x+ transportul glucozei în ţesuturi
c) * + transformarea aminoacizilor în glucoză
d) *x+ utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
e) *x+ viteza sintezei transportorilor de glucoză(GLUT)
471. Insulina:
a) *x+ este produsăde celulele beta ale pancreasului
b) * + are acţiune hiperglicemiantă
c) * + este hormon de naturăsteroidă
d) *x+ conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30
resturi de aminoacizi
e) * + lanţurile A şi B sunt legate prin legături necovalente
472. Iodtironinele:
a) *x+ sunt derivaţi ai tirozinei
b) * + sunt sintetizaţi în glandele paratiroide
d) * + acţioneazăprin mecanismul membranaro-intracelular
e) * + regleazămetabolismul calciului şi al fosfaţilor
473. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a

hormonilor este caracteristic pentru:
a) [x] iodtironine
b) [ ] glucagon
c) * + adrenalină
d) [x] cortizol
e) * + calcitonină
474. Mecanismul membrano-intracelularde de

acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:
a) [ ] calcitriol
b) [x] glucagon
c) *x+ adrenalină
d) [ ] cortizol
e) [ ] aldosteron
475. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune

a hormonilor mediat de AMPc:
b) *x+ implicăactivarea proteinkinazelor A
d) * + reprezintăun mecanism de reglare a expresiei genelor
476. Oxitocina:
a) * + este de naturăsteroidică
b) *x+ exercităacţiune contractilăasupra uterului în travaliu
c) *x+ contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la
ejecţia laptelui
d) * + se mai numeşte hormon antidiuretic
e) * + se sintetizeazăîn foliculii ovarieni
477. Parathormonul:
a) * + este sintetizat în glanda tiroidă
c) *x+ se sintetizeazăsub formăde preprohormon
d) * + se sintetizeazăîn formăactivă
e) *x+ acţioneazăprin AMP cyclic
478. Prolactina:
a) * + se sintetizeazănumai în glandele mamare
b) * + este un hormon de naturăsteroidă
c) *x+ controleazăiniţierea şi întreţinerea lactaţiei
d) *x+ stimuleazădezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
e) * + regleazăfuncţia glandelor sexual
a) [x] activeazaadenilatciclaza
b) * + activeazăproteinkinazele
c) [x] reprezintăcomplexul alfa-GTP
e) * + este inactivatăde fosfodiesterază
480. Proteinele Gs:

b) * + sunt amplasate pe suprafaţa externăa membranei citoplasmatice
c) * + posedăun domeniu de legare cu proteinkinazele
e) * + catalizeazăsinteza AMPc
a) * + este inhibatăde adenilatciclază
b) *x+ este activatăde AMP ciclic
c) [x] catalizeazăreacţia de fosforilare a unor enzime reglatoare
d) * + este activatăde hormonii steroidici
e) * + este localizatăîn nucleu

e) [ ] lipoproteine
483. Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de

acţiune a hormonilor sunt corecte afirmaţiile:
a) *x+ receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol
d) [x] complexul hormon-receptor regleazăexpresia genelor
e) * + implicăactivarea proteinkinazelor

c) *x+ se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichi
d) *x+ sinteza calcitriolului este controlatăde parathormon
e) * + participăla reglarea concentraţiei plasmatice de sodiu şi potasiu

a) *x+ are loc în medulosuprarenale
b) * + are loc în cortexul suprarenal
c) * + succesiunea reacţiilor este: tirozină →noradrenalină →dopamină →adrenalină
d) [x] succesiunea reacţiilor este: tirozină →dopamină →noradrenalină →adrenalină
e) * + succesiunea reacţiilor este: tirozină →adrenalină →noradrenalină →dopamină
a) *x+ controlează funcţiile glandelor sexuale
c) *x+ FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) *+ FSH inhibă spermatogeneza
e) * + FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de testosteron.

a) *x+ sunt vasopresină şi oxitocină
c) *x+ prezintănonapeptide
d) * + se produc în lobul anterior al hipofizei
e) * + acţioneazăprin mecanismul citozolic nuclear
488.Referitor la mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt corecte afirmaţiile:

a) *x+ acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
b) * + stimuleazăactivitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli
c) * + stimuleazăactivitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc
d) *x+ utilizează receptori citozolici

a) * + insulina acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
b) *x+ mecanismul de acţiune a insulinei este o formăparticularăa celui
membrano-intracelular
c) *x+ receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2
d) * + subunitatea beta este extracelulară şi leagăinsulina
e) *x+ subunitatea beta posedăactivitate enzimatica de tip tirozinkinazică
490. Referitor la mecanismul membranarointracelular de acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol

(DAG) şi
inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmaţiile:
b) [ ] DAG şi IP3 se formeazăsub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
c) *x+ DAG şi IP3 se formeazăsub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-difosfat
d) * + DAG inhibăproteinkinazele C
491. Referitor la mecanismul membranarointracelular sunt corecte afirmaţiile:

a) *x+ receptorii sunt situaţi pe membrana plasmatică
b) * + hormonul serveşte drept mesager secundar
492. Referitor la mecanismul membranarointracelular sunt corecte afirmaţiile:

a) * + receptorii sunt situaţi în nucleu
b) * + hormonii pătrund în celulă
c) *x+ implicăformarea complexului hormon-receptor membranar
d) [ ] este caracteristic pentru hormonii steroidici
e) *x+ la transducţia mesajului hormonal participămesagerii secunzi
493.

a) * + receptorii βsunt cuplaţi cu proteina Gp şi determinăformarea diacilglicerolilor şi a inozitolfosfaţilor
b) * + toţi receptorii adrenergici sunt cuplaţi cu proteina Gs şi determinăcreşterea concentraţiei AMPc
c) * + receptorii α1 şi α2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" şi
determinăcreşterea de AMPc
d) *x+ receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi" şi determinăscăderea AMPc
e) *x+ receptorii α1 determinăcreşterea concentraţiei citoplasmatice de Ca2+
495. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei

aldosteronului sunt corecte afirmaţiile:
a) *x+ are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină
b) * + creşterea volemiei şi a concentraţiei de natriu stimuleazăsecreţia reninei
c) * + renina transformăangiotenzinogenul în angiotenzinăII
d) [x] enzima de conversie transformăangiotenzina I în angiotenzinăII
e) * + angiotenzina II inhibăsecreţia aldosteronului
496. Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte

afirmaţiile:
a) *x+ are loc prin iodurarea resturilor de tirozinădin componenţa
tireoglobulinei
b) * + are loc prin iodurarea resturilor de tirozinădin componenţa tironinei
d) *x+ pentru iodurarea tirozinei se utilizeazăiodul oxidat
e) *x+ oxidarea iodului şi iodurarea tirozinei sunt catalizate de peroxidază
Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei

iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:
a) *x+ are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a tireotropinei
b) * + nivelul scăzut de T3
plasmatic inhibăsinteza tireotropinei
c) [ ] tireotropina inhibăsecreţia iodtironinelor
d) * + în cazul unui conţinut scăzut de iod se sintetizeazăpreponderent T4
e) *x+ glanda tiroidăposedămecanisme de autoreglare independente de tireotropină
497. Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt

a) *x+ pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidici
b) * + sinteza hormonilor steroidici nu se reglează
c) * + toţi hormonii de naturăsteroidicăse sintetizeazădoar în suprarenale
d) * + cortizolul se sintetizeazăîn foliculii ovarieni
e) * + progesterona se sintetizeazăîn cortexul suprarenal
498. Referitor la vasopresinăsunt corecte afirmaţiile:

a) *x+ se mai numeşte hormon antidiuretic
b) *x+ menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular
c) * + în insuficienţa de vasopresinăse dezvoltădiabetul steroid
d) *x+ ţesutul-ţintăpentru vasopresinăeste rinichiul - epiteliul tubilor contorţi
distali şi colectori
e) * + se sintetizeazăîn suprarenale

a) *x+ în stări de stres are loc stimularea secreţiei de corticoliberină şi corticotropină
b) * + sinteza maximalăde cortizol are loc seara
c) * + corticotropina inhibăsinteza şi secreţia de cortizol
d) [x] nivelul plasmatic al cortizolului suferăvariaţii diurne (ritm circadian)
e) * + secreţia de cortizol este dependentăde concentraţia natriului şi a potasiului
500. Secreţia de insulinăeste activatăde:
a) *x+ glucoză
b) *x+ fructoză, manoză
c) * + somatostatină
d) [ ] serotonină
e) * + adrenalină
501.Androgenii:
a) [x] reprezentatul cardinal este testosteronul
b) [ ] principalul androgen este androsteronul
c) * + se depozitează în celule după sinteză
d) * + sunt transportaţi în sânge în stare liberă
e) *x+ sunt transportaţi de o globulină sanguină specifică
Androgenii:
a) [x] sunt C19 steroizi
b) *x + se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testicule
c) * + hormonul luteinizant micşorează secreţia testosteronului
d) * + circulă în plasmă în formă liberă (98%)
e) [] fracţiunea legată de proteine este biologic activă
Androgenii – efecte metabolice:

a) *x+ activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile ţintă, stimulînd sinteza proteinelor
b) * + inhibă sinteza proteinelor în ţesuturile ţintă şi induc bilanţ azotat negativ
c) * x+ majorează sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
d) *x+ stimulează mineralizarea ţesutului osos
e) *+ provoacă hiperglicemie
Androgenii – efecte fiziologice:

a) *x+ asigură spermatogeneza
b) * + nu determină particularităţile sexuale secundare
c) *x +contribuie la dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţi
d) *x+ rol anabolizant în dezvoltarea scheletului şi a muşchilor
e) *+ inhibă spermatogeneza

a) [ ] stimuleazăabsorbţia calciului şi a fosfaţilor din intestin
b) * + inhibăreabsorbţia calciului şi a fosfaţilor în rinichi
c) * + acţioneazăprin intermediul calcitriolului
d) *x+ sporeşte depozitarea de Ca2+şi fosfat în oase
e) *x+ micşoreazăconcentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă

b) * + stimularea secreţiei de insulină
d) * + micşorarea tensiunii arteriale

a) *x+ favorizeazăsinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect
anabolic)
b) * + sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor (efect catabolic)
c) *x+ exercităacţiuni mitogene: influenţeazăcreşterea fetală, diferenţierea
celulară, procesele de regenerare
d) * + regleazăsinteza ATP-lui şi producerea căldurii
e) * + regleazăconcentraţia calciului şi a fosfaţilor

a) *x+ stimuleazăsinteza proteinelor în ţesuturi
b) * + inhibătranscrierea şi translaţia
c) *x+ determinăbilanţazotat pozitiv
d) * + inhibălipoliza
e) * + inhibăgluconeogeneza
514. Selectaţi hormonii care se sintetizeazăîn

cortexul suprarenal:
a) [x] cortizolul
b) [ ] adrenalina
d) [ ] progesterona
e) [x] aldosteronul

b) [ ] vasopresina
c) [ ] oxitocina
e) [ ] tireotropina

a) [x] AMP-ciclic
b) [ ] GTP
c) [x] Ca2+
d) [ ] CMPc
e) *x+ inozitolfosfaţii
517. indromul Cushing:

a) * + este cauzat de hiposecreţia glucocorticoizilor
b) *x+ se caracterizeazăprin obezitate centripetă
c) [ ] se manifestăprin hipotensiune arterială
d) * + este însoţit de diabet insipid
e) * + se caracterizeazăprin hipoglicemie

a) * + celulele insulare alfa produc şi secretăinsulina
b) * + celulele insulare beta produc şi secretăglucagonul
c) *x+ celulele insulare D produc şi secretăsomatostatina
d) * + peptida C este sintetizatăde celulele C
e) *x+ polipeptida pancreaticăeste sintetizatăde celulele F

a) *x+ acţioneazăprin intermediul somatomedinelor
b) * + inhibăprocesele anabolice
c) *x+ controleazăcreşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi
e) * + acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
d) * + corticostatină
e) * + tireostatină
d) *x+ conţine peste 100 de resturi de tirozină

a) *x+ acţioneazăprin intermediul AMP ciclic
b) *x+ activeazasinteza şi secreţia iodtironinelor
e) * + este sintetizatăîn glanda tiroidă

a) *x+ globulina fixatoare de tiroxină(TBG)
b) *x+ prealbumina fixatoare de tiroxină(TBPA)
c) [x] albumine
d) [ ] fibrinogen
e) * + hemoglobină
524. Acidoza metabolicăeste cauzatăde:

a) [x] cetonemie
b) * + voma intensă
c) [x] hipoxie
e) * + hiperventilaţie pulmonară
525. Acidoza metabolicăeste prezentăîn:

d) *x+ inaniţie
e) [ ] obezitate
526. Acidoza respiratorie este cauzatăde:

a) * + hiperventilaţie pulmonară
b) *x+ hipoventilaţie pulmonară
c) * + vomăintensă
d) [ ] cetonemie
527. Acidoza respiratorie este prezentăîn:

a) *x+ astm bronşic
b) * + inaniţie
e) * + inaniţie

a) *x+ acizi graşi
b) [ ] lipoproteine
c) [x] bilirubina
d) [ ] glucoza
e) [ ] uree


c) * + se sintetizeazăîn sânge
d) *x+ menţin presiunea oncotică
e) * + sunt proteine cu structurăcuaternară

a) * + se sintetizeazăîn ţesutul muscular
b) *x+ conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici
c) *x+ leagă şi reţin în sânge cationii
d) * + leagă şi reţin în sânge anionii
e) [ ] la electroforezăse separăîn fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
532. Alcaloza metabolicăeste cauzatăde:

a) [ ] cetonemie
b) [ ] hipoxie
d) *x+ vomăintensă
e) * + hiperventilaţie pulmonară
533. Alcaloza respiratorie este cauzatăde:

b) * + hipoventilaţie pulmonară
c) * + vomăintensă
d) [ ] cetonemie

a) *x+ micşorarea eliminării renale a produselor azotate
d) * + catabolismul intens al lipidelor de rezervă
e) * + sintezăexcesivăde glycogen

a) * + se conţine doar în formăionizată
b) *x+ se conţine preponderent în plasmă
c) [x] Ca++ionizat constituie 50% din cantitatea totală
d) [x] Ca++legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală
e) * + este prezent în plasmădoar în formăliberă
536. Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este

determinatăde:
a) * + fenilalanină şi tirozină
b) *x+ histidină
c) * + serină şi treonină
d) * + prolină şi hidroxiprolină
e) * + metionină şi cisteină
537. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice

este determinatăde:
c) * + serină şi treonină
d) * + prolină şi hidroxiprolină
e) * + metionină şi cisteină
538. Clasificarea funcţionalăa enzimelor plasmatice:

a) [x] secretorii
c) [ ] anabolice
e) [ ] catabolice

a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina
540. Fibrinogenul:
a) *x+ fibrinogenul este sintetizat în ficat
b) [ ] constădin 6 lanţuri polipeptidice identice
c) * + se activeazăîn ficat
d) *x+ este transformat în fibrinăde către trombină
e) * + necesităvitamina K pentru sinteza sa
541. Fibrinolizina:
a) * + împiedicăformarea trombilor
b) *x+ dizolvătrombii deja formaţi
c) *x+ hidrolizeazămoleculele de fibrinădin componenţa trombilor
d) * + inactiveazătrombina
e) * + inhibăsinteza fibrinogenului

a) *x+ ficatul asigurănivelul constant al glucozei în sânge
b) * + glicogenoliza hepaticăse intensificăîn perioadele postprandiale
c) *x+ glicogenoliza hepaticăse intensificăîn inaniţie
d) * + glicogenogeneza se intensificăîn inaniţie
e) * + gluconeogeneza se activeazăîn perioadele postprandiale
Ficatul şi metabolismul glucidelor:
a) *x+ în ficat excesul de glucide este transformat în lipide
b) * + în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucide
c) * + în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul glicogenolizei
d) *x+ în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi gluconeogenezei
e) * + în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei

a) *x+ ficatul reprezintăsediul de sintezăa ureei
b) * + sinteza proteinelor în ficat este redusă
c) *x+ ficatul este sediul de sintezăa fibrinogenului, protrombinei
d) * + ficatul nu este sursăde enzime plasmatice
e) * + în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în protein
544. Fierul:
a) * + se conţine preponderent în plasmă
c) [x] se absoarbe în intestin sub formăde Fe++
d) * + este absorbit în intestin sub formăde Fe+++
e) [ ] Fe+++este transportat de apoferitina

a) *x+ dizolvat în plasmăc


e) [ ] de transport

b) *x+ reprezintăo clasăeterogenăde proteine
c) [x] la electroforezăse separăîn fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
d) * + îndeplinesc doar funcţie de transport
e) * + îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice
a) * + reprezintăcreşterea conţinutului proteinelor musculare
b) *x+ reprezintăcreşterea conţinutului proteinelor plasmatice
c) * + este caracteristicăpentru ciroza hepatică
d) * + este caracteristicăpentru glomerulonefrite
e) *x+ poate fi prezentăîn deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomăintensăetc.)
550. Hipokaliemia:
a) * + se dezvoltăîn hiporfuncţia cortexului suprarenal
b) *x+ se dezvoltăîn hiperaldosteronism
c) * + se dezvoltăîn hipoparatiroidie
d) *x+ este însoţităde dereglări ale funcţiei cardiace
e) * + conduce la osteoporoză
a) * + reprezintămicşorarea concentraţiei proteinelor musculare
b) * + este însoţităde retenţie de apăîn patul sangvin
c) *x+ este caracteristicăpentru ciroza hepatică
d) *x+ este caracteristicăpentru glomerulonefrite
e) * + poate fi prezentăîn deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă
intensăetc.)
552. Hipoxiile:
a) *x+ reprezintămicşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi
b) * + reprezintămicşorarea conţinutului de oxigen în sânge
c) *x+ pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat
553. La coagularea sângelui participă(suplimentar

factorilor plasmatici):
b) [x] serotonina
554. La coagularea sângelui participă(suplimentar

factorilor plasmatici):
b) [x] ATP-ul
d) [x] calicreinele

556. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui

participă:

a) *x+ hipocalcemia este prezentăîn rahitism
b) * + hipocalcemia este determinatăde hiperparatiroidism
d) * + hipercalcemia este însoţităde tetanie
e) * + hipocalcemia este însoţităde retenţie de apă
a) * + conţine o moleculăde oxigen (O2)
b) [ ] O2 se leagăla Fe3+al hemului
c) [x] O2 se leagăla Fe2+al hemului
d) [ ] O2 se leagăla partea proteicăa hemoglobinei
e) [ ] O2 se leagăla inelul tetrapirolic al hemului
559. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea

trombului):
a) * + are loc sub acţiunea trombinei
b) *x+ necesităprezenţa factorului XIII
c) * + are loc sub acţiunea heparinei
d) *x+ necesităprezenţa ATP-lui
e) * + necesităprezenţa vitaminei K

a) *x+ menţin presiunea oncotică
b) *x+ transportăhormoni, metale, vitamine
c) * + nu participăîn coagularea sângelui
d) * + în normăsunt în concentraţie de 20-30 g/L
e) [ ] nu participa la mentinerea pH-ului
561. Protrombina:
b) *x+ este factor al coagulării
c) * + este sintetizatăîn sânge
d) *x+ sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activeazăîn trombină
e) * + nu necesităvitamina K pentru sinteza sa

a) * + participăla sinteza fibrinogenului
b) *x+ participăla sinteza protrombinei
c) * + participăla activarea fibrinogenului
d) * + este necesarăpentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)
e) *x+ este necesarăpentru carboxilarea Glu cu formarea gamacarboxiglutamatului
563. Schimbul de O2 şi CO2(selectaţi reacţiile care au loc la nivelul plămânilor):

a) [x] HHb + O2→HHbO2
b) * + KHb + O2→KHbO2
c) *x+ HHbO2+ KHCO3 →KHbO2+ H2CO3
d) [ ] KHbO2+ H2CO3 →HHbO2+ KHCO3
e) [x] H2CO3 →CO2 +H2O
564. Schimbul de O2 şi CO2(selectaţi reacţiile care au loc la nivelul ţesuturilor):

a) [ ] HHbO2→HHb + O2
b) [x] KHbO2→KHb + O2
c) [x] CO2 +H2O →H2CO3
d) [x] KHb + H2CO3 →HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 →KHb + H2CO3

a) [x] glucoza
b) [x] colesterolul
c) [ ] sodiul
d) [ ] potasiul
e) [ ] fierul

a) [ ] calciul
b) [x] proteinele
c) [ ] apa
d) [ ] magneziul
e) [x] urea

b) [x] leucocitele
c) [x] eritrocitele
d) [ ] micelele

a) [ ] globulinele
b) [x] trombocitele
c) [ ] albuminele
d) [x] limfocitele

a) [ ] amilaza
b) [x] histidaza
570. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor

scheletici:
e) [ ] arginaza

c) [ ] aldolaza B
d) [x] LDH1, LDH2
e) [ ] LDH5, LDH4
a) [ ] lipaza
c) [ ] tripsina
d) [ ] renina
e) [x] lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5

574. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţăde oxigen (O2) :

a) * + micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) *x+ mărirea pH-ului
c) * + creşterea temperaturii
d) *x+ micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) * + micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
575. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţăde oxigen (O2) :

a) *x+ micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) *x+ micşorarea pH-ului
c) * + micşorarea temperaturii
d) *x+ mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) * + creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
576. Selectaţi factorii coagulării sângelui care

participăatât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilicăA
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilicăB

e) [ ] factorul XII – Hageman

e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilicăB
579. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă

doar în calea extrinsecă:

participădoar în calea intrinsecă:
a) [x] factorul VIII - globulina antihemofilicăA
e) [x] factorul IX - globulina antihemofilicăB

a) [ ] heparina
c) [ ] transferina

a) * + globulina antihemofilicăA
d) * + globulina antihemofilicăB
e) [ ] heparina
583. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiazăcalea extrinsecă:

a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilicăA
584. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui

care iniţiazăcalea intrinsecă:
b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilicăA
e) [ ] factorul XIII - stabilizator de fibrin

a) [ ] heparina
c) [ ] transferina

a) *x+ participăla menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)
b) * + nu participăla menţinerea echilibrului hidro-salin
c) * + participăla fagocitoză
d) *x+ reprezintăo rezervăde aminoacizi
e) * + transportăoxigenul

a) [x] de transport
b) *x+ homeostatică
c) [ ] energetică
d) * + catabolică
e) [ ] anabolica
588. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează

atât în plasmă, cât şi în eritrocite:
a) [x] bicarbonat
b) [x] fosfat
c) [ ] proteic
d) [ ] hemoglobinic

doar în eritrocite:
a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [ ] proteic
d) [x] hemoglobinic

doar în plasmă:
a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [x] proteic
d) [ ] hemoglobinic

c) [x] heparina
d) [ ] vitamina K
e) [ + proteina C reactivă

a) *x+ derivaţii cumarinei
c) [ ] malatul
d) [x] citratul
e) [ ] protrombina

a) [x] ureea
b) [ ] fibrinogenul
d) [x] acidul uric
e) [ ] colesterolul

a) *x+ creatină
b) [ ] albuminele
d) [x] aminoacizii
e) [ ] globulinele

a) [x] colesterolul
c) [ ] ureea
d) [ ] bilirubina
e) [ ] acidul uric

a) [x] glucoza
c) [ ] creatina
d) [ ] creatinina
e) [ ] indicanul

a) [ ] O2 se transportăpreponderent în formădizolvată
b) [x] O2 se transportăpreponderent în formăde oxihemoglobină
c) [ ] metxemoglobina este principala formăde transport al O2
d) *x+ O2 se leagăla Fe2+al hemului
e) [ ] O2 se leagăla subunităţile proteice ale hemoglobinei
598. Trombina:
a) * + este sintetizată în formăactivă
b) *x+ este sintetizată în formăde protrombinăneactivă
c) *x+ transformă fibrinogenul în fibrină
d) * + transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer
e) * + stabilizează fibrina
599.Care afirmatie caracterizeaza colagenul?

a) [ ] este principala proteina intracelulara
b) [ ] constituie 55% din proteinele umane
c) * + predomina оn bacterii
d) * + оn cantitati mari este prezenta оn organele parenchimatoase
e) *x+ este principala proteina a oaselor єi dintilor
600. Care din compusii de mai jos este constituent al glucozaminoglicanilor?

- mucopolizaharide
- acid hialuronic
- condroitin sulfati
- dermatan sulfati
- heparina
- component glucidica a glicoproteinelor
601. Care din enzimele enumerate sunt markeri ai starii functionale a tesutului osos?
602. Care din teoriile mentionate este o teorie a patogeniei cariei?
- teoria fizico-chimica
- teoria chimico-parazitara
603. Care este compozitia sumara a apatitei?

1. Ca9.48Mg0.18Na0.11(PO4)5.67)(CO3)0.45OH1.54 x0.46 H2O
2.Ca10-x-y(HPO4)v(PO4)6-x(CO3)w(OH)2-x-y
3.Ca8.68(HPO4)0.16(CO3)0.54(PO4)5.62OH0.1
604. Care este cota substantelor minerale in smalt?

a) [ ] cantitatea medie - 95%
b) [x] smalt - 96%
c) [x] dentina - 69%
d) [x] cement - 46%
e) [x] pulpa - 7%
605. Care este rolul citratului in homeostazia tesutului osos?

a) * + este reglator al biosintezei colagenului оn tesuturile dentare
b) * + influenteaza starea țesuturilor moi ale cavitații orale
c) *x+ оn concentratii mici stimuleaza coprecipitarea fosfatului de calciu
d) * + оn concentratii medii accelereaza formarea cristalelor de apatita
e) *x+ оn concentratii mari solubilizeaza apatita
606. Care este volumul mediu diurn de saliva?

- 500-700 ml
607. Care sunt etapele formarii placii dentare?

1.Transportul initial al microorganismelor spre suprafata dentara
2.Adsorbtia initiala reversibila a microorganismelor
3.Fixarea stabile ireversibila a microorganismelor
4.Colonizarea si formarea biofilmului
608. Care sunt glandele salivare majore?

- parotid
- sublinguala
- submaxilara
609. Care sunt particularitatile biosintezei colagenului?

a) * + are loc оn 20 de etape
b) [ ] intracelular are loc biosinteza lanturilor polipeptidice primare,
modificarea aminoacizilor єi glicozilarea
c) [x] intracelular se formeaza protropocolagenul
d) [ ] protropocolagenul reprezinta forma neglicozilata a tropocolagenului
e) [x] protropocolagenul are secvente suplimentare neоmpletite la capetele
N- єi C-terminale
a) [x] la biosinteza se utilizeaza 20 de aminoacizi

b) [ ] la biosinteza participa hidroxiprolina, hidroxilizina, alizina, acidul gcarboxiglutamic
c) [x] se sintetizeaza catene polipeptidice primare analogice de mai multe tipuri - a1,
a2,a3 etc.
d) [x] lanturile polipeptidice au lungimea deosebit de mare (1000-1100 resturi de
aminoacizi)
e) [ ] sinteza catenelor are loc lent
610. Care sunt particularitatile structurii primare a colagenului?
a) [ ] este o catena polipeptidica liniara
b) [ ] catenele primare contin cca 300 resturi de aminoacizi
c) *x+ catena reprezinta o linie frвnta, datorita inelelor prolinei єi
hidroxiprolinei
d) *x+ este stabilizata de legaturi peptidice obiєnute єi atipice
e) [ ] legatura peptidica atipica este formata de grupele a-carboxil ale prolinei єi
hidroxiprolinei
611. Care sunt principalii glicozaminoglicani din component proteoglicanilor tesutului osos?
- condroitin-4-sulfat
- condroitin-6-sulfat
- keratin sulfan
- acid hialuronic
-heparina
- heparan-sulfatul
612. Care sunt proteinele principale ale matricei extracelulare a tesutului conjunctiv?
Proteinele fibrilare: -colagen
-elastina
613. Ce acizi organici sunt implicate major in remodelarea tesutului osos?

- acid citric
- acid lactic
614. Ce afirmatie caracterizeaza alfa-amilaza salivara?

a) [ ] este principala enzima a digestiei glucidelor la om
b) * + este o hidrolaza єi b-glicozidaza
c) * + scindeaza amidonul, glicogenul și celuloza
d) [x] poseda specificitate fata de legaturile a-1,4-O-glicozidice
e) [x] este produsa de glandele salivare
a) [x] face parte din clasa hidrolazelor

c) [x] NaCl este activator єi nu modifica structura primara a substratului
d) [ ] NaCl provoaca denaturarea enzimei
e) [ ] la activare se modifica structura primara a enzimei
615. Ce afirmatie caracterizeaza etapa de resorbtie a osului din cadrul procesului de remodelare osoasa?
- reglata de parathormonul si calcitonina
- responsabil : osteoclastul
616. Ce afirmatii caracterizeaza compozitia chimica a salivei?

- H2O-99.5%
- reziduu uscat-0.5%
617. Ce afirmatii caracterizeaza fluoroza?

- solubilitatea apatitei
- fluorul in apa potabila atinge 14 mg\l
618. Ce afirmatii caracterizeaza lizocimul?

a) [x] este o hidrolaza
b) [x] este o glicozidaza
c) [ ] scindeaza lipoproteinele membranelor bacteriene
d) [ ] participa la digestia glucidelor alimentare
e) [x] exercita actiune protectoare antihemoragica
f) [x] exercita actiune protectoare antimicrobiana.
619. Ce afirmatii caracterizeaza mucinaza?

a) [ ] sintetizeaza mucina;
b) [x] este o hidrolaza;
c) [ ] este o a-glicozidaza;
d) [ ] scindeaza resturile glucozei din acidul mucoitin-sulfuric;
e) *x+ asigura inlaturarea moleculilor uzate ale mucinei єi reinnoirea lor.
620. Ce afirmatii caracterizeaza procesul de biosinteza a colagenului?

a) * + are loc оn 20 de etape
b) [ ] intracelular are loc biosinteza lanturilor polipeptidice primare,
modificarea aminoacizilor єi glicozilarea
c) [x] intracelular se formeaza protropocolagenul
d) [ ] protropocolagenul reprezinta forma neglicozilata a tropocolagenului
e) *x+ protropocolagenul are secvente suplimentare neоmpletite la capetele
N- єi C-terminale
621. Ce afirmatii sunt corecte referitor la fluorul din tesuturile dentare?

a) [x] cantitatea depinde de aportul alimentar
b) * + la continut normal оn apa se formeaza fluorura de calciu
c) [ ] fluorapatita este cea mai putin stabila forma a apatitei
d) * + la continut sporit оn apa se formeaza fluorapatita
e) *x+ la continut sporit оn apa se dezvolta fluoroza
622. Ce compusi minerali NU se regasesc in saliva in conditii fiziologice?

a) * + amoniacul єi ureea
b) [ ] acidul uric
c) [x] bilirubina
d) [ ] aminoacizii liberi
e) [ ] colina
a) [ ] glucoza
b) [ ] acizii organici
c) * + colesterolul єi fosfolipidele
d) [ ] vitaminele
e) [x] heparina
a) [ ] vitaminele grupei B (B1, B2, B6)

b) * + acidul nicotinic єi nicotinamida
c) [x] acizii ascorbic, pantotenic, folic
d) [ ] biotina
e) [x] toate vitaminele liposolubile
623. Ce conditii sunt necesare pentru a avea loc mineralizarea tesutului osos?
a) [x] acumularea cantitatii suficiente de fosfati
b) [x] acumularea cantitatii suficiente de calciu
c) [ ] acumularea cantitatii suficiente de magneziu
d) [x] crearea pH optim
e) [ ] pH-ul optim este slab acid (6,8)
624. Ce factori influenteaza transformarea placii dentare in tartru?
a) * + este corelata cu scaderea cantitatii proteinelor оn placa
b) *x+ este asociata cu creєterea cantitatii proteinelor оn placa
c) * + este favorizata de concentratia mare a glucidelor оn saliva
d) *x+ este favorizata de concentratia mare de NH3 оn saliva єi placa
e) [ ] este stimulata de pH acid
625. Ce forme majore ale fosfatilor de calciu sunt prezente in tesuturi dentare dure?
a) [ ] CaHPO4
b) [x] Ca3(PO4)2
c) [x] Ca8H2(PO4)6x5H2O
d) [x] Ca(Ca3(PO4)2)3(OH)2
e) [x] Ca10(PO4)6(OH)2
626. Ce functii indeplinesc proteoglicanii tesutului conjunctiv?

a) [x] fixeaza єi depoziteaza cationi (Ca2+, Na+, K+)
b) [x] fixeaza apa
c) [x+ confera tesuturilor elasticitate єi rezistenta la comprimare
d) [x+ servesc drept lubrefianti оn articulatii
e) [ ] regleaza fluiditatea tisulara
627. Ce functii indeplineste tesutul conjunctiv?

a) [x] biomecanica
b) [ ] de eliminare
c) [x] de protectie
d) [x] de depozitare
e) [ ] de mentinere a echilibrului hidrosalin
628. Ce particularitate structural este specifica pentru Gla-proteinele osoase?

- proteine derivate din cele serice
- contin acid carboxiglutamic
629. Ce particularitati structurale caracterizeaza cristalele de hidroxiapatita?

a) [x] sunt prisme ce au la baza un hexagon
b) [x] fiecare prisma este alcatuita din 3 celule elementare
c) [x] celula elementara este o prisma cu baza rombica
d) [ ] laturile rombului nu sunt egale
e) [x] o celula elementara contine o molecula de apatita
630. Ce particularitati structurale sunt caracteristice pentru colagen?

a) [x] unitatile de tropocolagen se asambleaza оn microfbrile, fibrile єi fibre
b) *x+ unitatile de tropocolagen se unesc prin legaturi covalente оncruciєate
c) [x+ legaturile covalente оncruciєate se formeaza оntre radicalii
lizinei, hidroxilizinei si alizina
d) [ ] legaturile covalente оncruciєate sunt nestabile, slabe єi uєor se
distrug
e) * + оn microfibrile unitatile tropocolagenice sunt deplasate una fata de alta cu
1/5 din lungime
631. Ce particularitati sunt caracteristice compozitiei aminoacidice a colagenului?

a) [x] contine: 33% - glu; 25% - pro єi hyp; 10% - ala
b) [x] contine: lizina, 5-hidroxilizina, alizina cca 14%
c) [ ] contine: 4- єi 5-hidroxiprolina
d) * + contine: acid δ-carboxiglutamic
e) * + practic nu contine: cistina, cisteina єi metionina
f) [x] contine: acid gama-carboxiglutamic
632. Ce proces este parte a mecanismului aparitiei si dezvoltarii cariei?

1.Producerea acizilor organici
2.Difuzuia acizilor in smalt, dentina, cement si solubilitate partiala a cristalelor de hidroxiapatita
3.Efluxul substantelor minerale (Ca si Pi)
4.Remineralizarea
5.Expunerea substantelor organice
633. Ce proprietati fizico-chimice poseda colagenul?

a) * + este o proteina solubila atвt оn solventi organici, cвt єi оn apa
b) *x+ оn solutii se tumefiaza
c) [x] poseda rezistenta considerabila la tractie
d) [x] este termostabila
e) * + proprietatile sunt conferite de prezenta cisteinei єi glicinei
634. Ce proprietati generale sunt caracteristice glucozaminoglicanilor?

- catene mari neramificate ,compuse din elemente dizaharidice repetabile
- se contine N-acetilglucozamina sau N-acetilgalactozamina
- grupa carboxil sau sulfat aprovizioneaza cu sarcina electrica negative mare
635. Ce substanta NU influenteaza metabolismul tesutului osos?
636. Ce substante produse de bacteriile placii pot afecta parodontiul?

a) [x] enzimele lizozomale
b)> [x] histamina
c) [x] prostaglandinele
d) [ ] prostaciclina
e) [ ] complexele imune circulante
637. Colagenoliza –selectati afirmatiile corecte:

a) [x] colagenoliza are menirea de a reinnoi moleculele de colagen
"imbatranite" sau deteriorate
b) * + colagenul nu se scindeaza, conservвndu-se toate moleculele produse
c) *x+ ritmul reоnnoirii colagenului este acelaєi оn toate tesuturile
d) * + cel mai lent se reоnnoieєte colagenul оn organele
parenchimatoase
e) [ ] enzimele catabolismului colagenului sunt glicozidaze
638. Selectati afirmatiile ce caracterizeaza biosinteza colagenului:

a) [ ] are loc intracelular
b) [ ] maturizarea protropocolagenului are loc prin asocierea subunitatilor
c) [x] procolagen-N- єi -C-peptidazele scindeaza fragmentele
neоmpletite
d) [x] tropocolagenul este unitatea structurala a colagenului
e) * + tropocolagenul este unitatea structurala a colagenului єi elastinei
639. Selectati afirmatiile corecte referitor la dereglarile hidroxilarii Pro si Lys din colagen:
a) [x] pot fi determinate de carenta vit.C - scorbut
b) [ ] pot fi determinate de carenta Fe2+ - homosideroza
c) [ ] pot fi determinate de carenta enzimei prolil oxidaza - sindromul Ehlers-Danlos
d) *x+ оn scorbut enzima prolil hidroxilaza este mai putin activa deoarece
nu este suficienta vit.C pentru a mentine fierul оn starea redusa (Fe2+)
e) *x+ scorbutul se manifesta prin diminuarea rezistentei colagenului (creєterea
mobilitatii dintilor, creєterea fragilitatii capilarelor)
640. Selectati afirmatiile corecte referitor la particularitatile structurii elastinei:

a) [ ] unitatea structurala a elastinei este tropoelastina
b) [ ] elastina matura se formeaza din 4 molecule de proelastina
c) [x] lanturile elastinei unite covalent formeaza agregate
d) [x] la formarea agregatelor se pot оntre ele uni 2,3 sau 4 molecule
de elastina
e) *x+ structura covalenta ce leaga catenele elastinei se numeєte desmozina
sau izodesmozina
641. Selectati afirmatiile corecte referitor la structura secundara a colagenului:

a) [x] este a-spirala colagenica
b) [ ] este rasucita spre dreapta
c) *x+ o spira contine 3,3 resturi de aminoacizi єi are 0,93 nm
d) [ ] este stabilizata de legaturi de hidrogen
e) [x] este stabilizata de interactiunile sterice dintre inelele Pro si Hyp
642. Selectati afirmatiile corecte referitor la substantele organice ale tartrului dentar:
- proteine
- polizaharide complexe
- aminoacizi
- acizi grasi
- fosfolipide
- colesterol
643. Selectati afirmatiile corecte referitor la tipurile de colagen:

a) [ ] exista cca 12 tipuri de colagen
b) [ ] diviziunea tipurilor colagenului se bazeaza pe configuratie
c) * + toate tipurile sunt formate din 3 forme de catene primare: a1, a2 єi a3
d) *x+ оn oase єi dinti predomina tipul I
e) *x+ colagenul tip I are compozitia *a1(I)+2·*a2(I)+
644. Selectati afirmatiile corecte referitor la tropocolagen (TC):

- unitatea structurala de baza a colagenului
645. Selectati cauzele fiziologice ale hipersalivatiei sau ptialismului sau sialoreei:
- eruptia dintilor
- graviditatea (I-II semestru)
- menstruatia
- stimulate reflector (miros, gust, masticatie)
646. Selectati cauzele hiposalivatiei sau hipoptialismului:

Fiziologice | Patologice
-varsta |-medicamente (cca 400)
-sexul |- radioterapia regiunii capului si gatului
-masa corpului |-afectiuni sistemice
-perioada zilei |
-anotimpul |
647.Selectati compusii minerali majori ai fazei minerale a tesutului osos:

a) [ ] fosfatul monoacid de calciu
b) [x] fosfatul tricalcic
c) [ ] carbonatul de calciu
d) [ ] lactatul єi citratul de calciu
e) [x] apatite
648. Selectati enzimele salivare:

- alfa-amilaza salivara
- lizocimul
- anhidraza carbonica VI
- lactoperoxidaza
- ureaza
- pirofosfataza
- fosfataza acida
- hialuronidaza
- beta-glucuronidaza
- colinesteraza
- ribonucleaza
649. Selectati forma speciala a tesutului conjunctiv:

a) [x] dentina
b) [ ] tesut adipos
650. Selectati particularitatile biosintezei colagenului:

a) * + hidroxilarea prolinei єi lizinei are loc pвna la includerea lor оn
biosinteza colagenului
b) *x+ enzimele hidroxilarii sunt prolilhidroxilaza єi lizilhidroxilaza
c) *x+ hidroxilarea prolinei єi lizinei necesita prezenta O2, Fe2+, acidului
ascorbic
d) * + transformrea lizinei оn alizina este catalizata de liziltransaminaza
e) [ ] alizina este cetona lizinei
a) [x] la biosinteza se utilizeaza 20 de aminoacizi

b) [ ] la biosinteza participa hidroxiprolina, hidroxilizina, alizina, acidul gcarboxiglutamic
c) [x] se sintetizeaza catene polipeptidice primare analogice de mai multe tipuri - a1,
a2,a3 etc.
d) [x] lanturile polipeptidice au lungimea deosebit de mare (1000-1100 resturi de
aminoacizi)
e) [ ] sinteza catenelor are loc lent
651. Selectati proteinele fibrilare ale tesutului conjunctiv:

a) [x] colagenul
b) [x] elastina
c) [ ] keratina
d) [ ] spectrina
e) [ ] fibrina
652. Selectati proteinele specifice salivare:

a) [x] mucinele
b) [x] staterina
c) [x] proteinele bogate in histidine –HRP
d) [x] cistatinele
615. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii sunt:
[x] substanţe biologice active

[x] compuşi chimici cu specificitate înaltă de acţiune
[ ] sintetizaţi în sânge
[ ] catalizatori biologici
[ ] receptori cu activitate reglatoare
616. Capitol: VI Hormonii A1 Activitate biologică posedă:

[x] hormonul liber
[ ] prohormonul
[ ] preprohormonul
[ ] hormonul legat cu proteina de transport
[ ] nivelul total al hormonului
617. Capitol: VI Hormonii A3 Clasificarea structurală a hormonilor:
[x] proteino-peptide
[ ] derivaţi ai fosfolipidelor
[x] steroizi
[x] derivaţi ai aminoacizilor
[ ] derivaţi ai nucleotidelor
618. Capitol: VI Hormonii A2Clasificarea structurală a hormonilor:

[ ] toţi hormonii sunt proteine simple
[x] hormonii pot fi derivaţi ai colesterolului
[ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate
[ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
[x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor
619. Capitol: VI Hormonii A3 Receptorii hormonali sunt:

[ ] cromoproteine
[x] proteine multidomeniale
[x] glicoproteine
[ ] metaloproteine
[ ] lipoproteine
620. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor

este caracteristic pentru:
[x] iodtironine
[ ] glucagon
[ ] adrenalină
[x] cortizol
[ ] calcitonină
621. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este

caracteristic pentru:
[ ] insulină
[ ] somatotropină
[ ] corticoliberină
[x] calcitriol
[ ] hormonul paratiroidian
622. Capitol: VI Hormonii Mecanismul membrano-intracelularde de acţiune a

A3
hormonilor este caracteristic pentru:
[ ] calcitriol
[x] glucagon
[x] adrenalină
[ ] cortizol
[ ] aldosteron
623. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt

[x] receptorii sunt situaţi pe membrana plasmatică
[ ] hormonul serveşte drept mesager secundar
[ ] complexul hormon-receptor pătrunde în nucleu
[x] e caracteristic pentru hormonii peptidici
[ ] este un mecanism lent
624. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt

[ ] receptorii sunt situaţi în nucleu
[ ] hormonii pătrund în celulă
[x] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
[ ] este caracteristic pentru hormonii steroidici
[x] la transducţia mesajului hormonal participă mesagerii secunzi
625. Capitol: VI Hormonii A3 Proteinele Gs:

[x] sunt proteine-trimeri alcătuite din subunităţile alfa, beta şi gama
[ ] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice
[ ] posedă un domeniu de legare cu proteinkinazele
[x] sunt cuplate cu adenilatciclaza
[ ] catalizează sinteza AMPc
626. Capitol: VI Hormonii A3 Proteina Gs activă:
[x] activeaza adenilatciclaza

[ ] activează proteinkinazele
[x] reprezintă complexul alfa-GTP
[ ] este mesager secund al semnalului hormonal
[ ] este inactivată de fosfodiesterază
627. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi mesagerii secunzi ai hormonilor:

[x] AMP-ciclic
[ ] GTP
2+
[x] Ca
[ ] CMPc
[x] inozitolfosfaţii
628. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor

mediat de AMPc:
[ ] este specific numai insulinei
[x] implică activarea proteinkinazelor A
[ ] este caracteristic pentru cortizol
[ ] reprezintă un mecanism de reglare a expresiei genelor
[x] conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare
629. Capitol: VI Hormonii A3 Adenilatciclaza:
[ ] este enzimă citoplasmatică

[ ] generează inozitolfosfaţi
[x] catalizează formarea AMPc din ATP
[x] este inhibată de proteina Gi
[ ] participă la sinteza ATP-lui
630. Capitol: VI Hormonii A1 AMP ciclic este: STRUCTURA CHIMICA:

[ ] precursorîn sinteza acizilor nucleici
[x] mesager secundar al semnalului hormonal
[ ] produs intermediar în metabolismul energetic
[ ] predecesor în procesele de biosinteză
[ ] nucleozidă
631. Capitol: VI Hormonii A3 Proteinkinaza A:
[ ] este inhibată de adenilatciclază

[x] este activată de AMP ciclic
[x] catalizează reacţia de fosforilare a unor enzime reglatoare
[ ] este activată de hormonii steroidici
[ ] este localizată în nucleu
632. Capitol: VI Hormonii A1 Fosfoprotein fosfatazele catalizează:

[] formarea AMP ciclic din ATP
[x] defosforilarea unor enzime reglatoare
[ ] fosforilarea enzimelor reglatoare
[ ] activarea proteinkinazelor
[ ] activarea proteinelor Gs
633. Capitol: VI Hormonii A3 Complexul Ca++ -calmodulină reglează:
[x] contracţiilemuşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele nemusculare

[x] activarea unor proteinkinaze
[ ] expresia genelor
[ ] sinteza DNA
[ ] biosinteza proteinelor
634. Capitol: VI Hormonii A3 Calmodulină:

[] poate fixa Fe2+ şi Mg2+
2+
[x] conţine 4 domenii de fixare pentru Ca
[ ] este o nucleotidă
[ ] conţine multe resturi de Arg şi Lys
2+
[x] în complex cu Ca este mesager secund pentru unii hormoni
635. Capitol: VI Hormonii Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de

A3
acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) sunt
[x] este caracteristic hormonilor, receptorii cărora sunt cuplaţi cu proteina Gq
[ ] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
[x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-
difosfat
[ ] DAG inhibă proteinkinazele C
[ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili
636. Capitol: VI Hormonii A1 Fosfolipaza „C" :

[ ] este localizată în citozol
[ ] scindează fosfolipidele membranare, generând prostaglandine
[x] este activată de proteina Gq
[ ] este activată de hormonii steroidici
[ ] este inhibată de cofeină
637. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este

[ ] catecolamine
[x] hormonii steroidici
[ ] hormoni hidrofili
[ ] hormonii de natură proteică
[x] hormonii lipofili
638. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor

sunt corecte afirmaţiile:
[x] receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol
[ ] are loc prin intermediul mesagerilor secundari
[ ] este un mecanism rapid
[x] complexul hormon-receptor reglează expresia genelor
[ ] implică activarea proteinkinazelor
639. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii hipotalamusului:

[x] prezintă peptide scurte
[x] sunt liberinele şi statinele
[x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari
640. Capitol: VI Hormonii A3 Liberinele sunt:
[x] tireoliberina
[x] gonadoliberinele
641. Capitol: VI Hormonii A3 Statinele sunt:
[x] somatostatina
[x] prolactostatina
642. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii adenohipofizari:
[x] sunt de natură proteică

[x] reglează funcţiile altor glande endocrine periferice
643. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii adenohipofizari sunt:
[x] somatotropina
[x] tireotropina
644. Capitol: VI Hormonii A1 Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POM sunt:
[x] corticotropina
645. Capitol: VI Hormonii A3 Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropin:
[x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor şi a hormonilor androgeni

[x] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă
646. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii somatomamotropi sunt:
[x] somatotropina
[x] prolactina
647. Capitol: VI Hormonii A3 Somatotropina (hormonul de creşter:
[x] acţionează prin intermediul somatomedinelor

[x] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi
648. Capitol: VI Hormonii A3 Prolactina:

[x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei
[x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
649. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:

[x] tireotropina
[x] hormonul luteinizant
[x] hormonul foliculostimulant
650. Capitol: VI Hormonii A3 Tireotropina (TSH):

[x] acţionează prin intermediul AMP ciclic
[x] activeaza sinteza şi secreţia iodtironinelor
651. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonul foliculostimulant (FSH):
[x] controlează funcţiile glandelor sexuale
[x] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
652. Capitol: VI Hormonii A3Hormonul luteinizant (LH):

[x] stimulează sinteza estrogenilor şi a progesteronei
[x] este o glicoproteină
653. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii neurohipofizari:
[x] sunt vasopresină şi oxitocină
[x] prezintă nonapeptide
654. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la vasopresină sunt corecte afirmaţiile:

[x] se mai numeşte hormon antidiuretic
[x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular
[x] ţesutul-ţintă pentru vasopresină este rinichiul - epiteliul tubilor contorţi distali şi
colectori
655. Capitol: VI Hormonii A3 Oxitocina:
[x] exercităacţiune contractilă asupra uterului în travaliu

[x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la ejecţia
laptelui
656. Capitol: VI Hormonii A3 Iodtironinele:
[x] sunt derivaţi ai tirozinei

[x] sunt triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4)
657. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei iodtironinelor sunt

[x] are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a tireotropinei

[x] glanda tiroidă posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină
658. Capitol: VI Hormonii A1 Efectele metabolice ale T3 şi T4:
[x] stimulează producerea ATP-ului
659. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele metabolice ale T3 şi T4:
[x] reglează diviziunea şi diferenţierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos şi scheletic
+ +
[x] reglează metabolismul oxidativ prin inducţia Na /K -ATP-azei
[x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2
660. Capitol: VI Hormonii Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:

A3
[x] creşterea temperaturii corpului
[x] Tahicardie
661. Capitol: VI Hormonii A3 Hipofuncţia glandei tiroide la maturi (mixedemul) se
manifestă prin:
[x] bradicardie
[x] micsorarea temperaturii corpului
662. Capitol: VI Hormonii A3 Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:
[x] parathormonul
[x] calcitonină
[ ] vitaminele K şi E
[x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)
[ ] tireotropină
663. Capitol: VI Hormonii A3 Parathormonul:
[x] se sintetizează sub formă de preprohormon

[x] acţionează prin AMP ciclic
664. Capitol: VI Hormonii A3 Parathormonul:
[x] creştecalcemia
[x] stimulează reabsorbţia calciului, dar inhibă reabsorbţia fosfaţilor în rinichi
665. Capitol: VI Hormonii A3 Hipoparatiroidismului se caracterizează prin:
[x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie

[x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi nervoase
666. Capitol: VI Hormonii A3 Hiperparatiroidismul se manifestă prin:

[x] hipercalcemie şi hipofosfatemie
[x] excreţia sporită a calciului cu urina
[x] osteoporoză
667. Capitol: VI Hormonii A3 Calcitonina:

[x] este sintetizată de celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide
[x] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor
668. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele metabolice ale calcitoninei:
[x] sporeştedepozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase

[x] micşorează concentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă
669. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt

[x] este derivatul activ al vitaminei D3
[x] se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichi
[x] sinteza calcitriolului este controlată de parathormon
670. Capitol: VI Hormonii A3 Sinteza hormonilor pancreatici:

[x] celulele insulare beta produc şi secretă insulina
[x] celulele insulare alfa produc şi secretă glucagonul
671. Capitol: VI Hormonii A3 Insulina:

[x] esteprodusă de celulele beta ale pancreasului
[x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30 resturi de
aminoacizi
672. Capitol: VI Hormonii A3 Secreţia de insulină este activată de:
[x] glucoză
[x] fructoză, manoză
673. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul de acţiune a insulinei sunt corecte
afirmaţiile:
[x] mecanismul de acţiune a insulinei este o formă particulară a celui membrano-
intracelular
[x] receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2
[x] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică
674. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele metabolice ale insulinei:

[x] favorizează sinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect anaboli
acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară,
[x] exercită
procesele de regenerare
675. Capitol: VI Hormonii A1 Insulina:
[x] activează glicogensintaza

676. Capitol: VI Hormonii A3 Insulina stimulează:
[x] transportul glucozei în ţesuturi
[x] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
[x] Activeaza Glicoliza
677. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
[x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos

[x] activează lipoproteinlipaza
678. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:
[x] Inhiba degradarea proteinelor

[x] stimulează biosinteza proteinelor
679. Capitol: VI Hormonii A3 Diabetul zaharat se caracterizează prin:
[x] hiperglicemie şi glucozurie

[x] hipercetonemie şi cetonurie
[x] polifagie, polidipsie, poliurie
680. Capitol: VI Hormonii A3 Glucagonul:
[x] se sintetizează în celulele insulare alfa

[x] este o polipeptidă
[x] este sintetizat sub formă de pre-pro-glucagon

[x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată
[x] activează gluconeogeneza

683. Capitol: VI Hormonii A3 Catecolaminele sunt:
[x] dopamina, noradrenalina, adrenalina
[x] derivaţi ai tirozinei
684. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmaţiile:
[x] areloc în medulosuprarenale

[x] succesiunea reacţiilor este: tirozină → dopamină → noradrenalină → adrenalină
685. Capitol: VI Hormonii A1 Selectaţi efectele metabolice ale catecolaminelor:
[x] stimularea lipolizei

686. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi hormonii care se sintetizează în cortexul
suprarenal:
[x] cortizolul
[x] aldosteronul
687. Capitol: VI Hormonii A1 Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte

afirmaţiile:
[x] pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidici
688. Capitol: VI Hormonii A3 Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor
(cortizolului):
[x] în stări de stres are loc stimularea secreţiei de corticoliberină şi corticotropină
[x] nivelul plasmatic al cortizolului suferă variaţii diurne (ritm circadian)
689. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt


[x] utilizează receptori citozolici
Selectaţi efectele metabolice ale glucocorticoizilor:

690. Capitol: VI Hormonii A3
FORMULA CORTIZOLULUI
[x] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichi
[x] favorizează
depunerea de lipide la nivelul trunchiului, gâtului, feţei
[x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi

[x] efect antiinflamator

[x] posedă efect permisiv asupra catecolaminelor, glucagonului
693. Capitol: VI Hormonii A3 Mineralocorticoizi:

ALDOSTERON
[x] se sintetizează din colesterol
[x] aldosteronul este principalul mineralocorticoid la om
694. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului

sunt corecte afirmaţiile:
[x] are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină
[x] enzima de conversie transformă angiotenzina I în angiotenzină II
695. Capitol: VI Hormonii A3 Mineralocorticosteroizii reglează:
FORMULA LA ALDOSTERON
[x] regleaza concentraţia natriului şi a potasiului

[x] homeostazia hidrică
Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:
FORMULA ALDOSTERON
[x] reabsorbţiaNa+, Cl- şi a apei

+ + +
[x] eliminarea de K , H , NH4
697. Capitol: VI Hormonii A1 Sindromul Cushing:
[x] se caracterizează prin obezitate centripetă

698. Capitol: VI Hormonii A3 Boala Adison se caracterizează prin:
[x] scădereaconţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge
[x] hiperpigmentarea tegumentelor
699. Capitol: VI Hormonii A3 SindromulConn se caracterizează prin:
[x] creştereaconcentraţiei de Na in sânge

[x] mărirea excitabilităţii miocardului
700. Capitol: VI Hormonii A3 Corticosteroizii se utilizează:

[x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)
[x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergic
[x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor
701. Capitol: VI Hormonii A1 Hormonii sexuali:
[x] sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor

702. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii sexuali sunt:
[x] testosteronul
[x] estradiolul
[x] progesterona
703. Capitol: VI Hormonii A3Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei hormonilor

sexuali sunt corecte afirmaţiile:
[x] folitropina stimulează spermatogeneza
[x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni
704. Capitol: VI Hormonii A3 Androgenii:
[x] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig

din testicule
Selectaţi efectele metabolice ale androgenilor:

TESTOSTERON FORMULA
[x] activează replicarea şi transcrierea, stimulând
sinteza proteinelor
[x] induc sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
[x] stimulează mineralizarea ţesutului osos
706. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele fiziologice ale androgenilor:

TEST FORM
[x] stimulează spermatogeneza

[x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale
secundare şi a comportamentului la bărbaţi
[x] au efect anabolizant asupra scheletului şi a
muşchilor
707. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele fiziologice ale estrogenilor:

FORMULA ESTRADIOL
[x] controlează dezvoltarea organelor genitale feminine

[x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
[x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia
708. Capitol: VII Singele A3 Funcţiile sângelui:

[x] detransport
[x] homeostatică
709. Capitol: VII Singele A3 Principalele componente organice ale sângelui:

[x] glucoza
[x] colesterolul
710. Capitol: VII Singele A3 Principalele componente organice ale sângelui:

[x] proteinele
[x] ureea
711. Capitol: VII Singele A3 Elementele figurate ale sângelui:

[x] leucocitele
[x] eritrocitele
712. Capitol: VII Singele A3 Elementele figurate ale sângelui:

[x] trombocitele
[x] limfocitele
713. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi substanţele azotate neproteice:
[x] ureea
[x] acidul uric
714. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi substanţele azotate neproteice:
[x] creatină
[x] aminoacizii
715. Capitol: VII Singele A3 Substanţele organice neazotate ale sângelui:

[x] colesterolul
[x] trigliceridele
716. Capitol: VII Singele A3 Substanţele organice neazotate ale sângelui:

[x] glucoza
[x] acidul lactic
717. Capitol: VII Singele A3 Calciul plasmatic:
[x] se conţine preponderent în plasmă

++
[x] Ca ionizat constituie 50% din cantitatea totală
++
[x] Ca legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală
718. Capitol: VII Singele A3 Modificările concentraţiei calciului plasmatic:
[x] hipocalcemia este prezentă în rahitism

[x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor
719. Capitol: VII Singele Proteinele plasmatice:

A3
[x] menţin presiunea oncotică
[x] transportă hormoni, metale, vitamine
720. Capitol: VII Singele Rolul proteinelor plasmei sangvine:

A3
[x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)
[x] transporta metale, vitamine
721. Capitol: VII Singele Albuminele plasmatice:

A1
[x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor
722. Capitol: VII Singele A3 Albuminele plasmatice:

[x] suntproteine acide
[x] menţin presiunea oncotică
723. Capitol: VII Singele A3 Albuminele plasmatice transportă:

[x] acizi graşi
[x] bilirubina
724. Capitol: VII Singele Albuminele plasmatice:

A3
[x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici
[x] leagă şi reţin în sânge cationii
725. Capitol: VII Singele Globulinele plasmatice:

A3
[x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine
[x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
726. Capitol: VII Singele A1 Din grupa gama-globulinelor fac parte:

[x] imunoglobulinele
727. Capitol: VII Singele Hiperproteinemia:

A3
[x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice
[x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă
etc.)
728. Capitol: VII Singele Hipoproteinemia:
A3
[x] este caracteristică pentru ciroza hepatică
[x] este caracteristică pentru glomerulonefrite
729. Capitol: VII Singele La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:
A3
[x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare
[x] sistemul respirator
[x] sistemul renal
730. Capitol: VII Singele A1 Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în

plasmă:
[x] proteic
731. Capitol: VII Singele A1 Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în

eritrocite:
[x] hemoglobinic
732. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în

plasmă, cât şi în eritrocite:
[x] bicarbonat
[x] fosfat
733. Capitol: VII Singele A3 Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este

determinată de:
[x] aminoacizii acizi
[x] aminoacizii bazici
734. Capitol: VII Singele A1 Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată
de:
[x] histidină
735. Capitol: VII Singele A3 Acidoza metabolică este cauzată de:
[x] cetonemie
[x] hipoxie
736. Capitol: VII Singele A3 Acidoza metabolică este prezentă în:

[x] diabetul zaharat
[x] inaniţie
737. Capitol: VII Singele A1 Acidoza respiratorie este cauzată de:

[x] hipoventilaţie pulmonară
738. Capitol: VII Singele A3 Acidoza respiratorie este prezentă în:
[x] astm bronşic
[x] emfizem pulmonar
739. Capitol: VII Singele A3 Alcaloza metabolică este cauzată de:
[x] vomă intensă
740. Capitol: VII Singele A1 Alcaloza respiratorie este cauzată de:
[x] hiperventilaţie pulmonară

741. Capitol: VII Singele A1 Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care
iniţiază calea intrinsecă:
[x] factorul XII - Hageman
742. Capitol: VII Singele A1 Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea
[x] factorul III - tromboplastina tisulară
743. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în
calea intrinsecă:
[x] factorul VIII - globulina antihemofilică A
[x] factorul XI - Rozenthal
[x] factorul IX - globulina antihemofilică B
744. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în
calea extrinsecă:
[x] factorul VII - proconvertina
[x] factorul III - tromboplastina tisulară
745. Capitol: VII Singele Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în
A3
calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
[x] factorul X - Power-Stuart
[x] factorul V - proaccelerina
A3
[x] factorul I - fibrinogenul
++
[x] ionii de Ca
A3
[x] factorul II - protrombina
[x] factorul XIII - stabilizator de fibrină
748. Capitol: VII Singele A3 Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:
[x] participăla sinteza protrombinei
[x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatului
749. Capitol: VII Singele A3 Protrombina:

[x] este factor al coagulării
2+
[x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca , f.3) se activează în trombină
750. Capitol: VII Singele A3 Trombina:

[x] este sintetizată în formă de protrombină neactivă
[x] transformă fibrinogenul în fibrină
751. Capitol: VII Singele A3 Fibrinogenul:

[x] fibrinogenul este sintetizat în ficat
[x] este transformat în fibrină de către trombină
752. Capitol: VII Singele A3 Transformarea fibrinogenului în fibrină:

[x] are loc în sânge
[x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide B
753. Capitol: VII Singele A3 Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):
[x] necesită prezenţa factorului XIII

[x] necesită prezenţa ATP-lui
754. Capitol: VII Singele A3 La coagularea sângelui participă:
[x] factoriplachetari
[x] factori plasmatici
[x] factori tisulari
755. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:

[x] trombostenina
[x] fosfolipidele plachetare
756. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi substanţele anticoagulante:
[x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)
[x] heparina
757. Capitol: VII Singele A3 Heparina:

[x] este glicozaminoglican
[x] este anticoagulant direct
758. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

[x] plasminogenul
[x] streptokinaza
759. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

[x] urokinaza
[x] activatorul tisular al plasminogenului
760. Capitol: VII Singele A3 Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub
acţiunea:
[x] urokinazei
[x] streptokinazei
761. Capitol: VII Singele A3 Fibrinolizina:

[x] dizolvă trombii deja formaţi
[x] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa trombilor
762. Capitol: VII Singele A3 Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice:

[x] secretorii
[x] excreto-secretorii
[x] indicatorii (celular
763. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:
[x] factoriicoagulării sângelui
[x] ceruloplasmina
764. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

[x] histidaza
[x] alaninaminotransferaza (ALAT)???
[x] LDH5
765. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:
[x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaz
[x] lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5).
766. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:

[x] aspartataminotransferaza (ASAT)
[x] LDH1
767. Capitol: VII SingeleSelectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici:

A1
[x] creatinfosfokinaza MM
HORMONI
1. Hormonii sunt:
b) [x] secretaţi direct în sânge şi limfă
c) [x] sintetizaţi de glandele endocrine

b) [ ] prohormonul
e) ) [ ] nivelul total al hormonului
3. Proprietăţile generale ale hormonilor:

a) [x] activitate biologică înaltă
b) [ ] universală
c) [x] acţiune la distanţă
d) [] catalitică
e) [x ] specificitate înaltă
4. Hormonii au acţiune fundamentală asupra:

a) [x] morfogenezei (creşterea şi maturizarea organismului)
b) [x] dezvoltării sexuale
c) [x] funcţiei reproductive
d) [x] dezvoltării sistemului nervos
e) [ ] funcţiilor mecano- şi electroizolatorie
5. Clasificarea hormonilor:
a) [x] proteinopeptide
c) [x] steroizi
6. Este corectă afirmaţia:

b) [ ] hormonii nu pot fi derivaţi ai colesterolului
7. Nivelul sanguin al hormonului este reglat prin:

a) [x] retroinhibiţie negativă
b) [x] retroinhibare metabolit-hormonală
c) [] toţi prin retroinhibiţie pozitivă
d) [x] secreţia moleculelor reglatoare
e) [] modificare covalentă
8. Specificitatea acţiunii hormonilor e determinată de existenţa a:

a) [x] receptorilor specifici
b) [] proteinelor specifice de transport al hormonilor
c) [ ] mediatorilor specifici pentru fiecare hormon individual
d) [ ] lipoproteidelor sîngelui
e) [] colesterolului sanguin
9. Transformarea hormonilor în forma activă se efectuiază prin:

a) [x] proteoliză limitată
b) [ ] fosforilare-defosforilare
c) [ ] intermediul proteinkinazelor
d) [ ] efecte alosterice
e) [x] modificări conformaţionale

a) [] cromoproteine
c) [x ] glicoproteine
e) [ ] lipoproteine
11. Proprietăţile receptorilor hormonali:

a) [x] posedă afinitate înaltă faţă de hormon
b) [] interacţiunea hormon-receptor este realizată prin legături covalente
c) [x] denotă efectul de saturaţie
d) [ ] sunt localizati numai în membrană
e) [ ] sunt localizati numai în nucleu
12. Mecanismul de acţiune al hormonilor:

a) [x] poate fi membrano -intracelular
b) [x] poate fi citozolic-nuclear
c) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic hormonilor hidrofili
d) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic pentru hormonii peptidici
e) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic catecolaminelor
13. Mecanismul membrano-intracelular:

a) [x] hormonul serveşte drept mesager primar
c) [ ] e caracteristic pentru toţi hormonii
d) [x]e caracteristic pentru hormonii proteino-peptidici
e) [ ] e caracteristic pentru hormonii steroizi
14. Mecanismul membrano-intracelular:

b) [] hormonii pătrund în celulă
c) [x ] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
d) [ ] este unicul mecanism characteristic hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor
e) [ x] la transmiterea mesajului hormonal participă mesagerii secunzi
15. Proteinele "G":

a) [x] sunt trimeri, ce constau din subunităţile alfa, beta, gama (αβγ)
b) [] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice
c) [] posedă un domeniu ce se leagă de receptor şi mesagerul secund
d) [ ] partea activă este dimerul beta, gama (βγ)
e) [ ] forma activă este GDP- alfa (GDP-α) complexul
16. Proteinele Gs şi Gi:

a) [ ] subunitatea α este identică structural şi funcţional de la o proteină la alta;
b) [x] ambele sunt cuplate cu adenilatciclaza
c) [ ] sunt cuplate cu citidilatciclaza
d) [x] Gs are acţiune stimulatoare asupra adenilatciclazei
e) [] Gi reduce activitatea adenilatciclazei mărind concentraţia mesagerului secund
17. Proteinele "Gq":

a) [x] proteina Gq este cuplată cu fosfolipaza "C"
b) [x] generează diacilglicerolul şi inozitoltrifosfat
c) [ ] în stare activă se află sub formă de trimeri (, , )
d) [ ] generează GMPc
e) [ ] proteina Gq este cuplată cu adenilatciclaza
18. Mesagerii secunzi hormonali sunt:

a) [x ] AMP-ciclic
b) [] GTP
c) [ x] Ca2+
d) [ ] CMPc
e) [x ] inozitoltrifosfatul

b) [ ] guanilatciclaza catalizează formarea mesagerului secund AMPc
c) [ ] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin intermediul proteinei Gi
d) [] rolul de mesager îl poate îndeplini nucleotidul poliadenilic
e) [x ] secundar se activează proteinkinaza A
20.Adenilatciclaza:
a) [ ] este o hidrolază
b) [x] se referă la liaze
d) [ ] catalizează formarea AMPc din ADP şi H3PO4
e) [ ] se referă la ligaze
a) [ ] este prezentă în celulele tuturor speciilor
b) [x] catalizează reacţia:ATP→ AMPc +PPi
c) [ ] catalizează reacţia: GTP → GMPc+PPi
d) [x] este situată în membrana plasmatică orientată spre citozol
e) [ ] este situată în membrana internă a mitocondriilor
22. Nucleotidele ciclice (AMPc, GMPc):
a) [x] servesc ca intermediari secundari în realizarea efectului hormonal
b) [x] se formează din ATP şi GTP sub influenţa ciclazelor corespunzătoare
c) [ ] se formează din ATP şi GTP sub influenţa fosfodiesterazelor
d) [x] se scindează sub influenţa fosfodiesterazelor corespunzătoare
e) [] AMPc îşi realizează efectul prin proteinkinaza C
23. AMPc este:

a) [ ] mediator primar
b) [x] mediator secundar
c) [ ] produs intermediar în metabolismul energetic
d) [ ] predecesor în procesele de biosinteză
e) [] nucleozid.
a)[x ] este enzima care scindează AMPc
a) [] reglează concentraţia de ADP
b) [ ] activitatea ei nu este dependentă de Ca2+
c) [x] activitatea ei este inhibată de viagră
d) [x] inhibiţia ei provoacă acumularea de AMPc şi GMPC
25. AMPc şi proteinkinazele:

a) [x] AMPc este mediatorul intracelular a multor semnale hormonale
b) [ ] la eucariote controlează direct exprimarea unor gene
c) [x] proteinkinaza A neactivă prezintă un tetramer (C2R2 - 2subunităţi catalitice şi 2reglatorii)
d) [ ] proteinkinaza A neactivă prezintă un dimer (C1R1 - subunităţi catalitice şi reglatorii)
e) [ ] enzima este activă la asocierea tuturor subunităţilor
26. Proteinkinaza:
a) [x] proteinkinazale active fosforilează proteinele-enzime
b) [ ] toate enzimele fosforilate sunt active
c) [x] AMPC este efector alosteric pentru proteinkinaze
d) [ ] se află în nucleul celulei
e) [] toate enzimele defosforilate sunt active
27. NO-reglator metabolic:

a) [x] acţionează asupra tuturor celulelor
b) [x] se sintetizează din L-arginină prin intermediul NO sintazei
c) [ ] reacţia nu necesită cofactori
d) [ ] concentraţii majore de NO nu provoacă apoptoza
e) [x] protejează vasele sanguine şi reglează expresia genelor la diferite nivele
28. După realizarea efectului hormonal are loc:

a) [x] adenilatciclaza devine inactivă
b) [x] formarea de AMPc încetează;
c) [x] AMPc legat cu subunităţile reglatoare ale proteinkinazei (PK) se eliberează şi este degradat
d) [ ] pe măsura eliberării receptorilor de hormoni AMPc părăseşte celula
e) [x] subunităţile R şi C ale PK se unesc şi PK trece în stare inactivă
a) [x] scindează AMPc cu formare de 5'-AMP
b) [ ] este o liază
c) [ ] este activată de cofeină, teofilină
d) [x] pentru activarea ei este necesar Ca2+
e) [ ] pentru activarea ei nu sunt necesari cationii (Ca2+, Mg2+, K+, Na+)
30. Sistemul intracelular de semnalizare al calciului:

a) [x] este dependent de calmodulină (CM)
b) [x] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare activă
c) [ ] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare inactivă
d) [] CM conţine 2 locusuri de fixare a Ca2+
e) [ ] sursă de Ca2+ sunt numai mitocondriile şi microzomii

c) [ ] concentraţia de Ca2+ citozolic nu e dependentă de inozitoltrifosfat
d) [ ] nu activează pompa de calciu
e) [] nu interferează cu alte sisteme mesageriale
32. Referitor la calmodulină (CM):

a) [ ] e o proteină fixatoare de Fe şi Mg
b) [x] CM conţine 4 locusuri de fixare al Ca2+
c) [x] la toate speciile de animale are aceeaşi secvenţă aminoacidică
d) [ ] posedă 8 locusuri de fixare a Ca++
e) [x] în creier este fixată de o proteină, conducînd la inhibiţia fosfodiesterazei
33. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3)
:
a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorul cărora este cuplat cu proteina Gq
b) [] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol 4,5difosfat
d) [x ] este caracteristic pentru hormonii hidrosolubili
34. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de

diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat:
a) [x] inozitoltrifosfatul (IP3) măreşte concentraţia intracelulară de Ca++
b) [x] diacilglicerolul activează proteinkinaza C
c) []Ca++ se eliberează numai din reticulul endoplasmatic
d) [ ] se formează complexul Ca3(PO4)2
e) [ ] Ca++ nu pătrunde din exterior

a) [x] prezintă sistem efector din componenţa sistemului ce generează mesageri secundari
b) [ ] acţionează asupra fosfolipidelor membranare, generînd diacilglicerol şi cholină
d) [ ] este activată de proteina Gi
e) [x] este o proteină fixatoare de Ca2+
36. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor:

a) [] este caracteristic tuturor hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor
b) [x ] este caracteristic tuturor hormonilor steroizi
c) [] receptorii acestor hormoni sunt amplasaţi pe suprafaţa externă a membranei celulare
d) [x ] complexul hormon receptor reglează procesul transcrierii genelor şi biosinteza proteinelor secundar
e) [] hormonii cu asemenea mecanism de acţiune sunt hidrofili şi traversează membranele biologice

b) [x] prezintă peptide scurte (3-44 resturi aminoacidice)
d) [x] sintetizează şi secretă 2 tipuri de hormoni: liberine şi statine
38.Hormonii hipotalamusului:
a) [] sunt cinci statine:somatostatina, prolactostatina, tireostatina, corticostatina şi gonadostatina
b) [x] se găsesc sub controlul neurotransmiţătorilor
c) [x ] rolul de neurotransmiţători îl pot îndeplini: catecolaminele, acetilcholina, acidul gama aminobutiric,
histamina, indolaminele
d) [] sunt doar două liberine: somatoliberina şi prolactoliberina
e) [] sunt doar patru liberine: somatoliberina, prolactoliberina, corticoliberina şi tireoliberina.

b) [ ] vasopresina
c) [ ] oxitocina
e) [ ] tireotropina.
40. Statinele sunt:

b) [x] melanostatina

a) [x] sunt proteino-peptidici
d) [] sunt devizaţi în cinci subclase
e) [x ] reglează funcţiile altor glande endocrine.

c) [x] corticotropina
d) [x] tireotropina
e) [ ] tireoliberina.

a) [x] reglează funcţiile glandelor endocrine periferice
b) [x] toţi sunt hormoni tropi
c) [ ] se împart în 2 grupe
d) [] toţi sunt peptide derivate din proopiomelanocortină
e) [ ] reglează metabolismul hidrosalin
b) [ ] prolactina
c) [] somatotropina
d) [] tireotropina
e) [ ] TSH şi FSH.

a) [ ] stimulează sinteza şi secreţia numai a mineralocorticosteroizilor
b) [] reglează sinteza adrenalinei
c) [ ] nu posedă acţiune melanostimulantă
d) [ ] este o proteină conjugată - glicoproteidă
e) [x] este o polipeptidă simplă unicatenară.

a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor, steroizilor androgeni
b) [ ] amplifică numai secreţia glucocorticoizilor
c) [x] secreţia de ACTH prezintă un ritm diurn
e) [x] creşterea plasmatică a cortizolului inhibă secreţia ACTH-ului.

b) [ ] tireotropina
c) [ ] mamofizina
d) [x] prolactina
e) [x] lactogenul placentar.
48. Somatotropina (hormonul de creştere) prezintă:

a) [x] un lanţ polipeptidic (191 resturi aminoacidice)
b) [ ] o glicoproteină
c) [ ] o lipoproteină
d) [] un derivat al aminoacizilor
e) [] un hormon steroid.
49. Somatotropina, efectele:

a) [x] sunt mediate de somatomedine
b) [] are acţiune catabolică
c) [ ] inhibă procesele anabolice
d) [x ] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi
e) [ ] sunt similare cu cele ale insulinei.
50. Somatotropina:
c) [ ] induce bilanţ azotat negativ
d) [x] scade utilizarea periferică a glucozei, inhibă glicoliza
e) [ ] inhibă gluconeogeneza.
51. Somatotropina:
a) [x] provoacă hiperglicemie şi cetonemie
b) [ ] inhibă lipoliza
c) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în plasmă
d) [] măreşte utilizarea periferică a glucozei
e) [x] stimulează beta-oxidarea acizilor graşi în ţesuturile periferice.
52. Somatotropina:
a) [x] stimulează retenţia ionilor de Ca2+, Mg2+, fosfat
b) [] este secretată de lobul posterior al hipofizei
c) [x] secreţia sa este inhibată de somatostatină
d) [ ] insuficienţa hormonului în perioada de creştere conduce la dezvoltarea acromegaliei
e) [ x] este hormon diabetogen
53. Prolactina:
a) [] este o glicoproteină
b) [ ] este un polipeptid
c) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare
d) [x] se sintetizează în adenohipofiză
e) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei
54. Prolactina:
a) [x] este o proteină simplă cu legăturile disulfidice
b) [ ] este o proteină conjugată
c) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
d) [x] efortul fizic, stresul, somnul stimulează secreţia şi eliberarea prolactinei
e) [ ] acţionează asupra glandelor sexuale

a) [x] tireotropina
e) [ ] prolactina
56. Tireotropina (TSH) este:

a) [ ] un dizaharid
b) [x] o glicoproteină cu structură dimerică
c) [ ] o lipoproteină
d) [] un derivat al aminoacizilor
e) [] un steroid.

a) [x] efectele sunt mediate de AMP-c
b) [] inhibă sinteza şi secreţia triiodtironinei şi tetraiodtironinei
c) [] reglarea eliberării lui are loc printr-un mecanism feedback pozitiv
e) [ ] somatostatina activează eliberarea de TSH.
58. Gonadotropinele:

a) [x] promovează sinteza de estrogeni şi de progesteronă
b) [] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
c) [] la bărbaţi stimulează producţia de corticosteron de către celulele interstiţiale
d) [ ] la bărbaţi induce producţia de progesteronă
e) [x ] la bărbaţi stimulează producţia de testosteron de către celulele interstiţiale

-lipotropina:
a) [x] se formează din proopiomelanocortină împreună cu ACTH
b) [] face parte din grupul hormonilor somatomamotropi
c) [ x] din ea se formează β-endorfinele
d) [x] endorfinele atenuează durerea, reglează emoţiile, influienţează memoria
e) [ ] este sursă de encefaline

a. [x] sunt reprezentaţi de vasopresină şi oxitocină
b. [] sunt reprezentaţi de malanotropină
c. [x] prezintă nonapeptide
d. [] se produc în lobul posterior al hipofizei
e. [x] împreună cu neurofizina specifică sunt depozitaţi în terminaţiunile nervoase din neurohipofiză.
62. Vasopresina şi oxitocina:

a. [] vasopresina se sintetizează în nucleul paraventricular
b. [ ] oxitocina are sediul de sinteză în nucleul supraoptic
c. [x] ambii sunt sintetizaţi sub forma unor precursori
d. [ ] vasopresina diferă de oxitocină prin 3 resturi aminoacidice
e. [] oxitocina se mai numeşte hormonul antidiuretic
63. Vasopresina:
a. [] reglează presiunea osmotică şi oncotică
b. [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular
c. [ ] inhibă reabsorbţia apei
d. [x] ţesutul ţintă este rinichiul- epiteliul tubilor contorţi distali şi colectori
e. [x] mecanismul de acţiune este membrană-intracelular
64. Vasopresina:
a. [ ] în prezenţa ei diureza este sporită
b. [x] favorizează creşterea numărului de canale pentru reabsorbţia apei în tubii contorţi distali şi colectori
c. [x] în insuficienţa ei se dezvoltă diabetul insipid
d. [ ] exercită acţiune vasodilatatoare
e. [x] exercită acţiune vasopresoare
65. Oxitocina:
a. [ ] este un octapeptid
b. [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu
c. [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la ejecţia laptelui
d. [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic
e. [ ] inhibă sinteza proteinelor în celulele glandulare mamare
66. Hormonii tiroidieni:
a. [x] sunt derivaţi ai tirozinei
b. [] sursa de sinteză este triptofanul
c. [ ] prezintă derivaţi ioduraţi ai histidinei
d. [] prezintă derivaţi ioduraţi ai treoninei
e. [ ] sunt proteinopeptide
67. Iodtironinele:
a. [x] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4 ) liberi
b. [ ] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina legaţi de proteine
c. [x] moleculele deiodurate nu posedă activitate
d. [ ] mai activ este T4
e. [x] mai activ este T3
68. Sinteza hormonilor glandei tiroide include următoarele etape:

a. [x] biosinteza tireoglobulinei
b. [x] captarea iodului
c. [x] organificarea iodului
d. [ ] condensarea iodului, aminoacizilor, unor glucide şi lipide
e. [] transportul tiroxinei şi tireoglobulinei
69. Tireoglobulina prezintă:

a. [x] o proteină glicozilată
b. [ ] o proteină simplă
c. [ ] peste 100 de resturi de serină
d. [x] peste 100 de resturi de tirozină
e. [ ] o cromoproteină
70. Tireoglobulina:
a. [x] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine aproximativ 100 resturi tirozil
b. [x] se sintetizează în celulele tiroidiene
c. [] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine 100 resturi de treonină
d. [ ] este secretată în coloid pînă la glicozilare
e. [x ] este secretată în coloid după glicozilare
71. Asigurarea cu iod:

a. [ ] se realizează din rezervele tisulare
b. [x] iodul pătrunde în organism odată cu alimentele şi apă potabilă
c. [x] din plasmă ionii de iod sunt captaţi de tiroidă printr-un proces activ dependent de ATP (pompa de iod)
d. [ ] mecanismul principal de captare al iodului este difuzia
e. [ ] ionii de iod pătrund în celulă prin mecanismul antiport cu Na+
72. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – oxidarea iodului:

a. [x] are loc pe suprafaţa apicală a celulelor tiroidiene
b. [ ] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea catalazei
c. [x] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea unei peroxidaze NADPH -dependente
d. [ ] H2O2 se formează sub acţiunea oxidazei FMN-dependente
e. [x ] iodul oxidat este utilizat la iodurarea resturilor de tirozină din tireoglobulină
73. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – iodurarea resturilor de tirozină :

a. [x] iodul aderă la inelul fenolic al resturilor de tirozină cu ajutorul enzimelor peroxidazice
b. [ ] peroxidaza catalizează iodurarea resturilor de tirozină în lipsa H2O 2
c. [] iodurarea decurge pînă la sinteza tireoglobulinei
d. [] prin iodurare se formează monoiodtironină şi diiodtironină
e. [x] prin iodurare se formează monoiodtirozină şi diiodtirozină
74. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – eliberarea T3 şi T4 din tireoglobulină:
a. [x] suprafaţa apicală a celulelor inglobează picături de coloid şi prin endocitoză picăturile sunt internalizate
b. [x] are loc fuziunea picăturilor de coloid cu lizozomii şi hidroliza tireoglobulinei
c. [ ] sunt secretaţi în sînge T3, T4, monoiodtirozina (MIT) şi diiodtirozina ( DIT)
d. [x] se secretă în sînge în principal T4 şi mai puţin T3
e. [ ] T3 şi T4 sunt eliberaţi în cantităţi egale
75. Transportul hormonilor tiroidieni este realizat de:

a. [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
b. [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
c. [x] albumine
d. [ ] fibrinogen
e. [ ] hemoglobină
76. Metabolismul hormonilor tiroidieni:
1. [ ] primar- se supun transaminării

2. b) [x] primar - se supun deioduгării
3. c) [ ] se rupe nucleul imidazolic
4. d) [x] prin monodeiodurare T4 formează T3 şi revers T3
5. e) [ x] T ½ pentru T4 este de 6-7 zile şi de 1-2 zile pentru T3
77. Reglarea sintezei şi secreţiei hormonilor tiroidieni:
a. [x] se află sub controlul feed-back negativ la care participă tireoliberina, tireotropina şi iodtironinele circulante
b. [x] nivelul scăzut de T3 stimulează sinteza tireotropinei
c. [ ] sinteza şi secreţia iodtironinelor sunt controlate de către corticotropină şi somatostatină
d. [] nivelul plasmatic crescut al T3 stimulează sinteza şi secreţia de tireotropină şi tireoliberină
e. [x ] tiroida posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină
78. Mecanismul de acţiune al T3 şi T4:

a) [x] traversează liber membrana celulară
b) [ ] interacţionează cu receptorii membranari
c) [] micşorează concentraţia de AMPc
d) [x] hormonul preluat de receptori citozolici cu afinitate joasă este fixat pe receptorul nuclear
e) [x ] în nucleu activează transcrierea unor gene specifice

d) [x] diminuează rezervele energetice (glucide, lipide)

a)[x] rol esenţial în dezvoltarea fetală şi postnatală îndeosebi asupra sistemului nervos şi scheletic
b)[x] reglează metabolismul oxidativ prin sporirea sintezei de Na+/K+-ATP-ază
c)[x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2
d)[ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic
e)[ ] inhibă transcrierea genelor, ce inhibă şi sinteza enzimelor respectiv

a)[ ] micşorarea oxidării glucidelor şi lipidelor
b)[x] intensificarea metabolismului bazal
c)[x ] creşterea temperaturii corpului
d)[x] bilanţ azotat negativ
e)[ ] mărirea nivelului de TSH
82. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:

a)[x] cretinism
b)[x] la maturi se dezvoltă mixedemul
c)[x] scăderea metabolismului general, temperaturii corpului
d)[ ] amplificarea oxidarei glucidelor şi lipidelor
e)[] micşorarea nivelului de TSH
83. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:

f) [x] în cretinism se constată o dereglare psihică profundă
g) [] în cretinism corpul se dezvoltă proporţional
h) [] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi TSH
i) [x] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi creşterea nivelului de TSH
j) [] tahicardie, exoftalm

a) [x] hormonul paratiroid (parathormonul)
b) [x] calcitonină
e) [] tireotropină
85. Parathormonul:
a) [ ] este produs de tiroidă
b) [x] este un polipeptid (84 aminoacizi)
e) [x] creşterea calciemiei accelerează degradarea parathormonului
86. Parathormonul:
a) [x] degradarea hormonului are loc în special în ficat
b) [ ] are acţiune hipocalcemiantă
c) [x] mecanismul de acţiune este mediat de AMPc
d) [ ] iniţial se sintetizează sub formă de prohormon
e) [x]se activează prin proteoliză parţială
87. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului osos:

a) [x] reglează diferenţierea osteoblastelor
b) [] creşte capacitatea osului de a fixa Ca2+
c) [ ] hiperproducţia determină creşterea cantităţii colagenului şi a proteoglicanilor
d) [x] la hiperfuncţie în celule creşte izocitratul, lactatul; în sînge - fosfataza alcalină
e) [x] eliberarea în fluxul extracelular a ionilor de Ca2+
88. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului renal:

a) [x] creşte reabsorbţia calciului şi inhibă reabsorbţia ionilor de fosfat
b) [x] inhibă reabsorbţia tubulară a potasiului, carbonatului şi fosfaţilor
c) [ ] creşte reabsorbţia tubulară a fosfaţilor
d) [] inhibă 1-alfa-hidroxilaza renală
e) [] inhibă sinteza 1,25(OH)2D3
89. Efectele hormonului paratiroid la nivelul intestinului:

a) [x] promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism indirect
b) []promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism direct
c) [x ] sporeşte absorbţia fosfaţilor
d) [] la acest nivel se sintetizează 1,25-(OH)2D3
e) [x]1,25-(OH)2D3 mediază absorbţia intestinală a calciului şi fosfaţilor.
90. Trăsăturile metabolice ale hipoparatiroidismului:

c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi nervoase
d) [] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
e) [ ] osteoporoză.
91. Trăsăturile metabolice ale hiperparatiroidismului:

a) [] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
c) [x] hipercalciemie şi hipofosfatemie
e) [ x] osteoporoză.
92. Calcitonina este:
a) [x] produsă de celulele C adiacente celulelor foliculare ale tiroidei

b) [ ] produsă de paratiroide
c) [] hormon steroid format din 32 de aminoacizi
d) [ ] un derivat al tirozinei
e) [x] este un polipeptid
93. Reglarea secreţiei de calcitonină:

a) [x] sinteza şi secreţia ei depind de concentraţia plasmatică a calciului ionizat
b) [x ] în concentraţia fiziologică a calciului secreţia calcitoninei este constantă
c) [x] secreţia ei depinde indirect de aportul alimentar de calciu, gastrină şi glucagon
d) [ ] sinteza şi secreţia ei depind de nivelul lui T3 şi T4
e) [] cantitatea ei suferă variaţii diurne, dependente de ciclul veghe-somn

a)[] inhibă translocarea fosfaţilor din lumenul extracelular în fluidul periostal şi în celulele osoase
b)[] sporeşte reabsorbţia calciului şi fosfaţilor în celule
c)[] provoacă hipercalciemie şi hiperfosfatemie
d)[x ] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
e)[x] se opune creşterii calciului şi fosfatului în plasmă
94. 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol):
a) [x] este derivatul activ al vit.D3 (colecalciferol)

b) [] se produce în intestin din vitamina D alimentară
c) [x] vit. D3 în ficat este hidroxilată în poziţia 25 cu formarea de 25-hidroxi-D3
d) [x] 25-hidroxi-D3 în rinichi sub influienţa 1-α-hidroxilazei se mai supune unei hidroxilări şi se transformă în
1,25-dihidroxi-D3
e) [ ] este un hormon hidrosolubil
95. 1,25-dihidroxi-D3 (calcitriol): controlul sintezei şi acţiunea fiziologică:
a) [x] 1,25-dihidroxi-D3 inhibă propria sa formare prin feedback

b) [x] parathormonul stimulează activitatea 1-α-hidroxilazei şi sinteza calcitriolului
c) [ ] calcitonina stimulează sinteza de calcitriol
d) [ ] 1,25 (OH)2D3 sporeşte depunerea de Ca2+ şi fosfat în oase
e) [x] ţesutul ţintă pentru 1,25(OH)2-D3 este intestinul, unde promovează absorbţia calciului şi a fosfatului.
96. Hormonii pancreatici:

b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagon
d) [x] insulina şi glucagonul sunt principalii reglatori ai homeostaziei glicemice
e) [x] polipeptidul pancreatic este sintetizat de celulele F şi reglează diverse funcţii ale tractului digestiv .
97. Insulina:

b) [] are acţiune hiperglicemiantă
e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate între ele prin 3 punţi disulfurice.
98. Insulina:
a) [] se sintetizează direct în stare activă

b) [] se sintetizează sub formă de proinsulină
c) [x] se sintetizează sub formă de precursor inactiv preproinsulină
d) [x ] din proinsulină se formează insulina şi peptidul C
e) [ ] fiecare lanţ separat - A şi B posedă activitate.
99. Insulina -reglarea secreţiei:
a) [x] glicemia - factorul reglator principal al secreţiei ei

b) [x] fructoza, manoza stimulează secreţia de insulină
c) [ ] somatostatina stimulează secreţia de insulină
d) [ ] serotonina inhibă secreţia de insulină
e) [ ] adrenalina stimulează secreţia de insulină.
100. Insulina - metabolism:
a) [] timpul de înjumătăţire este de 30-50 minute

b) [x] în principal este inactivată în ficat
c) [x ] timpul de înjumătăţire al ei este de 3-5 minute
d) [] în principal insulina este inactivată în intestin
e) [ ] este inactivată în pancreas.
101. Insulina - mecanismul de acţiune:

a) [] este citozolic nuclear
b) [x] este o formă particulară a mecanismului membrano-intracelular
c) [x] receptorul insulinei reprezintă un complex heterotetrameric α2β2
d) [] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulina
e) [x ] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică
102. Insulina:
a) [x] favorizează depozitarea excesului caloric sub formă de lipide, glicogen, proteine
b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor
c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de regenerare
d) [x] ţesuturile ţintă pentru insulină sunt: ţesutul adipos, muscular şi hepatic
e) [ ] activează glicogen sintaza prin fosforilare.
103. Efectele insulinei (metabolismul glucidic):

a) [] activarea glicogenfosforilazei
b) [x] majorarea activităţii glicogensintazei
c) [] activarea gluconeogenezei
d) [ ] activarea glicogenolizei
e) [x] induce sinteza de glucokinază în hepatocite
104. Insulina amplifică:

b) [] conversia glicerolului la glucoză
c) [] conversia aminoacizilor la glucoză în muşchi
d) [x ] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
e) [x] viteza sintezei transportorului de glucoză (GLUT)
105. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic:

a) [ ] diminuiază toate căile de utilizare a glucozei în muşchi, ficat, ţesut adipos
b) [x] suprimă gluconeogeneza
c) [ ] favorizează glicogenoliza
d) [x] favorizează sinteza de glicogen
e) [ ] inhibă enzimele glicolizei

d) [ ] activează trigliceridlipaza din ţesutul adipos
e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonici

a) [x] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi
c) [x] influenţează sinteza unor proteine specifice la nivelul transcrierei genelor (glucokinaza, fosfoenolpiruvat
carboxikinaza)
d) [] inhibă biosinteza proteinelor
e) [ ] stimulează degradarea proteinelor.

c) [ ] hipoglicemie, uremie
d) [x ] polifagie, polidipsie, poliurie
e) [ ] oligurie.
109. Glucagonul:
a) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta

b) [x] se sintetizează în celulele insulare alfa
c) [x] este un polipeptid (29 resturi de aminoacizi)
d) [ ] este un derivat al triptofanului
e) [ ] este un compus de natură steroidă.
110. Glucagonul:
a) [x] este sintetizat sub forma unui precursor de pre-pro-glucagon
d) [ ] prin proteoliză limitată nu se transformă în hormon activ
e) [ ] acţiunile majore reglatorii se manifestă numai la nivelul ficatului
111. Glucagonul – reglarea secreţiei:
a) [x] somatostatina inhibă secreţia lui

b) [] hiperglicemia favorizează secreţia lui
c) [] hipoglicemia inhibă secreţia lui
d) [x ] agoniştii beta adrenergici stimulează secreţia lui
e) [ ] insulina activează secreţia lui.
112. Glucagonul - acţiuni:
a) [x] amplifică concentraţia de AMPc

d) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în sînge
e) [ ] efectul este mediat de Ca2+.
113. Glucagonul – acţiuni:

a) [x] efectele celulare sunt mediate de AMPc şi de proteinkinaza A
b) [x] activează lipoliza
c) [x] activează gluconeogeneza
d) [ ] inhibă activitatea enzimelor cheie a gluconeogenezei
e) [ ] activează enzimele glicolizei.
114. Hormonii gastrointestinali:
a) [x] toţi sunt polipeptide

c) [ ] sunt de natură steroidă
d) [x] secretina stimulează secreţia de apă şi bicarbonaţi
e) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsină
115. Hormonii gastrointestinali:
a) [x] GIP (gastric inhibitory polypeptide) este produs de mucoasa gastrică

b) [x ] GIP inhibă activitatea şi secreţia gastrică
c) [ ] GIP inhibă eliberarea de insulină de către celulele pancreatice
d) [] colecistokininele inhibă secreţia pancreatică şi contracţia vezicii biliare
e) [x] colecistokinina stimulează secreţia pancreatică şi contracţia vezicii biliare.
116. Somatostatina:
b) [ ] se sintetizează în formă activă
c) [] activează secreţia de glucagon şi insulină
e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina.

e) [] hormoni proteinopeptidici
118. Catecolaminele- biosinteză:
k) [x] se sintetizează din tirozină

b) [ ] metilarea noradrenalinei necesită CH3-tetrahidrofolat
c) [x] metilarea noradrenalinei necesită S-adenozilmetionină
d) [ ] tirozină → noradrenalină→ dopamină→ adrenalină
e)[] la sinteză nu participă vitamina C
119. Depozitarea, secreţia şi catabolismul catecolaminelor:
a) [x] adrenalina şi noradrenalina sunt depozitate împreună cu ATP-Mg2+, Ca2+ şi cromogranină

b) [] eliberarea hormonilor nu este dependentă de influxul ionilor de Ca2+
c) [ ] timpul de înjumătăţire a hormonilor este lung (10-30 min)
d) [x ] sunt catabolizate sub acţiunea catecol-O-metil transferazei şi monoamin oxidazei
e) [x] catabolitul comun este acidul vanilmandelic care este secretat cu urina
120. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):
a) [x] în ţesuturi există receptori membranari adrenergici α, β cu subclasele lor

b) [ ] diferiţi receptori sunt cuplaţi cu aceleaşi sisteme mesageriale secunde
c) [] receptorii α1 şi α 2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" şi determină creşterea de
AMPc
d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi", determină scăderea AMPc
e) [x] receptorii α1 determină creşterea intracelulară de Ca2+.
121. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):
a) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii citoplasmatici
b) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii nucleari
c) [x] actitvarea receptorilor beta2 provoacă relaxarea muşchilor netezi din vase
d) [x] activarea receptorilor alfa 2 stimulează contracţia muşchilor striaţi
e) [ ] blocarea receptorilor beta1 favorizează creşterea vitezei şi forţei de contracţie a miocardului.
122. Catecolaminele - efecte :
a) [x] constricţia vaselor periferice

b) [ ] micşorarea presiunei arteriale
c) [x] hiperglicemia şi glucozuria
d) [x] excitarea sistemului nervos central
123. Catecolaminele realizează:
a) [ ] constricţia vaselor coronariene

b) [x] dilatarea vaselor coronariene
c) [x] relaxarea musculaturii netede a bronhilor
d) [x] stimularea lipolizei în ţesutul adipos
e) [ ] inhibarea triacilglicerol lipazei.
a) [ ] este dereglarea funcţiei cortexului suprarenalelor
b) [x] creşte producerea şi concentraţia plasmatică a adrenalinei şi noradrenalinei
c) [x] apare hiperglicemie
d) [] apare hipoglicemie
e) [ x] clinic se manifestă prin hipertensiune arterială.
125. Cortexul suprarenalelor:

a) [x] zona glomerulară produce mineralocorticoizi
b) [ ] zona fasciculată produce mineralocorticoizi şi androgeni
c) [ ] zona reticulată produce mineralocorticoizi
d) [x] zona fasciculata produce glucocorticoizi
e) [x] zona reticulată produce androgeni şi glucocorticoizi
126. Corticosteroizii conţin (particularităţi de structură):

a) [x] inelul ciclopentanperhidrofenantrenic
b) [ ] 20 aminoacizi
c) [x] legătură dublă între C4 şi C5
d) [ ] gruparea carboxil în poziţia C3
e) [x] cetogrupa în poziţia C3.
127. Corticosteroizii - biosinteză:

a) [x] precursorul general este colesterolul
b) [x] colesterolul este obţinut din beta-lipoproteinele plasmei sau sintetizat de novo
c) [ ] ca precursori sunt fosfolipidele şi sfingomielina
d) [x] etapa comună este transformarea colesterolului în pregnenelonă (enzima hidroxilaza, conţine citocromul P450)
e) [ ] după biosinteză sunt depozitaţi în celule.
128. Corticosteroizii - transport:
a) [ ] în sînge circulă preponderent în stare liberă
b) [x] în sînge circulă fixaţi de proteine
c) [x ] cortizolul este transportat de transcortină (70%) şi de serumalbumină (15%)
d) [ ] cortizolul este transportat doar în stare liberă
e) [x ] aldosteronul şi androgenii sunt transportaţi de serumalbumină.
129. Metabolizarea corticoizilor:

a) [ ] T1/2 pentru cortizol este 15-20 ore
b) [x] T1/2 pentru cortizol este 1,5-2 ore
c) [x] calea majoră de catabolizare (în ficat) este hidrogenarea dublei legături de la C4 şi a grupării cetonice de la C3
d) [x] produşii rezultaţi se conjugă cu formele active ale acidului glucuronic şi sulfuric apoi sunt excretaţi cu urina
(17-cetosteroizi)
e) [ ] la conjugare se transformă în compuşi liposolubili.
130. 17-cetosteroizi:
a) [x] sunt produşi de degradare a corticosteroizilor şi androgenilor eliminaţi cu urina
b) [x ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă produsele catabolismului androgenilor
c) [ ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă produsele catabolismului glucocorticoizilor
d) [x] majorarea excreţiei acestor cataboliţi se constată în tumori ale testiculilor şi a cortexului suprarenal (cca
600/mg/24 ore)
e) [] excreţii crescute însoţesc tireotoxicoza, hipofuncţia adenohipofizei, boala Addison.
131. Glucocorticoizii – reglarea sintezei şi secreţiei:

a) [x]în stări de stres, sistemul nervos central mediază secreţia corticoliberinei şi ACTH-ului
b) [ ] reglarea se bazează pe efectele alosterice
c) [x] ACTH-ul stimulează formarea pregnenalonului
d) [x ] nivelul plasmatic suferă o variaţie diurnă (ritm circadian)
e) [] depind de cantitatea potasiului plasmatic.
132. Glucocorticoizii – acţiuni:

a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic -nuclear
c) []stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc
d) [ x] utilizează receptori intracelulari care acţionează la nivelul genomului uman
e) [] utilizează receptorii membranari care acţionează la nivelul genomului uman .
133. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului proteic:

a) [x] stimulează biosinteza ARNm şi a proteinelor în ficat şi rinichi
b) [ ] accelerează transportul aminoacizilor în celulele ţesutului muscular şi limfoid
c) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în muşchi
d) [ ] accelerează biosinteza proteinelor în muşchi
e) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în ţesutul limfoid.
134. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului glucidic:

a) [] activează glicogensintaza în ficat
b) [x ] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichi
c) [] accelerează transportul glucozei în muşchi, ţesut adipos şi limfoid
d) [x ] diminuă utilizarea glucozei în muşchi şi ţesutul adipos
e) [] creşte producerea glicogenului în muşci.
135. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului lipidic:

a) [] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor
b) [ x] în organele centrale (faţă, trunchi) favorizează depunerea de lipide
c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi
d) [ ] cetogeneza este inhibată complet
e) [] scade cantitatea acizilor graşi liberi în sînge
136. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului ţesutului osos:

a) [] stimulează biosinteza ARNm
b) [ ] accelerează biosinteza proteinelor
c) [x] inhibă biosinteza proteinelor
d) [x ] sporesc eliminarea Ca şi a fosfaţilor din oase în sînge
e) [x] produc osteoporoză
137. Glucocorticoizii - efecte:

a) [x antiinflamator
b) [ x] în concentraţii mari inhibă formarea de anticorpi
c) [x] facilitează acţiunea catecolaminelor, glucagonului (efect permisiv)
d) [ ] hipoglicemiant
e) [] activează sinteza şi secreţia prostaglandinelor.
138. Hormonii mineralocorticoizi:

b) [ ] la om 11-dezoxicorticosteronul este de 30-50 ori mai activ ca aldosteronul
c) [x] se sintetizează din colesterol
d) [ ] se sintetizează din fenilalanină şi tirozină
e) [] mecanismul de acţiune e membrano-intracelular.
139. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului depinde de:

a) [x]sistemul renină-angiotensină
b) [ ] cantitatea ionilor de calciu plasmatic
c) [x] ACTH
d) [x ] cantitatea ionilor de potasiu şi sodiu plasmatic
e) []cantitatea ionului de magneziu plasmatic.
140. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului prin sistemul "renină-angiotensină":

a) [ ] renina (R) este o enzimă proteolitică produsă de hepatocite
b) [x] renina este eliberată în sînge sub influenţa diferitor factori (presiunea sîngelui, hipoxia renală,
concentraţia de Na+, Cl- în plasmă etc.)
c) [x] renina scindează un decapeptid din angiotensinogen generînd angiotensina I
d) [x] enzima de conversie transformă angiotensina I în angiotensină II (octapeptid)
e) [ ] angiotensina II este vasodilatator.

b) [x] stimulează secreţia de aldosteron
d) [ ] se formează direct din angiotensinogen
e) [ ] nu se supune degradării sub acţiunea angiotensinasei.
142. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:
a) [x] organul ţintă este rinichiul

b) [x] reglează homeostazia hidrică şi electrolitică
c) [] reglează concentraţia ionilor de calciu şi fosfor
d) [ ] reglează sinteza parathormonului
e) [ ] reglează glicemia.
143. Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:

a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei
b) [ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apă
c) [x] eliminarea de K+, H+, NH4+
d) [ ] reabsorbţia de K+, H+, NH4+
e) [x] reabsorbţia de Na+ prin mecanismul activ Na+/K+-ATP-aza.
144. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:

a) [ ] majorează concentraţia de K+ în sînge şi reduce concentraţia de Na+, Cl-
b) [x] măresc reabsorbţia de Na+, Cl- şi HCO3- în tubii distali renali
c) [x] accelerează schimbul de sodiu extracelular cu potasiu intracelular
d) [] scade reabsorbţia apei
e) [ ] creşte eliminarea sodiului.
145. Excesul de glucocorticoizi provoacă:

a) [ ] sindromul Conn
b) [x] sindromul Cushing
c) [] boala Addison
d) [] sindromul Turner
e) [ ] sindromul Marfan.
146. Sindromul Cushing se caracterizează prin:

a) [] hiposecreţia, în special a glucocorticoizilor
b) [ x] obezitate centripetă
c) [x] apariţia hipertoniei, osteoporozei
d) [x] piele subţire cu vergeturi violacee, hirsutism, amenoree
e) [ ] dezvoltarea diabetului steroid cu hipoglicemie.
147. Deficitul de corticosteroizi provoacă:

a) [ ] sindromul Conn
b) [] sindromul Cushing
c) [x] boala Addison
148. Hipersecreţia de aldostereon se întîlneşte în:

a) [x ] sindromul Conn
b) [x] sindromul Cushing
c) [] boala Addison
149. Hiposecreţia corticosteroizilor se caracterizează prin:

a) [] obezitate
b) [ ] creşterea conţinutului de Na+, Cl-, apă şi scaderea K+ în sânge
c) [x] scaderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge
d) [] hiperglicemie, glucozurie
150. Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se caracterizează prin:
a) [x] nivel scăzut de K+ în sânge
c) [ ] hiposecreţia corticotropinei
d) [ ] edeme şi hipotensiune
e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului.
151. Utilizarea practică a corticosteroizilor:

d) [x] folosirea îndelungată poate provoca atrofia cortexului suprarenalelor
e) [ ] folosirea îndelungată nu provoacă atrofia cortexului suprarenalelor
152. Hormonii sexuali :

b) [x] sunt de natură steroidă
d) [x] în reglarea secreţiei participă gonadotropinele
e) [ ] utilizează receptorii membranari
153. Hormonii sexuali sunt :

a) [ ] folitropina
d) [x] estradiolul
e) [x ] progesterona
154. Sinteza hormonilor sexuali:

b) [x] se sintetizează din colesterolul
e) [ ] în faza a doua a a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii.
155. Regalarea sintezei şi secreţiei hormonilor sexuali:

a) [ ] lutropina reglează la bărbaţi sinteza glucocorticoizilor
b) [x] folitropina influenţează spermatogeneza
c) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni
d) [ ] lutropina contribuie la dezvoltarea musculaturii scheletului
e) [ ] progesterona induce secreţia lutropinei şi folitropinei şi inhibă secreţia prolactinei
156. Androgenii:
a) [x] reprezentatul cardinal este testosteronul
b) [ ] principalul androgen este androsteronul
c) [ ] se depozitează în celule după sinteză
d) [ ] sunt transportaţi în sânge în stare liberă
e) [x] sunt transportaţi de o globulină sanguină specifică
157. Androgenii:
b) [x ] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testicule
c) [ ] hormonul luteinizant micşorează secreţia testosteronului
d) [ ] circulă în plasmă în formă liberă (98%)
e) [] fracţiunea legată de proteine este biologic activă
158. Catabolismul androgenilor:

a) [x] are loc primordial în ficat
b) [ ] are loc numai în rinichi
c) [x] se conjugă cu formele active ale acidului glucuronic şi sulfuric şi se elimină cu urina
d) [ ] la bărbaţi 2/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură testiculară
e) [ x] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură testiculară
159. Androgenii – efecte metabolice:

a) [x] activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile ţintă, stimulînd sinteza proteinelor
b) [ ] inhibă sinteza proteinelor în ţesuturile ţintă şi induc bilanţ azotat negativ
c) [ x] majorează sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
d) [x] stimulează mineralizarea ţesutului osos
e) [] provoacă hiperglicemie
160. Androgenii – efecte fiziologice:

a) [x] asigură spermatogeneza
b) [ ] nu determină particularităţile sexuale secundare
c) [x ]contribuie la dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţi
d) [x] rol anabolizant în dezvoltarea scheletului şi a muşchilor
e) [] inhibă spermatogeneza
161. Hormonii ovarieni (estrogenii şi progesterona):
a) [ ] se produc numai în ovare

b) [x] în cantităţi reduse se sintetizează în testiculi, adrenale, ficat, piele
c) [x] în timpul gestaţiei se produc şi în unitatea feto-placentară
d) [x ] estrogenii circulă în plasmă legaţi de proteine transportatoare specifice
e) [x] progesterona este intermediarul comun în biosinteza hormonilor steroizi
162. Hormonii estrogeni - catabolism:
a) [x] se petrece în ficat

b) [] se petrece doar în rinichi
c) [] se petrece în intestin
d) [ x] principalul catabolit este estriolul
e) [ x] estriolul se conjugă cu forma activă a acidului glucuronic sau sulfuric şi se elimină prin bilă şi urină
163. Efectele metabolice ale estrogenilor:

a) [x] induc sinteza ARNm şi producerea proteinelor specifice în celulele organelor ţintă (organele sferei
genitale, glandelor mamare, cartilajului laringelui, cartilajului epifizar al oaselor tubulare etc.)
b) [ ] sunt inductori ai enzimelor gluconeogenezei
c) [ ] stimulează acumularea lipidelor în ficat şi ţesutul adipos
d) [ ] inhibă eliminarea biliară a colesterolului
e) [x] stimulează sinteza colagenului şi depozitarea calciului şi fosfaţilor în epifizele oaselor
164. Efectele fiziologice ale estrogenilor:

a) [x] dezvoltarea organelor genitale feminine
b) [x] dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
c) [ ] inhibarea modificărilor ploriferative ale endometriului
d) [ ] inhibarea contracţiilor uterului în faza foliculară a ciclului ovarian
e) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia
c) [x ] piruvatcarboxilaza;
d) [ ] epimeraza;
e) [] glucokinaza.
SANGE
a) [x] de transport
c) [ ] energetică
d) [x] termoreglatoare
e) [ ] anabolica
a) [x] protectoare
b) [x] reglatoare
c) [ ] catabolică
d) [ ] energetică
e) [x ] excretoare
a) [x] glucoza
b) [x] colesterolul
c) [ ] sodiul
d) [ ] potasiul
e) [ ] fierul
a) [ ] calciul
b) [x] proteinele
c) [ ] apa
d) [ ] magneziul
e) [x] ureea
b) [x] leucocitele
c) [x] eritrocitele
d) [ ] micelele

a) [ ] globulinele
b) [x] trombocitele
c) [x] bazofilele
d) [x] limfocitele
7. Azotul rezidual include azotul din:
a) [x] uree
b) [ ] fibrinogen
c) [ ] corpi cetonici
d) [x] acid uric
e) [x] amoniac
8. Azotul rezidual include azotul din:
a) [x] creatină
b) [ ] albumine
c) [x] creatinină
d) [x] aminoacizi
e) [ ] globuline

a) [x] colesterolul
c) [ ] ureea
d) [ ] bilirubina
e) [ ] acidul uric
a) [x] glucoza
c) [ ] creatina
d) [ ] creatinina
e) [ ] indicanul
12. Componenţa electrolitică a sângelui:

b) [x] principalul ion al lichidului extracelular este Na+
d) [ ] hipernatriemia conduce la dehidratarea organismului
a) [x] hipernatriemia este prezentă în hiperaldosteronism

b) [x] hiponatriemia este însoţită de dehidratarea organismului
c) [ ] în hiponatriemie survine hiperhidratarea organismului
d) [ ] hipernatriemia este prezentă în hipoparatiroidie
e) [ ] nivelul plasmatic de Na+ este reglat de hormonii tiroidieni
a) [x] cationul de bază din eritrocite este K+

b) [ ] cationul de bază din eritrocite este Na+
c) [ ] hiperkaliemia este însoţită de reţinerea apei în organism
d) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în insuficienţa renală acută
e) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în hipofuncţia cortexului suprarenal
15. Hipokaliemia:
a) [ ] se dezvoltă în hiperfuncţia cortexului suprarenal

a) [ ] se conţine preponderent în eritrocite


18. Fierul:

e) [x] în enterocite Fe+++ se conjugă cu apoferitina
19. Fierul:
a) [ ] în enterocite Fe+++ se conjugă cu feritina
b) [x] în enterocite se formează feritina
c) [ ] apoferitina este forma de transport plasmatic al fierului
d) [x] transferina transportă Fe+++
e) [ ] transferina transportă Fe++

c) [x] participă în coagularea sângelui



c) [ ] sunt proteine conjugate
a) [x] transportă acizi graşi

b) [ ] formează lipoproteine
c) [x] transportă bilirubina
d) [ ] transportă glucoza
e) [x] se sintetizează în ficat (circa 20 g/zi)

e) [x] participă la menţinerea presiunii coloid-osmotice a sângelui

27. Din grupa alfa1-globulinelor fac parte:
a) [x] antitripsina
b) [x] fetoproteina
c) [ ] haptoglobina
e) [ ] transferina
28. Din grupa alfa2-globulinelor fac parte:
a) [ ] antitripsina
b) [x] haptoglobina
c) [x] ceruloplasmina
d) [ ] transferina
e) [x] macroglobulina
29. Din grupa beta-globulinelor fac parte:
a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina
d) [x] transferina
a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina

a) [x] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor plasmatice

d) [x ] este caracteristică pentru glomerulonefrite

a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [x] proteic
d) [ ] hemoglobinic
a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [ ] proteic
d) [x] hemoglobinic
a) [x] bicarbonat
b) [x] fosfat
c) [ ] proteic
d) [ ] hemoglobinic

38. Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată de:
b) [x] histidină
39. Raportul componentelor sistemelor-tampon la pH-ul fiziologic (7,4):
a) [ ] [H2CO3] / [HCO3-] = 1/4

b) [x] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/4
c) [ ] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/1
d) [x] [H2CO3] / [HCO3-] = 1/20
e) [ ] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/20
40. Mecanismul de acţiune a sistemelor-tampon bicarbonat şi fosfat:
a) [ ] H+ se leagă cu [CO2] formând [HCO3-]

b) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând H2CO3 care disociază slab
c) [x] H+ se leagă cu [HPO4--] formând [H2PO4-]
d) [x] OH- se leagă cu [H2PO4-] formând [HPO4--]
e) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând [CO2] şi [H2O]
a) [x] cetonemie
c) [x] hipoxie
d) [x] inaniţie
e) [ ] obezitate
d) [ ] cetonemie

b) [x] atelectază pulmonară
e) [ ] inaniţie
a) [ ] cetonemie
b) [ ] hipoxie

d) [ ] cetonemie

e) [ ] factorul XIII – stabilizator de fibrină
a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică A

a) [x] factorul VIII – globulina antihemofilică A

a) [x] factorul VII – proconvertina

extrinsecă:
a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică A

extrinsecă:
a) [ ] factorul VII – proconvertina

e) [ ] factorul XII – Hageman
extrinsecă:
a) [ ] factorul VII – proconvertina

c) [x ] factorul XIII – stabilizator de fibrină

55. Protrombina:

56. Trombina:

57. Fibrinogenul:

b) [x] constă din 6 lanţuri polipeptidice (2 alfa, 2 beta, 2 gama)


c) [x] necesită prezenţa trombosteninei
b) [x] serotonina
b) [x] ATP-ul
d) [x] calicreinele
e) [ ] heparina

c) [x] heparina
d) [ ] vitamina K
e) [x] proteina C

c) [x] oxalatul
d) [x] citratul
e) [ ] protrombina
66. Heparina:

a) [ ] heparina
c) [ ] transferina
a) [ ] accelerina
c) [x] urokinaza
d) [ ] antiplasmina
a) [ ] trombinei
b) [x] urokinazei
d) [ ] heparinei
e) [ ] accelerinei
70. Fibrinolizina:

a) [x] secretorii
c) [ ] anabolice
e) [ ] catabolice
a) [ ] alaninaminotransferaza (ALT)
b) [ ] aspartataminotransferaza (AST)
a) [ ] amilaza
b) [x] histidaza
a) [ ] aldolaza A (fructozo-1,6-difosfat aldolaza)

c) [ ] tripsina
d) [x] sorbitol dehidrogenaza
e) [x] LDH4, LDH5.

c) [ ] aldolaza B
d) [x] LDH1, LDH2
e) [ ] LDH5, LDH4
a) [x] creatinfosfokinaza MB
b) [ ] creatinfosfokinaza MM
c) [ ] fosfataza alcalină
d) [ ] fosfataza acidă
e) [ ] sorbitol dehidrogenaza
77. Selectaţi enzimele organospecifice ale rinichilor:
a) [x] glicinamidino transferaza

c) [ ] alaninaminotransferaza (ALAT)
d) [x] glutaminaza
e) [ ] glutamat dehidrogenaza
78. Selectaţi enzimele organospecifice ale creierului:
a) [x] creatinfosfokinaza BB
c) [ ] creatinfosfokinaza MB
d) [x] monoaminoxidaza (MAO)
e) [ ] ornitincarbamoil transferaza
e) [ ] arginaza
80. Selectaţi enzimele organospecifice ale ţesutului osos:
a) [x] fosfataza alcalină termolabilă

b) [ ] hexokinaza
c) [ ] glucokinaza
d) [x] fosfataza acidă tartratrezistentă
e) [ ] -cetoglutaratdehidrogenaza
81. Kininele sângelui:
a) [ ] sunt hormoni secretaţi de glandele endocrine

b) [x] sunt hormoni locali
c) [ ] se sintetizează şi se secretă în formă activă
d) [x] se sintetizează şi se secretă în formă de kinazogeni neactivi
e) [x] reglează circulaţia sanguină locală şi generală, permeabilitatea vasculară
82. Kininele sângelui:
a) [ ] sunt vasopresina, oxitocina

b) [x] sunt bradikinina, kalidina, metionil-lizil-bradikinina
c) [x] provoacă dilatarea vaselor periferice
d) [ ] provoacă constricţia vaselor periferice
e) [x] micşorează tensiunea arterială

c) [x] excretoare
e) [ ] de transport


c) [x] activitatea ciclului pentozofosfat în ficat este înaltă

b) [ ] formarea LDL ( -lipoproteinelor)





a) [x] dizolvat în plasmă

219. Carbhemoglobina:
a) [ ] este hemoglobina legată cu CO

b) [x] este hemoglobina legată cu CO2
c) [ ] ligandul se leagă la Fe2+ al hemului
d) [x] ligandul se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] ligandul se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
221. Formele patologice ale hemoglobinei:
a) [x] carboxihemoglobina conţine monooxidul de carbon (CO)

b) [ ] CO posedă afinitate mai scăzută faţă de hemoglobină, comparativ cu oxigenul
c) [x] CO se leagă la Fe2+ din hem
d) [x] methemoglobina conţine Fe3+
e) [ ] methemoglobina posedă afinitate înaltă faţă de oxigen

b) [ ] KHb + O2 → KHbO2
e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O

a) [ ] HHbO2 → HHb + O2
c) [x] CO2 + H2O → H2CO3
224. Hipoxiile:


b) [ ] prohormonul
a) [ ] este enzimă citoplasmatică
b) [ ] generează inozitolfosfaţi
d) [x] este inhibată de proteina Gi
e) [ ] participă la sinteza ATP-lui
a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor şi a hormonilor androgeni
b) [ ] amplifică sinteza glucagonului
e) [ ] este un hormon de natură steroidică
a) [x] sunt de natură proteică
e) [x] reglează funcţiile altor glande endocrine periferice
d) [x] tireotropina
a) [x] tireotropina
e) [ ] prolactina
454. Hormonii sexuali sunt:
a) [ ] folitropina
d) [x] estradiolul
e) [x] progesterona

b) [ ] are efect vasodilatator
d) [x] se sintetizează în formă inactivă
456. Hipocorticismul (boala Adison) se caracterizează prin:
a) [ ] obezitate centripetă
b) [ ] hipertensiune arterială
c) [x] scăderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge
457. Calcitonina:
a) [x] este sintetizată de celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide
b) [x] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor
d) [ ] hormon de natură steroidică
e) [ ] acţionează asupra intestinului, rinichilor şi a oaselor
458. Calmodulină:
a) [ ] poate fixa Fe2+ şi Mg2+
b) [x] conţine 4 domenii de fixare pentru Ca2+
c) [ ] este o nucleotidă
d) [ ] conţine multe resturi de Arg şi Lys
e) [x] în complex cu Ca2+ este mesager secund pentru unii hormoni
c) [x] steroizi
b) [x] hormonii pot fi derivaţi ai colesterolului
461. Cofeina inhibă:
a) [x] fosfodiesteraza
b) [ ] adenilatciclaza
c) [ ] proteina Gs
d) [ ] proteinkinaza A
e) [ ] fosfoprotein fosfataza
c) [ ] expresia genelor
d) [ ] sinteza DNA
e) [ ] biosinteza proteinelor
463 - ?
464 - ?
465. Corticosteroizii utilizează:
d) [ ] ca agenţi fibrinolitici
e) [ ] în calitate de hemostatice
c) [ ] uremie
e) [ ] oligurie
d) [ ] inhibă sinteza lipidelor
e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonic
a) [ ] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi
c) [ ] determină bilanţ azotat negativ
d) [ ] inhibă biosinteza proteinelor
e) [ ] stimulează degradarea proteinelor
d) [ ] posedă efect anabolic asupra glucidelor şi lipidelor (glucide, lipide)
a) [x] reglează diviziunea şi diferenţierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos şi scheletic
b) [x] reglează metabolismul oxidativ prin inducţia Na+/K+-ATP-azei
c) [x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2
d) [ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic
e) [ ] inhibă ATP-sintaza
a) [ ] este determinat de hiperplazia cortexului suprarenalelor
b) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită a aldosteronului
c) [ ] este determinat de sinteza sporită a melaninei în piele
d) [ ] este cauzat de hiposecreţia de cortizol
e) [x] se manifestă clinic prin hipertensiune arterială
a) [x] catalizează reacţia de scindare a AMPc
b) [ ] catalizează reacţia de formare a AMPc
c) [ ] este activată de cofeină
d) [x] este inhibată de viagră
e) [ ] e localizată în nucleu
a) [ ] este localizată în citozol
b) [ ] scindează fosfolipidele membranare, generând prostaglandine
e) [ ] este inhibată de cofeină
474. Glucagonul:
b) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta
c) [x] se sintetizează în celulele insulare alfa
d) [x] este o polipeptidă
e) [ ] este un compus de natură steroidă
474. Glucagonul:
a) [x] este sintetizat sub formă de pre-pro-glucagon
e) [ ] are efect hipoglicemiant
474. Glucagonul:
a) [x] activează gluconeogeneza
d) [ ] stimulează sinteza proteinelor
e) [ ] inhibă catabolismul proteinelor
a) [ ] obezitate
b) [ ] somnolenţă, memorie scăzută
c) [x] creşterea temperaturii corpului
d) [x] bilanţ azotat negativ
e) [ ] bradicardie
476. Hiperparatiroidismul se manifestă prin:
a) [ ] hipocalcemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalcemie şi hiperfosfatemie
c) [x] hipercalcemie şi hipofosfatemie
e) [x] osteoporoză
477. Hipofuncţia glandei tiroide la maturi (mixedemul) se manifestă prin:
a) [x] bradicardie
c) [ ] exoftalmie
d) [ ] statură joasă
478. Hipoparatiroidismului se caracterizează prin:
c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi nervoas
d) [ ] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
e) [ ] osteoporoză
b) [x] calcitonină
e) [ ] tireotropină
b) [x] prezintă peptide scurte
d) [x] sunt liberinele şi statinele
b) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular
d) [x] sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor
b) [ ] tireotropina
d) [x] prolactina
483. Hormonii sunt:
b) [x] compuşi chimici cu specificitate înaltă de acţiune
c) [ ] sintetizaţi în sânge
b) [ ] prolactina
d) [ ] tireotropina
b) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni
c) [x] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) [ ] inhibă spermatogeneza
a) [x] stimulează sinteza estrogenilor şi a progesteronei
b) [ ] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
c) [ ] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
d) [ ] se sintetizează în corpul galben
e) [x] este o glicoproteină
488. Insulina:
b) [ ] are acţiune hiperglicemiantă
e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate prin legături necovalente
489. Insulina:
a) [ ] activează glicogenfosforilaza
b) [ ] inhibă glicogensintaza
c) [ ] activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei
d) [ ] inhibă enzimele reglatoare ale glicolizei
e) [x] induce sinteza glucokinazei în hepatocite
490. Iodtironinele:
a) [x] sunt derivaţi ai tirozinei
b) [ ] sunt sintetizaţi în glandele paratiroide
d) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular
e) [ ] reglează metabolismul calciului şi al fosfaţilor
a) [x] iodtironine
b) [ ] glucagon
c) [ ] adrenalină
d) [x] cortizol
e) [ ] calcitonină
a) [ ] insulină
b) [ ] somatotropină
c) [ ] corticoliberină
d) [x] calcitriol
e) [ ] hormonul paratiroidian
492. Mecanismul membrano-intracelularde de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:
a) [ ] calcitriol
b) [x] glucagon
c) [x] adrenalină
d) [ ] cortizol
e) [ ] aldosteron
b) [x] implică activarea proteinkinazelor A
d) [ ] reprezintă un mecanism de reglare a expresiei genelor
494.Oxitocina:
a) [ ] este de natură steroidică
b) [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu
c) [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la ejecţia laptelui
d) [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic
e) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni
495. Parathormonul:
a) [ ] este sintetizat în glanda tiroidă
e) [x] acţionează prin AMP ciclic
496. Parathormonul:
a) [x] creşte calcemia
b) [ ] creşte fosfatemia
c) [ ] inhibă absorbţia calciului şi fosfaţilor din intestin
d) [ ] creşte capacitatea osului de a fixa calciul şi fosfaţii
e) [x] stimulează reabsorbţia calciului, dar inhibă reabsorbţia fosfaţilor în rinichi
497. Prolactina:
a) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare
b) [ ] este un hormon de natură steroidă
c) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei
d) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
e) [ ] reglează funcţia glandelor sexuale
a) [x] activeaza adenilatciclaza
b) [ ] activează proteinkinazele
c) [x] reprezintă complexul alfa-GTP
e) [ ] este inactivată de fosfodiesterază
499. Proteinele Gs:
b) [ ] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice
c) [ ] posedă un domeniu de legare cu proteinkinazele
e) [ ] catalizează sinteza AMPc
a) [ ] este inhibată de adenilatciclază
b) [x] este activată de AMP ciclic
c) [x] catalizează reacţia de fosforilare a unor enzime reglatoare
e) [ ] este localizată în nucleu
e) [ ] lipoproteine
502. Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol
d) [x] complexul hormon-receptor reglează expresia genelor
e) [ ] implică activarea proteinkinazelor
c) [x] se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichi
d) [x] sinteza calcitriolului este controlată de parathormon
e) [ ] participă la reglarea concentraţiei plasmatice de sodiu şi potasiu
a) [x] are loc în medulosuprarenale
b) [ ] are loc în cortexul suprarenal
c) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → noradrenalină → dopamină → adrenalină
d) [x] succesiunea reacţiilor este: tirozină → dopamină → noradrenalină → adrenalină
e) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → adrenalină → noradrenalină → dopamină
505. Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tireoglobulinei
b) [ ] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tironinei
d) [x] pentru iodurarea tirozinei se utilizează iodul oxidat
e) [x] oxidarea iodului şi iodurarea tirozinei sunt catalizate de peroxidază

a) [x] sunt vasopresină şi oxitocină
c) [x] prezintă nonapeptide
d) [ ] se produc în lobul anterior al hipofizei
e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic nuclear
508. Referitor la hormonii sexuali feminini sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] estrogenii se sintetizează în corpul galben
b) [ ] progesterona se sintetizează în folicului ovarieni
e) [ ] în faza a doua a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii
509. Referitor la mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
c) [ ] stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc
d) [x] utilizează receptori citozolici
a) [ ] insulina acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
b) [x] mecanismul de acţiune a insulinei este o formă particulară a celui membrano-intracelular
c) [x] receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2
d) [ ] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulina
e) [x] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică
511. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de
diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmaţiile:
b) [ ] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-difosfat
d) [ ] DAG inhibă proteinkinazele C
a) [x] receptorii sunt situaţi pe membrana plasmatică
b) [ ] hormonii pătrund în celulă
c) [x] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
d) [ ] este caracteristic pentru hormonii steroidic
e) [x] la transducţia mesajului hormonal participă mesagerii secunzi
a) [ ] receptorii β sunt cuplaţi cu proteina Gp şi determină formarea diacilglicerolilor şi a
inozitolfosfaţilor
b) [ ] toţi receptorii adrenergici sunt cuplaţi cu proteina Gs şi determină creşterea concentraţiei
AMPc
c) [ ] receptorii α1 şi α2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" şi determină
creşterea de AMPc
d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi" şi determină scăderea AMPc
e) [x] receptorii α1 determină creşterea concentraţiei citoplasmatice de Ca2+
515. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină
b) [ ] creşterea volemiei şi a concentraţiei de natriu stimulează secreţia reninei
c) [ ] renina transformă angiotenzinogenul în angiotenzină II
d) [x] enzima de conversie transformă angiotenzina I în angiotenzină II
e) [ ] angiotenzina II inhibă secreţia aldosteronului
516. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a tireotropinei
b) [ ] nivelul scăzut de T3 plasmatic inhibă sinteza tireotropinei
c) [ ] tireotropina inhibă secreţia iodtironinelor
d) [ ] în cazul unui conţinut scăzut de iod se sintetizează preponderent T4
e) [x] glanda tiroidă posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină
517. Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidici
b) [ ] sinteza hormonilor steroidici nu se regleaza
c) [ ] toţi hormonii de natură steroidică se sintetizează doar în suprarenale
d) [ ] cortizolul se sintetizează în foliculii ovarieni
e) [ ] progesterona se sintetizează în cortexul suprarenal
518. Referitor la vasopresină sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] se mai numeşte hormon antidiuretic
b) [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular
c) [ ] în insuficienţa de vasopresină se dezvoltă diabetul steroid
d) [x] ţesutul-ţintă pentru vasopresină este rinichiul - epiteliul tubilor contorţi distali şi colectori
e) [ ] se sintetizează în suprarenale
a) [x] în stări de stres are loc stimularea secreţiei de corticoliberină şi corticotropină
b) [ ] sinteza maximală de cortizol are loc seara
c) [ ] corticotropina inhibă sinteza şi secreţia de cortizol
d) [x] nivelul plasmatic al cortizolului suferă variaţii diurne (ritm circadian)
e) [ ] secreţia de cortizol este dependentă de concentraţia natriului şi a potasiului
520. Secreţia de glucagon este
a) [x] inhibată de somatostatină
b) [ ] stimulată de hiperglicemie
c) [ ] inhibată de hipoglicemie
d) [x] stimulată de agoniştii beta adrenergici
e) [ ] activată de insulină
521. Secreţia de insulină este activată de:
a) [x] glucoză
b) [x] fructoză, manoză
c) [ ] somatostatină
d) [ ] serotonină
e) [ ] adrenalină
522 - ?
523 - ?
a) [ ] stimulează absorbţia calciului şi a fosfaţilor din intestin
b) [ ] inhibă reabsorbţia calciului şi a fosfaţilor în rinichi
c) [ ] acţionează prin intermediul calcitriolului
d) [x] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
e) [x] micşorează concentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă
b) [ ] stimularea secreţiei de insulină
d) [ ] micşorarea tensiunii arteriale
a) [x] favorizează sinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect anabolic)
b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor (efect catabolic)
c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de
regenerare
d) [ ] reglează sinteza ATP-lui şi producerea căldurii
e) [ ] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor
c) [x] determină bilanţ azotat pozitiv
528. Selectaţi hormonii care se sintetizează în cortexul suprarenal:
a) [x] cortizolul
b) [ ] adrenalina
d) [ ] progesterona
e) [x] aldosteronul
b) [ ] vasopresina
c) [ ] oxitocina
e) [ ] tireotropina
a) [x] AMP-ciclic
b) [ ] GTP
c) [x] Ca2+
d) [ ] CMPc
e) [x] inozitolfosfaţii
531. Hiperaldosteronismul (sindromul Conn) se caracterizează prin:
a) [ ] hiperpigmentarea tegumentelor
c) [ ] creşterea concentraţiei de K+ în sânge
d) [ ] hipotensiune arterială
e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului
532. Sindromul Cushing:
a) [ ] este cauzat de hiposecreţia glucocorticoizilor
b) [x] se caracterizează prin obezitate centripetă
c) [ ] se manifestă prin hipotensiune arterială
d) [ ] este însoţit de diabet insipid
e) [ ] se caracterizează prin hipoglicemie
b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagonul
d) [ ] peptida C este sintetizată de celulele C
e) [x] polipeptida pancreatică este sintetizată de celulele F
534. Somatostatina:
b) [ ] este de natură steroidică
c) [ ] activează secreţia de glucagon şi insulină
e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina
a) [x] acţionează prin intermediul somatomedinelor
b) [ ] inhibă procesele anabolice
c) [x] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi
e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
d) [x] conţine peste 100 de resturi de tirozină
a) [x] acţionează prin intermediul AMP cicli
b) [x] activeaza sinteza şi secreţia iodtironinelor
e) [ ] este sintetizată în glanda tiroidă
a) [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
b) [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
c) [x] albumine
d) [ ] fibrinogen
e) [ ] hemoglobină
a) [x] cetonemie
c) [x] hipoxie
d) [x] inaniţie
e) [ ] obezitate
d) [ ] cetonemie
b) [ ] inaniţie
e) [ ] inaniţie
a) [x] acizi graşi
b) [ ] lipoproteine
c) [x] bilirubina
d) [ ] glucoza
e) [ ] uree
c) [ ] se sintetizează în sânge
e) [ ] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
a) [ ] cetonemie
b) [ ] hipoxie
d) [ ] cetonemi
a) [ ] se conţine doar în formă ionizată
553.Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată de:
b) [x] histidină
a) [x] secretorii
c) [ ] anabolice
e) [ ] catabolice
a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina
557. Fibrinogenul:
b) [ ] constă din 6 lanţuri polipeptidice identice
558. Fibrinolizina:
c) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul glicogenolizei
562. Fierul:
e) [ ] Fe+++ este transportat de apoferitina
a) [x] dizolvat în plasmăc
e) [ ] de transport
b) [x] la electroforeză se separă în alfa1, alfa2, beta şi gama globuline
d) [ ] nu pot fi separate prin electroforeză
e) [x] gama globulinele asigură protecţia imunologică
567. Heparina:
569. Hipokaliemia:
a) [ ] se dezvoltă în hiporfuncţia cortexului suprarenal
a) [ ] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor musculare
d) [x] este caracteristică pentru glomerulonefrite
571. Hipoxiile:
b) [x] serotonina
b) [x] ATP-ul
d) [x] calicreinele
c) [ ] are loc sub acţiunea heparinei
c) [ ] nu participă în coagularea sângelui
580. Protrombina:
581. Referitor la componenţa electrolitică a sângelui sunt corecte afirmaţiile:
b) [ ] principalul ion al lichidului intracelular este Na+
d) [ ] hiponatriemia este prezentă în hiperaldosteronism
b) [ ] formarea chilomicronilor
b) [ ] KHb + O2 → KHbO2
e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O
a) [ ] HHbO2 → HHb + O2
c) [x] CO2 + H2O → H2CO3
a) [ ] calciul
b) [x] proteinele
c) [ ] apa
d) [ ] magneziul
e) [x] ureea
a) [x] glucoza
b) [x] colesterolul
c) [ ] sodiul
d) [ ] potasiul
e) [ ] fierul
b) [x] leucocitele
c) [x] eritrocitele
d) [ ] micelele
a) [ ] globulinele
b) [x] trombocitele
c) [ ] albuminele
d) [x] limfocitele
a) [ ] amilaza
b) [x] histidaza
e) [ ] arginaza
c) [ ] aldolaza B
d) [x] LDH1, LDH2
e) [ ] LDH5, LDH4
a) [ ] lipaza
c) [ ] tripsina
d) [ ] renina
e) [x] lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5).
extrinsecă:
extrinsecă:
e) [ ] factorul XII - Hageman
extrinsecă:
a) [x] factorul VIII - globulina antihemofilică A
a) [ ] heparina
c) [ ] transferina
e) [ ] heparina

e) [ ] factorul XIII - stabilizator de fibrină
a) [ ] accelerina
c) [x] urokinaza
d) [ ] antiplasmina
a) [x] de transport
c) [ ] energetică
d) [ ] catabolică
e) [ ] anabolica
a) [x] bicarbonat
b) [x] fosfat
c) [ ] proteic
d) [ ] hemoglobinic
a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [ ] proteic
d) [x] hemoglobinic
a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [x] proteic
d) [ ] hemoglobinic
c) [ ] malatul
d) [x] citratul
e) [ ] protrombina
c) [x] heparina
d) [ ] vitamina K
e) [ ] proteina C reactivă
a) [x] creatină
b) [ ] albuminele
d) [x] aminoacizii
e) [ ] globulinele
a) [x] ureea
b) [ ] fibrinogenul
d) [x] acidul uric
e) [ ] colesterolul
a) [x] colesterolul
c) [ ] ureea
d) [ ] bilirubina
e) [ ] acidul uric
a) [x] glucoza
c) [ ] creatina
d) [ ] creatinina
e) [ ] indicanul
a) [ ] trombinei
b) [x] urokinazei
d) [ ] heparinei
e) [ ] accelerinei
614. Trombina:
Întrebarea Nr. 624: Hormonii sunt:
 catalizatori biologici
 substanțe biologice active
 compuși chimici cu specificitate înaltă de acțiune
 receptori cu activitate reglatoare
 sintetizați în sânge
Întrebarea Nr. 625: Activitate biologică posedă:
 nivelul total al hormonului

 hormonul liber
 hormonul legat cu proteina de transport
 prohormonul
 preprohormonul
Întrebarea Nr. 626: Clasificarea structurală a hormonilor:
 derivați ai fosfolipidelor
 proteino-peptide
 derivați ai aminoacizilor
 steroizi
 derivați ai nucleotidelor
Întrebarea Nr. 627: Clasificarea structurală a hormonilor:
 toți hormonii sunt proteine conjugate

 hormonii pot fi derivați ai colesterolului
 toți hormonii sunt proteine simple
 catecolaminele sunt derivați ai aminoacizilor
 hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
Întrebarea Nr. 628: Receptorii hormonali sunt:
 metaloproteine
 proteine multidomeniale
 glicoproteine
 cromoproteine
 lipoproteine
Întrebarea Nr. 629: Mecanismul citozolic-nuclear de acțiune a hormonilor este caracteristic

pentru:
 iodtironine
 adrenalină
 calcitonină
 cortizol
 glucagon

pentru:
 hormonul paratiroidian
 insulină
 corticoliberină
 somatotropină
 calcitriol
Întrebarea Nr. 631: Mecanismul membrano-intracelularde de acțiune a hormonilor este

 aldosteron
 calcitriol
 cortizol
 adrenalină
 glucagon
Întrebarea Nr. 632: Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmațiile:
 complexul hormon-receptor pătrunde în nucleu

 e caracteristic pentru hormonii peptidici
 hormonul servește drept mesager secundar
 este un mecanism lent
 receptorii sunt situați pe membrana plasmatică
Întrebarea Nr. 633: Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmațiile:
 este caracteristic pentru hormonii steroidici

 implică formarea complexului hormon-receptor membranar
 hormonii pătrund în celulă
 la transducția mesajului hormonal participă mesagerii secunzi
 receptorii sunt situați în nucleu
Întrebarea Nr. 634: Proteinele Gs:
 sunt amplasate pe suprafața externă a membranei citoplasmatice

 sunt cuplate cu adenilatciclaza
 posedă un domeniu de legare cu proteinkinazele
 catalizează sinteza AMPc
 sunt proteine-trimeri alcătuite din subunitățile alfa, beta și gama
Întrebarea Nr. 635: Proteina Gs activă:
 activeaza adenilatciclaza
 este inactivată de fosfodiesterază
 este mesager secund al semnalului hormonal
 activează proteinkinazele
 reprezintă complexul alfa-GTP
Întrebarea Nr. 636: Selectați mesagerii secunzi ai hormonilor:
 AMP-ciclic
 GTP
 inozitolfosfații
 CMPc
 Ca2+
Întrebarea Nr. 637: Mecanismul membrano-intracelular de acțiune a hormonilor mediat de AMPc:
 este caracteristic pentru cortizol

 implică activarea proteinkinazelor A
 este specific numai insulinei
 reprezintă un mecanism de reglare a expresiei genelor
 conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare
Întrebarea Nr. 638: Adenilatciclaza:
 catalizează formarea AMPc din ATP

 generează inozitolfosfați
 este inhibată de proteina Gi
 participă la sinteza ATP-lui
 este enzimă citoplasmatică
Întrebarea Nr. 639: AMP ciclic este:
 precursor în sinteza acizilor nucleici

 produs intermediar în metabolismul energetic
 mesager secundar al semnalului hormonal
 nucleozidă
 predecesor în procesele de biosinteză
Întrebarea Nr. 640: Fosfodiesteraza:
 catalizează reacția de scindare a AMPc

 este activată de cofeină
 este inhibată de viagră
 catalizează reacția de formare a AMPc
 e localizată în nucleu
Întrebarea Nr. 641: Proteinkinaza A:
 este inhibată de adenilatciclază

 este activată de AMP ciclic
 este localizată în nucleu
 catalizează reacția de fosforilare a unor enzime reglatoare
 este activată de hormonii steroidici
Întrebarea Nr. 642: Cofeina inhibă:
 fosfodiesteraza
 proteina Gs
 proteinkinaza A
 adenilatciclaza
 fosfoprotein fosfataza
Întrebarea Nr. 643: Fosfoprotein fosfatazele catalizează:
 defosforilarea unor enzime reglatoare

 activarea proteinkinazelor
 fosforilarea enzimelor reglatoare
 activarea proteinelor Gs
 formarea AMP ciclic din ATP
Întrebarea Nr. 644: Complexul Ca++ -calmodulină reglează:
 biosinteza proteinelor
 sinteza DNA
 contracțiile mușchilor netezi și a microfilamentelor din celulelele nemusculare
 activarea unor proteinkinaze
 expresia genelor
Întrebarea Nr. 645: Calmodulină:
 poate fixa Fe2+ și Mg2+

 conține multe resturi de Arg și Lys
 în complex cu Ca2+ este mesager secund pentru unii hormoni
 este o nucleotidă
 conține 4 domenii de fixare pentru Ca2+
Întrebarea Nr. 646: Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de acțiune a hormonilor

mediat de diacilglicerol (DAG) și inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmațiile:
 DAG și IP3 se formează sub acțiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol

 DAG și IP3 se formează sub acțiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-difosfat
 este caracteristic pentru hormonii liposolubili
 DAG inhibă proteinkinazele C
 este caracteristic hormonilor, receptorii cărora sunt cuplați cu proteina Gq
Întrebarea Nr. 647: Fosfolipaza „C" :
 este activată de hormonii steroidici

 este inhibată de cofeină
 scindează fosfolipidele membranare, generând prostaglandine
 este activată de proteina G
 este localizată în citozol

pentru:
 hormonii de natură proteică

 hormoni hidrofili
 catecolamine
 hormonii lipofili
 hormonii steroidici
Întrebarea Nr. 649: Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acțiune a hormonilor sunt

corecte afirmațiile:
 implică activarea proteinkinazelor

 complexul hormon-receptor reglează expresia genelor
 receptorii hormonali sunt situați în nucleu sau citozol
 are loc prin intermediul mesagerilor secundari
 este un mecanism rapid
Întrebarea Nr. 650: Hormonii hipotalamusului:
 prezintă peptide scurte

 sunt derivați ai aminoacizilor
 sunt liberinele și statinele
 sunt de natură steroidă
 reglează secreția hormonilor adenohipofizari
Întrebarea Nr. 651: Liberinele sunt:
 gonadoliberinele
 vasopresina
 tireoliberina
 tireotropina
 oxitocina
Întrebarea Nr. 652: Statinele sunt:
 gonadostatinele
 somatostatina
 corticostatină
 prolactostatina
 tireostatină
Întrebarea Nr. 653: Hormonii adenohipofizari:
 reglează funcțiile altor glande endocrine periferice

 sunt steroizi
 sunt de natură proteică
 acționează prin mecanismul citozolic-nuclear
Întrebarea Nr. 654: Hormonii adenohipofizari sunt:
 corticoliberina
 tireotropina
 somatotropina
 prolactostatina
 gonadoliberinele
Întrebarea Nr. 655: Hormonii - derivați ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:
 tireotropina
 somatotropina
 corticotropina
 prolactina
 gonadotropinele
Întrebarea Nr. 656: Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):

 stimulează secreția gluco-, mineralocorticoizilor și a hormonilor androgeni
 amplifică sinteza glucagonului
 activează transformarea colesterolului în pregnenolonă
 este un hormon de natură steroidică
Întrebarea Nr. 657: Hormonii somatomamotropi sunt:
 corticotropina
 prolactina
 lactogenul placentar
 tireotropina0
 somatotropina
Întrebarea Nr. 658: Somatotropina (hormonul de creștere):
 acționează prin intermediul somatomedinelor

 controlează creșterea postnatală, dezvoltarea scheletului și a țesuturilor moi
 inhibă procesele anabolice
 este un derivat al aminoacizilor
Întrebarea Nr. 659: Selectați efectele metabolice ale somatotropinei:
 inhibă gluconeogeneza
 inhibă transcrierea și translația
 stimulează sinteza proteinelor în țesuturi
 inhibă lipoliza
 determină bilanț azotat pozitiv
Întrebarea Nr. 660: Prolactina:
 este un hormon de natură steroidă

 se sintetizează numai în glandele mamare
 reglează funcția glandelor sexuale
 controlează inițierea și întreținerea lactației
 stimulează dezvoltarea glandelor mamare și lactația
Întrebarea Nr. 661: Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:
 hormonul foliculostimulant
 hormonul luteinizant
 prolactina
 tireotropina
 corticotropina
Întrebarea Nr. 662: Tireotropina (TSH):
 activeaza sinteza și secreția iodtironinelor

 este derivat al tirozinei
 este precursorul hormonilor tiroidieni
 acționează prin intermediul AMP ciclic
 este sintetizată în glanda tiroidă
Întrebarea Nr. 663: Hormonul foliculostimulant (FSH):
 inhibă spermatogeneza
 este de natură steroidică
 controlează funcțiile glandelor sexuale
 se sintetizează în foliculii ovarieni
 promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni și pregătirea lor pentru ovulație
Întrebarea Nr. 664: Hormonul luteinizant (LH):
 stimulează sinteza estrogenilor și a progesteronei

 promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
 este o glicoproteină
 se sintetizează în corpul galben
 stimulează dezvoltarea glandelor mamare și lactația
Întrebarea Nr. 665: Hormonii neurohipofizari:
 sunt hormonii tropi

 se produc în lobul anterior al hipofizei
 sunt vasopresină și oxitocină
 prezintă nonapeptide
 acționează prin mecanismul citozolic nuclear
Întrebarea Nr. 666: Referitor la vasopresină sunt corecte afirmațiile:
 se sintetizează în suprarenale
 în insuficiența de vasopresină se dezvoltă diabetul steroid
 menține osmolaritatea și volumul lichidului extracelular
 se mai numește hormon antidiuretic
 țesutul-țintă pentru vasopresină este rinichiul - epiteliul tubilor contorți distali și colectori
Întrebarea Nr. 667: Oxitocina:
 se sintetizează în foliculii ovarieni

 contribuie la contracția celulelor mioepiteliale în glanda mamară și la ejecția laptelui
 exercită acțiune contractilă asupra uterului în travaliu
 se mai numește hormon antidiuretic
Întrebarea Nr. 668: Iodtironinele:
 reglează metabolismul calciului și al fosfaților

 acționează prin mecanismul membranaro-intracelular
 sunt sintetizați în glandele paratiroide
 sunt derivați ai tirozinei
 sunt triiodtironina (T3) și tiroxina (T4)
Întrebarea Nr. 669: Tireoglobulina:
 este proteina de transport a hormonilor tiroidieni

 este hormon trop al hipofizei
 conține peste 100 de resturi de tirozină
 este precursor al hormonilor tiroidieni
 este hormon reglator al hipotalamusului
Întrebarea Nr. 670: Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte afirmațiile:
 oxidarea iodului și iodurarea tirozinei sunt catalizate de peroxidază

 are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componența tireoglobulinei
 are loc prin iodurarea tirozinei libere
 pentru iodurarea tirozinei se utilizează iodul oxidat
 are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componența tironinei
Întrebarea Nr. 671: Transportul iodtironinelor este realizat de:
 fibrinogen
 hemoglobină
 globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
 prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
 albumine
Întrebarea Nr. 672: Referitor la reglarea sintezei și secreției iodtironinelor sunt corecte
afirmațiile:
 tireotropina inhibă secreția iodtironinelo

 în cazul unui conținut scăzut de iod se sintetizează preponderent T4
 are loc sub acțiunea tireoliberinei și a tireotropinei
 nivelul scăzut de T3 plasmatic inhibă sinteza tireotropinei
 glanda tiroidă posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină
Întrebarea Nr. 673: Efectele metabolice ale T3 și T4:
 posedă efect anabolic asupra glucidelor și lipidelor (glucide, lipide)

 scad viteza metabolismului bazal
 stimulează producerea ATP-ului
 nu posedă acțiune calorigenă
 intensifică catabolismul proteinelor (bilanț azotat negativ)
Întrebarea Nr. 674: Efectele metabolice ale T3 și T4:
 reglează diviziunea și diferențierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos și scheletic

 reglează metabolismul oxidativ prin inducția Na+/K+-ATP-azei
 stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii și utilizarea de O2
 inhibă ATP-sintaza
 în concentrații fiziologice posedă efect decuplant puternic
Întrebarea Nr. 675: Hiperfuncția glandei tiroide se manifestă prin:

 creșterea temperaturii corpului
 bradicardie
 bilanț azotat negativ
 obezitate
 somnolență, memorie scăzută
Întrebarea Nr. 676: Hipofuncția glandei tiroide la maturi (mixedemul) se manifestă prin:
 statură joasă
 retard mental
 bradicardie
 exoftalmie
 micsorarea temperaturii corpului
Întrebarea Nr. 677: Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:
 parathormonul
 vitaminele K și E
 tireotropină
 calcitonină
 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)
Întrebarea Nr. 678: Parathormonul:
 se sintetizează în formă activă

 este sintetizat în glanda tiroidă
 este derivat al tirozinei
 se sintetizează sub formă de preprohormon
 acționează prin AMP ciclic
Întrebarea Nr. 679: Parathormonul:
 crește capacitatea osului de a fixa calciul și fosfații

 crește fosfatemia
 stimulează reabsorbția calciului, dar inhibă reabsorbția fosfaților în rinichi
 inhibă absorbția calciului și fosfaților din intestin
 crește calcemia
Întrebarea Nr. 680: Hipoparatiroidismului se caracterizează prin:

 osteoporoză
 depolarizarea membranelor și hiperexcitabilitatea celulelor musculare și nervoase
 mobilizarea calciului și fosfatului din oase
 hipercalciemie și hiperfosfatemie
 hipocalciemie și hiperfosfatemie
Întrebarea Nr. 681: Hiperparatiroidismul se manifestă prin:
 excreția sporită a calciului cu urina

 hipercalcemie și hipofosfatemie
 osteoporoză
 hipocalcemie și hiperfosfatemie
 hipercalcemie și hiperfosfatemie
Întrebarea Nr. 682: Calcitonina:
 acționează asupra intestinului, rinichilor și a oaselor

 reglează concentrația calciului și a fosfaților
 este sintetizată de celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide
 hormon de natură steroidică
Întrebarea Nr. 683: Efectele metabolice ale calcitoninei:
 sporește depozitarea de Ca2+ și fosfat în oase

 stimulează absorbția calciului și a fosfaților din intestin
 micșorează concentrația calciului și a fosfaților în plasmă
 acționează prin intermediul calcitriolului
 inhibă reabsorbția calciului și a fosfaților în rinichi
Întrebarea Nr. 684: Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte afirmațiile:
 se produce în intestin din vitamina D alimentară

 sinteza calcitriolului este controlată de parathormon
 este derivatul activ al vitaminei D3
 participă la reglarea concentrației plasmatice de sodiu și potasiu
 se obține prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat și în rinichi
Întrebarea Nr. 685: Sinteza hormonilor pancreatici:

 celulele insulare D produc și secretă somatostatina
 celulele insulare beta produc și secretă glucagonul
 polipeptida pancreatică este sintetizată de celulele F
 celulele insulare alfa produc și secretă insulina
 peptida C este sintetizată de celulele C
Întrebarea Nr. 686: Insulina:
 conține 2 lanțuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi și B - 30 resturi de aminoacizi

 este hormon de natură steroidă
 lanțurile A și B sunt legate prin legături necovalente
 este produsă de celulele beta ale pancreasului
 are acțiune hiperglicemiantă
Întrebarea Nr. 687: Secreția de insulină este activată de:
 adrenalină
 somatostatină
 serotonină
 glucoză
 fructoză, manoză
Întrebarea Nr. 688: Referitor la mecanismul de acțiune a insulinei sunt corecte afirmațiile:
 receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2

 subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică
 subunitatea beta este extracelulară și leagă insulina
 mecanismul de acțiune a insulinei este o formă particulară a celui membrano-intracelular
 insulina acționează prin mecanismul citozolic-nuclear
Întrebarea Nr. 689: Selectați efectele metabolice ale insulinei:
 reglează sinteza ATP-lui și producerea căldurii

 favorizează sinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect anabolic)
 exercită acțiuni mitogene: influențează creșterea fetală, diferențierea celulară, procesele de
regenerare
 sporește degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor (efect catabolic)
 reglează concentrația calciului și a fosfaților
Întrebarea Nr. 690: Insulina:

 inhibă glicogensintaza
 induce sinteza glucokinazei în hepatocite
 inhibă enzimele reglatoare ale glicolizei
 activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei
 activează glicogenfosforilaza
Întrebarea Nr. 691: Insulina stimulează:
 utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaților

 transformarea aminoacizilor în glucoză
 conversia glicerolului în glucoză
 viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT)
 transportul glucozei în țesuturi
Întrebarea Nr. 692: Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
 activează lipoproteinlipaza
 mărește sinteza corpilor cetonic
 inhibă trigliceridlipaza din țesutul adipos
 accelerează lipoliza
 inhibă sinteza lipidelor
Întrebarea Nr. 693: Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:
 stimulează degradarea proteinelor

 determină bilanț azotat negativ
 facilitează transportul aminoacizilor în mușchi
 inhibă biosinteza proteinelor
 stimulează biosinteza proteinelor
Întrebarea Nr. 694: Diabetul zaharat se caracterizează prin:
 uremie
 polifagie, polidipsie, poliurie
 oligurie
 hipercetonemie și cetonurie
 hiperglicemie și glucozurie
Întrebarea Nr. 695: Glucagonul:

 se sintetizează în celulele insulare alfa
 este un compus de natură steroidă
 este o polipeptidă
 se sintetizează în celulele insulare beta
 este un derivat al triptofanului

 este sintetizat sub formă de pre-pro-glucagon
 se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată
 are efect hipoglicemiant
 se sintetizează direct în formă activă
Întrebarea Nr. 697: Secreția de glucagon este:
 stimulată de hiperglicemie
 activată de insulină
 stimulată de agoniștii beta adrenergici
 inhibată de hipoglicemie
 inhibată de somatostatină
 activează gluconeogeneza
 stimulează sinteza proteinelor
 inhibă lipoliza
 activează lipogeneza
 inhibă catabolismul proteinelor
Întrebarea Nr. 699: Somatostatina:
 activează secreția de glucagon și insulină

 se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul gastrointestinal, creier
 inhibă secreția de glucagon și de insulină
 activează secreția unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina
Întrebarea Nr. 700: Catecolaminele sunt:

 hormoni ai cortexului suprarenal
 derivați ai treoninei
 dopamina, noradrenalina, adrenalina
 derivați ai tirozinei
 hormoni proteino-peptidici
Întrebarea Nr. 701: Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmațiile:
 succesiunea reacțiilor este: tirozină → noradrenalină → dopamină → adrenalină

 succesiunea reacțiilor este: tirozină → adrenalină → noradrenalină → dopamină
 are loc în cortexul suprarenal
 are loc în medulosuprarenale
 succesiunea reacțiilor este: tirozină → dopamină → noradrenalină → adrenalină
Întrebarea Nr. 702: Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmațiile:
 receptorii α1 și α2 sunt cuplați cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" și determină

creșterea de AMPc
 receptorii α1 determină creșterea concentrației citoplasmatice de Ca2+
 receptorii α2 sunt cuplați cu proteina "Gi" și determină scăderea AMPc
 toți receptorii adrenergici sunt cuplați cu proteina Gs și determină creșterea concentrației AMPc
 receptorii β sunt cuplați cu proteina Gp și determină formarea diacilglicerolilor și a
inozitolfosfaților
Întrebarea Nr. 703: Selectați efectele metabolice ale catecolaminelor:
 stimularea secreției de insulină

 stimularea lipolizei
 micșorarea tensiunii arteriale
 inhibarea gluconeogenezei
 inhibarea glicogenolizei
Întrebarea Nr. 704: Feocromocitomul:
 se manifestă clinic prin hipertensiune arterială

 este determinat de hiperplazia cortexului suprarenalelor
 este cauzat de hiposecreția de cortizol
 este determinat de sinteza sporită a melaninei în piele
 se caracterizează prin sinteza sporită a aldosteronului
Întrebarea Nr. 705: Selectați hormonii care se sintetizează în cortexul suprarenal:
 cortizolul
 adrenalina
 noradrenalina
 aldosteronul
 progesterona
Întrebarea Nr. 706: Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte afirmațiile:
 sinteza hormonilor steroidici nu se reglează

 progesterona se sintetizează în cortexul suprarenal
 toți hormonii de natură steroidică se sintetizează doar în suprarenale
 pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidic
 cortizolul se sintetizează în foliculii ovarieni
Întrebarea Nr. 707: Reglarea sintezei și secreției glucocorticoizilor (cortizolului):
 nivelul plasmatic al cortizolului suferă variații diurne (ritm circadian

 sinteza maximală de cortizol are loc seara
 secreția de cortizol este dependentă de concentrația natriului și a potasiului
 în stări de stres are loc stimularea secreției de corticoliberină și corticotropină
 corticotropina inhibă sinteza și secreția de cortizol
Întrebarea Nr. 708: Referitor la mecanismul de acțiune a glucocorticoizilor sunt corecte

afirmațiile:
 utilizează receptori citozolici

 utilizează receptori membranari
 stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc
 stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli
Întrebarea Nr. 709: Selectați efectele metabolice ale glucocorticoizilor:
 induc sinteza proteinelor în mușchi

 induc biosinteza proteinelor în ficat și rinichi
 stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat și rinichi
 accelerează transportul glucozei în mușchi, țesut adipos și limfoid
 stimulează sinteza glicogenului
 inhibă lipoliza în țesutul adipos al membrelor

 provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremități
 scad concentrația acizilor grași liberi în sânge
 inhibă cetogeneza
 favorizează depunerea de lipide la nivelul trunchiului, gâtului, feței
 în concentrații mari stimulează sinteza anticorpilor

 favorizează depozitarea calciului și a fosfaților în oase
 posedă efect permisiv asupra catecolaminelor, glucagonului
 provoacă hipoglicemie
 efect antiinflamator
Întrebarea Nr. 712: Mineralocorticoizi:

 se sintetizează în medulosuprarenale
 se sintetizează din colesterol
 aldosteronul este principalul mineralocorticoid la om
 reglează concentrația de calciu și fosfați
Întrebarea Nr. 713: Referitor la reglarea sintezei și secreției aldosteronului sunt corecte
afirmațiile:
 enzima de conversie transformă angiotenzina I în angiotenzină II

 creșterea volemiei și a concentrației de natriu stimulează secreția reninei
 angiotenzina II inhibă secreția aldosteronului
 are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină
 renina transformă angiotenzinogenul în angiotenzină II
Întrebarea Nr. 714: Angiotensina II:

 mărește presiunea sângelui
 se sintetizează în formă inactivă
 inhibă secreția de aldosteron
 are efect vasodilatator
Întrebarea Nr. 715: Mineralocorticosteroizii reglează:
 sinteza parathormonului
 homeostazia hidrică
 concentrația ionilor de calciu și fosfați
 concentrația natriului și a potasiului
 glicemia
Întrebarea Nr. 716: Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:
 eliminarea de K+, H+, NH4+

 eliminarea de Na+, Cl- și apă
 reabsorbția de fosfați
 reabsorbția Na+, Cl- și a apei
 reabsorbția de Ca++
Întrebarea Nr. 717: Sindromul Cushing:
 este cauzat de hiposecreția glucocorticoizilor

 este însoțit de diabet insipid
 se manifestă prin hipotensiune arterială
 se caracterizează prin obezitate centripetă
 se caracterizează prin hipoglicemie
Întrebarea Nr. 718: Hipocorticismul (boala Adison) se caracterizează prin:
 obezitate centripetă
 scăderea conținutului de Na+, Cl- și creșterea K+ în sânge
 hiperpigmentarea tegumentelor
 hipertensiune arterială
 hiperglicemie, glucozurie
Întrebarea Nr. 719: Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se caracterizează prin:
 hiperpigmentarea tegumentelor
 hipotensiune arterială
 creșterea concentrației de Na in sânge
 creșterea concentrației de K+ în sânge
 mărirea excitabilității miocardului
Întrebarea Nr. 720: Corticosteroizii se utilizează:

 ca imunodepresanți în transplantarea organelor și țesururilor
 ca agenți fibrinolitici
 ca agenți desensibilizanți (în astmul bronțic, bolile alergice)
 în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)
 în calitate de hemostatice
Întrebarea Nr. 721: Hormonii sexuali:
 se sintetizează numai în glandele sexuale

 sunt reglați prin intermediul gonadotropinelor
Întrebarea Nr. 722: Hormonii sexuali sunt:
 folitropina
 progesterona
 estradiolul
 testosteronul
 hormonul luteinizant
Întrebarea Nr. 723: Referitor la hormonii sexuali feminini sunt corecte afirmațiile:
 estrogenii se sintetizează în corpul galben

 în faza a doua a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii
 în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special progesterona
 în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii
 progesterona se sintetizează în folicului ovarieni
Întrebarea Nr. 724: Referitor la reglarea sintezei și secreției hormonilor sexuali sunt corecte
afirmațiile:
 progesterona stimulează secreția lutropinei și folitropinei și inhibă secreția prolactinei

 folitropina stimulează spermatogeneza
 lutropina inhibă sinteza și secreția hormonilor sexuali
 lutropina contribuie la dezvoltarea musculaturii scheletului
 folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni
Întrebarea Nr. 725: Androgenii:

 sunt de natură proteică
 se sintetizează în celulele interstițiale Leydig din testicule
 principalul reprezentant este androstendionul
Întrebarea Nr. 726: Selectați efectele metabolice ale androgenilor:
 stimulează mineralizarea țesutului osos

 induc sinteza proteinelor în ficat și rinichi
 provoacă hiperglicemie
 determină bilanț azotat negativ
 activează replicarea și transcrierea, stimulând sinteza proteinelor
Întrebarea Nr. 727: Selectați efectele fiziologice ale androgenilor:
 controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare și a comportamentului la bărbați

 reglează tensiunea arterială
 inhibă sinteza anticorpilor
 au efect anabolizant asupra scheletului și a mușchilor
 stimulează spermatogeneza
Întrebarea Nr. 728: Selectați efectele fiziologice ale estrogenilor:
 au efect hperglicemiant
 au efect anabolizant asupra scheletului și a mușchilor
 controlează dezvoltarea organelor genitale feminine
 asigură desfășurarea sarcinii, a procesului de naștere și lactația
 controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
Întrebarea Nr. 729: Funcțiile sângelui:
 energetică
 catabolică
 anabolica
 de transport
 homeostatică
Întrebarea Nr. 730: Principalele componente organice ale sângelui:

 fierul
 potasiul
 glucoza
 sodiul
 colesterolul
Întrebarea Nr. 731: Principalele componente organice ale sângelui:
 magneziul
 apa
 ureea
 calciul
 proteinele
Întrebarea Nr. 732: Elementele figurate ale sângelui:
 eritrocitele
 lipoproteinele
 micelele
 chilomicronii
 leucocitele
Întrebarea Nr. 733: Elementele figurate ale sângelui
 globulinele
 corpii cetonici
 trombocitele
 limfocitele
 albuminele
Întrebarea Nr. 734: Selectați substanțele azotate neproteice:
 acidul uric
 colesterolul
 corpii cetonici
 fibrinogenul
 ureea
Întrebarea Nr. 735: Selectați substanțele azotate neproteice:

 trigliceridele
 albuminele
 aminoacizii
 globulinele
 creatina
Întrebarea Nr. 736: Azotemia apare în:
 catabolismul intens al proteinelor tisulare

 micșorarea eliminării renale a produselor azotate
 aport scăzut de proteine în alimentație
 sinteză excesivă de glicogen
 catabolismul intens al lipidelor de rezervă
Întrebarea Nr. 737: Substanțele organice neazotate ale sângelui:
 bilirubina
 acidul uric
 trigliceridele
 colesterolul
 ureea
Întrebarea Nr. 738: Substanțele organice neazotate ale sângelui:
 acidul lactic
 creatina
 creatinina
 glucoza
 indicanul
Întrebarea Nr. 739: Referitor la componența electrolitică a sângelui sunt corecte afirmațiile:
 hiponatriemia este prezentă în hiperaldosteronism

 principalul ion al lichidului extracelular este K+
 hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială și edeme
 hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficiența cardiacă
 principalul ion al lichidului intracelular este Na+
Întrebarea Nr. 740: Hipokaliemia:

 conduce la osteoporoză
 se dezvoltă în hiperaldosteronism
 se dezvoltă în hiporfuncția cortexului suprarenal
 se dezvoltă în hipoparatiroidie
 este însoțită de dereglări ale funcției cardiace
Întrebarea Nr. 741: Calciul plasmatic:
 se conține doar în formă ionizată

 Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală
 se conține preponderent în plasmă
 Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală
 este prezent în plasmă doar în formă liberă
Întrebarea Nr. 742: Modificările concentrației calciului plasmatic:
 hipocalcemia este prezentă în rahitism

 hipercalcemia este însoțită de tetanie
 hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor
 hipocalcemia este însoțită de retenție de apă
 hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism
Întrebarea Nr. 743: Fierul:
 Fe+++ este transportat de apoferitina

 este absorbit în intestin sub formă de Fe+++
 se conține preponderent în plasmă
 se absoarbe în intestin sub formă de Fe++
 este un component preponderent al eritrocitelor
Întrebarea Nr. 744: Proteinele plasmatice:
 nu participă la menținerea pH-lui

 în normă sunt în concentrație de 20-30 g/L
 nu participă în coagularea sângelui
 mențin presiunea oncotică
 transportă hormoni, metale, vitamine
Întrebarea Nr. 745: Rolul proteinelor plasmei sangvine:

 participă la fagocitoză
 participă la menținerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)
 transportă oxigenul
 nu participă la menținerea echilibrului hidro-salin
 reprezintă o rezervă de aminoacizi
Întrebarea Nr. 746: Albuminele plasmatice:
 sunt proteine conjugate

 sunt hidrofobe
 sunt proteine bazice
 sunt liposolubile
 constituie 50-65% din conținutul total al proteinelor
 sunt proteine acide

 mențin presiunea oncotică
 se sintetizează în sânge
 constituie 20-30% din conținutul total al proteinelor
 sunt proteine cu structură cuaternară
Întrebarea Nr. 748: Albuminele plasmatice transportă:
 acizi grași
 glucoza
 uree
 bilirubina
 lipoproteine
 conțin mulți aminoacizi dicarboxilici

 leagă și rețin în sânge anionii
 se sintetizează în țesutul muscular
 la electroforeză se separă în fracțiile: alfa1, alfa2, beta și gama
 leagă și rețin în sânge cationii
Întrebarea Nr. 750: Globulinele plasmatice:

 toate sunt proteine simple
 îndeplinesc doar funcție de menținere a presiunii oncotice
 îndeplinesc doar funcție de transport
 reprezintă o clasă eterogenă de proteine
 la electroforeză se separă în fracțiile: alfa1, alfa2, beta și gama
Întrebarea Nr. 751: Din grupa gama-globulinelor fac parte:
 imunoglobulinele
 antitripsina
 ceruloplasmina
 haptoglobina
 macroglobulina
Întrebarea Nr. 752: Hiperproteinemia:
 este caracteristică pentru glomerulonefrite

 reprezintă creșterea conținutului proteinelor musculare
 este caracteristică pentru ciroza hepatică
 reprezintă creșterea conținutului proteinelor plasmatice
 poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)
Întrebarea Nr. 753: Hipoproteinemia:
 reprezintă micșorarea concentrației proteinelor musculare

 este caracteristică pentru ciroza hepatică
 este caracteristică pentru glomerulonefrite
 este însoțită de retenție de apă în patul sangvin
 poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)
Întrebarea Nr. 754: La menținerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:
 sistemul fibrinolitic
 sistemele-tampon plasmatice și eritrocitare
 sistemul renal
 sistemul respirator
 sistemul coagulant
Întrebarea Nr. 755: Selectați sistemele-tampon care funcționează doar în plasmă:

 fosfat
 toate sistemele-tampon enumerate
 hemoglobinic
 proteic
 bicarbonat
Întrebarea Nr. 756: Selectați sistemele-tampon care funcționează doar în eritrocite:

 bicarbonat
 proteic
 fosfat
 hemoglobinic
Întrebarea Nr. 757: Selectați sistemele-tampon care funcționează atât în plasmă, cât și în
eritrocite:
 hemoglobinic
 fosfat
 proteic
 bicarbonat
Întrebarea Nr. 758: Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este determinată de:
 serină și treonină
 metionină și cisteină
 prolină și hidroxiprolină
 aminoacizii bazici
 aminoacizii acizi
Întrebarea Nr. 759: Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată de:
 histidină
 metionină și cisteină
 fenilalanină și tirozină
 serină și treonină
 prolină și hidroxiprolină
Întrebarea Nr. 760: Acidoza metabolică este cauzată de:

 voma intensă
 hiperventilație pulmonară
 cetonemie
 hipercolesterolemie
 hipoxie
Întrebarea Nr. 761: Acidoza metabolică este prezentă în:
 diabetul insipid
 diabetul zaharat
 inaniție
 diabetul steroid
 obezitate
Întrebarea Nr. 762: Acidoza respiratorie este cauzată de:
 cetonemie
 hipoventilație pulmonară
 vomă intensă
 supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice
Întrebarea Nr. 763: Acidoza respiratorie este prezentă în:
 diabet zaharat
 emfizem pulmonar
 inaniție
 astm bronșic
 inaniție
Întrebarea Nr. 764: Alcaloza metabolică este cauzată de:

 vomă intensă
 cetonemie
 hipoxie
Întrebarea Nr. 765: Alcaloza respiratorie este cauzată de:

 vomă intensă
 hipoventilație pulmonară
 cetonemie
Întrebarea Nr. 766: Selectați factorul plasmatic al coagulării sângelui care inițiază calea
intrinsecă:
 factorul VIII - globulina antihemofilică A

 factorul XII - Hageman
 factorul XIII - stabilizator de fibrină
 factorul V - proaccelerina
 factorul X - Prower-Stuart
Întrebarea Nr. 767: Selectați factorul coagulării sângelui care inițiază calea extrinsecă:

 ionii de Ca++
 factorul III - tromboplastina tisulară
 factorul I - fibrinogenul
Întrebarea Nr. 768: Selectați factorii coagulării sângelui care participă doar în calea intrinsecă:
 factorul XI - Rozenthal
 factorul IX - globulina antihemofilică B
Întrebarea Nr. 769: Selectați factorii coagulării sângelui care participă doar în calea extrinsecă:
 ionii de Ca++
 factorul VII - proconvertina
Întrebarea Nr. 770: Selectați factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât
și în calea extrinsecă:

 factorul XI - Rozenthal
 ionii de Ca++
 factorul XIII - stabilizator de fibrină

 factorul II - protrombina
Întrebarea Nr. 773: Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:
 este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)

 este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatului
 participă la sinteza protrombinei
 participă la activarea fibrinogenului
 participă la sinteza fibrinogenului
Întrebarea Nr. 774: Protrombina:
 nu necesită vitamina K pentru sinteza sa

 este factor anticoagulant
 este factor al coagulării
 sub acțiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activează în trombină
 este sintetizată în sânge
Întrebarea Nr. 775: Trombina:
 transformă fibrinogenul în fibrină

 transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer
 este sintetizată în formă activă
 stabilizează fibrina
 este sintetizată în formă de protrombină neactivă
Întrebarea Nr. 776: Fibrinogenul:
 este transformat în fibrină de către trombină

 constă din 6 lanțuri polipeptidice identice
 se activează în ficat
 necesită vitamina K pentru sinteza sa
 fibrinogenul este sintetizat în ficat
Întrebarea Nr. 777: Transformarea fibrinogenului în fibrină:
 este un proces reversibil

 constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic
 are loc sub acțiunea protrombinei
 are loc în sânge
 constă în detașarea a 2 fibrinopeptide A și 2 fibrinopeptide B
Întrebarea Nr. 778: Polimerizarea și stabilizarea fibrinei (formarea trombului):
 are loc sub acțiunea trombinei

 necesită prezența ATP-lui
 necesită prezența factorului XIII
 necesită prezența vitaminei K
 are loc sub acțiunea heparinei
Întrebarea Nr. 779: La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):
 acidul epsilon-aminocapronic
 catecolaminele
 haptoglobinele
 serotonina
 fosfolipidele plachetare
Întrebarea Nr. 780: La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):
 lipoproteinele plasmatice
 ATP-ul
 imunoglobulinele
 albuminele plasmatice
 calicreinele
Întrebarea Nr. 781: La coagularea sângelui participă:
 factori leucocitari
 factori plasmatici
 factori tisulari
 factori plachetari
 factori eritrocitari
Întrebarea Nr. 782: Selectați factorii trombocitari ai coagulării:
 fosfolipidele plachetare
 trombostenina
 heparina
 globulina antihemofilică B
 globulina antihemofilică A
Întrebarea Nr. 783: Selectați substanțele anticoagulante:
 antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)

 proteina C reactivă
 vitamina K
 heparina
 acidul N-acetilneuraminic
Întrebarea Nr. 784: Selectați substanțele anticoagulante:
 citratul
 malatul
 derivații cumarinei
 protrombina
Întrebarea Nr. 785: Heparina:
 este factor fibrinolitic

 este anticoagulant direct
 este proteină
 este glicozaminoglican
 este anticoagulant indirect
Întrebarea Nr. 786: Selectați factorii sistemului fibrinolitic
 transferina
 heparina
 ceruloplasmina
 streptokinaza
 plasminogenul
Întrebarea Nr. 787: Selectați factorii sistemului fibrinolitic:
 antiplasmina
 activatorul tisular al plasminogenului
 accelerina
 urokinaza
Întrebarea Nr. 788: Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub acțiunea:
 heparinei
 urokinazei
 accelerinei
 trombinei
 streptokinazei
Întrebarea Nr. 789: Fibrinolizina:
 inactivează trombina
 hidrolizează moleculele de fibrină din componența trombilor
 inhibă sinteza fibrinogenului
 dizolvă trombii deja formați
 împiedică formarea trombilor
Întrebarea Nr. 790: Clasificarea funcțională a enzimelor plasmatice:
 indicatorii (celulare)
 excreto-secretorii
 catabolice
 secretorii
 anabolice
Întrebarea Nr. 791: Selectați enzimele secretorii ale ficatului:
 factorii coagulării sângelui

 lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)
 glicinamidinotransferaza
 creatinfosfokinaza
 ceruloplasmina
Întrebarea Nr. 792: Selectați enzimele indicatorii hepatospecifice:
 amilaza
 alaninaminotransferaza (ALAT)
 histidaza
 creatinfosfokinaza (CPK)
 lactat dehidrogenaza 1(LDH1)
Întrebarea Nr. 793: Selectați enzimele indicatorii hepatospecifice:
 lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5).

 aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)
 renina
 tripsina
 lipaza
Întrebarea Nr. 794: Selectați enzimele indicatorii cardiospecifice:
 glicinamidino transferaza
 aldolaza B
 LDH5, LDH4
 aspartataminotransferaza (ASAT)
 LDH1, LDH2
Întrebarea Nr. 795: Selectați enzimele organospecifice ale mușchilor scheletici:
 izocitratdehidrogenaza
 arginaza
 leucinaminopeptidaza
 creatinfosfokinaza MM
 malat dehidrogenaza
Întrebarea Nr. 796: Funcțiile ficatului sunt:
 de depozitare a proteinelor
 de depozitare a excesului lipidic
 de depozitare a excesului glucidic
 de dezintoxicar
 de transport
Întrebarea Nr. 797: Ficatul și metabolismul glucidelor:
 glicogenogeneza se intensifică în inaniție

 glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniție
 gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale
 glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele postprandiale
 ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sânge
Întrebarea Nr. 798: Ficatul și metabolismul glucidelor:
 în ficat glucoza se obține doar în rezultatul gluconeogenezei

 în ficat glucoza se obține doar în rezultatul glicogenolizei
 în ficat excesul de glucide este transformat în lipide
 în ficat glucoza se obține în rezultatul glicogenolizei și gluconeogenezei
 în ficat excesul de acizi grași este transformat în glucide
Întrebarea Nr. 799: Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectați procesele care au loc în ficat):
 sinteza VLDL (pre-lipoproteinelor)

 sinteza glicerofosfolipidelor
 utilizarea corpilor cetonici
 sinteza corpilor cetonici
 formarea chilomicronilor
Întrebarea Nr. 800: Ficatul și metabolismul proteinelor:
 în ficat are loc transformarea excesului de acizi grași în proteine

 ficatul nu este sursă de enzime plasmatice
 ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului, protrombinei
 sinteza proteinelor în ficat este redusă
 ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei

Biochimie Tot-2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biochimie Tot-2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

43.

Selectați hormonii ce participă la reglarea metabolismului glucidic(Glucagon Adrenalina)

44. Selectați hormonii care acționează prin mecanismul citozolic-nuclear:(Calcitriol Testostron

46. Referitor la albuminele plasmatice sunt corecte afirmațiile:A B

48. Selectați hormonii adenohipofizari de natură glicoproteică:A B C

50. Selectați ce este caracteristic pentru hipocorticism (boala Adison): A

52. Selectați efectele insulinei asupra metabolismului lipidic: E C

54. Secreția de glucagon este stimulată de: C E

56. Selectați hormonii ce participă la reglarea metabolismului glucidic: B C

58. Selectați statinele: C E

59. Selectați sistemele ce participă la menținerea ph-ului fiziologic al sângelui: C D

61. Selectați funcțiile următoarelor proteine plasmatice:

Transporta acizi grasi

62. Selectați enzimele indicatorii hepatospecifice:A D

65. Selectați hormonii receptorii cărora sunt cuplați cu proteina Gp:B C D

66. Selectați proteinele, sinteza cărora este indusă de următorii hormoni:

68. Ce stări patologice pot fi însoțite de acidoză metabolică?D E

69. Selectați hormonii ce participă la reglarea metabolismului lipidic:B A

70. Selectați efectele metabolice ale insulinei asupra metabolismului glucidic:B

72. Selectați celulele pancreatice în care se sintetizează următorii hormoni:

75. Care este sediul sintezei următorilor hormoni?

77. Selectați mesagerii secundari ai semnalului hormonal:B D

79. Tireotropina (TSH): A C D

80. Selectați hormonii adenohipofizari de natură glicoproteică: A B

82. Ce funcții îndeplinesc următorii hormoni?

83. Care este natura chimică a următorilor hormoni?

3. Selectați la ce clasă se referă următoarele componente plasmatice:

4. Ce este caracterisitic pentru mecanismul membrano-intracelular de acțiune a hormonilor?

6. Selectați ce este caracteristic pentru enzimele indicatorii

8. Selectați hormonii care acționează prin mecanismul citozolic-nuclear:

13. Selectați ce este caracteristic pentru enzimele secretorii ale ficatului:

14. Selectați funcțiile proteinelor plasmatice:

16. Selectați hormonii care se sintetizează în medulosuprarenală: D, C

17. Selectați efectele metabolice ale insulinei: favorizeazăsinteza trigliceridelor,

18. Ordonați reacțiile care au loc la nivelul plămânilor (schimbul de O2 și CO2):

19. Parathormonul: se sintetizează sub formă de preprohormon

21. Selectați la ce clasă se referă următoarele componente plasmatice:

22. Ciclooxigenaza: este o hemoproteină(c

23. Selectați funcțiile următoarelor proteine plasmatice:

25. Reglarea biosintezei eicosanoizilor: corticosteroizii inhibă activitatea

26.Ce funcții îndeplinesc următorii hormoni? Cortizol- poseda actiune

27. Referitor la oxihemoglobină sunt corecte afirmațiile: O2 se leagăla Fe2+al hemului

28. Alegeți afirmația corectă cu privire la biosinteza eicosanoizilor: aspirina inhibă

30. Ordonați reacțiile care au loc la nivelul țesuturilor (schimbul de O2 și de CO2 ):

32. Selectați hormonii care acționează prin mecanismul citozolic-nuclear

34.Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acțiune a hormonilor sunt corecte

36. Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte afirmațiile:

39. Selectați enzimele indicatorii hepatospecifice:

43. Selectați efectele metabolice ale catecolaminelor:

86. Selectați proteinele fazei acute a inflamației: ( a,d)

88. Prezența cărui aminoacid determină capacitatea de tamponare a hemoglobinei?(b)

90. Referitor la proteinele Gs sunt corecte afirmațiile: (c,d,e)

91. Selectați proteinele, sinteza cărora este indusă de următorii hormoni:

93. Referitor la reglarea sintezei și secreției iodtironinelor sunt corecte afirmațiile:

94. Selectați formele patologice ale hemoglobinei:

96. Ce funcții îndeplinesc următorii hormoni?

97. Selectați sistemele ce participă la menținerea ph-ului fiziologic al sângelui:(b,d)

98. Alegeți afirmația corectă cu privire la biosinteza eicosanoizilor(b)

100. Ce stări patologice pot fi însoțite de acidoză metabolică?

102. Selectați hormonul care activează guanilatciclaza membranară(c)

104. Selectați formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2): (b,c,d)

105. Selectați celulele pancreatice în care se sintetizează următorii hormoni:

107. Selectați hormonii care acționează prin mecanismul membrano-intracelular: