Sunteți pe pagina 1din 408

43.

Selectați hormonii ce participă la reglarea metabolismului glucidic(Glucagon Adrenalina)

44. Selectați hormonii care acționează prin mecanismul citozolic-nuclear:(Calcitriol Testostron


45. Selectați elementele figurate ale sângelui:Trombocite Limfocite

46. Referitor la albuminele plasmatice sunt corecte afirmațiile:A B


47. Selectați hormonii ce participă la reglarea metabolismului lipidic:C E

48. Selectați hormonii adenohipofizari de natură glicoproteică:A B C


49. Selectați efectele metabolice ale T3 and T4: D A

50. Selectați ce este caracteristic pentru hipocorticism (boala Adison): A


51. Ordonați reacțiile care au loc la nivelul plămânilor (schimbul de O2 și CO2):

2
1

52. Selectați efectele insulinei asupra metabolismului lipidic: E C


53. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de acțiune a hormonilor mediat de
diacilglicerol (DAG) și inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmațiile: B C

54. Secreția de glucagon este stimulată de: C E


55. Care este rolul parathormonului în metabolismul vitaminei D3 : C

56. Selectați hormonii ce participă la reglarea metabolismului glucidic: B C


57. Selectați efectele metabolice ale glucocorticozolilor: B E

58. Selectați statinele: C E

59. Selectați sistemele ce participă la menținerea ph-ului fiziologic al sângelui: C D


60. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):B C

61. Selectați funcțiile următoarelor proteine plasmatice:

Participa la coagulare

Transporta fierul

Transporta acizi grasi

62. Selectați enzimele indicatorii hepatospecifice:A D


63. Selectați proteinele transportoare de iodtironine: A D E

64. Ciclooxigenaza:E

65. Selectați hormonii receptorii cărora sunt cuplați cu proteina Gp:B C D

66. Selectați proteinele, sinteza cărora este indusă de următorii hormoni:

Cortizolul – Lipocortinele

Calcitrolul – CaBP
67. Selectați hormonii care reglează homeostazia calciului: A E

68. Ce stări patologice pot fi însoțite de acidoză metabolică?D E

69. Selectați hormonii ce participă la reglarea metabolismului lipidic:B A

70. Selectați efectele metabolice ale insulinei asupra metabolismului glucidic:B


71. Selectați manifestările clinice ale hiperaldosteronismului (sindromul Conn):B E

72. Selectați celulele pancreatice în care se sintetizează următorii hormoni:

Celule D

Celule Beta


73. Ordonați reacțiile care au loc la nivelul țesuturilor (schimbul de O2 și CO2): Cele care au alb
in fata sunt corecte: 1, 3, 5
74. Selectați ce este caracteristic pentru enzimele excretorii pancreatice:B C

75. Care este sediul sintezei următorilor hormoni?

Glanda tiroida

Corpul galben

Aldosteron- cortexul
suprarenalelor
76. Insulina stimulează:C D

77. Selectați mesagerii secundari ai semnalului hormonal:B D


78. Selectați elementele figurate ale sângelui:A D

79. Tireotropina (TSH): A C D

80. Selectați hormonii adenohipofizari de natură glicoproteică: A B


81. Selectați hormonii care se sintetizează în următoarele glande endocrine:

Corect

Corect

Corect

82. Ce funcții îndeplinesc următorii hormoni?

Corecte toate

83. Care este natura chimică a următorilor hormoni?

Corecte toate
84. Următorul compus se referă la eicosanoizi:E
1. Selectați sistemul-tampon care funcționează doar în eritrocite: Hemoglobulinic ©

2. Selectați factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrisecă, cât și în calea
extrinsecă: factorul I – fibrinogenul , ionii de Ca (b, d)

3. Selectați la ce clasă se referă următoarele componente plasmatice:


Proteine – transferina
Substanțe organice neazotate - acidul lactic
Substanțe azotate neproteice - acidul uric

4. Ce este caracterisitic pentru mecanismul membrano-intracelular de acțiune a hormonilor?


E characteristic pentru hormonii peptidici
Implica activarea proteinkinazelor
5. Selectați efectele insulinei asupra metabolismului proteic: stimuleazăbiosinteza
proteinelor

6. Selectați ce este caracteristic pentru enzimele indicatorii


In conditii normale activitatea enzimelor indicatorii in singe este joasa
In patologii ale organismului in care se sintetizeaza indicatorii activitatea
enzimelor creste
7. Inozitol-1,4,5-trifosfații: maresc concentratia citoplasmatica de calciu

8. Selectați hormonii care acționează prin mecanismul citozolic-nuclear:


Triiodtironina calcitonina estradiolul

9. Referitor la protrombină sunt corecte afirmațiile: este factor al coagularii; sub acţiunea
protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activeazăîn trombină (c,e)
10. Numiți structurile chimice:1 reactie – triiodtironina; 2 reactie - tironina; 3
reactie tirosina

11. Iodtironinele:
sunt derivaţi ai tirozine
sunt sintetizati in glanda tiroida
12. Prezența cărui aminoacid determină capacitatea de tamponare a hemoglobinei? histidină

13. Selectați ce este caracteristic pentru enzimele secretorii ale ficatului:


in patologii hepatice severe activitatea enzimelor secretorii in singe scade
in conditii normale activitatea enzimelor secretorii in singe este inaltă (AC)

14. Selectați funcțiile proteinelor plasmatice:


Participa la mentinerea pH-lui fiziologic , participa la coagulare(Ab)
15. Selectați compusul care activează guanilatciclaza citoplasmatică: Oxidul de azot

16. Selectați hormonii care se sintetizează în medulosuprarenală: D, C

17. Selectați efectele metabolice ale insulinei: favorizeazăsinteza trigliceridelor,


glicogenului, proteinelor (efect anabolic) exercităacţiuni mitogene:
influenţeazăcreşterea fetală, diferenţierea (a,c)

18. Ordonați reacțiile care au loc la nivelul plămânilor (schimbul de O2 și CO2):


1HHb + O2→HHbO2
2HHbO2+ KHCO3 →KHbO2+ H2CO3
3H2CO3 →CO2 +H2O

19. Parathormonul: se sintetizează sub formă de preprohormon


acţionează prin AMP ciclic (a, b)
20. Selectați hormonii receptorii cărora sunt cuplați cu proteina Gs: Glucagon
Parathormonul

21. Selectați la ce clasă se referă următoarele componente plasmatice:


Substante organice neazotate – acizii grasi
Proteine trascortina
Substante azotate neproteice - aminoacizii

22. Ciclooxigenaza: este o hemoproteină(c

23. Selectați funcțiile următoarelor proteine plasmatice:


Albumina- transporta biilirubina
fibrinogenul – participa la coagulare
transcortina – transporta cortizolul
24. Care este sediul sintezei următorilor hormoni?
Corticotropina – adenohipofiza
Tirioliberina – hipotalamus
Hormonul paratiroidian – glandele paratiroide

25. Reglarea biosintezei eicosanoizilor: corticosteroizii inhibă activitatea


fosfolipazei A2,diminuând biosinteza de prostaglandine D

26.Ce funcții îndeplinesc următorii hormoni? Cortizol- poseda actiune


antiinflamatoare
Progesterone-regleaza dezvoltarea corpului galben
Melatonina – reglarea ciclului veghe somn

27. Referitor la oxihemoglobină sunt corecte afirmațiile: O2 se leagăla Fe2+al hemului

28. Alegeți afirmația corectă cu privire la biosinteza eicosanoizilor: aspirina inhibă


sinteza prostaglandinelor (A)
29. Alegeți afirmația corectă cu privire la biosinteza eicosanoizilor: acidul arahidonic
este eliberat sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfolipidele membranare
(B)

30. Ordonați reacțiile care au loc la nivelul țesuturilor (schimbul de O2 și de CO2 ):


1KHbO2→KHb + O2
2CO2 +H2O →H2CO3
3KHb + H2CO3 →HHb + KHCO3
31. Selectați cauzele acidozei respiratorii: Cetonemia (A)

32. Selectați hormonii care acționează prin mecanismul citozolic-nuclear


Progesteronul aldosteron
33. Referitor la fibrinogen sunt corecte afirmațiile: este sintetizat în ficat; este
transformat în fibrină de către trombină (BC)

34.Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acțiune a hormonilor sunt corecte


afirmațiile: receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol
complexul hormon-receptor reglează expresia genelor (BE)
35. Cofeina inhibă: fosfodiesteraza

36. Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte afirmațiile:


sinteza calcitriolului este controlată de parathormon
se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichi
este derivatul activ al vitaminei D3 (CDE)

37.
38. Polimerizarea și stabilizarea fibrinei (formarea trombului): necesită prezenţa
factorului XIII ; necesită prezenţa ATP-lui (CD)

39. Selectați enzimele indicatorii hepatospecifice:


aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)
lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5 (B C)
40. Numiți structurile chimice: 1 structura – colesterolul 2 structura – cortizol 3
structura- aldosteron
41. Care este sediul sintezei următorilor hormoni? 1 testosteron – celulele LEydig
2 aldosteron - cortexeul suprarenalelor 3 adrenalina - medulosuprarenala
42. Selectați sistemul-tampon care funcționează doar în plasmă: proteic (B)

43. Selectați efectele metabolice ale catecolaminelor:


stimularea glicogenolizei
cresterea consumului de O2

44.
85. La scindarea fosfatidilinozitol-4,5-difosfaților membranari sub acțiunea fosfolipazei C se
obțin: (a.inozitol-1,4,5-trifosfați
e.diacilglicerol)

86. Selectați proteinele fazei acute a inflamației: ( a,d)


87. Selectați mesagerii secundari ai semnalului hormonal: (b,c)

88. Prezența cărui aminoacid determină capacitatea de tamponare a hemoglobinei?(b)


89. Selectați enzimele secretorii ale ficatului (a,d,e)

90. Referitor la proteinele Gs sunt corecte afirmațiile: (c,d,e)

91. Selectați proteinele, sinteza cărora este indusă de următorii hormoni:


Cortizolul-lipocortinele
Calcitriolul-CaBP intestinală(calcium-binding protein)
92. Referitor la hiperproteinemie sunt corecte afirmațiile:
(c,e)

93. Referitor la reglarea sintezei și secreției iodtironinelor sunt corecte afirmațiile:


(a,b)

94. Selectați formele patologice ale hemoglobinei:


(b,e)
95. Numiți structurile chimice:
1-tirozina
2-tiroxina
3-triiodtironina

96. Ce funcții îndeplinesc următorii hormoni?


Calcitriolul-reglează metabolismul calciului și al fosfaților
Aldosteronul-reglează metabolismul hidro-salin
Glucagonul-reglează metabolismul glucidic

97. Selectați sistemele ce participă la menținerea ph-ului fiziologic al sângelui:(b,d)

98. Alegeți afirmația corectă cu privire la biosinteza eicosanoizilor(b)


99. Ce funcții îndeplinesc următorii hormoni?
Adrenalina- crește presiunea arterială
Estradiolul- reglează dezvoltarea caracterelor sexuale
Triiodtironina-reglează ritmul circadian

100. Ce stări patologice pot fi însoțite de acidoză metabolică?


Diabet zaharat
Inaniție
101. Selectați la ce clasă se referă următoarele componente plasmatice:
Proteine-ceruloplasmida
Substanțe organice neazotate-corpi cetonici
Substanțe azotate neproteice-subst ureea

102. Selectați hormonul care activează guanilatciclaza membranară(c)


103. Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmațiile: (c,e)

104. Selectați formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2): (b,c,d)

105. Selectați celulele pancreatice în care se sintetizează următorii hormoni:


Polipeptida pancreatică-celulele F
Glucagonul-celulele alfa
106. Glucagonul: (a,d)

107. Selectați hormonii care acționează prin mecanismul membrano-intracelular:


(a,c)
108. Selectați hormonii care acționează prin mecanismul membrano-intracelular(b,d

109. Oxitocina:(c,d)
110. Selectați factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă cât și în calea
extrinsecă: (a,e)

111. Transformarea fibrinogenului în fibrină:


(c,d)

112. Selectați hormonii care acționează prin mecanismul citozolic-nuclear:(c,e)


113. Prezența căror aminoacizi determină capacitatea de tamponare a proteinelor
plasmatice?(b,c)

114. Referitor la transportul sangvin al oxigenului (O2) sunt corecte afirmațiile(a,e)

115. Numiți structurile chimice:


1-tirozina
2-noradrenalina
3-DOPA

116. Selectați ce manifestări clinice sunt caracteristice pentru diabetul zaharat(e)


117. Ce funcții îndeplinesc următorii hormoni?
Somatotropina-reglează procesele de crestere
Aldosteronul-reglează metabolismul hidro-salin
Parathormonul-reglează metabolismul calciului și al fosfaților
118. Diacilglicerolii (în calitate de mesageri secundari)(e)

119. Viagra inhibă:(b)


120. Selectați funcțiile următoarelor proteine plasmatice:
Transtiretina-transporta T3 si T4
Alfa2-macroglobulina-participa la fibrinoliză
Anticorpii-funcție imunologică
121. Selectați hormonii care acționează prin mecanismul membrano-intracelular:

122. Selectați factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei(Hb) față de oxigen (O2):


123. Selectați efectele metabolice ale insulinei asupra metabolismului glucidic:

124. Mineralocorticosteroizii reglează:


126. Selectați efectele biologice ale calcitoninei:
Examen 2018
1. Albuminele:

a) [ ] sunt proteine conjugate

b) [x] sunt proteine ale plasmei sangvine

c) [ ] sunt proteine bazice

d) [x] menţin presiunea oncotică sangvină

e) [x] asigură transportul diferitor compuşi

2. Afirmaţii corecte referitor la enzime:

a) [ ] sunt catalizatori nebiologici

b) [ ] prezintă catalizatori anorganici

c) [x] poseda specificitate de actiune

d) [ ] catalizează doar reacţii de scindare

e) [ ] catalizează numai reacţii de sinteză

[x] sunt catalizatori biologici;

d) [x] există si în formă neactivă în organism;

3.Centrul activ (CA) al enzimelor:

a) [x] este locul de legare a substratului

b) [ ] CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic

c) [ ] în CA se fixează activatorii si inhibitorii enzimei

d) [ ] CA se formează numai la proteinele cu structură cuaternară

e) [x] CA se formează la proteinele cu structură terţiară si cuaternara

4.Clasificarea enzimelor

a) [x] se clasifică în şase clase

b) [x] clasa indică tipul de reacţie chimică

c) [ ] clasa indică gruparea sau legătura chimică a substratului

d) [ ] fiecare enzimă posedă un cod alcătuit din 3 cifre

e) [ ] cifra a doua a codului indică numărul de ordine a enzimei în clasa respectivă

5. Izomerazele:

a) [ ] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale

b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

c) [ ] peptidazele se referă la izomeraze


d) [x] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor

e) [x] reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile

6. Afirmaţii corecte referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor:

a) [ ] în componenta complexului enzimă-substrat substratul nu se modifică

b) [x] în componenta complexului enzimă-substrat substratul se modifică

c) [x] în centrul activ al enzimi poate avea loc cataliza covalentă

d) [x] în centrul activ al enzimei poate avea loc cataliza acido-bazică

e) [ ] la interacţiunea substratului cu enzima conformatia lor nu se modifică

7. - ?

8.Ligazele:

a) [x] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului

b) [ ] catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente

c) [x] glutaminsintetaza se referă la ligaze

d) [ ] în reactiile catalizate de ligaze ATP-ul serveşte ca donor de grupare fosfat pentru substrat

e) [ ] reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile

9. Natura chimică a enzimelor:

a) [ ] toate enzimele sunt doar proteine simple

b) [ ] sunt glicolipide

c) [x] prezintă compuşi macromoleculari

d) [ ] sunt numai nucleoproteide

e) [x] sunt proteine simple si conjugate

10. Care enzime posedă stereospecificitate?

a) [x] fumaraza

b) [ ] ureaza

c) [ ] citratsintaza

d) [ ] carbanhidraza

e) [ ] alcooldehidrogenaza

11. Centrul activ al enzimelor reprezintă:

a) [ ] linie frintă în molecula enzimei

b) [ ] un plan in molecula enzimei

c) [x] structură compusă unicală tridimensională

d) [ ] un punct din structura terţiară a enzimei


e) [x] locul unde se fixează substratul

12. Centrul alosteric al enzimei:

a) [x] este un centru diferit de centrul activ

b) [ ] este locul fixării substratului

c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor

d) [ ] este locul fixării doar a activatorilor alosterici

e) [x] este locul la care se fixează activatorii şi inhibitorii alosterici

13. Coenzima NAD+ :

a) [x] transferă hidrid-ionul

b) [ ] se uneste cu apoenzima prin legături covalente

c) [x] se uneste cu apoenzima prin legături necovalente, slabe

d) [ ] contine riboflavina

e) [ ] vitamina componentă este B3

A3 NAD +:

a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina

b) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este nicotinamida

c) [x] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)

d) [x] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în solvent

e) [ ] adiţionează 2H+ şi 2ē


14. Coenzima NADP :

a) [x] participă în reacţii de oxidoreducere

b) [ ] contine un rest fosfat în pozitia 2' OH a acidului nicotinic

c) [ ] participă la reactii de hidroliză

d) [ ] se leagă covalent cu apoenzima

e) [ ] contine B1

15. Coenzimele vitaminei B2 (FMN şi FAD):

a) [x] catalizează reacţii de oxido-reducere

b) [ ] catalizează reacţii de izomerizare

c) [ ] adiţionează şi cedează doar electroni

d) [x] adiţionează şi cedează electroni si protoni

e) [ ] catalizează reacţii de carboxilare


16. Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin faptul că:

a) [ ] catalizează reacţiile chimice doar la temperaturi înalte

b) [ ] activitatea lor nu poate fi reglata

c) [ ] posedă viteză catalitică mai mică, comparativ cu catalizatorii nebiologici

d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blînde

e) [ ] catalizează reacţiile chimice doar la pH extrem acid sau bazic

17. Functiile cofactorilor în cadrul activitatii enzimatice:

a) [x] stabilizează conformaţia activă a enzimelor

b) [x] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică

c) [ ] determină specificitatea de acţiune a enzimei

d) [x] leagă substratul la enzimă

e) [ ] determină directia reactiei chimice

18. Indicaţi afirmările corecte referitor la substrat:

a) [x] e substanţa asupra careia acţionează enzima

b) [ ] toate enzimele fixează numai un singur substrat

c) [x] unele enzime interacţionează cu cîteva substraturi

d) [ ] se leagă de centrul activ al enzimei exclusiv prin legături covalente

e) [ ] este parte componentă a enzimei

19.La formarea centrului activ al enzimelor participă grupele funcţionale (1) ale radicalilor aminoacizilor (2):

a) [x] OH - Ser

b) [x] COOH - Glu

c) [ ] COOH - Asn

d) [ ] COOH - Gln

e) [ ] NH2 - Val

20.Liazele:

a) [ ] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului

b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

c) [x] fumaraza se referă la liaze

d) [ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor optici

e) [x] decarboxilazele se referă la liaze

21. Oxidoreductazele catalizează:

a) [ ] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale


b) [x] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

c) [ ] reacţii de transfer al restului fosfat

d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici

e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

22. Proprietăţile comune ale enzimelor şi

catalizatorilor anorganici:

a) [ ] modifică direcţia reacţiei

b) [x] nu modifică echilibrul reacţiei

c) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde

d) [ ] activitatrea lor se reglează

e) [x] nu se consumă în decursul reactiei

23. Proprietăţile generale ale enzimelor:

a) [ ] toate enzimele posedă doar specificitate absolută de substrat

b) [x] enzimele sunt termolabile

c) [ ] toate enzimele posedă doar specificitate relativă de substrat

d) [x] toate enzimele posedă activitate maximală de actiune la un pH optim

e) [ ] activitatea enzimelor nu depende de pH mediului

24 - ?

25. Referitor la enzimele alosterice sunt corecte afirmatiile:

a) [x] modulatorii alosterici se leaga necovalent in centrele alosterice

b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a enzimelor obişnuite

c) [ ] efectorii alosterici fixîndu-se la centrul alosteric nu modifică conformatia moleculei enzimei

d) [ ] modulatorii alosterici se leagă covalent în centrul activ al enzimei

e) [x] modulatorii alosterici modifică conformaţia moleculei enzimei

26.Referitor la enzimele conjugate sunt corecte afirmatiile:

a) [ ] specificitatea este determinată de cofactor

b) [x] specificitatea este determinată de apoenzimă

c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă

d) [x] la cataliză participă atăt apoenzima, cât si cofactorul

e) [ ] cofactorul e componenta proteică a enzimei

27. Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] contin nicotinamida
b) [ ] vitamina componentă este B6

c) [x] vitamina componentă este B2

d) [ ] participă la reactii de hidroliză

e) [x] participă la reactii de dehidrogenare

28. Hidrolazele:

a) [x] catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente cu adiţionarea apei

b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

c) [x] fosfatazele se referă la hidrolaze

d) [ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor optici

e) [ ] reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile

29.Referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor sunt corecte afirmările:

a) [ ] formarea complexului enzimă-substrat nu este obligatorie

b) [x] în cadrul actiunii enzimei are loc formarea complexului enzima-substrat

c) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură rigidă, stabilă

d) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură stabilă

e) [ ] formarea complexului enzimă-substrat este ultima etapă a mecanismului de acţiune a enzimelor

30.Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] este un corp cetonic

b) [x] compusul reprezintă acidul acetoacetic

c) [ ] se utilizează în ficat

d) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepatice

e) [ ] concentraţia sangvină a compusului este micşorată în diabetul zaharat

31 - Selectati procesele chimice la care participa compusul prezentat:

Vitamina B2 (riboflavina)

Participa in:
-reactii de oxidoreducere: Reacţia de dehidrogenare a succinatului

-Dezaminarea AA

-Degradarea aldehidelor (aldehidDH)

-Degradarea purinelor (xantinoxidaza)

-Ciclul Krebs (succinatDH)

-Oxidarea AG

-DOP (dihidrolipoilDH)

Nicotinamida (Vitamina PP)


Participa in:

-reacţiile de oxido-reducere (dehidrogenarea S –transferul unui hibrid ion (H+ şi 2 e). Alt proton rămâne în soluţie H+
-Reacţia de dehidrogenare a malatului

Piridoxal fosfat (coenzima Vit B6)

Participa in:

-Transaminarea AA -Decarboxilarea AA -Transsulfurarea

-Reacţia de transaminare a aminoacizilor

Tiaminpirofosfat (coenzima Vit B1)


Participa in:

-Decarboxilarea oxidativă a piruvatului

-Decarboxilarea oxidativă a α cetoglutaratului

-Reacţii de transcetolare
-Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a piruvatului cu participarea TPP (deriv. Vit. B 1)

32 -

Selectați afirmațiile corecte referitoare la enzima care catalizează reacția chimică:

Enzima: glutamate-decarboxilaza

-este de clasa liazelor

-catalizează ruperealeg.C-C, C-S şiC-N;fără adiţionarea apei,adiţialalegături duble şireacţiileinverse.

-Co : PALP

Enzima: histidin decarboxilaza

-este de clasa liazelor

-catalizeazăruperealeg.C-C,C-SşiC-N;fărăadiţionarea apei,adiţialalegăturidubleşireacţiileinverse.

-Co : PALP
Enzima: lactate dehidrogenaza

-clasa: oxidoreductazelor

Enzima: malat dehidrogenaza

-clasa: oxidoreductaze

-Co: NAD+

Enzima:succinat dehidrogenza

-clasa: oxidoreducatze

-Co: FAD

Enzima: fumaraza

-clasa: liaza

-catalizeazăruperealeg.C-C,C-SşiC-N;fărăadiţionarea apei,adiţialalegăturidubleşireacţiileinverse
Enzima: hexokinaza

-clasa: transferaza

-foloseste ATP

-glicoliza

Enzima: fosfoglucomutaza

-clasa: izomeraze

-gluconeogeneza
Enzima: glucozo-6-fosfataza

- Clasa: hidrolaze
- Gluconeogenea (III cale de ocolilre)
Enzima: glutamin sintetaza

-clasa: ligaze(sintetaze)

- utilizeaza ATP

Enzima: glutaminaza

-clasa: hidrolaza
Enzima: piruvat carboxilaza

- Clasa: ligaze
- Co: Biotina (VitH)
Enzima: alanin transaminaza

- Clasa: transferaze
- catalizează transferuri grupelor funcţionale de la unsubstrat la altul (metil, amino, acil)

Enzima: aspartat transaminaza


Clasa: transferaza

33 -- Selectați
Clasa: afirmații corecte referitor la structura chimică:
transferaza

NAD+(Nicotinamid adenine dinucleotid)

- derivat Vit PP
- forma oxidata, participa in reactii de oxido-reducere
NADPH (Nicotinamid adenine dinucleotid fosfat)

- derivat VitPP
- formaredusa

FAD (Flavin adenine dinucleotid)

- derivate VitB2
- structură heterociclică numita izoaloxazină
- participainreactiideoxidoreducere
Acid Tetrahidrofolic
- derivat Vit B9
- transportator al unor fragmente cu un atom de carbon (grupări monocarbonice):
-metil (-CH3),
-metilen (-CH2-),
-metenil (-CH=),
-formil (- COH)
-oximetil (-CH2-OH)
-formimino (-CH=NH)
- THF participă ca coenzimă în reacţiile de biosinteză a serinei, glicinei, metioninei, timinei, sinteza purinelor.

Biotina

- Co biotinica –Vit H
- contine un heterociclu imidazolic saturat condensat cu tiofenul, un alt heterociclu saturat.
- Înfuncțiedecatenalateralăsedeosebesc2biotine(separatădinalbușuldeou șiizolatădinficat).
- Participă în reacțiile de carboxilare a piruvatului, acetil Co A și propionil CoA
- Gluconeogeneză (I cale –piruvatcarboxilaza)
- Sinteza AG (formarea lui malonil CoA din acetil Co A)
- Oxidarea AG cu număr impar (transformarea propionil-CoA în succinil CoA)
- Intervine în catabolismulLeu
Piridoxal fosfat

- Derivat Vit B6
- Transaminarea AA
- Decarboxilarea AA
- Transsulfurarea

Tiaminpirofosfat

- Derivat Vit B1
- Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
- Decarboxilarea oxidativă a α cetoglutaratului
- Reacţii de transcetolare

34. Selectati enzimele care se refera la hidrolaze:

a) [x] lipaza

b) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza

c) [x] pepsina

d) [x] amilaza

e) [ ] fosfofructokinaza

35. La oxidoreductaze se referă:

a) [] hidratazele;

b) [x] hidroxilazele;

c) [x ] reductazele;

d) [ ] hidrolazele;

e) [ ] kinazele.

36 – Selectați procesul chimic la care participă vitamina C:

Hidroxilarea prolinei si lizinei in structura colagenului


37. Specificitatea enzimatica:

a) [ ] e determinată de coenzimă

b) [ ] depinde atât de partea proteică, cât si de coenzimă

c) [x] poate fi absolută de substrat

d) [ ] este o proprietate a catalizatorilor nebiologici

e) [x] poate fi stereochimică - catalizează transformările doar a unui stereoizomer al substratului

38. Transferazele catalizează:

a) [x] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale

b) [ ] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

c) [x] reacţii de transfer al restului fosfat de la un substrat la altul

d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici

e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

39.Activitatea specifică este:

a) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 µmol de substrat in 1 min la 250 C

b) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 mmol de substrat in 1 min la 250 C

c) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 mol de substrat in 1sec la 250 C

d) [ ] numărul mol de substrat ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de enzimă

e) [x] cantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1µmol de substratîn 1 min la 250 C raportată
la 1mg proteină

40. Inhibitia competitivă:

a) [x] reprezintă o inhibiţie reversibilă

b) [ ] reprezintă o inhibiţie ireversibilă

c) [x] inhibitorul se aseamană structural cu substratul

d) [ ] se caracterizează prin fixarea concomitentă la enzimă a substratului şi a inhibitorului

e) [ ] inhibitorul competitiv se leagă în centrul alosteric

41. Care afirmaţii sunt corecte referitor la izoenzimele lactat dehidrogenazei (LDH)?

a) [ ] sunt proteine dimere alcătuite din 2 tipuri de subunităti - M si H

b) [ ] sunt proteine dimere

c) [x] lanţurile proteice M si H sunt codificate de gene diferite

d) [ ] lanţurile proteice M si H sunt codificate de aceeaşi genă

e) [ ] LDH are 4 izoforme

42. Creatinfosfokinaza (CPK) :

a) [ ] este compusă din lanţuri M si H, prezentînd 3 izoenzime;


b) [ ] este compusă din lanturi M si B, prezentînd 5 izoenzime;

c) [x] este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M si B;

d) [x] cresterea concentratiei serice MB confirmă infarctul miocardic;

e) [ ] creşterea concentraţiei serice BB confirmă infarctul miocardic;

43. Influenţa pH-lui asupra activităţii enzimelor:

a) [x] fiecare enzimă are pH optimal de actiune

b) [ ] pH-ul optimal pentru pepsină este 7-8

c) [ ] pH-ul nu modifică activitatea catalitică a enzimei

d) [ ] pH-ul optimal al tripsinei este 1-2

e) [ ] pH-ul optimal al arginazei este 7

44. Inhibitia alosterică:

a) [ ] este caracteristică tuturor enzimelor

b) [ ] este ireversibilă

c) [ ] se înlătură prin exces de substrat

d) [ ] se caracterizează prin fixarea inhibitorului în centrul activ al enzimei

e) [x] este reversibilă

45. Inhibiţia competitivă:

a) [ ] se caracterizează prin fixarea inhibitorului la centrul alosteric al enzimei

b) [x] la centrul activ al enzimei se leagă compusul al carui concentraţie e mai mare

c) [ ] inhibiţia competitivă se inlatură prin exces de inhibitor

d) [ ] inhibitorul este scindat fermentativ

e) [ ] inhibitorul concurează cu substratul pentru fixarea în centrul alosteric

46.Inhibiţia enzimatică necompetitivă:

a) [ ] inhibitorul se fixează în centrul activ catalitic;

b) [ ]inhibitorul influenţează asupra legăturii S cu E;

c) [ ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;

d) [x] se formează un complex triplu: ESI;

e) [ ] se formează un complex dublu: EI.

46. Inhibitia necompetitivă:

a) [ ] inhibitorul se aseamănă după structură cu substratul;

b) [ ] se inlatură prin exces de substrat;

c) [ ] între inhibitor şi substrat se realizează o competiţie pentru a se lega de enzimă;


d) [ ]V max scade dar creşte Km;

e) [x] V max scade dar nu se modifică Km;

47. Izoenzimele:

a) [ ] sunt proteine cu structură tertiară

b) [x] sunt proteine oligomere

c) [x] catalizează una si aceeaşi reacţie

d) [ ] catalizează diferite reacţii

e) [x] sunt alcătuite din diferiti protomeri

48. Katalul prezintă:

a) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S in 1 min la 250 C;

b) [ ]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S in 1 min la 250 C;

c) [x]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S in 1 sec la 250 C;

d) [ ] numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de enzimă;

e) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea

49. Referitor la pepsină şi activarea ei sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este o hidratază

b) [ ] face parte din clasa liazelor

c) [x] se obtine prin proteoliza limitată a pepsinogenului

d) [ ] se activează prin fosforilare

e) [x] se activează sub actiunea HCl si autocatalitic

50. Referitor la succinatdehidrogenază (SDH) și reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] face parte din clasa transferazelor

b) [ ] acidul malonic provoacă o inhibiţie ireversibilă a SDH

c) [ ] inhibitorii modifică structura primară a SDH

d) [x] inhibiţia depinde de concentraţia inhibitorilor

e) [x] SDH catalizează reacţia: Succinat + FAD → Fumarat + FADH2

51 – Selectați afirmațiile corecte referitaore la imaginea prezentată:


Km- este acea concentraţie de S pentru care v de reacţie este jumătate din Vmax.
Km reflectă afinitatea E pentru S şi anume cu cât Km este mai mică cu atît afinitatea este mai mare şi inversAceastă
curbă este numită curba lui Michaelis-Menten şi se exprimă prin ecuaţia:
[S]
V=Vmax x
Km +[S]
unde: V-V reacţiei la un moment dat
Vmax- vitezamax
Km-constanta lui Michaelis Menten
[S] –C% molară a S

52. Mecanismele de activare a enzimelor sunt:

a) [x] proteoliza parţială

b) [x] modificarea covalentă (fosforilare-defosforilare)

c) [ ] autoasamblarea secundară

d) [x] activarea alosterică

e) [ ] activarea competitivă

53. Termolabilitatea enzimatică:

a) [x] la temperatura mai înaltă de 50 0C majoritatea enzimelor denaturează

b) [ ] e determinată de coenzimă

c) [x] temperatura optimală pentru majoritatea enzimelor este de 20-400 C

d) [ ] la temperatura mai înaltă de 50 0C activitatea majoritătii enzimelor creşte

e) [ ] la temperatură scăzută, mai joasă de 10 0 C, activitatea enzimelor nu se modifică

54. Unitatea internaţională este:

a) [ x] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S în 1 min la 250 C;

b) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S în 1 min la 250 C ;

c) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S în 1 sec la 250 C ;

d) [ ] numarul mol de S ce se transformă în 1 min cu ajutorul 1 molecule de E;

e) [ ] cantitatea de E necesară să transf. 1 µmol de S în 1 min la 250 C raportată la 1 mg proteină.


55 – Selectați procesul chimic la care participă compusul prezentat:

56 – Selectați procesul chimic la care participă coenzima A:

Activarea acizilor grasi

57 - ?

58 - ?

59. Repararea DNA necesită următoarele enzime:

a) [x] DNA-polimeraza I

b) [ ] RNA polimeraza DNA-dependentă

c) [x] endonucleaze specifice

d) [x] DNA-ligaza

e) [ ] telomeraza

60. Replicarea DNA:

a) [x] este bazată pe principiul complementarităţii

b) [x] reprezintă sinteza DNA pe matriţa de DNA

c) [ ] decurge fără desfacerea dublului helix de DNA

d) [ ] este un proces conservativ

e) [ ] nu necesită energie

61. Selectaţi enzimele complexului DNA-replicaza:


a) [x] DNA-polimerazele I, II, III

b) [x] helicaza

c) [ ] transaminazele

d) [ ] RNA-polimeraza RNA-dependentă

e) [ ] dehidrogenazele

62. Telomeraza prezintă:

a) [ ] o ribonucleotidă

b) [x] o ribonucleoproteină

c) [x] enzima ce alungeşte capetele cromozomilor

d) [ ] enzimă ce utilizează ca substraturi ribonucleotide

e) [x] o transcriptază ce foloseşte ca matriţă RNA

63.Componentele structurale ale RNA-ului sunt:

a) [ ] timina

b) [x] citozina

c) [x] adenina

d) [x] guanina

e) [ ] ribuloza

64. DNA-polimeraza-RNA-dependentă:

a) [x] este numită şi reverstranscriptază

b) [ ] posedă activitate 3'  5'-polimerazică

c) [ ] participă la replicarea RNA

d) [x] se utilizează în ingineria genetică pentru sinteza unor gene

e) [x] permite includerea informaţiei virale în genomul uman

65. Histonele:

a) [ ] sunt proteine conjugate

b) [x] se disting histonele H1, H2a, H2b, H3 şi H4

c) [ ] sunt proteine acide

d) [ ] sunt componente ale ribozomilor

e) [x] intră în componenta nucleozomilor

66. Inducţia enzimatică (reglarea lac-operonului):

a) [x] necesită prezenţa represorului

b) [ ] necesită prezenţa corepresorului

c) [x] e caracteristică pentru căile catabolice


d) [ ] în calitate de inductor serveşte produsul final al căii metabolice

e) [ ] e caracteristică pentru enzimele constitutive

67. La reglarea expresiei genelor la om participă:

a) [ ] catecolaminele

b) [ ] glucagonul

c) [x] cortizolul

d) [x] calcitriolul

e) [x] retinolul

68. Modificările posttranscripţionale ale RNAm (processing-ul RNAm) includ:

a) [ ] sudarea fragmentelor Okazaki

b) [x] adăugarea la capătul 5' al RNAm a 7-metil-guanozinei

c) [x] poliadenilarea capătului 3' al RNAm

d) [x] excizia intronilor şi legarea capetelor intronilor (splising-ul)

e) [ ] înlăturarea dimerului de timină

69. Modificările posttranscripţionale ale RNAt (processing-ul RNAt) includ:

a) [x] adăugarea la capătul 3' al RNAt a secvenţei nucleotidice CCA

b) [ ] ataşarea la capătul 3' al RNAt a 7-metil-guanozinei

c) [ ] poliadenilarea capătului 5' al RNAt

d) [x] modificări covalente ale bazelor azotate (formarea bazelor azotate minore)

e) [ ] înlăturarea primer-ului

70. Mutaţiile moleculare pot avea loc prin:

a) [x] modificarea chimică a unor baze azotate din DNA

b) [ ] modificarea covalentă a RNA

c) [x] tranziţie şi transversie

d) [x] deleţie de nucleotide

e) [x] inserţie de nucleotide

71. Mutaţiile prin deleţie:

a) [x] conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţia

b) [ ] reprezintă substituirea unei baze purinice cu altă bază purinică

c) [ ] nu afectează structura şi funcţia proteinei codificate

d) [x] pot conduce la formarea codonilor-stop

e) [x] pot cauza maladii ereditare

72. Mutaţiile prin transversie:


a) [ ] reprezintă substituirea unei baze purinice cu altă bază purinică

b) [x] pot conduce la modificări ale structiurii şi funcţiei proteinei codificate

c) [x] pot determina formarea unui codon-stop

d) [ ] conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţiei

e) [x] pot conduce la formarea codonilor sinonimi

73. Referitor la biosinteza RNA-ului sunt corecte afirmațiile:

a) [ ] substraturi pentru sinteza RNA sunt ribonucleozid-difosfaţii

b) [x] are loc sub acţiunea enzimei RNA-polimeraza RNA-dependentă

c) [x] este un proces procesiv

d) [x] forţa motrice a transcrierii e hidroliza pirofosfatului

e) [ ] la transcriere participă şi dezoxiribonucleotidele

74. Referitor la RNAm sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este implicat în activarea aminoacizilor

b) [ ] este copia exactă a catenei codificatoare de DNA

c) [ ] la capătul 5'conţine o secvenţă poliadenilică

d) [x] serveşte matriţă pentru sinteza proteinelor

e) [ ] este parte componentă a ribozomilor

75. Referitor la transcrierea DNA sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] angajează simultan întregul cromozom

b) [x] este un proces asimetric

c) [ ] are loc în citoplasmă

d) [x] în calitate de matriţă serveşte catena anticodogenă

e) [ ] RNA este sintetizat în direcţia 3'→5

76. Represia enzimatică:

a) [x] necesită prezenţa represorului

b) [ ] necesită prezenţa inductorului

c) [ ] e caracteristică pentru căile catabolice

d) [ ] în calitate de corepresor serveşte substratul căii metabolice

e) [ ] e caracteristică pentru enzimele constitutive

77. Afirmaţii corecte referitoare la RNA:

a) [ ] este preponderent bicatenar

b) [ ] compoziţia nucleotidică se supune legităţii complementarităţii

c) [ ] cantitatea de RNA în celulă este constantă


d) [ ] se conţine doar în nucleu şi mitocondrii

e) [x] conţine uracil, citozină, adenină şi guanină

78. RNA polimerazele:

a) [ ] nu necesită matriţă

b) [ ] necesită primer

c) [ ] utilizează ca substraturi ribonucleozid-monofosfaţii

d) [ ] posedă activitate 3'  5'-exonucleazică

e) [x] au activitate 5'  3'-polimerazică

79. Afirmaţiile corecte referitoare la RNAr:

a) [ ] sunt macromolecule bicatenare

b) [ ] servesc matriţă pentru sinteza proteinelor

c) [ ] se conţin doar în nucleu

d) [x] sunt componente structurale ale ribozomilor

e) [ ] reprezintă o conformaţie în „foaie de trifoi"

80. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la RNAt:

a) [x] transportă aminoacizii la sediul sintezei proteinelor

b) [x] aminoacidul se leagă la capătul 3'-OH al RNAt

c) [ ] bucla anticodon conţine un triplet de nucleotide identic codonului de pe RNAm

d) [ ] aceeaşi moleculă de RNAt poate transporta mai mulţi aminoacizi

e) [ ] conţin doar baze azotate majore

81. Selectați bazele azotate majore din componența ARN sunti:

a) [ ] 5 - metilcitozina

b) [x] adenina

c) [ ] 2 - metiladenina

d) [x] guanina

e) [x] uracilul

82. Trăsăturile comune ale biosintezei DNA și RNA:

a) [ ] ambele procese necesită primer

b) [x] decurg în nucleu

c) [x] ca substraturi se utilizează nucleozid-trifosfaţii

d) [ ] ambele procese angajează simultan întregul cromozom

e) [ ] sinteza catenelor decurge în direcţia 3'→5'


83. Activarea aminoacizilor:

a) [x] are loc în citoplasmă

b) [ ] constă în legarea aminoacidului la ARNm

c) [x] necesită energia a 2 legături macroergice

d) [ ] are loc fără participarea enzimelor

e) [ ] necesită GTP

84. Aminoacil-RNAt-sintetazele:

a) [ ] participă la formarea legăturilor peptidice

b) [x] posedă specificitate faţă de ARNt şi aminoacid

c) [x] are capacitatea de autocontrol

d) [ ] nu necesită ATP

e) [x] catalizează reacţia de activare a aminoacizilor

85. Complexul de iniţiere a sintezei proteinelor constă din:

a) [x] ribozomul integral

b) [ ] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul A

c) [x] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul P

d) [x] N-formilmetionil-tRNAfmet în situsul P

e) [ ] factorii de iniţiere: IF-1, IF-2, IF-3

86. Elongarea în biosinteza proteinelor necesită:

a) [x] complexul de initiere

b) [ ] aminoacil-RNAt-sintetaza

c) [x] peptidiltransferaza

d) [ ] factorii IF-1, IF-2, IF-3

e) [ ] ATP

87. Etapa de elongare în biosinteza proteinelor se caracterizează prin:

a) [x] adaptarea aminoacil-ARNt în locusul A

b) [ ] legarea fmet-RNAtfmet în locusul P

c) [ ] legarea aminoacidului la RNAt

d) [x] formarea legăturii peptidice între aminoacizi

e) [x] deplasarea cu un codon a ribozomului pe RNAm

88. În legatură cu codul genetic sunt corecte afirmațiile:

a) [ ] conține 3 codoni de inițiere

b) [x] unii aminoacizi sunt specificați de mai mulți codoni


c) [ ] conține un singur codon de terminare

d) [x] codul este colinear

e) [ ] codul are semne de punctuație

89. În procesul terminării sintezei proteinelor are loc:

a) [x] înlăturarea RNAt din locusul P

b) [x] hidroliza polipeptidei sintetizate de la RNAt

c) [x] disocierea ribozomului în subunităţi

d) [ ] transpeptidarea

e) [ ] translocarea

90. Iniţierea sintezei proteinelor necesită:

a) [x] subunitatea mică şi mare a ribozomului

b) [x] RNAm

c) [ ] peptidiltransferaza

d) [ ] factorii Tu, Ts, G

e) [ ] ATP

91. Modificările posttranslaţionale includ:

a) [ ] formarea prolinei din hidroxiprolină

b) [ ] excizia intronilor

c) [x] fosforilarea unor proteine

d) [x] metilarea lizinei, argininei

e) [x] formarea punţilor disulfidice

92. Modificările posttranslaţionale includ:

a) [ ] poliadenilarea

b) [ ] „cap"-area

c) [ ] transversia

d) [ ] tranziţia

e) [x] carboxilarea glutamatului

93. Referitor la codul genetic sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este singlet

b) [ ] codonii sunt citiţi în direcţia 3'  5'

c) [ ] în RNAm codonii sunt separaţi între ei prin introni

d) [x] codul este degenerat

e) [ ] un codon specifică mai mulţi aminoacizi


94. Structura şi funcţile ribozomilor:

a) [x] ribozomii pot disocia reversibil în subunităţi

b) [ ] reprezintă sediul de biosinteză a RNAm

c) [ ] subunităţile sunt fixate rigid prin legături covalente

d) [ ] constau din RNAr şi proteine histonice

e) [x] conţin RNAm

95. Căile metabolice:

a) [x] pot fi liniare, ciclice, ramificate

b) [ ] toate constau doar din reacţii ireversibile

c) [x] pot conţine atât reacţii reversibile, cât şi reacţii ireversibile

d) [ ] toate reacţiile unei căi metabolice sunt catalizate de o singură enzimă

e) [x] fiecare reacţie a unei căi metabolice este catalizată de o enzimă distinctă

96. Anabolismul:

a) [x] reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple

b) [x] necesită energie

c) [ ] decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi

d) [ ] nu necesită enzime

e) [ ] nu este supus reglării

97. Bioenergetica:

a) [ ] organismele vii sunt sisteme termodinamice inchise

b) [ ] energia liberă (∆G) este energia care nu poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului

c) [x] entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem termodinamic

d) [ ] energia legată (T∆S) este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului

e) [x] ∆E = ∆G + T∆S

98. Căile catabolice şi anabolice:

a) [ ] coincid ca direcţie

b) [x] posedă reacţii şi enzime comune

c) [ ] sunt identice

d) [x] ca regulă, sunt localizate în diferite compartimente celulare

e) [x] ciclul Krebs este faza amfibolică a metabolismului

99. Care din compuşii enumeraţi nu sunt macroergici:

a) [x] glicerol-3-fosfat

b) [ ] ATP
c) [ ] creatinfosfat

d) [x] glucozo-6-fosfat

e) [ ] GTP

100. Care din compuşii enumeraţi sunt macroenergci:

a) [ ] glucozo-1-fosfat

b) [x] pirofosfat

c) [x] fosfoenolpiruvat

d) [x] acetil-CoA

e) [ ] UDP-galactoza

101. Catabolismul:

a) [x] reprezintă scindarea substanţelor compuse la substanţe simple

b) [ ] necesită energie

c) [x] are loc atât extracelular, cât şi intracelular

d) [ ] nu necesită enzime

e) [ ] nu este supus reglării

102. Ciclul Krebs:

a) [x] este calea finală comună a oxidării compuşilor organici

b) [x] furnizează substanţe intermediare pentru anabolism

c) [x] în ciclul Krebs acetil-CoA se oxidează până la 2 molecule de CO2

d) [ ] funcţionează în condiţii anaerobe

e) [ ] în reacţiile ciclului Krebs participă nemijlocit O2

103. Ciclul Krebs:

a) [ ] furnizează echivalenţi reducători pentru biosinteza acizilor grasi

b) [ ] decurge în citozol

c) [x] funcţionează în condiţii aerobe

d) [ ] în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxidează până la 2 molecule de CO2

e) [ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării

104. Citrat sintaza:

a) [ ] catalizează prima reacţie a ciclului ornitinic

b) [ ] este din clasa ligazelor

c) [x] este enzimă alosterică

d) [ ] este activată de citrat, succinil-CoA, ATP, NADH

e) [x] este inhibată de acizii graşi


105. Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza:

a) [x] este activat de Ca2+

b) [ ] este activat de ATP

c) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoA

d) [x] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: B1, B2, PP, HS-CoA, acidul lipoic

e) [ ] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: biotina, B6, B12, acidul folic

106. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [ ] este localizat în citozol

b) [x] include enzimele: E1 - piruvat dehidrogenaza, E2 - dihidrolipoil acetiltransferaza, E3 -


dihidrolipoil dehidrogenaza

c) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic, FAD, NAD+, HS-CoA

d) [ ] coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B6, B12, acidul folic

e) [ ] catalizează carboxilarea piruvatului cu formarea oxaloacetatului

106. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [x] catalizează reacţia de decarboxilare oxidativă a piruvatului

b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil

c) [x] activează în mitocondrii

d) [ ] conţine 2 coenzime

e) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele

107. Reglarea metabolismului:

a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune

b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce catalizează reacţii comune ale
anabolismului şi catabolismului

c) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor reversibile

d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor anabolice

e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice

108. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie decât la hidroliza unei legături
macroergice din ATP:

a) [ ] ADP

b) [ ] glucozo-6-fosfat

c) [ ] AMP

d) [ ] GMP

e) [x] fosfoenolpiruvat

109. Metabolismul
a) [ ] este un sistem necoordonat de transformări ale substanţelor şi energiei

b) [x] este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale substanţelor şi energiei

c) [x] aprovizionează celulele cu energie chimică

d) [x] constă din două faze - catabolism şi anabolism

e) [ ] nu necesită energie

110. Oxidarea biologică:

a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido-reducere ce decurg în organismele vii

b) [x] începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în energie

c) [ ] are loc prin transferul H direct pe O2 cu formarea apei

d) [x] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-dependente

e) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-dependente

111. Reacţiile anaplerotice:

a) [x] completează rezervele intermediarilor ciclului Krebs

b) [ ] asigură cu acetil-CoA ciclul Krebs

c) [ ] micşorează cantitatea intermediarilor ciclului Krebs

d) [ ] sunt reacţii generatoare de ATP

e) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH

112. Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] anabolismul reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple

b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energie

c) [ ] energia obţinută în anabolism este utilizată în catabolism

d) [ ] catabolismul necesită energie

e) [x] catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple

113 - ?

114 - ?

115 - ?

116. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [x] GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDH

b) [x] sarcina energetică mică activează enzimele complexului PDH

c) [ ] sarcina energetică mică inhibă enzimele complexului PDH

d) [ ] toate enzimele complexului PDH se supun doar reglării prin sarcină energetică

e) [ ] toate enzimele complexului PDH se reglează prin fosforilare-defosforilare

117. Reglarea ciclului Krebs:


a) [ ] viteza ciclului este diminuată de concentraţia înaltă a ADP-lui

b) [x] complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de succinil-CoA

c) [ ] sarcina energetică mică inhibă activitatea ciclului

d) [ ] ADP-ul inhibă izocitrat dehidrogenaza

e) [x] NADH inhibă izocitrat dehidrogenaza şi complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza

118. Reglarea metabolismului:

a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune

b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce catalizează reacţii comune ale
anabolismului şi catabolismului

c) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor reversibile

d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor anabolice

e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice

119. Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COOH

b) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COCH2COOH

c) [x] dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOH

d) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive

e) [x] formarea NADH pentru lanţul respirator

120. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] piridoxal fosfat

b) [x] tiamin pirofosfat

c) [x] acidul lipoic

d) [ ] acidul tetrahidrofolic

e) [x] NAD+

120. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] biotina

b) [x] HS-CoA

c) [ ] acidul ascorbic

d) [ ] CoQ

e) [x] FAD

121. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:

a) [ ] piridoxal fosfat

b) [x] tiamin pirofosfat


c) [x] acidul lipoic

d) [ ] acidul tetrahidrofolic

e) [x] NAD+

121. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:

a) [ ] biotina

b) [x] HS-CoA

c) [ ] acidul ascorbic

d) [ ] CoQ

e) [x] FAD

121. Selectaţi dehidrogenazele (DH) FAD-dependente:

a) [x] succinat DH

b) [ ] glutamat DH

c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DH

d) [x] glicerol-3-fosfat DH

e) [ ] acil-CoA-DH

122. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:

a) [ ] succinat DH

b) [x] glutamat DH

c) [x] izocitrat DH

d) [x] alcool DH

e) [ ] acil-CoA-DH

122. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:

a) [x] lactat DH

b) [x] malat-DH

c) [ ] acil-CoA DH

d) [x] beta-hidroxibutirat DH

e) [ ] succinat DH

123. Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:

a) [x] citrat sintaza

b) [ ] aconitaza

c) [x] izocitrat dehidrogenaza

d) [x] complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza

e) [ ] malat dehidrogenaza
124. Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de substrat din ciclul Krebs:

a) [ ] izocitrat → alfa-cetoglutarat

b) [ ] alfa-cetoglutarat → succinil-CoA

c) [x] succinil-CoA → succinat

d) [ ] succinat → fumarat

e) [ ] fumarat → malat

125. Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a piruvatului:

a) [ ] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-CoA + CO2 + NADH+H+

b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + FADH2

c) [x] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + NADH+H+

d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA → acetil-CoA + E1-TPP + CO2

e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA → acetil-CoA + biotina-CO2

126.Selectaţi reacţiile anaplerotice:

a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HSCoA

b) [x] glutamat + H2O + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3

c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔ oxaloacetat + glutamat

d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP → oxaloacetat + GTP

e) [x] piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4

127. Variantele de hidroliză a ATP-lui:

\a) [x] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol

b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol

c) [x] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol

d) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol

e) [x] H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3 kcal/mol

128. Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat


dehidrogenaza:

a) [x] tiamina

b) [ ] biotina

c) [x] vitamina PP

d) [ ] vitamina B6

e) [ ] vitamina B12

129. Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat


dehidrogenaza:
a) [ ] acidul folic

b) [x] acidul pantotenic

c) [x] acidul lipoic

d) [ ] acidul ascorbic

e) [x] riboflavina

130. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs:

a) [x] tiamina

b) [ ] biotina

c) [x] vitamina PP

d) [ ] vitamina B6

e) [ ] vitamina B12

130. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs:

a) [ ] acidul folic

b) [x] acidul pantotenic

c) [x] acidul lipoic

d) [ ] acidul ascorbic

e) [x] riboflavina

131. Starea energetică a celulei:

a) [x] se caracterizează prin sarcina energetică: ([ATP] +1/2 [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])

b) [x] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare [ATP] : ([ADP] x [P])

c) [ ] în condiţii normale sarcina energetică a celulei este 500-900

d) [ ] sarcina energetică înaltă stimulează procesele catabolice

e) [ ] sarcina energetică joasă stimulează procesele anabolice

132. Succinat dehidrogenaza:

a) [x] este o enzimă a ciclului Krebs

b) [ ] este o enzimă NAD+-dependentă

c) [ ] este inhibată de NADH

d) [x] este inhibată de malonat

e) [ ] este inhibată de fumarat

133. Viteza proceselor metabolice:

a) [ ] nu este dependentă de raportul NADPH/NADP+

b) [ ] nu este influenţată de modulatorii alosterici

c) [x] este dependentă de raportul NADH/NAD+


d) [x] este influenţată de hormoni

e) [ ] nu depinde de conţinutul de ATP

134.Agenţii decuplanţi:

a) [ ] inhibă ATP-sintaza

b) [ ] inhibă complexele lanţului respirator

c) [x] înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar şi matricea mitocondrială

d) [x] sunt substanţe liposolubile

e) [ ] măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru ē

134. Agenţii decuplanţi:

a) [ ] favorizează sinteza ATP-lui

b) [x] măresc termogeneza

c) [ ] inhibă transferul ē în lanţul respirator

d) [ ] activează hidroliza ATP-lui

e) [ ] transportă H+ din matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar

135. ATP-sintaza:

a) [x] este localizată în membrana internă mitocondrială

b) [x] este alcătuită din factorii F0 şi F1

c) [ ] factorul F0 este localizat în matricea mitocondrială

d) [ ] factorul F1 este localizat în spaţiul intermembranar

e) [x] factorul F1 reprezintă subunitatea catalitică a enzimei

136. ATP-sintaza:

a) [ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea la nivel de substrat

b) [x] este enzimă responsabilă de fosforilarea oxidativă

c) [x] este inhibată de oligomicină

d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşorează atât sinteza ATP-lui, cât şi transferul de electroni prin lanţul
respirator

e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţează transferul de electroni prin lanţul respirator

137. Citocromii:

a) [x] reprezintă hemoproteine

b) [ ] participă la transferul H+ şi ē în lanţul respirator

c) [x] funcţionarea citocromilor implică transformarea: Fe2+ ↔ Fe3+

d) [ ] transferă H+ şi ē pe ubichinonă

e) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē


138. Citocromul P450:

a) [x] poate reacţiona atât cu O2, cât şi cu CO

b) [x] catalizează reacţii de hidroxilare a diferitor substraturi

c) [x] utilizează în calitate de echivalenţi reducători NADH sau NADPH

d) [ ] este component al lanţului respirator

e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat

139. Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza):

a) [x] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele NAD+-dependente

b) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele FAD-dependente

c) [x] conţine FMN

d) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

e) [ ] conţine FAD

140. Complexul II al lanţului respirator (succinat-CoQ reductaza):

a) [ ] transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe succinat

b) [x] conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H+ şi ē în lanţul respirator şi de pe alte


substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)

c) [ ] conţine NAD+

d) [ ] conţine citocromii a şi a3

e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

141. Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c reductaza):

a) [x] colectează H+ şi ē de la complexul I (NADH-CoQ reductaza)

b) [x] colectează H+ şi ē de la complexul II (succinat-CoQ reductaza)

c) [x] conţine citocromii b şi c1

d) [ ] conţine citocromii a şi a3

e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

142. Complexul IV al lanţului respirator (citocromoxidaza):

a) [x] transferă 4ē de la citocromii c la oxigenul molecular cu formarea a 2O2-

b) [x] O2- interacţionează cu protonii, formând apa

c) [ ] conţine citocromii b şi c1

d) [x] conţine citocromii a şi a3

e) [x] conţine ioni de cupru


143. Decuplarea fosforilării oxidative:

a) [x] este un proces adaptiv la frig

b) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele în hibernare

c) [ ] este prezentă în hipotiroidie

d) [ ] predomină în ţesutul adipos alb

e) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită de ATP

144. Fosforilarea oxidativă:

a) [x] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4 cuplată la lanţul respirator (LR)

b) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7 cuplată la LR

c) [x] în LR sunt trei puncte de fosforilare

d) [x] pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa de potenţial trebuie să fie ≥ 0,224V

e) [ ] toată energia eliberată la transferul electronilor în LR este utilizată pentru sinteza ATP-lui

145. Inhibiţia lanţului respirator (LR):

a) [x] complexul I al LR este inhibat de rotenonă

b) [x] complexul III al LR este inhibat de antimicina A

c) [x] citocromoxidaza este inhibată de cianuri, CO

d) [ ] inhibiţia LR nu influenţează sinteza ATP-lui

e) [ ] transferul de electroni în LR este inhibat de acizii graşi

146. Lanţul respirator (LR):

a) [ ] este localizat în membrana externă mitocondrială

b) [ ] este un proces reversibil

c) [x] este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducere

d) [x] transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe O2

e) [ ] produsul final al LR este H2O2

147. Mecanismul fosforilării oxidative:

a) [ ] în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator (LR) se formează un compus intermediar


macroergic

b) [ ] ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază

c) [x] transferul de ē în LR generează gradient de protoni între suprafeţele membranei interne


mitocondriale

d) [x] suprafaţa internă a membranei interne mitocondriale se încarcă negativ, iar suprafaţa externă -
pozitiv
e) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru protoni

147. Mecanismul fosforilării oxidative:

a) [x] transferul de ē în LR este însoţit de transport de ē din matricea mitocondrială în spaţiul


intermembranar

b) [x] H+ revin în mitocondrii prin factorul F0 al ATP-sintazei

c) [ ] H+ trec liber prin membrana internă mitocondrială

d) [x] fluxul de H+ este forţa motrice ce determină sinteza ATP-lui

e) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni

148. Oxidarea microzomială:

a) [ ] are loc în mitocondrie

b) [x] are loc în reticulul endoplasmatic

c) [x] constă în hidroxilarea unor compuşi chimici

d) [x] este catalizată de monooxigenaze

e) [ ] are rol de sinteza a ATP-lui

148. Oxidarea microzomială:

a) [x] reacţia sumară a procesului este: AH + BH2 + O2 → AOH + B + H2O

b) [ ] reacţia sumară a procesului este: AH2 + O2 → A + H2O2

c) [x] lanţul microzomial de oxidare conţine NADPH, citocromul P450 ,flavoproteine

d) [x] este utilizată pentru inactivarea xenobioticelor

e) [x] este utilizată pentru biosinteza hormonilor steroidici

149. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din lanţul respirator:

a) [x] este o forţă motrice ce determină capacitatea sistemului-redox de a adiţiona şi a ceda ē

b) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electronegativă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a
adiţiona ē

c) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electropozitivă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a
ceda ē

d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea descreşterii Eo

e) [x] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea creşterii Eo

150. Produsele finale ale lanţului respirator:

a) [ ] H2O2

b) [x] H2O

c) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului succinat-CoQ
reductaza)
d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului NADH-CoQ
reductaza)

e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului CoQH2-citocrom c


reductaza)

151. Selectaţi agenţii decuplanţi:

a) [ ] rotenona

b) [ ] oligomicina

c) [x] 2,4-dinitrofenolul

d) [ ] monooxidul de carbon

e) [x] acizii graşi

152. Selectaţi inhibitorii ATP-sintazei:

a) [ ] monooxidul de carbon

b) [x] oligomicina

c) [ ] tiroxina

d) [ ] cianurile

e) [ ] 2,4-dinitrofenolul

153. Selectaţi procesele ce au loc în matricea mitocondrială:

a) [x] decarboxilarea oxidativă a piruvatului

b) [x] beta-oxidarea acizilor graşi

c) [ ] lanţul respirator

d) [ ] glicoliza anaerobă

e) [x] biosinteza ADN-lui mitocondrial

154. Selectaţi procesele ce au loc în membrana internă mitocondrială:

a) [ ] decarboxilarea oxidativă a piruvatului

b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi

c) [x] lanţul respirator

d) [ ] glicoliza anaerobă

e) [ ] biosinteza ADN-lui mitocondrial

155. Sistema-navetă glicerol-fosfat:

a) [ ] este un mecanism de transfer al H+ şi ē de la NADH din mitocondrie în citozol

b) [x] în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+ ↔ glicerol-3-fosfat + NAD+

c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internă mitocondrială


d) [ ] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat +
NADH+H+

e) [x] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + FAD ↔ dihidroxiaceton-fosfat +


FADH2

156. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în citozol):

a) [x] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+

b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H+ ↔ malat + NADP+

c) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2

d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2

e) [ ] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+

157. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în matricea mitocondrială):

a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+

b) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2

c) [x] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+

d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2

e) [ ] malat + NADP+ ↔ oxaloacetat + NADPH+H+

158. Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator:

a) [ ] NADH/NAD+ transferă 2H+ şi 2ē

b) [x] FMNH2/FMN transferă 2H+ şi 2ē

c) [ ] CoQH2/CoQ transferă 1H+ şi 2ē

d) [x] citocromii transferă doar elecroni

e) [ ] un citocrom transferă doi electroni

159. Ţesutul adipos brun:

a) [ ] este ţesut specializat în sinteza ATP-lui

b) [x] este ţesut specializat în termogeneză

c) [x] este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi

d) [ ] conţine puţine mitocondrii

e) [x] mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina (proteine decuplante)

160. Transferul echivalenţilor reducători în lanţul respirator (LR):

a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē

b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar ē

c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar H+


d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar ē

e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar H+

161. Transportul echivalenţilor reducători prin membrana internă mitocondrială:

a) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru NAD+ şi NADH

b) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă


glicerol-fosfat

c) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă malat-
aspartat

d) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către citrat

e) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către carnitină

162. Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:

a) [ ] toată ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui

b) [x] aproximativ 40% ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui

c) [x] aproximativ 60% ∆G este utilizată pentru termogeneză

d) [ ] decuplanţii lanţului respirator micsoreaza termogeneza

e) [ ] inhibitorii lanţului respirator măresc termogeneza

163. Absorbţia glucozei:

a) [x] necesită Na+

b) [ ] necesită Ca2+

c) [x] necesită enzima Na+,K+-ATP-aza

d) [ ] implică antiportul glucozei şi al ionilor de sodiu

e) [ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu

164, Afirmaţii corecte referitor la glucide:

a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelor

b) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactoză

c) [ ] ambele hexoze din lactoză sunt în formă furanozică

d) [ ] zaharoza este principalul glucid din sânge

e) [ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză

165. Glicogenoliza:

a) [x] este scindarea glicogenului

b) [ ] este scindarea glucozei

c) [ ] este un proces strict hidrolitic


d) [ ] decurge intens postprandial

e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie

166. Digestia glucidelor:

a) [x] amilaza salivară şi cea pancreatică scindează legăturile α-1,4-glicozidice din polizaharide

b) [ ] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine fructoza

c) [ ] amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză

d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrat

e) [x] celuloza nu este scindată de amilaza pancreatică

167. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenogeneza):

a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintaza

b) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza

c) [x] este catalizată de enzima de ramificare

d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,4-1,6-transglicozidazică

e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică

168, Glicogen fosforilaza:

a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei

b) [ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilare

c) [x] forma activă este cea fosforilată

d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen

e) [ ] este activată de ATP

169, Glicogen sintaza:

a) [ ] este enzima reglatoare a glicogenolizei

b) [x] este reglată prin fosforilare-defosforilare

c) [ ] forma activă este cea fosforilată

d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen

e) [x] necesită prezenţa unui fragment mic de glicogen-primer pentru initierea sintezei

170, Glicogenogeneza:

a) [ ] este sinteza glucozei

b) [x] este sinteza glicogenului

c) [ ] decurge intens în toate ţesuturile


d) [x] decurge intens postprandial

e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie

171, Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):

a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP

b) [x] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP

c) [ ] glicozo-1-fosfat → glucozo-6-fosfat

d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

172. Glicogenoliza:

a) [x] este scindarea glicogenului

b) [ ] este scindarea glucozei

c) [ ] este un proces strict hidrolitic

d) [ ] decurge intens postprandial

e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie

172. Glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen fosforilaza):

a) [ ] glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze + glucoza

b) [x] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfat

c) [ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfat

d) [x] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-glicozidice

e) [ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-glicozidice

173. Glicogenozele:

a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în metabolismul glicogenului

b) [x] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen în diferite ţesuturi

c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depozitează doar în ficat

d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală

e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din alimentaţie

174, Glicogenul:

a) [x] se depozitează în muşchii scheletici

b) [ ] se depozitează în ţesutul adipos

c) [x] se depozitează în ficat


d) [ ] muschii scheletici utilizează depozitele de glicogen pentru menţinerea glicemiei

e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de 15-20 zile

175, Glucozo-6-fosfataza:

a) [x] este enzimă a glicogenolizei

b) [ ] este enzimă a glicogenogenezei

c) [x] este o hidrolază

d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucoză

e) [ ] este activată de insulină

176. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat:

a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie

b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei

c) [x] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea
glicemiei

d) [ ] G-6-P se include în glicogenogeneză în ficat

e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru ficat

177, Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii scheletici:

a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie

b) [ ] G-6-P se supune în mușchi scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei

c) [ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea glicemiei

d) [x] G-6-P se include în glicoliză

e) [x] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru muşchi

178, Reglarea hormonală a glicogenogenezei:

a) [x] insulina activează glicogenogeneza

b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza

c) [x] glucagonul inhibă glicogenogeneza

d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen sintazei

e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

179, Reglarea hormonală a glicogenolizei:

a) [ ] insulina activează glicogenoliza

b) [x] adrenalina stimulează glicogenoliza

c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza


d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei

e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

180, Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenoliza):

a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfataza

b) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza

c) [x] este catalizată de enzima de deramificare

d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,6-1,4-glican transferazică

e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,4-glicozidazică

181, Selectaţi enzimele glicogenogenezei:

a) [x] glicogen sintaza

b) [ ] glicogen fosforilaza

c) [x] fosfoglucomutaza

d) [ ] glucozo 6 fosfotaza

e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza

182, Selectaţi enzimele glicogenolizei:

a) [ ] glicogen sintaza

b) [x] glicogen fosforilaza

c) [x] fosfoglucomutaza

d) [ ] glucokinaza

e) [ ] fosfofructokinaza

183, Funcţiile glucidelor:

a) [x] energetică

b) [ ] menţin presiunea oncotică

c) [ ] sunt emulgatori

d) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleici

e) [ ] de transport

184. Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman:

a) [ ] amiloza

b) [x] glucoza

c) [x] glicogenul
d) [x] riboza, dezoxiriboza

e) [ ] amilopectina

185, Care enzimă nu participă la scindarea aerobă a glucozei?

a) [ ] piruvat kinaza

b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza

c) [x] lactat dehidrogenaza

d) [ ] malat dehidrogenaza

e) [ ] piruvat dehidrogenaza

186 - ?

187. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de lactat:

a) [ ] 6

b) [x] 18

c) [ ] 15

d) [ ] 36

e) [ ] 3

188. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de piruvat:

a) [ ] 3

b) [ ] 2

c) [x] 15

d) [ ] 30

e) [ ] 6

189. Glicoliza este activată de:

a) [ ] NADH

b) [ ] ATP

c) [ ] glucozo-6-fosfat

d) [x] fructozo-2,6-difosfat

e) [x] AMP, ADP

190. Glicoliza este inhibată de:

a) [ ] NAD+

b) [x] citrat

c) [x] acizii graşi


d) [ ] glucoză

e) [ ] AMP

191. Glicoliza:

a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici

b) [x] are loc în toate ţesuturile

c) [x] reprezintă scindarea glucozei

d) [ ] reprezintă scindarea glicogenului

e) [ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii finali ai glicolizei sunt CO2 şi H2O

191.Glicoliza:

a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile

b) [x] în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este lactatul

c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP

d) [x] în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt CO2 şi H2O

e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP

192. Glucokinaza:

a) [ ] este prezentă doar în muschii scheletici

b) [ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze

c) [x] duce la formarea de glicozo-6-fosfat

d) [ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat

e) [x] este enzimă iductibilă, activată de insulină

193. Gluconeogeneza:

a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză

b) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidice

c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate

d) [x] decurge intens în inaniţie

e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei

193. Gluconeogeneza:

a) [x] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză

b) [ ] are loc intens postprandial

c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi


d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii

e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)

194. Gluconeogeneza din alanină necesită enzimele:

a) [ ] aspartataminotransferaza

b) [x] piruvat carboxilaza

c) [ ] piruvat kinaza

d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza

e) [ ] fosfofructokinaza

195. Gluconeogeneza din glicerol necesită enzimele:

a) [x] glicerol kinaza

b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza

c) [ ] piruvat carboxilaza

d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza

e) [x] fructozo-1,6-difosfataza

196. Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţa următoarelor enzime:

a) [x] piruvat carboxilaza

b) [x] fructozo-1,6-difosfataza

c) [ ] piruvat kinaza

d) [x] lactat dehidrogenaza

e) [ ] fosfofructokinaza

197, Gluconeogeneza:

a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză

b) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidice

c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate

d) [x] decurge intens în inaniţie

e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei

197. Gluconeogeneza:

a) [x] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză

b) [ ] are loc intens postprandial

c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi


d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii

e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)

198. Hexokinaza:

a) [ ] este prezentă doar în ficat

b) [x] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze

c) [x] este o enzima din glicoliza

d) [ ] este activată de glicozo-6-fosfat

e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat

199. În glicoliză ATP-ul se formează în reacţiile catalizate de enzimele:

a) [ ] hexokinaza

b) [ ] fosfofructokinaza

c) [x] fosfogliceratkinaza

d) [ ] glucokinaza

e) [x] piruvatkinaza

200, Căile de utilizare a piruvatului:

a) [x] în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA

b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactat

c) [x] se carboxilează la oxaloacetat

d) [ ] se oxidează în lanţul respirator

e) [ ] nu poate fi utilizat în gluconeogeneză

201. Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare:

a) [x] 2 molecule de piruvat

b) [x] 4 ATP

c) [x] 2 GTP

d) [ ] 6 H3PO4

e) [ ] 6 ADP

202. Piruvat carboxilaza:

a) [ ] este enzimă a glicolizei

b) [ ] este enzimă a glicogenogenezei

c) [x] gruparea prostetică a enzimei este biotina


d) [ ] gruparea prostetică a enzimei este tiamin-pirofosfatul

e) [x] este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA

203. Produsele finale ale glicolizei anaerobe:

a) [ ] 2 molecule de piruvat

b) [ ] glucoza

c) [ ] 4 ATP

d) [x] 2 H2O

e) [x] 2 molecule de lactat

204 - ?

205. Reglarea activităţii fosfofructokinazei:

a) [x] modulatori pozitivi sunt AMP şi fructozo-2,6-difosfatul

b) [ ] sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea enzimei

c) [ ] NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai enzimei

d) [x] citratul şi ATP sunt modulatori negativi

e) [ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul sunt activatori ai enzimei

206. Reglarea hormonală a glicolizei:

a) [x] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat

b) [x] insulina activează enzimele reglatoare ale glicolizei

c) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizei

d) [ ] somatotropina stimulează glicoliza

e) [ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică

207. Reglarea hormonală a gluconeogenezei:

a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei prin fosforilarea lor

b) [x] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale gluconeogenezei

c) [ ] insulina activează gluconeogeneza

d) [x] cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport crescut de aminoacizi din muşchi şi glicerol din
ţesutul adipos

e) [ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza

208. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:

a) [ ] acetil CoA

b) [ ] acizii graşi

c) [ ] acetoacetatul
d) [x] lactatul

e) [x] oxaloacetatul

208. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:

a) [ ] beta-hidroxibutiratul

b) [x] piruvatul

c) [x] aminoacizii glucoformatori

d) [ ] colesterolul

e) [ ] bazele azotate purinice

209 - ?

210. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:

a) [ ] piruvatcarboxilaza

b) [ ] fosfoglucoizomeraza

c) [x] hexokinaza

d) [x] fosfofructokinaza

e) [x] piruvatkinaza

211. Reacţia sumară a glicolizei anaerobe:

a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + 2ADP + 2H3PO4

b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ADP + 2H2O

c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ATP + 2H2O

d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + 2ATP + 2H2O

e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + 4ATP + 4H2O

212. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:

a) [ ] glucoza → glucozo-6-fosfat

b) [x] fosfoenolpiruvat → piruvat

c) [ ] fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfat

d) [x] succinil-CoA → succinat

e) [x] 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat

213. Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:

a) [x] diabetul zaharat

b) [x] tumorile cortexului suprarenal

c) [ ] hiperparatiroidia
d) [ ] hipotiroidia

e) [ ] diabetul insipid

214. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:

a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrocite

b) [] decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale, glandele mamare

c) [x] în etapa oxidativă are loc conversia glucozei în pentoze

d) [x] în etapa neoxidativă are loc conversia pentozelor în hexoze

e) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile

215. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în ficat:

a) [ ] inhibarea glucokinazei

b) [ ] activarea glicogen fosforilazei

c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei

d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei

e) [ ] inhibarea glicogen sintazei

216. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:

a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei

b) [x] activarea lipoproteidlipazei

c) [ ] activarea triglicerid lipazei

d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol

e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi

217. Efectele insulinei:

a) [x] favorizează utilizarea glucozei în şuntul pentozo-fosfat

b) [x] măreşte cantitatea de NADPH

c) [ ] inhiba transportul aminoacizilor în ţesuturi

d) [ ] inhibă sinteza proteinelor

e) [ ] stimulează catabolismul proteinelor

218. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în ficat:

a) [ ] hexokinaza

b) [x] fructokinaza

c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza

e) [x] triozokinaza

219. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:

a) [x] galactokinaza

b) [ ] hexokinaza

c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza

d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza

e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza

220. Fructozuria esenţială:

a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei

b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructokinazei

c) [x] are loc acumulare de fructoză

d) [ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfat

e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal

221. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:

a) [x] sinteza pentozelor

b) [ ] generarea de NADH

c) [x] generarea de NADPH

d) [ ] generarea de FADH2

e) [ ] formarea pirofosfatului

222. Galactozemia:

a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei

b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei

c) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat

d) [x] se manifestă prin cataractă determinată de acumularea galactitolului în cristalin

e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal

223. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:

a) [x] stres

b) [x] activarea glicogenolizei

c) [ ] activarea glicolizei
d) [ ] diminuarea gluconeogenezei

e) [ ] hiperinsulinism

224. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:

a) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic

b) [ ] amplificarea glicogenogenezei

c) [ ] adenoamele ţesutului insular al pancreasului

d) [ ] maladia Addison

e) [x] hipercorticism

225. Hipoglicemia poate fi cauzată de:

a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic

b) [ ] activarea glicogenolizei

c) [x] amplificarea glicolizei

d) [x] hiperinsulinism

e) [ ] activarea gluconeogenezei

226. Insulina provoacă:

a) [x] activarea glicolizei

b) [ ] activarea glicogen fosforilazei

c) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos

d) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză

e) [x] induce sinteza transportatorilor de glucoză (GLUT)

227. Insulina stimulează:

a) [x] transportul glucozei în ţesuturi

b) [ ] conversia glicerolului în glucoză

c) [ ] transformarea aminoacizilor în glucoză

d) [x] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor

e) [x] viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT)

228. Intoleranţa la fructoză:

a) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei

b) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei

c) [x] se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă glucozo-6-fosfataza


d) [x] conduce la insuficienţă hepatică, ciroză

e) [x] se manifestă clinic prin crize hipoglicemice

229. Intoleranţa la galactoză:

a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei

b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferazei

c) [ ] se acumulează doar galactoză

d) [x] se manifestă clinic prin retard mintal

e) [x] se manifestă clinic prin cataractă

230. Intoleranţa la lactoză:

a) [ ] este determinată de deficitul galactokinazei

b) [x] este determinată de deficitul de lactază

c) [x] deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la lactoză poate fi moştenită şi dobândită

d) [x] se manifestă prin dureri abdominale, diaree cronică

e) [ ] se manifestă prin cataractă

231. Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):

a) [ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP

b) [x] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP

c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP

d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat

e) [x] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat

232.Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi reacţiile):

a) [x] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP

b) [ ] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP

c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP

d) [x ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat

e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat

233. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):

a) [x] galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat + ADP

b) [ ] galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + ADP

c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ UDP-galactoza + glucozo-1-fosfat

d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP-galactoza + H4P2O7

e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza


234. Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] ribulozo-5-fosfat

b) [ ] glucozo-6-fosfat

c) [ ] ATP

d) [ ] NADH

e) [x] 2 NADPH

235.Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+:

a) [ ] este o reacţie din glicoliză

b) [x] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei

c) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat dehidrogenaza

d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este lactonaza

e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de NADPH

236. Reglarea hormonală a glicemiei:

a) [x] glucagonul amplifică glicogenoliza

b) [ ] catecolaminele inhibă glicogenoliza

c) [x] cortizolul facilitează gluconeogeneza

d) [ ] somatotropina inhibă gluconeogeneza

e) [ ] cortizolul activează absorbţia glucozei

237. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-fosfogluconolactonă + NADH+H+

b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+

c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconat

d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5-fosfat + NADH+H+ + CO2

e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ → ribulozo-5-fosfat + NADPH+H+ + CO2

238. Sinteza si secretia insulinei

a).[x] insulina se sintetizează în formă de preproinsulină inactivă

b) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin fosforilare

c) [x] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin proteoliza limitată

d) [x] secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca2+-dependentă

e) [x] insulina şi peptida C se secretă în cantităţi echimolare

239. . Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] FADH2
b) [x] glucozo-6-fosfat

c) [x] 2 NADP+

d) [ ] ATP

e) [ ] ribozo-5-fosfat

240. . Şuntul 2,3-difosfogliceratului (selectaţi reacţiile):

a) [x] 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfoglicerat

b) [ ] 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-difosfoglicerat + ADP

c) [x] 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-fosfoglicerat + H3PO4

d) [ ] 2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-fosfoglicerat + ATP

e) [ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-fosfoglicerat + H3PO4

241. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:

a) [ ] este o dehidratare

b) [ ] este o dehidrogenare

c) [x ] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza

d) [] este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza

e) [ x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

242. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:

a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA

b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA

c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA

d) [ ] decarboxilarea acil-CoA

e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA

243. Acizii biliari:

a) [x] sunt derivaţi ai colesterolului

b) [ ] constau din 28 atomi de carbon

c) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubina

d) [x] sunt compuşi polari

e) [x] participă la emulsionarea grasimilor

244. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal:

a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează fosfogliceridele

b) [ ] colesterolesteraza scindează colesterolul liber


c) [ ] ceramidaza scindează sfingozina

d) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţi

e) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia beta a trigliceridelor .

245. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP

b) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P

c) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PP

d) [] AG + ATP + HSCOA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP +2P

e) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P

246.Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a) [ x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi

b) [ ] se petrece în mitocondrii

c) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază

d) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza

e) [] activarea este o reacţie reversibila

247.Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei (enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):

a) [ ] ATP ADP

b) [ ] AMP ATP

c) [ ] malonat AMP

d) [ ] acetoacetat citrat

e) [x] citrat palmitoil-CoA

248. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:

a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici

b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie

c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul zaharat insulino-dependent

d) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard

e) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala Hartnup

249. Ateroscleroza:

a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL-colesterolului

b) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage

c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene


d) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogene

e) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza

250. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:

a) [x] sinteza corpilor cetonici

b) [ ] sinteza aminoacizilor

c) [ ] beta-oxidare

d) [x] sinteza colesterolului

e) [ ] sinteza glucozei

251. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):

a) [x] se desfasoară în matricea mitocondriilor

b) [ ] se oxidează AG liberi

c) [ ] se desfasoară in citozol

d) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoA

e) [ ] acetil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi

252. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor
corectă este:

a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare

b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare

c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare

d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare

e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

253. Biosinteza acizilor graşi:

a) [ ] are loc in mitocondrii

b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe polienzimatice

c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere

d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH

e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH

254. Biosinteza acizilor graşi:

a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP

b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza

c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil

d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA


e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2

255. Biosinteza colesterolului:

a) [ ] are loc numai în ficat

b) [x] necesită NADPH

c) [x] substrat serveşte acetil-CoA

d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina

e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de colesterol

256. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):

a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA

b) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B6

c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotină

d) [x] în coenzimă vitamina H se fixează de gruparea NH2 a lizinei

e) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP

257, Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:

a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP

b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea –SH a cisteinei

c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizează ATP

d) [x] reacţiile sunt catalizate de aciltransacilaza şi maloniltransacilaza

e) [] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază

258. Biosinteza triacilglicerolilor:

a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos

b) [ ] se intensifică în inaniţie

c) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I

d) [x] este activată de insulină

e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitată

a) [ ] se produce din glicerol şi acizi graşi liberi

b) [x] substraturile necesită să fie activate la glicerol-3-fosfat şi acil-CoA

c) [ ] în sintă se utilizează acizii graşi liberi şi glicerol-3-fosfat

d) [ ] constă în ataşarea concomitentă a resturilor acil la grupările –OH ale glicerolului

e) [x] acidul fosfatidic este intermediar în sinteza trigliceridelor


259. Calcitriolul:

a) [ ] este vitamina D de origine vegetală

b) [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol

c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei

d) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+ din intestin

e) [ ] acţionează prin AMPc

260. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?

a) [ ] stearic (С18)

b) [x] arahidonic (С20:4)

c) [] nervonic (С24:1)

d) [ ] palmitic (С16)

e) [] oleic (С18:1)

261. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?

a) [ ] lignoceric(C24)

b) [ ] miristic (C14)

c) [x] butiric (C4)

d) [] caprilic (C8)

e) [ ] lauric (C12)

262. Care din compuşii de mai jos au caracter acid?

a) [ ] lecitinele

b) [ ] cefalinele

c) [x] fosfatidilserina

d) [ ] trigliceridele

e) [ ] cerebrozidele

263. Catabolismul chilomicronilor:

a) [x ] resturile chilomicronice se supun hidrolizei in hepatocite

b) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB

c) [ x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza

d) [ x] lipoproteinlipaza este activată de insulina

e) [] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă


264. Catabolismul VLDL:

a) [x ] sunt degradate de lipoproteinlipază

b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în LDL

c) [] insulina inhibă catabolismul VLDL

d) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterol

e) [] sunt degradate de lecitincolesterolacil transferază

265. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formează la
oxidarea completă a acidului palmitic (C16):

a) [ ] 6 8 131

b) [] 6 7 114

c) [x] 7 8 130

d) [ ] 5 6 121

e) [ ] 8 9 143

266. Cetonemia:

a) [x] poate apărea în inaniţie

b) [ ] poate fi generată de o dietă săracă in lipide

c) [ ] este determinată de o raţie bogată în glucide

d) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în ficat

e) [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi

267. Chilomicronii:

a) [] se sintetizează în ficat

b) [] se secretă din intestin direct în sînge

c) [ ] apoproteina de bază este apoB100

d) [ ] lipidul predominant este colesterolul

e) [x ] trasportă trigliceridele exogene

268. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:

a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului

b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele

c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul

d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului

e) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi

269. Corpii cetonici sunt urmatorii compuşi:


a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric

b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic

c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic

d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric

e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

270. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:

a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea – în citozol

b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare – cu HSCoA

c) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză – NADPH

d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei – nu

e) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare – nu

271. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:

a) [] are loc în stomac

b) [ x] are loc în duoden

c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară

d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastric

e) [x ] se digeră doar lipidele emulsionate

272. Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi serveste NADPH generat în:

a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilici

b) [ ] glicoliză

c) [x] reacţia catalizată de enzima malică

d) [ ] oxidarea acidului glucuronic

e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei

273. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD

b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2

c) [ ] enoil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP + NADP+

d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPH

e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+

274. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):

a) [ ] piruvat dehidrogenaza
b) [x] citratliaza

c) [x] enzima malica

d) [ ] succinat dehidrogenaza

e) [ ] fumaraza

275. Funcţiile lipidelor:

a) [ x] energetică

b) [ x] izolatoare

c) [ ] catalitică

d) [x] structurală

e) [ ] contractilă

276. Glicerol-3-fosfatul se formează:

a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza

b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinaza

c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului

d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului

e) [ ] în ţesutul adipos – se obţine exclusiv prin fosforilarea glicerolului

277. HDL:

a) [x ] sunt sintetizate ăi secretate de hepatocite şi enterocite

b) [x ] lecitincolesterolacil transferaza transformă HDL discoidale in mature

c) [] transportă colesterolul spre tesuturile extrahepatice

d) [] sunt lipoproteine proaterogene

e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen înalt

278. În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul fosfatidic:

a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în triglicerid

b) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în lecitină

c) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în diglicerid

d) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in diacilglicerol

e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în lizolecitina

279. În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi graşi:

a) [ ] caprinic

b) [ ] caproic

c) [x ] oleic
d) [x] palmitic

e) [x] stearic

280. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:

a) [ x] se oxidează

b) [] se reduc

c) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon

d) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon

e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA

281. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi forma sa de transport din mitocondrie în
citozol (2):

a) [ ] butiril-CoA citrat

b) [ ] hidroxibutirat carnitină

c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat

d) [ ] acetil-CoA aspartat

e) [x] acetil-CoA citrat

282. Intermediarul comun in sinteza trigliceridelor şi a fosfatidelor:

a) [ ] monoglicerid

b) [ ] UDP-diglicerid

c) [x] acidul fosfatidic

d) [ ] CDP-diglicerid

e) [ ] acidul fosforic

283. La eicosanoizi se referă:

a) [x] tromboxanii

b) [ ] endotelinele

c) [ ] endorfinele

d) [x] prostaciclinele

e) [x] leucotrienele

284. LDL :

a) [x ] contin apoB100

b) [ x] procentul colesterolului atinge cota de 45%

c) [ ] se formează în plasmă din chilomicroni

d) [] se sintetizează în ficat
e) [x] transportă colesterolul spre tesuturi

285. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece:

a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi nesaturaţi esenţiali

b) [ x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile

c) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteice

d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor

e) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei

286. Lipidele sunt:

a) [ ] substanţe organice solubile în apă

b) [ ] substanţe neorganice solubile în apă

c) [x]substanţe organice solubile în solvenţi organici

d) [] omogene după structură

e) [x] substanţe organice insolubile în apă

287. Mecanismele de absorbtie ale lipidelor în tractul gastro-intestinal:

a) [x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul - prin difuzie simplă

b) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele - prin transport activ

c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie micelară

d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie facilitată

e) [ ] acidul fosfatidic - prin transport pasiv

288. Obezitatea:

a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de fosfolipide în ţesutul adipos

b) [ ] este cauzată de hiperinsulinism

c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută

d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II

e) [ ] este prezentă în hipertiroidie

289. Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:

a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei

b) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentara

c) [x] prezenţa trans-Δ2-cis-Δ4-dienoil-CoA-reductazei

d) epimerazei ce modifică configuraţia grupei OH

e) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentară


f) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea acizilor graşi saturaţi

290. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi:

a) [ ] lignoсeric

b) [ ] oleic

c) [ ] palmitoleic

d) [x] linolenic

e) [x] linoleic

291. Precursorul eicosanoizilor:

a) [ ] acidul arahic

b) [x] acidul arahidonic

c) [ ] acidul linolenic

d) [ ] acidul fosfatidic

e) [ ] acidul behenic

292. Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr par de atomi de carbon:

a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP

b) [x] utilizează 2 molecule de NADPH

c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACP

d) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbon

e) [x] forţa motrice a procesului este eliminarea CO2

293. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-oxidării acizilor graşi) sunt:

a) [ ] acil-CoA + NADH + H+

b) [x] enoil-CoA + FADH2

c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2

d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+

e) [ ] enoil-CoA + NADH + H+

294. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:

a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenaza

b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza

c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA dehidrogenaza

d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenaza

e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza


295. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi:

a)[ ] enoil-CoA + H2O

b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+

c) [x] beta-hidroxiacil-CoA

d) [ ] acil-CoA + NADH + H+

e) [ ] cetoacil-CoA

296. Caracteristicile principale ale membranei:

a) [] simetria

b) [x ] fluiditatea

c) [x ] asimetria

d) [ ] imobilitatea componentelor

e) [ ] monostratul lipidic

297. Proteinele membranelor biologice:

a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale

b) [x ] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranare

c) [] posedă numai capacitate de mişcare laterală

d) [ x] îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar, recepţie, comunicare intercelulară,


antigenică

e) [] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+

298. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH

b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP

c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP

d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP

e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH

299. Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [x] este reacţia de condesare a acetilului cu malonilul

b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor graşi

c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2

d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP sintaza

e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza

300. Reacţia reglatoare în sinteza colesterolului este:


a) [ ] generarea acetoacetil-CoA

b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)

c) [ ] ciclizarea scualenului

d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului

e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA

301.

302.

303. Reglarea biosintezei colesterolului:

a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintaza

b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductaza

c) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de acidul mevalonic

d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea ei

e) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea ei

304. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-intestinal necesită:

a) [x] lipazele pancreatică şi intestinală

b) [ ] lipoproteinlipaza

c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D

d) [ ] lipaza gastrică

e) [ ] colesterolesteraza

305. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:

a) [ ] hidroliza cetoacil-CoA cetoacil hidrolaza

b) [ ] hidratarea cetoacil-CoA cetoacil hidrataza

c) [ ] dehidratara cetoacil-CoA cetoacil dehidrataza

d) [x] scindarea cetoacil-CoA tiolaza

e) [ ] oxidarea cetoacil-CoA cetoacil oxidaza

306.

307. Biosinteza acizilor graşi:

a) [ ] are loc in mitocondrii

b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe polienzimatice

c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere

d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH

e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH


a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP

b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza

c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil

d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA

e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2

308. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):

a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolaminei

b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei

c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea fosfatidiletanolaminei

d) [ ] ca cofactor serveşte vitamina B6

e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina

309. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):

a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserinei

b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea fosfatidilserinei

c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei

d) [x] ca cofactor serveşte vitamina B6

e) [ ]ca cofactor serveşte biotina

310. Sinteza fosfogliceridelor:

a) [x] se poate realiza de novo din acid fosfatidic şi serină

b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)

c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novo serveşte ATP-ul

d) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă serveşte GTP-ul

e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte CTP-ul

311. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:

a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA

b) [ ] 7acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+

c) [ ] 8acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2

d) [ ] 8acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+

e) [x] acetil-ACP + 14 NADPH + 14H+ + 7malonil-ACP

312. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin:

a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta


b) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale

c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite

d) [] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul gros

e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele şi formează chilomicronii

313. Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a fosfatidilcolinei:

a) [ ] serina

b) [ ] cisteina

c) [x] S-adenozilmetionina

d) [ ] S-adenozilhomocisteina

e) [ ] tetrahidrofolatul

314. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):

a) [ ] are loc decarboxilarea substratului

b) [ ] are loc hidratarea substratului

c) [] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă

d) [x ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă

e) [ ] are loc dehidratarea substratului

315. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):

a) [ ] transportul este activ

b) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului

c) [ ] pentru transport se utilizează GTP

d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşi

e) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA carboxilaza

316. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării:

a) [ ] necesită energie

b) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II

c) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţi

d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă

e) [x] AG sunt transportaţi în formă de acil-carnitină

317. Utilizarea acetil-CoA:

a) [x] se oxidează în ciclul Krebs

b) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor


c) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi

d) [ ] se include in gluconeogeneză

e) [x] se utilezează in cetogeneză

318. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi

a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat

b) [x] sunt utilizaţi efectiv de miocard, muşchii scheletici ca sursă de energie

c) [x] necesită prezenţa oxaloacetatului

d) [ ] pot fi convertiţi in piruvat, apoi in glucoza

e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoza

319. Vitamina A:

a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii

b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic

c) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei

d) [x] are acţiune antioxidantă

e) [ ] se depozitează în ţesutul muscular

320. Vitamina E:

a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii

b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic

c) [x] favorizează fertilitatea

d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural

e) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos

321. Vitamina D:

a) [ ] nu se sintetizează în organismul uman

b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetală

c) [ ] este derivat al glicerolului

d) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)

e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală

322. Vitamina K:

a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K

b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K

c) [x] posedă acţiune antihemoragică


d) [ ] posedă acţiune anticoagulantă

e) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII, IX
şi X

323. Vitaminele liposolubile:

a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenic

b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D

c) [ ] nu se depozitează în organismul uman

d) [ ] se acumulează în ţesutul muscular

e) [x] sunt derivaţi izoprenici

324. VLDL:

a) [ ] apoproteina principală este apoB48

b) [ ] reprezintă substrat pentru trigliceridlipaza hormon-sensibilă

c) [x] sunt sintetizate în ficat

d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucide

e) [ ] au rol antiaterogen

325. Selectati lipidele amfipatice:


(conțin o parte hidrofilă și o parte hidrofobă)
Fosfolipidele …

326. Selectati lipidele cu rol structural:


 Fosfogliceride : lecitine(fosfatidilcolina) , cefaline(fosfatidiletanolamina), fosfatidilserina,
fosfatidilinozitol, plasmalogene;
 Glicolipidele (glicosfingolipide) :cerebrozide, sulfatide, gangliozide
 Sfingomielinele (derivati ai sfingozinei) :ceramida (sfingozina+AG) ,sfingomielina (ceramida +rest
de fosforilcolina)
 colesterol

327. Selectati lipidele de rezerva:


Trigliceride

328. Selectati lipidele hidrofobe

Lipid nepolar

Lipid polar
329. Selectati lipidele nepolare:
 cerurile,
 trigliceridele,
 colesteridele;

330. Selectati lipidele polare:


 fosfolipidele,
 glicolipidele,
 sfingomielinele,
 colesterolul.

331. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:

a) [x] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o molecuă de propionil-CoA şi una de acetil-CoA

b) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele H şi B12

c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs

d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2, ATP, Mg2+

e) [ x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA

332. Acidul folic:

a) [ x] contine: nucleul pteridinic,acid p-aminobenzoic si Glu;

b) [x ] ca coenzimă serveşte forma sa redusă: acidul tetrahidrofolic (FH4);

c) [x] transferă fragmentele monocarbonice în diverse reacţii enzimatice;

d) [ ] se sintetizează în organismul uman;

e) [ ] Ser + FH4 N5N10-metilenFH4 + Glu.

333. Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [ ] este vitamină

b) [x] este cofactor

c) [ ] participă la carboxilarea aminoacizilor

d) [ ] participă la decarboxilarea aminoacizilor

e) [x] participă la transferul grupărilor cu un atom de carbon

a) [x] participă la metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)

b) [x Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O

c) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O

d) [ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF

e) [x] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF


a) [x ] participă la metabolismul metioninei

b) [x] homocisteină + N5-metil-THF → Met + THF

c) [ ] Met + N5-metil-THF → homocisteină + THF

d) [x ] reacţia este catalizată de o metiltransferază

e) [ ] coenzima metiltransferazei este vitamina B6

334.Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor de grupări:

a) [ ] acil

b) [x] metil

c) [ ] amino

d) [x ] metilen

e) [ ] carboxil

335. Alaninaminotransferaza (ALT):

a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat

b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-cetoglutarat

c) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile toxice

d) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic

e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade

336. . Albinismul:

a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei

b) [x] este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei

c) [x] persoanele cu albinism prezintă în risc crescut pentru cancerul de piele

d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejate de razele ultraviolete

e) [ ] este însoţit de retard mental

337. . Alcaptonuria:

a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei

b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat

c) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a homogentizatdioxigenazei

d) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită prezenţei acidului homogentizinic

e) [x] conduce la artroze

338. . Amoniacul se obţine în următoarele procese:


a) [ ] ciclul Krebs

b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi

c) [x] dezaminarea aminoacizilor

d) [ ] glicoliză

e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice

a) [ ] transaminarea aminoacizilor

b) [x] neutralizarea aminelor biogene

c) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestin

d) [ ] gluconeogeneză

e) [ ] oxidarea corpilor cetonici

339. Aspartataminotransferaza (AST):

a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat

b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutarat

c) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor hepatice

d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori maximale în 24-48 ore

e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea serică a AST scade

340.Bilirubina indirectă:

a)[x] este captată din sânge prin intermediul receptorilor specifici ai hepatocitelor

b) [x] este transportată în microzomi de ligandine

c) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea în sânge

e) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic

d) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza

a) [x] este o substanţă puţin solubilă în apă

b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă

c) [x] este transportată de albumine

e) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină liberă

d) [ ] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină conjugată

341. . Bilirubina serică:

a) [x] constituie 8,5 – 20,5 μmol/L


b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă prin ictere

c) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina conjugată

e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă exclusiv bilirubina liberă

d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial al icterelor

342. Biosinteza asparaginei (Asn):

a) [x] Asn se sintetizează din acid aspartic

b) [ ] este catalizată de aspartataminotransferaza (AST)

c) [x] este catalizată de asparaginsintetaza

d) [ ] reacţia nu necesită energie

e) [ ] Asn se sintetizează din glutamină

343. Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:

a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea ribonucleotidelor

b) [ ] iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză, care ulterior interacţionează cu baza azotată
corespunzătoare

c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredoxină

d) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -SH

e) [ ] la reducerea tioredoxinei participă FADH2

344. Biosinteza glutaminei (Gln):

a) [ ] Gln se sintetizează din asparagină

b) [x] Gln se sintetizează din acid glutamic

c) [ ] este catalizată de glutaminaza

d) [x] este catalizată de glutaminsintetaza

e) [ ] reacţia nu necesită energie

345. Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):

a) [ ] glutamina

b) [x] glicina

c) [x] succinil-CoA

d) [x] Fe2+

e) [ ] acidul aspartic

346. Biosinteza hemului (prima reacţie):

a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2

b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4


c) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintaza

d) [ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat decarboxilaza

e) [x] enzima este reglată prin inducţie-represie de hem

347. Biosinteza hemului (a doua reacţie):

a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP → porfobilinogen + ADP + H3PO4 + H2O

b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic → porfobilinogen + 2 H2O

c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetaza

d) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat dehidrataza

e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul

348. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei IX în hem):

a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+

b) [x] protoporfirina IX + Fe2+ → hem + 2H+

c) [x] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza

d) [ ] enzima este activată alosteric de hem

e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară

349. Biosinteza nucleotidelor citidilice:

a) [x] CTP se sintetizează din UTP

b) [ ] CMP se sintetizează din UMP

c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină este amoniacul liber

d) [x] sursă de grupare amino pentru citozină este Gln

e) [x] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la ADP şi H3PO4

350. Biosinteza nucleotidelor timidilice:

a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP

b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP

c) [ ] donator de grupare –CH3 pentru timină este S-adenozilmetionina (SAM)

d) [x] donator de grupare –CH3 pentru timină este N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat)

e) [x] fluoruracilul inhiba ireversibil timidilatsintaza

351. Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor implicate în metabolismul fenilalaninei şi al


tirozinei:

a) [x] alcaptonuria

b) [ ] boala Hartnup

c) [ ] boala urinei cu miros de arţar


d) [x] albinismul

e) [x] fenilcetonuria

352. Caile generale de degradare a aminoacizilor:


a) [x] dezaminarea

b) [ ] transsulfurarea

c) [x] transaminarea

d) [x] decarboxilarea

e) [ ] transamidinarea

353. Carenţa proteică:

a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale

b) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală)

c) [ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitiv

d) [x] este însoţită de bilanţ azotat negativ

e) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat

a) [x] hipoproteinemie

b) [ ] mărirea presiunii osmotice

c) [x] edeme

d) [x] atrofie musculară

e) [ ] bilanţ azotat pozitiv

354, . Catabolismul aminoacizilor:

a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformator

b) [ ] Lys, Tyr, Phe, Trp sunt aminoacizi exclusiv cetoformatori

c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatori

d) [ ] Val, Leu, Ile sunt aminoacizi cetoformatori

e) [ ] His, Arg, Pro sunt aminoacizi cetoformatori

a) [x] Arg, His, Pro se includ în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat

b) [ ] Tyr şi Phe intră în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat

c) [x] Thr, Ile, Met şi Val se includ în ciclul Krebs prin succinil-CoA

d) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetat

e) [ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat


355. Catabolismul hemoglobinei (Hb):

a) [ ] începe în eritrocitele intacte

b) [ ] are loc exclusiv în sânge

c) [ ] are loc în toate ţesuturile

d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial

e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb

a) [x] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → verdoglobină → biliverdină → bilirubină

b) [ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → biliverdină → verdoglobină → bilirubină

c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial

d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite

e) [ ] reacţiile au loc în sânge

356.Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb în biliverdină):

a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem

b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea biliverdinei

c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea verdoglobinei

e) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi Fe3+ cu obţinerea biliverdinei

d) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină

357.Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în bilirubină):

a) [ ] are loc în hepatocite

b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial

c) [ ] biliverdină + NAD+ → bilirubină + NADH+H+

e) [x] biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină + NADP+

d) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza

358. Câte legaturi macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de uree?
a) [ ] 200

b) [ ] 400

c) [ ] 600

d) [x] 800

e) [ ] 1000

359.Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de uree?
a) [ ] 1
b) [ ] 2

c) [x] 3

d) [ ] 4

e) [ ] 5

360. Cauzele icterelor:

a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei

b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor

c) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina

d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina

a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilă

b) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei

d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliar

e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-endotelial

361. Ciclul gama-glutamilic:

a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulare

b) [ ] decurge fără utilizare de energie

c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza

d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic

e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)

a) [x] reprezintă un mecanism de transport al aminoacizilor prin membranele celulare

b) [ ] ATP-ul este utilizat direct la transportul aminoacizilor

c) [x] nemijlocit la transportul aminoacizilor e utilizată energia de hidroliză a legăturilor –CO–NH– din
glutation

d) [x] funcţionarea ciclului necesită resinteza glutationului

e) [ ] constă din 6 reacţii în care se utilizează 6 molecule de ATP

362. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):


a) [x ] debutează cu formarea carbamoilfosfatului

b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul

c) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina

d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică

e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

363. Compusul chimic prezentat participa la:


Aspartat

- Biosinteza oxalacetat
- sistema-navetă malat-aspartat
- sinteza nucleotidelor purinice
- sinteza glucozei
- acceptor de NH3 in transaminare
- sinteza ureei(ciclul ornitinic –
- dezaminare ->OA
- transdezaminare

Glutamat

- acceptor de NH3 in transaminare


- transdezaminare(directa si indirecta)
- transreaminarea
- α decarboxilare -> obtinem GABA
- carboxilare -> form acid gama-carboxiglutamic
- neutraizarea NH3 ( Glu+ATP+NH3->Gln+ADP
- sinteza ureei(ciclul ornitinic) – formarea
carbamoilfosfat
Glicina

- sinteza serinei
- sinteza nucleotidelor PURINICE
- sinteza creatinei
- sinteza hemului
- conjugarea acizilor biliari
- serveste ca sursa cu un atom de C pt THF
- sint glutation
- sint acidului hipuric
Histidina

-αdecarboxilare -> obtinem HISTAMINA

- dezaminare intramoleculara

Serina

- Serveste ca sursa de fragmente cu un atom C pt


THF
- Sinteza Cys, Gly
- Sinteza sfingozinei (SM, GL)
- Sinteza fosfatidiletanolaminei
- Sint Glucozei, lipidelor
- Sinteza proteoglicanilor
S – adenozilmmetionin

(donor de CH3, forma activa a metioninei)

Participa la :

1. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamina


2. Sinteza adrenalinei din noradrenalina
3. Sinteza creatinei
4. Sinteza carnitinei
5. Sinteza carnozinei
6. La metilarea BA purinice si pirimidinice

364. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs:

a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADH şi FADH2 necesar pentru sinteza ureei

b) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP

c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul

d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei

e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul

365. . Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:

a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori

b) [ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi transformaţi în glucoză

c) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat pot genera glucoză

d) [ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza aminoacizilor

e) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză

366.Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:

a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză

b) [x] glicerolul se transformă în glucoză

c) [ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi graşi

d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei – dihidroxiaceton-fosfat


e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizează NADPH pentru sinteza acizilor graşi

367.Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:

a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşi

b) [x] surplusul de proteine poate fi convertit în acizi graşi

c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului

d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului

e) [x] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi pentru sinteza
lipidelor

368. Conjugarea bilirubinei:

a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul

b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-glucuronil-transferaza

c) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilă

e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină liberă (indirectă)

d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină conjugată (directă)

369. Decarboxilarea aminoacizilor:

a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării –COOH din aminoacizi în formă de CO2

b) [ ] este un proces reversibil

c) [x] in organismele vii au fost descoperite 4 tipuri de decarboxilare

d) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare

e) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene

370. Dezaminarea (DA) aminoacizilor:

a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi aminoacizii

b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniacului

c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe

d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac

e) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor dispensabili

371. Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):

a) [x ] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor

b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD

c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+

d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul fiziologic

e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de dezaminare a tuturor L-AA


372.Dezaminarea directa a aminoacizilor:

a) [x ] este o cale minoră, caracteristică anumitor aminoacizi

b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – serindehidrataza)

c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – treonindehidrataza)

d) [x ] His → acid urocanic + NH3 (enzima – histidin amonioliaza)

e) [ ] histidaza este o enzimă cardiospecifică

373. Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea):

a) [ ] este un proces ireversibil

b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabili

c) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul

d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamic

e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+

374. Digestia nucleoproteinelor:

a) [ ] componenta proteică se scindează exclusiv în stomac

b) [ ] acizii nucleici se scindează în stomac

c) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire

d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi RNA-zelor
pancreatice

e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic

375. Eliminarea renală a amoniacului:

a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazic

b) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulant

c) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O →Glu + NH3

d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichi

e) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de amoniu în rinichi

376. Enzimele ciclului ureogenetic:

a) [ ] glutaminaza

b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I

c) [x] ornitincarbamoiltransferaza

d) [ ] glutaminsintetaza

e) [ ] glutamatdehidrogenaza

377.Enzimele ciclului ureogenetic:


a) [ ] asparaginaza

b) [ ] asparaginsintetaza

c) [x] argininosuccinatsintetaza

d) [x] argininosuccinatliaza

e) [x] arginaza

378. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:

a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale

b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de acid glucuronic de la bilirubină

c) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → stercobilinogen → urobilinogen

e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → mezobilirubină → urobilinogen →


stercobilinogen

d) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge

379. Excreţia renală a pigmenţilor biliari:

a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari

b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena porta

c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele hemoroidale

e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în urină

d) [x] bilirubina conjugată poate trece în urină

380. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):

a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili

b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili

c) [x ] Tyr se sintetizează din Phe prin hidroxilare

d) [x] sunt aminoacizi micşti – gluco- şi cetoformatori

e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator

Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr) sunt precursorii:

a) [x] catecolaminelor

b) [ ] serotoninei

c) [ ] histaminei

d) [x] triiodtironinei (T3) şi tiroxinei (T4)

e) [x] melaninei

381. Fenilcetonuria:

a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei


b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de tirozină

c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei de fenilalanină

d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei fenilpiruvatului, fenillactatului,


fenilacetatului

e) [x] se manifestă clinic prin retard mental

382. Glutamatdehidrogenaza face parte din:

a) [ ] hidrolaze

b) [ ] ligaze

c) [x] oxidoreductaze

d) [ ] liaze

e) [ ] izomeraze

383. Glutamat dehidrogenaza:

a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor

b) [x] este enzimă alosterică

c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN

d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei

e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează

384. . Guta:

a) [ ] principala modificare biochimică în gută este uremia

b) [x] principala modificare biochimică în gută este hiperuricemia

c) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureei

d) [x] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor purinice

e) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul nucleotidelor purinice

385.Hemoglobina (Hb):

a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem

b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+

c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemuri

d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+

e) [x] hemul se leagă prin intermediul Fe2+ la resturile de histidină din componenţa lanţurilor alfa şi beta

386.Hemoglobina (Hb) participă la:

a) [ x] transportul sangvin al O2

b) [x] transportul sangvin al CO2


c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant

d) [ ] transportul sangvin al fierului

e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic

387. Hemoproteinele:

a) [ ] sunt proteine simple

b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe2+

c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobina

d) [x] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii, peroxidazele

e) [ ] mioglobina este o proteină oligomeră

388. Icterul neonatal:

a) [x] este determinat de o hemoliză intensă

b) [x] este determinat de o „imaturitate” a ficatului de a prelua, conjuga şi excreta bilirubina

c) [ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate

d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera hemato-encefalică şi provoacă encefalopatie toxică

e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează metabolizarea bilirubinei

389.Icterul prehepatic(hemolitic):

a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

b) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronică

c) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate

d) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată

e) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere

390. Icterul hepatic premicrozomial:

a) [x] este specific sindromului Gilbert şi sindromului Crigler-Najjar I şi II

b) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa UDP-glucuronil-transferazei specifice pentru


conjugarea bilirubinei

c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză intensă

d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul ameliorează metabolizarea bilirubinei

e) [x] sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării bilirubinei de către ficat

391.Icterul hepatic premicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):

a) [x] bilirubina totală – cantitatea crescută

b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută

c) [ ] bilirubina conjugată – cantitatea crescută


d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea mărită

e) [ ] pigmenţi biliari în urină – cantitatea mărită

392.Icterul hepatic microzomial este determinat de:

a) [ ] hemolize masive

b) [x] hepatite virale

c) [x] ciroze hepatice

d) [ ] afecţiuni biliare

e) [x] hepatopatii alcoolice

Icterul hepatic microzomial (modificările pigmenţilor biliari):

a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată

b) [x] bilirubina liberă – cantitatea mărită

c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea mărită

d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea crescută

e) [x ] în urină apare bilirubina conjugată

393.Icterul hepatic postmicrozomial:

a) [ ] este determinat de hemoliză

b) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi

c) [x] este cauzat de stază biliară intrahepatică

d) [x] este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi sindromului Rotor

e) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa secreţiei bilirubinei conjugate din hepatocite în
capilarele biliare

Icterul hepatic postmicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):

a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată

b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută

c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută

d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitate mărită

e) [x] în urină apare bilirubina conjugată

394.Icterul posthepatic este cauzat de:

a) [ ] hemoliză

b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi

c) [ ] stază biliară intrahepatică

d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare


e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei

de către ficat

395.Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor biliari):

a) [ ] bilirubina totală – cantitatea scăzută

b) [ ] bilirubina liberă – cantitatea crescută

c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută

d) [x] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea scăzută

e) [x] în cazul obstrucţiei complete – lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului

în urină

396. Inozinmonofosfatul (IMP):

a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice

b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice

c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui

d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui

e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui

397. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:

a) [ ] topoizomerazele

b) [ ] acil-CoA-sintetaza

c) [x] transaminazele

d) [x] glutamatdehidrogenaza

e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza

a) [x] mutazele, carboxilazele

b) [ ] hexokinazele

c) [x] metiltransferazele

d) [x] decarboxilazele

e) [ ] helicazele

398. La cromoproteine se referă:

a) [ ] nucleoproteinele

b) [ ] metaloproteinele

c) [x] flavoproteinele

d) [x] hemoproteinele
e) [ ] fosfoproteinele

399. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:

a) [x ] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)

b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxalfosfatului (PALP) în


piridoxaminfosfat (PAMP)

c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat

d) [x ] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP

e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP

400. Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor:

a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric şi acidul glucuronic

b) [x] forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)

c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatul

d) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza

e) [x] conjugarea este precedată de oxidarea substanţelor toxice

401. NH3 este utilizat:

a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali

b) [ ] la sinteza corpilor cetonici

c) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului

d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei

e) [x] la formarea sărurilor de amoniu

402.NH3 este utilizat la sinteza:

a) [x] ureei

b) [ ] acidului uric

c) [ ] acetonei

d) [ ] beta-hidroxibutiratului

e) [ ] acetoacetatului

403. Porfiriile:

a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul hemului

b) [x] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în biosinteza hemului

c) [ ] se mai numesc ictere

d) [x] mai frecvente sunt porfiriile hepatice şi eritropoietice

e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate


404. Precursorul catecolaminelor:

a) [ ] glutamatul

b) [x] tirozina

c) [ ] triptofanul

d) [ ] histidina

e) [ ] glutamina

405. Precursorul histaminei:

a) [ ] triptofanul

b) [x] histidina

c) [ ] tirozina

d) [ ] fenilalanina

e) [ ] aspartatul

406.Produsele finale de dezintoxicare a NH3:

a) [ ] glutamina

b) [ ] asparagina

c) [x] ureea

d) [x] sărurile de amoniu

e) [ ] acidul uric

407. Putrefacţia aminoacizilor în intestin

a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale

b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice

c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice, cât şi a celor netoxice

d) [ ] alcoolii, aminele, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxice

e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice

408. Reacția chimică

a) [x] este reacţia de transaminare a alaninei

b) [ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatului

c) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)


d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)

e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează oxaloacetat şi glutamat

a) [x] e alfa-decarboxilare

b) [ ] e omega-decarboxilare

c) [x] este reacţia de formare a histaminei

d) [ ] este reacţia de formare a serotoninei

e) [ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei

b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior

c) [ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac

d) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoare

e) [x] produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii

a) [ ] este reacţia de formare a histaminei

b) [x] este reacţia de formare a serotoninei

c) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului

d) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei

e) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

a) [ ] este reacţia de formare a histaminei

b) [ ] produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare

c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomac

d) [x] produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţiei

e) [x] produsul reacţiei este mediator în SNC


a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei

b) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului

c) [x] este reacţia de formare a dopaminei

d) [ ] este reacţia de formare a tiraminei

e) [x] produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei

a) [ ] este o reactie de carboxilare

b) [x] DOPA este precursorul melaninelor

c) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromatici

d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-metildopa) contribuie la scăderea tensiunii


arteriale

e) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială

a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilaza

b) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza

c) [x] produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric (GABA)

d) [ ] produsul reacţiei este mediator activator în SNC

e) [x] produsul reacţiei este utilizat în tratamentul epilepsiei


Transaminarea: Asp + alfa-cetoglutarat  OA + Glu; E-ASAT
AlAT – localizat în citoplasma mai multor organe , În normă – 4-36 U/L (în C % mult mai
mari în hepatocite şi miocard)
AsAT –localizatatâtîn citoplasmacâtşimitocondrii (miocard,ficat),În normă–10-35U/L
Suntenzimeintracelulare-creştereaniveluluisericallorestecauzaleziunilorcelularelanivelul ţesutului afectat (sd de
citoliză a ţesuturilor în care se află aceste E)

Dezaminarea oxidativa directa: Glu + NAD + H2O  alfa-cetoglutarat+ NADH+H + NH3;

Transreaminarea: alfa-cetoglutarat + NH3 + NADPH+H  Glu + NADP + H2O


Prima etapa a biosintezei a.a. indispensabili

409. Reactia chimica: R-CH2-NH2 + H2O + O2 -7 R-CHO + NH3 + H2O2

a) [ ] este reacţia de formare a aminelor biogene

b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor biogene

c) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO)

d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatul

e) [ ] cofactorul MAO este NAD-ul

410. Reutilizarea bazelor purinice:

a) [x] calea majoră este condensarea bazei purinice cu fosforibozil-pirofosfatul (PRPP)

b) [x] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima adenin-fosforibozil-transferaza (APRT)

c) [x] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima hipoxantin-guanin-fosforibozil-transferaza (HGPRT)

d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza guta


e) [ ] HGPRT posedă specificitate absolută de substrat

411. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:

a) [x] ribozo-5-fosfat

b) [x] glutamina

c) [ ] acidul glutamic

d) [ ] asparagina

e) [x] acidul aspartic

412.Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:

a) [x] glicina

b) [ ] alanina

c) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)

d) [x] CO2

e) [ ] serina

413. Manifestările clinice ale gutei:

a) [x ] artrită gutoasă

b) [ ] xantoame cutanate

c) [x] tofi gutoşi

d) [x] nefrolitiază

e) [ ] litiază biliară

414. Produşii catabolismului timinei:

a) [x] СО2

b) [x] NH3

c) [ ] alfa-alanina

d) [x] acidul beta-aminoizobutiric

e) [ ] beta-alanina

415. Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei:

a) [x] СО2

b) [x] NH3

c) [ ] alfa-alanina

d) [ ] acidul beta-aminoizobutiric

e) [x] beta-alanina

416. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:


a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + 2ADP + 2H3PO4

b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4

c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP + H3PO4

d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + H3PO4

e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + H4P2O7

a) [x ] argininosuccinat → arginină + fumarat

b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat

c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + AMP + H4P2O7

d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină

e) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină

417. . Serotonina se sintetizează din:

a) [ ] histidină

b) [ ] glutamat

c) [ ] tirozină

d) [ ] fenilalanină

e) [x] triptofan

418. Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

a) [x] are loc prin două reacţii succesive

b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina

c) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este oxaloacetatul

d) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP

e) [x] procesul este activat de GTP

419. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza ureei):

a) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4

b) [x] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4

c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)

d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)

e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat

420. Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) - prima reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:

a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP


b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP

c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7

d) [x] reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetaza

e) [x] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este inhibată de ATP şi GTP

421. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat (PRPP) - a doua reacţie din sinteza
nucleotidelor purinice:

a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat + H4P2O7

b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP + H4P2O7

c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7

d) [x] reacţia este catalizată de enzima amidofosforiboziltransferaza

e) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică şi este inhibată de AMP şi GMP

422. Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

a) [ ] are loc prin patru reacţii succesive

b) [x] sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina

c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP este acidul aspartic

d) [ ] necesită consum de energie sub formă de GTP

e) [x] procesul este activat de ATP

423. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):

a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o moleculă de ATP

b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniacul

c) [x] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina

d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică

e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

423. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):

a) [x] HCO3- + Gln + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + Glu + 2ADP + H3PO4

b) [ ] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4

c) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4

d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)

e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)

424. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):

a) [ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N-carbamoilaspartat + ADP + H3PO4

b) [x] carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat + H3PO4

c) [ ] N-carbamoilaspartat + H2O → acid dihidroorotic


d) [x] N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H2O

e) [x] acid dihidroorotic + NAD+ → acid orotic + NADH+H+

424. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):

a) [ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat (OMP)

b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) → orotidinmonofosfat (OMP) + H4P2O7

c) [ ] OMP + CO2 → UMP

d) [x] OMP → UMP + CO2

e) [ ] OMP → CMP + CO2

425. Sursele atomilor inelului pirimidinic:

a) [ ] glicina

b) [x] acidul aspartic

c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)

d) [x] CO2

e) [ ] asparagina

426. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:

a) [x] reductivă

b) [x] intramoleculară

c) [x] hidrolitică

d) [x] oxidativă

e) [ ] omega-dezaminare

427. Transaminarea aminoacizilor (TA):

a) [x] reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid

b) [x] este o etapă a transdezaminării aminoacizilor

c) [ ] este un proces ireversibil

d) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA

e) [ ] numai Gln, Asn şi Ala se supun TA

428. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează
aceste reacţii:

a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O aspartatdehidrataza

b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu aspartataminotransferaza

c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3 asparaginaza

d) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza

e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza


429. Transreaminarea aminoacizilor:

a) [ ] este un proces ireversibil

b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor

c) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului

d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid

e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+

430. Ureogeneza:

a) [x] are loc exclusiv în ficat

b) [ ] are loc în rinichi

c) [ ] este sinteza acidului uric

d) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondrii

e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3

430. Ureogeneza:

a) [ ] este sinteza de NH3

b) [x] necesită consum de energie

c) [ ] are loc în toate ţesuturile

d) [ ] ureea este compus toxic

e) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina

431. Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă

b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+

c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+

d) [x] la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-aza

e) [ ] la transportul AA participă GTP-sintaza

431. Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros

b) [x] are loc in intestinul subţire

c) [x] este dependentă de concentraţia Na+

d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ +

e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţi structural

432. Aminopeptidazele:

a) [ ] sunt endopeptidaze

b) [ ] posedă specificitate absolută de substrat


c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin

d) [ ] scindează aminoacizii de la capătul C-terminal

e) [x] sunt exopeptidaze

433. Bilanţul azotat echilibrat:

a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat

b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză

c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravid

d) [x] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi

e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a trei

434. Bilanţul azotat negativ:

a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat

b) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mică decît a celui eliminat

c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide

d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi

e) [x] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

435. Bilanţul azotat pozitiv:

a) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat

b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză

c) [x] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide

d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi

e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

436. Carboxipeptidazele:

a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrin

b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale

c) [ ] scindează aminoacizii de la capătul N-terminal

d) [x] sunt exopeptidaze

e) [ ] sunt endopeptidaze

437. Chimotripsina:

a) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale în formă de chimotripsinogen inactiv

b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activă

c) [x] este o endopeptidază

d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas


e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin proteoliza
limitată

438. Funcţiile biologice ale proteinelor:

a) [ ] coenzimatică

b) [x] catalitică

c) [x] plastică

d) [x] de transport

e) [x] imunologică

438. Funcţiile biologice ale proteinelor:

a) [x] antigenică

b) [ ] genetică

c) [x] contractilă

d) [x] energetică

e) [x] reglatoare

439. Pepsina:

a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp

b) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice

c) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide

d) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi

e) [x] este o endopeptidază

440. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:

a) [x] CO2

b) [x] NH3

c) [ ] CO

d) [x] H2O

e) [ ] acidul uric

441. Proprietăţile pepsinei:

a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale

b) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0

c) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5

d) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare

e) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (42 de
aminoacizi)
442. Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [ ] activează tripsinogenul

b) [ ] activează chimotripsinogenul

c) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei

d) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea carboxipeptidazelor

e) [x] denaturează parţial proteinele alimentare

442. Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [x] posedă acţiune antimicrobiană

b) [ ] este emulgator puternic

c) [x] activează transformarea pepsinogenului în pepsină

d) [ ] inhibă secreţia secretinei

e) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac

443. Selectaţi aminoacizii semidispensabili:

a) [ ] asparagina

b) [x] histidina

c) [ ] glicina

d) [x] arginina

e) [ ] fenilalanina

444. Tripsina:

a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv

b) [ ] este o aminopeptidază

c) [ ] este o carboxipeptidază

d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsinei

e) [x] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8

445. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:

a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor

b) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză

c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide

d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2O

e) [ ] scindarea AA nu generează energie

446. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii indispensabili:

a) [ ] alanină

b) [x] triptofan
c) [ ] acid glutamic

d) [x] fenilalanină

e) [ ] serină

446. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii indispensabili:

a) [ ] asparagină

b) [ ] cisteină

c) [x] metionină

d) [x] treonină

e) [ ] prolină

447. Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice:

a) [ ] inozina

b) [ ] hipoxantina

c) [ ] xantina

d) [x] acidul uric

e) [ ] ureea

448. Activitate biologică posedă:

a) [x] hormonul liber

b) [ ] prohormonul

c) [ ] preprohormonul

d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport

e) [ ] nivelul total al hormonului

449. Adenilatciclaza:

a) [ ] este enzimă citoplasmatică

b) [ ] generează inozitolfosfaţi

c) [x] catalizează formarea AMPc din ATP

d) [x] este inhibată de proteina Gi

e) [ ] participă la sinteza ATP-lui

450. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):

a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor şi a hormonilor androgeni

b) [ ] amplifică sinteza glucagonului

c) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

d) [x] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă

e) [ ] este un hormon de natură steroidică


451. Hormonii adenohipofizari:

a) [x] sunt de natură proteică

b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor

c) [ ] sunt steroizi

d) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

e) [x] reglează funcţiile altor glande endocrine periferice

452. Hormonii adenohipofizari sunt:

a) [ ] corticoliberina

b) [x] somatotropina

c) [ ] gonadoliberinele

d) [x] tireotropina

e) [ ] prolactostatina

453. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:

a) [x] tireotropina

b) [ ] corticotropina

c) [x] hormonul luteinizant

d) [x] hormonul foliculostimulant

e) [ ] prolactina

454. Hormonii sexuali sunt:

a) [ ] folitropina

b) [x] testosteronul

c) [ ] hormonul luteinizant

d) [x] estradiolul

e) [x] progesterona

455. Angiotensina II:

a) [x] măreşte presiunea sângelui

b) [ ] are efect vasodilatator

c) [ ] inhibă secreţia de aldosteron

d) [x] se sintetizează în formă inactivă

e) [ ] este de natură steroidică

456. Hipocorticismul (boala Adison) se caracterizează prin:

a) [ ] obezitate centripetă
b) [ ] hipertensiune arterială

c) [x] scăderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge

d) [ ] hiperglicemie, glucozurie

e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor

457. Calcitonina:

a) [x] este sintetizată de celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide

b) [x] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor

c) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

d) [ ] hormon de natură steroidică

e) [ ] acţionează asupra intestinului, rinichilor şi a oaselor

458. Calmodulină:

a) [ ] poate fixa Fe2+ şi Mg2+

b) [x] conţine 4 domenii de fixare pentru Ca2+

c) [ ] este o nucleotidă

d) [ ] conţine multe resturi de Arg şi Lys

e) [x] în complex cu Ca2+ este mesager secund pentru unii hormoni

459. Catecolaminele sunt:

a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina

b) [x] derivaţi ai tirozinei

c) [ ] derivaţi ai treoninei

d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal

e) [ ] hormoni proteino-peptidici

460. Clasificarea structurală a hormonilor:

a) [x] proteino-peptide

b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor

c) [x] steroizi

d) [x] derivaţi ai aminoacizilor

e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor

460. Clasificarea structurală a hormonilor:

a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simple

b) [x] hormonii pot fi derivaţi ai colesterolului

c) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate

d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă


e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor

461. Cofeina inhibă:

a) [x] fosfodiesteraza

b) [ ] adenilatciclaza

c) [ ] proteina Gs

d) [ ] proteinkinaza A

e) [ ] fosfoprotein fosfataza

462. Complexul Ca++ -calmodulină reglează:

a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele nemusculare

b) [x] activarea unor proteinkinaze

c) [ ] expresia genelor

d) [ ] sinteza DNA

e) [ ] biosinteza proteinelor

463 - Compusul chimic prezentat la nivelul rinichilor favorizeaza:

Aldosteron (mineralocorticoizi)

a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei

b) [ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apă

c) [x] eliminarea de K+, H+, NH4+

d) [ ] reabsorbţia de fosfaţi

e) [ ] reabsorbţia de Ca++

464 - Compusul chimic prezentat regleaza:


AMPc

Cortizolul
a) [ ] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor

b) [x] favorizează depunerea de lipide la nivelul trunchiului, gâtului, feţei

c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi

d) [ ] inhibă cetogeneza

e) [ ] scad concentraţia acizilor graşi liberi în sânge

(cortizol)
[x] efect antiinflamator
[x] posedă efect permisiv asupra catecolaminelor, glucagonului
[x] favorizează depunerea de lipide la nivelul trunchiului, gâtului, feţei
[x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi
[x] induc biosinteza proteinelor în ficat şi rinichi
[x] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichi

Aldosterone

a) [x] concentraţia natriului şi a potasiului

b) [x] homeostazia hidrică

c) [ ] concentraţia ionilor de calciu şi fosfaţi

d) [ ] sinteza parathormonului

e) [ ] glicemia

(aldosteron) regleaza
[x] concentraţia natriului şi a potasiului
[x] homeostazia hidrică
la nivelul rinichilor
[x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei
[x] eliminarea de K+, H+, NH4+
Testosterone

testosteron
[x] stimulează spermatogeneza
[x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţi
[x] au efect anabolizant asupra scheletului şi a muşchilor
[x] induc sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
[x] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testicule
[x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

597. Selectati efectele metabolice ale calcitoninei


[x] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor
[x] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
[x] micşorează concentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă

Estradiol

a) [x] controlează dezvoltarea organelor genitale feminine

b) [x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine

c) [ ] au efect anabolizant asupra scheletului şi a muşchilor

d) [ ] au efect hperglicemiant

e) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia


estrogenul
[x] controlează dezvoltarea organelor genitale feminine
[x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
[x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia

465. Corticosteroizii utilizează:

a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)

b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)

c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor

d) [ ] ca agenţi fibrinolitici

e) [ ] în calitate de hemostatice

466. Diabetul zaharat se caracterizează prin:

a) [x] hiperglicemie şi glucozurie

b) [x] hipercetonemie şi cetonurie

c) [ ] uremie

d) [x] polifagie, polidipsie, poliurie

e) [ ] oligurie

467. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:

a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei

b) [x] activarea lipoproteidlipazei

c) [ ] activarea triglicerid lipazei

d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol

e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi

467. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:

a) [ ] accelerează lipoliza

b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos

c) [x] activează lipoproteinlipaza

d) [ ] inhibă sinteza lipidelor

e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonic

468. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:


a) [ ] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi

b) [x] stimulează biosinteza proteinelor

c) [ ] determină bilanţ azotat negativ

d) [ ] inhibă biosinteza proteinelor

e) [ ] stimulează degradarea proteinelor

469. Efectele metabolice ale T3 şi T4:

a) [x] stimulează producerea ATP-ului

b) [ ] nu posedă acţiune calorigenă

c) [ ] scad viteza metabolismului bazal

d) [ ] posedă efect anabolic asupra glucidelor şi lipidelor (glucide, lipide)

e) [x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)

469. Efectele metabolice ale T3 şi T4:

a) [x] reglează diviziunea şi diferenţierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos şi scheletic

b) [x] reglează metabolismul oxidativ prin inducţia Na+/K+-ATP-azei

c) [x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2

d) [ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic

e) [ ] inhibă ATP-sintaza

470. Feocromocitomul:

a) [ ] este determinat de hiperplazia cortexului suprarenalelor

b) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită a aldosteronului

c) [ ] este determinat de sinteza sporită a melaninei în piele

d) [ ] este cauzat de hiposecreţia de cortizol

e) [x] se manifestă clinic prin hipertensiune arterială

471. Fosfodiesteraza:

a) [x] catalizează reacţia de scindare a AMPc

b) [ ] catalizează reacţia de formare a AMPc

c) [ ] este activată de cofeină

d) [x] este inhibată de viagră

e) [ ] e localizată în nucleu

472. Fosfolipaza „C" :

a) [ ] este localizată în citozol


b) [ ] scindează fosfolipidele membranare, generând prostaglandine

c) [x] este activată de proteina Gq

d) [ ] este activată de hormonii steroidici

e) [ ] este inhibată de cofeină

473. Fosfoprotein fosfatazele catalizează:

a) [ ] formarea AMP ciclic din ATP

b) [x] defosforilarea unor enzime reglatoare

c) [ ] fosforilarea enzimelor reglatoare

d) [ ] activarea proteinkinazelor

e) [ ] activarea proteinelor Gs

474. Glucagonul:

a) [ ] este un derivat al triptofanului

b) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta

c) [x] se sintetizează în celulele insulare alfa

d) [x] este o polipeptidă

e) [ ] este un compus de natură steroidă

474. Glucagonul:

a) [x] este sintetizat sub formă de pre-pro-glucagon

b) [ ] se sintetizează direct în formă activă

c) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată

d) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

e) [ ] are efect hipoglicemiant

474. Glucagonul:

a) [x] activează gluconeogeneza

b) [ ] activează lipogeneza

c) [ ] inhibă lipoliza

d) [ ] stimulează sinteza proteinelor

e) [ ] inhibă catabolismul proteinelor

475. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:

a) [ ] obezitate

b) [ ] somnolenţă, memorie scăzută

c) [x] creşterea temperaturii corpului

d) [x] bilanţ azotat negativ


e) [ ] bradicardie

476. Hiperparatiroidismul se manifestă prin:

a) [ ] hipocalcemie şi hiperfosfatemie

b) [ ] hipercalcemie şi hiperfosfatemie

c) [x] hipercalcemie şi hipofosfatemie

d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina

e) [x] osteoporoză

477. Hipofuncţia glandei tiroide la maturi (mixedemul) se manifestă prin:

a) [x] bradicardie

b) [x] micsorarea temperaturii corpului

c) [ ] exoftalmie

d) [ ] statură joasă

e) [ ] retard mental

478. Hipoparatiroidismului se caracterizează prin:

a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie

b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie

c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi nervoas

d) [ ] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase

e) [ ] osteoporoză

479. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:

a) [x] parathormonul

b) [x] calcitonină

c) [ ] vitaminele K şi E

d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)

e) [ ] tireotropină

480. Hormonii hipotalamusului:

a) [ ] sunt de natură steroidă

b) [x] prezintă peptide scurte

c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor

d) [x] sunt liberinele şi statinele

e) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari

481. Hormonii sexuali:

a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale


b) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular

c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor

d) [x] sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor

e) [ ] utilizează receptori membranari

482. Hormonii somatomamotropi sunt:

a) [x] somatotropina

b) [ ] tireotropina

c) [ ] corticotropina

d) [x] prolactina

e) [x] lactogenul placentar

483. Hormonii sunt:

a) [x] substanţe biologice active

b) [x] compuşi chimici cu specificitate înaltă de acţiune

c) [ ] sintetizaţi în sânge

d) [ ] catalizatori biologici

e) [ ] receptori cu activitate reglatoare

484. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:

a) [x] corticotropina

b) [ ] prolactina

c) [ ] somatotropina

d) [ ] tireotropina

e) [ ] gonadotropinele

485. Hormonul foliculostimulant (FSH):

a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale

b) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni

c) [x] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie

d) [ ] inhibă spermatogeneza

e) [ ] este de natură steroidică

486. Hormonul luteinizant (LH):

a) [x] stimulează sinteza estrogenilor şi a progesteronei

b) [ ] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni

c) [ ] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia

d) [ ] se sintetizează în corpul galben


e) [x] este o glicoproteină

487. Insulina stimulează:

a) [x] transportul glucozei în ţesuturi

b) [ ] conversia glicerolului în glucoză

c) [ ] transformarea aminoacizilor în glucoză

d) [x] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor

e) [x] viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT)

488. Insulina:

a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasului

b) [ ] are acţiune hiperglicemiantă

c) [ ] este hormon de natură steroidă

d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30 resturi de aminoacizi

e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate prin legături necovalente

489. Insulina:

a) [ ] activează glicogenfosforilaza

b) [ ] inhibă glicogensintaza

c) [ ] activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei

d) [ ] inhibă enzimele reglatoare ale glicolizei

e) [x] induce sinteza glucokinazei în hepatocite

490. Iodtironinele:

a) [x] sunt derivaţi ai tirozinei

b) [ ] sunt sintetizaţi în glandele paratiroide

c) [x] sunt triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4)

d) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular

e) [ ] reglează metabolismul calciului şi al fosfaţilor

491. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:

a) [x] iodtironine

b) [ ] glucagon

c) [ ] adrenalină

d) [x] cortizol

e) [ ] calcitonină

491. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:

a) [ ] insulină
b) [ ] somatotropină

c) [ ] corticoliberină

d) [x] calcitriol

e) [ ] hormonul paratiroidian

492. Mecanismul membrano-intracelularde de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:

a) [ ] calcitriol

b) [x] glucagon

c) [x] adrenalină

d) [ ] cortizol

e) [ ] aldosteron

493. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:

a) [ ] este specific numai insulinei

b) [x] implică activarea proteinkinazelor A

c) [ ] este caracteristic pentru cortizol

d) [ ] reprezintă un mecanism de reglare a expresiei genelor

e) [x] conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare

494.Oxitocina:

a) [ ] este de natură steroidică

b) [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu

c) [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la ejecţia laptelui

d) [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic

e) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni

495. Parathormonul:

a) [ ] este sintetizat în glanda tiroidă

b) [ ] este derivat al tirozinei

c) [x] se sintetizează sub formă de preprohormon

d) [ ] se sintetizează în formă activă

e) [x] acţionează prin AMP ciclic

496. Parathormonul:

a) [x] creşte calcemia

b) [ ] creşte fosfatemia

c) [ ] inhibă absorbţia calciului şi fosfaţilor din intestin

d) [ ] creşte capacitatea osului de a fixa calciul şi fosfaţii


e) [x] stimulează reabsorbţia calciului, dar inhibă reabsorbţia fosfaţilor în rinichi

497. Prolactina:

a) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare

b) [ ] este un hormon de natură steroidă

c) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei

d) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia

e) [ ] reglează funcţia glandelor sexuale

498. Proteina Gs activă:

a) [x] activeaza adenilatciclaza

b) [ ] activează proteinkinazele

c) [x] reprezintă complexul alfa-GTP

d) [ ] este mesager secund al semnalului hormonal

e) [ ] este inactivată de fosfodiesterază

499. Proteinele Gs:

a) [x] sunt proteine-trimeri alcătuite din subunităţile alfa, beta şi gama

b) [ ] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice

c) [ ] posedă un domeniu de legare cu proteinkinazele

d) [x] sunt cuplate cu adenilatciclaza

e) [ ] catalizează sinteza AMPc

500. Proteinkinaza A:

a) [ ] este inhibată de adenilatciclază

b) [x] este activată de AMP ciclic

c) [x] catalizează reacţia de fosforilare a unor enzime reglatoare

d) [ ] este activată de hormonii steroidici

e) [ ] este localizată în nucleu

501. Receptorii hormonali sunt:

a) [ ] cromoproteine

b) [x] proteine multidomeniale

c) [x] glicoproteine

d) [ ] metaloproteine

e) [ ] lipoproteine

502. Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol


b) [ ] are loc prin intermediul mesagerilor secundari

c) [ ] este un mecanism rapid

d) [x] complexul hormon-receptor reglează expresia genelor

e) [ ] implică activarea proteinkinazelor

503. Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] este derivatul activ al vitaminei D3

b) [ ] se produce în intestin din vitamina D alimentară

c) [x] se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichi

d) [x] sinteza calcitriolului este controlată de parathormon

e) [ ] participă la reglarea concentraţiei plasmatice de sodiu şi potasiu

504. Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc în medulosuprarenale

b) [ ] are loc în cortexul suprarenal

c) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → noradrenalină → dopamină → adrenalină

d) [x] succesiunea reacţiilor este: tirozină → dopamină → noradrenalină → adrenalină

e) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → adrenalină → noradrenalină → dopamină

505. Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tireoglobulinei

b) [ ] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tironinei

c) [ ] are loc prin iodurarea tirozinei libere

d) [x] pentru iodurarea tirozinei se utilizează iodul oxidat

e) [x] oxidarea iodului şi iodurarea tirozinei sunt catalizate de peroxidază

506.Gonadotropinele:

a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale


b) [ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul foliculostimulant (FSH) şi prolactina
c) [x] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) [] FSH inhibă spermatogeneza
e) [ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de testosteron.

507. Hormonii neurohipofizari:

a) [x] sunt vasopresină şi oxitocină

b) [ ] sunt hormonii tropi

c) [x] prezintă nonapeptide

d) [ ] se produc în lobul anterior al hipofizei

e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic nuclear


508. Referitor la hormonii sexuali feminini sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] estrogenii se sintetizează în corpul galben

b) [ ] progesterona se sintetizează în folicului ovarieni

c) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special progesterona

d) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii

e) [ ] în faza a doua a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii

509. Referitor la mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli

c) [ ] stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc

d) [x] utilizează receptori citozolici

e) [ ] utilizează receptori membranari

510. Referitor la mecanismul de acţiune a insulinei sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] insulina acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

b) [x] mecanismul de acţiune a insulinei este o formă particulară a celui membrano-intracelular

c) [x] receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2

d) [ ] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulina

e) [x] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică

511. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de


diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorii cărora sunt cuplaţi cu proteina Gq

b) [ ] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol

c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-difosfat

d) [ ] DAG inhibă proteinkinazele C

e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili

512. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] receptorii sunt situaţi pe membrana plasmatică

b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundar

c) [ ] complexul hormon-receptor pătrunde în nucleu

d) [x] e caracteristic pentru hormonii peptidici

e) [ ] este un mecanism lent

513. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleu


b) [ ] hormonii pătrund în celulă

c) [x] implică formarea complexului hormon-receptor membranar

d) [ ] este caracteristic pentru hormonii steroidic

e) [x] la transducţia mesajului hormonal participă mesagerii secunzi

514. Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] receptorii β sunt cuplaţi cu proteina Gp şi determină formarea diacilglicerolilor şi a


inozitolfosfaţilor

b) [ ] toţi receptorii adrenergici sunt cuplaţi cu proteina Gs şi determină creşterea concentraţiei AMPc

c) [ ] receptorii α1 şi α2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" şi determină


creşterea de AMPc

d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi" şi determină scăderea AMPc

e) [x] receptorii α1 determină creşterea concentraţiei citoplasmatice de Ca2+

515. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină

b) [ ] creşterea volemiei şi a concentraţiei de natriu stimulează secreţia reninei

c) [ ] renina transformă angiotenzinogenul în angiotenzină II

d) [x] enzima de conversie transformă angiotenzina I în angiotenzină II

e) [ ] angiotenzina II inhibă secreţia aldosteronului

516. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a tireotropinei

b) [ ] nivelul scăzut de T3 plasmatic inhibă sinteza tireotropinei

c) [ ] tireotropina inhibă secreţia iodtironinelor

d) [ ] în cazul unui conţinut scăzut de iod se sintetizează preponderent T4

e) [x] glanda tiroidă posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină

517. Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidici

b) [ ] sinteza hormonilor steroidici nu se regleaza

c) [ ] toţi hormonii de natură steroidică se sintetizează doar în suprarenale

d) [ ] cortizolul se sintetizează în foliculii ovarieni

e) [ ] progesterona se sintetizează în cortexul suprarenal

518. Referitor la vasopresină sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] se mai numeşte hormon antidiuretic

b) [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular


c) [ ] în insuficienţa de vasopresină se dezvoltă diabetul steroid

d) [x] ţesutul-ţintă pentru vasopresină este rinichiul - epiteliul tubilor contorţi distali şi colectori

e) [ ] se sintetizează în suprarenale

519. Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor (cortizolului):

a) [x] în stări de stres are loc stimularea secreţiei de corticoliberină şi corticotropină

b) [ ] sinteza maximală de cortizol are loc seara

c) [ ] corticotropina inhibă sinteza şi secreţia de cortizol

d) [x] nivelul plasmatic al cortizolului suferă variaţii diurne (ritm circadian)

e) [ ] secreţia de cortizol este dependentă de concentraţia natriului şi a potasiului

520. Secreţia de glucagon este

a) [x] inhibată de somatostatină

b) [ ] stimulată de hiperglicemie

c) [ ] inhibată de hipoglicemie

d) [x] stimulată de agoniştii beta adrenergici

e) [ ] activată de insulină

521. Secreţia de insulină este activată de:

a) [x] glucoză

b) [x] fructoză, manoză

c) [ ] somatostatină

d) [ ] serotonină

e) [ ] adrenalină

522 - ?

523 – Selectați efectele fiziologice ale compusului chimic prezentat:

↑catabolismul proteic ↓anabolismul proteic


GC cresc glicemiaprin:
↑ absorbţia intestinală a glucozei,
↑ neoglucogeneza hepatică
GC cresc lipoliza
↑cetogeneza hepatică
GC cresc retenţia de NaCl şi apă (funcţie mineralo-corticoidă)
↑volemia producerea edemului în corticoterapie (efect advers)
↑demineralizarea osoasă (efect advers)

↑Reabsorbţia de Na+ şi secreţia de K+ la nivelul:


• Glandelor sudoripare
• rol în adaptarea la cald
• Glandelor digestive
• Efecte pe muşchi şi nervi: ↑activitatea pompei Na+/K+  ↓Na+IC şi ↑K+IC

Activitate Androgenică

- Creşterea şi dezvoltarea organelor sexuale


- Dezvoltatea caracterilor sexuale secundare
- Joacă un rol important în spermatogeneză

Activitate Anabolică

- Dezvoltarea masei musculare


524. Efectele metabolice ale calcitoninei:
- Dezvoltarea masei muscular
a) [ ] stimulează absorbţia calciului şi a fosfaţilor din intestin

b) [ ] inhibă reabsorbţia calciului şi a fosfaţilor în rinichi

c) [ ] acţionează prin intermediul calcitriolului

d) [x] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase

e) [x] micşorează concentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă

525. Selectaţi efectele metabolice ale catecolaminelor:

a) [x] stimularea lipolizei

b) [ ] stimularea secreţiei de insulină

c) [ ] inhibarea glicogenolizei
d) [ ] micşorarea tensiunii arteriale

e) [ ] inhibarea gluconeogenezei

526. Selectaţi efectele metabolice ale insulinei:

a) [x] favorizează sinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect anabolic)

b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor (efect catabolic)

c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de
regenerare

d) [ ] reglează sinteza ATP-lui şi producerea căldurii

e) [ ] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor

527. Selectaţi efectele metabolice ale somatotropinei:

a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi

b) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia

c) [x] determină bilanţ azotat pozitiv

d) [ ] inhibă lipoliza

e) [ ] inhibă gluconeogeneza

528. Selectaţi hormonii care se sintetizează în cortexul suprarenal:

a) [x] cortizolul

b) [ ] adrenalina

c) [ ] noradrenalina

d) [ ] progesterona

e) [x] aldosteronul

529. Liberinele sunt:

a) [x] tireoliberina

b) [ ] vasopresina

c) [ ] oxitocina

d) [x] gonadoliberinele

e) [ ] tireotropina

530. Selectaţi mesagerii secunzi ai hormonilor:

a) [x] AMP-ciclic

b) [ ] GTP

c) [x] Ca2+

d) [ ] CMPc

e) [x] inozitolfosfaţii
531. Hiperaldosteronismul (sindromul Conn) se caracterizează prin:

a) [ ] hiperpigmentarea tegumentelor

b) [x] creşterea concentraţiei de Na in sânge

c) [ ] creşterea concentraţiei de K+ în sânge

d) [ ] hipotensiune arterială

e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului

532. Sindromul Cushing:

a) [ ] este cauzat de hiposecreţia glucocorticoizilor

b) [x] se caracterizează prin obezitate centripetă

c) [ ] se manifestă prin hipotensiune arterială

d) [ ] este însoţit de diabet insipid

e) [ ] se caracterizează prin hipoglicemie

533. Sinteza hormonilor pancreatici:

a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina

b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagonul

c) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatina

d) [ ] peptida C este sintetizată de celulele C

e) [x] polipeptida pancreatică este sintetizată de celulele F

534. Somatostatina:

a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul gastrointestinal, creier

b) [ ] este de natură steroidică

c) [ ] activează secreţia de glucagon şi insulină

d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină

e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina

535. Somatotropina (hormonul de creştere):

a) [x] acţionează prin intermediul somatomedinelor

b) [ ] inhibă procesele anabolice

c) [x] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi

d) [ ] este un derivat al aminoacizilor

e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

536. Statinele sunt:

a) [x] somatostatina

b) [ ] gonadostatinele
c) [x] prolactostatina

d) [ ] corticostatină

e) [ ] tireostatină

537. Tireoglobulina:

a) [ ] este hormon trop al hipofizei

b) [ ] este proteina de transport a hormonilor tiroidieni

c) [x] este precursor al hormonilor tiroidieni

d) [x] conţine peste 100 de resturi de tirozină

e) [ ] este hormon reglator al hipotalamusului

538. Tireotropina (TSH):

a) [x] acţionează prin intermediul AMP cicli

b) [x] activeaza sinteza şi secreţia iodtironinelor

c) [ ] este precursorul hormonilor tiroidieni

d) [ ] este derivat al tirozinei

e) [ ] este sintetizată în glanda tiroidă

539. Transportul iodtironinelor este realizat de:

a) [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)

b) [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)

c) [x] albumine

d) [ ] fibrinogen

e) [ ] hemoglobină

540. Acidoza metabolică este cauzată de:

a) [x] cetonemie

b) [ ] voma intensă

c) [x] hipoxie

d) [ ] hipercolesterolemie

e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

541. Acidoza metabolică este prezentă în:

a) [ ] diabetul insipid

b) [ ] diabetul steroid

c) [x] diabetul zaharat

d) [x] inaniţie
e) [ ] obezitate

542. Acidoza respiratorie este cauzată de:

a) [ ] hiperventilaţie pulmonară

b) [x] hipoventilaţie pulmonară

c) [ ] vomă intensă

d) [ ] cetonemie

e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

543. Acidoza respiratorie este prezentă în:

a) [x] astm bronşic

b) [ ] inaniţie

c) [ ] diabet zaharat

d) [x] emfizem pulmonar

e) [ ] inaniţie

544. Albuminele plasmatice transportă:

a) [x] acizi graşi

b) [ ] lipoproteine

c) [x] bilirubina

d) [ ] glucoza

e) [ ] uree

545. Albuminele plasmatice:

a) [ ] sunt proteine bazice

b) [ ] sunt proteine conjugate

c) [ ] sunt hidrofobe

d) [ ] sunt liposolubile

e) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor

546. Albuminele plasmatice:

a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor

b) [x] sunt proteine acide

c) [ ] se sintetizează în sânge

d) [x] menţin presiunea oncotică

e) [ ] sunt proteine cu structură cuaternară

547. Albuminele plasmatice:

a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscular


b) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici

c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii

d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii

e) [ ] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama

548. Alcaloza metabolică este cauzată de:

a) [ ] cetonemie

b) [ ] hipoxie

c) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

d) [x] vomă intensă

e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

549. Alcaloza respiratorie este cauzată de:

a) [x] hiperventilaţie pulmonară

b) [ ] hipoventilaţie pulmonară

c) [ ] vomă intensă

d) [ ] cetonemi

e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

550. Anemia falciformă (HbS):

a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Val

b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbA

c) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre rigide ce deformează eritrocitul

d) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb

e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie

551. Azotemia apare în:

a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotate

b) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie

c) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulare

d) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă

e) [ ] sinteză excesivă de glicogen

552. Calciul plasmatic:

a) [ ] se conţine doar în formă ionizată

b) [x] se conţine preponderent în plasmă

c) [x] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală

d) [x] Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală
e) [ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă

553.Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată de:

a) [ ] fenilalanină şi tirozină

b) [x] histidină

c) [ ] serină şi treonină

d) [ ] prolină şi hidroxiprolină

e) [ ] metionină şi cisteină

554. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este determinată de:

a) [x] aminoacizii acizi

b) [x] aminoacizii bazici

c) [ ] serină şi treonină

d) [ ] prolină şi hidroxiprolină

e) [ ] metionină şi cisteină

555. Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice:

a) [x] secretorii

b) [x] excreto-secretorii

c) [ ] anabolice

d) [x] indicatorii (celulare)

e) [ ] catabolice

556. Din grupa gama-globulinelor fac parte:

a) [ ] antitripsina

b) [ ] haptoglobina

c) [ ] ceruloplasmina

d) [x] imunoglobulinele

e) [ ] macroglobulina

557. Fibrinogenul:

a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat

b) [ ] constă din 6 lanţuri polipeptidice identice

c) [ ] se activează în ficat

d) [x] este transformat în fibrină de către trombină

e) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa

558. Fibrinolizina:

a) [ ] împiedică formarea trombilor


b) [x] dizolvă trombii deja formaţi

c) [x] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa trombilor

d) [ ] inactivează trombina

e) [ ] inhibă sinteza fibrinogenului

559. Ficatul şi metabolismul glucidelor:

a) [x] ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sânge

b) [ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele postprandiale

c) [x] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie

d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie

e) [ ] gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale

560. Ficatul şi metabolismul glucidelor:

a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în lipide

b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucide

c) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul glicogenolizei

d) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi gluconeogenezei

e) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei

561. Ficatul şi metabolismul proteinelor:

a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei

b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă

c) [x] ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului, protrombinei

d) [ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmatice

e) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în proteine

562. Fierul:

a) [ ] se conţine preponderent în plasmă

b) [x] este un component preponderent al eritrocitelor

c) [x] se absoarbe în intestin sub formă de Fe++

d) [ ] este absorbit în intestin sub formă de Fe+++

e) [ ] Fe+++ este transportat de apoferitina

563. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):

a) [x] dizolvat în plasmăc

b) [x] carbhemoglobina

c) [ ] carboxihemoglobina

d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3

564. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:

a) [ ] oxihemoglobina

b) [ ] carbhemoglobina

c) [x] carboxihemoglobina

d) [x] methemoglobina

e) [ ] deoxihemoglobina

565. Funcţiile ficatului sunt:

a) [x] de depozitare a excesului glucidic

b) [ ] de depozitare a excesului lipidic

c) [ ] de depozitare a proteinelor

d) [x] de dezintoxicare

e) [ ] de transport

566. Globulinele plasmatice:

a) [ ] toate sunt proteine simple

b) [x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine

c) [x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama

d) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport

e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice

566. Globulinele plasmei sangvine:

a) [ ] sunt nucleoproteine

b) [x] la electroforeză se separă în alfa1, alfa2, beta şi gama globuline

c) [ ] sunt proteine fosforilate

d) [ ] nu pot fi separate prin electroforeză

e) [x] gama globulinele asigură protecţia imunologică

567. Heparina:

a) [x] este glicozaminoglican

b) [ ] este proteină

c) [x] este anticoagulant direct

d) [ ] este anticoagulant indirect

e) [ ] este factor fibrinolitic

568. Hiperproteinemia:

a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor musculare


b) [x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice

c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică

d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite

e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

569. Hipokaliemia:

a) [ ] se dezvoltă în hiporfuncţia cortexului suprarenal

b) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronism

c) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidie

d) [x] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiace

e) [ ] conduce la osteoporoză

570. Hipoproteinemia:

a) [ ] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor musculare

b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvin

c) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică

d) [x] este caracteristică pentru glomerulonefrite

e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

571. Hipoxiile:

a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi

b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sânge

c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat

d) [x] pot fi secundare anemiilor

e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare

572. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):

a) [ ] haptoglobinele

b) [x] serotonina

c) [x] catecolaminele

d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic

e) [x] fosfolipidele plachetare

573. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):

a) [ ] albuminele plasmatice

b) [x] ATP-ul

c) [ ] imunoglobulinele

d) [x] calicreinele
e) [ ] lipoproteinele plasmatice

574. La coagularea sângelui participă:

a) [ ] factori eritrocitari

b) [x] factori plachetari

c) [ ] factori leucocitari

d) [x] factori plasmatici

e) [x] factori tisulari

575. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:

a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare

b) [x] sistemul respirator

c) [ ] sistemul coagulant

d) [ ] sistemul fibrinolitic

e) [x] sistemul renal

576. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:

a) [x] hipocalcemia este prezentă în rahitism

b) [ ] hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism

c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor

d) [ ] hipercalcemia este însoţită de tetanie

e) [ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă

577. Oxihemoglobina:

a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)

b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului

c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului

d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei

e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului

578. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):

a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei

b) [x] necesită prezenţa factorului XIII

c) [ ] are loc sub acţiunea heparinei

d) [x] necesită prezenţa ATP-lui

e) [ ] necesită prezenţa vitaminei K

579. Proteinele plasmatice:

a) [x] menţin presiunea oncotică


b) [x] transportă hormoni, metale, vitamine

c) [ ] nu participă în coagularea sângelui

d) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/L

e) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui

580. Protrombina:

a) [ ] este factor anticoagulant

b) [x] este factor al coagulării

c) [ ] este sintetizată în sânge

d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activează în trombină

e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa

581. Referitor la componenţa electrolitică a sângelui sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] principalul ion al lichidului extracelular este K+

b) [ ] principalul ion al lichidului intracelular este Na+

c) [x] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi edeme

d) [ ] hiponatriemia este prezentă în hiperaldosteronism

e) [x] hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficienţa cardiacă

582. Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi procesele care au loc în ficat):

a) [x] sinteza VLDL (pre- lipoproteinelor)

b) [ ] formarea chilomicronilor

c) [x] sinteza corpilor cetonici

d) [ ] utilizarea corpilor cetonici

e) [x] sinteza glicerofosfolipidelor

583. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:

a) [ ] participă la sinteza fibrinogenului

b) [x] participă la sinteza protrombinei

c) [ ] participă la activarea fibrinogenului

d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)

e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatului

584. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul plămânilor):

a) [x] HHb + O2 → HHbO2

b) [ ] KHb + O2 → KHbO2

c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3

d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3


e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O

585. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul ţesuturilor):

a) [ ] HHbO2 → HHb + O2

b) [x] KHbO2 → KHb + O2

c) [x] CO2 + H2O → H2CO3

d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3

e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3

586. Principalele componente organice ale sângelui:

a) [ ] calciul

b) [x] proteinele

c) [ ] apa

d) [ ] magneziul

e) [x] ureea

586. Principalele componente organice ale sângelui:

a) [x] glucoza

b) [x] colesterolul

c) [ ] sodiul

d) [ ] potasiul

e) [ ] fierul

587. Elementele figurate ale sângelui:

a) [ ] chilomicronii

b) [x] leucocitele

c) [x] eritrocitele

d) [ ] micelele

e) [ ] lipoproteinele

587. Elementele figurate ale sângelui:

a) [ ] globulinele

b) [x] trombocitele

c) [ ] albuminele

d) [x] limfocitele

e) [ ] corpii cetonici

588. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a) [ ] amilaza
b) [x] histidaza

c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)

d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)

e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK)

589. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici:

a) [ ] malat dehidrogenaza

b) [ ] leucinaminopeptidaza

c) [x] creatinfosfokinaza MM

d) [ ] izocitratdehidrogenaza

e) [ ] arginaza

590. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:

a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT)

b) [ ] glicinamidino transferaza

c) [ ] aldolaza B

d) [x] LDH1, LDH2

e) [ ] LDH5, LDH4

591. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a) [ ] lipaza

b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)

c) [ ] tripsina

d) [ ] renina

e) [x] lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5).

592. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:

a) [ ] creatinfosfokinaza

b) [ ] glicinamidinotransferaza

c) [x] factorii coagulării sângelui

d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)

e) [x] ceruloplasmina

593. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :

a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)

b) [x] mărirea pH-ului

c) [ ] creşterea temperaturii

d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului


e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

594. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :

a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)

b) [x] micşorarea pH-ului

c) [ ] micşorarea temperaturii

d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului

e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

595. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:

a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A

b) [x] factorul X - Prower-Stuart

c) [ ] factorul XI - Rozenthal

d) [x] factorul V - proaccelerina

e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B

595. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:

a) [ ] factorul VII - proconvertina

b) [x] factorul I - fibrinogenul

c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară

d) [x] ionii de Ca++

e) [ ] factorul XII - Hageman

595. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:

a) [ ] factorul VII - proconvertina

b) [x] factorul II - protrombina

c) [x] factorul XIII - stabilizator de fibrină

d) [ ] factorul XII - Hageman

e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B

596. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea extrinsecă:

a) [x] factorul VII - proconvertina

b) [ ] factorul I - fibrinogenul

c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară

d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

597. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea intrinsecă:

a) [x] factorul VIII - globulina antihemofilică A

b) [ ] factorul X - Prower-Stuart

c) [x] factorul XI - Rozenthal

d) [ ] factorul V - proaccelerina

e) [x] factorul IX - globulina antihemofilică B

598. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

a) [ ] heparina

b) [x] plasminogenul

c) [ ] transferina

d) [ ] ceruloplasmina

e) [x] streptokinaza

599. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:

a) [ ] globulina antihemofilică A

b) [x] trombostenina

c) [x] fosfolipidele plachetare

d) [ ] globulina antihemofilică B

e) [ ] heparina

600. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea extrinsecă:

a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A

b) [ ] factorul I - fibrinogenul

c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară

d) [ ] ionii de Ca++

e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

601. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care iniţiază calea intrinsecă:

a) [x] factorul XII - Hageman

b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A

c) [ ] factorul X - Prower-Stuart

d) [ ] factorul V - proaccelerina

e) [ ] factorul XIII - stabilizator de fibrină

602. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:


a) [ ] accelerina

b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic

c) [x] urokinaza

d) [ ] antiplasmina

e) [x] activatorul tisular al plasminogenului

603. Rolul proteinelor plasmei sangvine:

a) [x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)

b) [ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salin

c) [ ] participă la fagocitoză

d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizi

e) [ ] transportă oxigenul

604. Funcţiile sângelui:

a) [x] de transport

b) [x] homeostatică

c) [ ] energetică

d) [ ] catabolică

e) [ ] anabolica

605. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în plasmă, cât şi în eritrocite:

a) [x] bicarbonat

b) [x] fosfat

c) [ ] proteic

d) [ ] hemoglobinic

e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

606. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în eritrocite:

a) [ ] bicarbonat

b) [ ] fosfat

c) [ ] proteic

d) [x] hemoglobinic

e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

607. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în plasmă:

a) [ ] bicarbonat

b) [ ] fosfat

c) [x] proteic
d) [ ] hemoglobinic

e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

608. Selectaţi substanţele anticoagulante:

a) [x] derivaţii cumarinei

b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic

c) [ ] malatul

d) [x] citratul

e) [ ] protrombina

608. Selectaţi substanţele anticoagulante:

a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)

b) [ ] acidul N-acetilneuraminic

c) [x] heparina

d) [ ] vitamina K

e) [ ] proteina C reactivă

609. Selectaţi substanţele azotate neproteice:

a) [x] creatină

b) [ ] albuminele

c) [ ] trigliceridele

d) [x] aminoacizii

e) [ ] globulinele

609. Selectaţi substanţele azotate neproteice:

a) [x] ureea

b) [ ] fibrinogenul

c) [ ] corpii cetonici

d) [x] acidul uric

e) [ ] colesterolul

610. Substanţele organice neazotate ale sângelui:

a) [x] colesterolul

b) [x] trigliceridele

c) [ ] ureea

d) [ ] bilirubina

e) [ ] acidul uric

610. Substanţele organice neazotate ale sângelui:


a) [x] glucoza

b) [x] acidul lactic

c) [ ] creatina

d) [ ] creatinina

e) [ ] indicanul

611. Transformarea fibrinogenului în fibrină:

a) [x] are loc în sânge

b) [ ] are loc sub acţiunea protrombinei

c) [ ] constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic

d) [x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide B

e) [ ] este un proces reversibil

612. Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub acţiunea:

a) [ ] trombinei

b) [x] urokinazei

c) [x] streptokinazei

d) [ ] heparinei

e) [ ] accelerinei

613. Transportul sangvin al oxigenului (O2):

a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată

b) [x] O2 se transportă preponderent în formă de oxihemoglobină

c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al O2

d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului

e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei

614. Trombina:

a) [ ] este sintetizată în formă activă

b) [x] este sintetizată în formă de protrombină neactivă

c) [x] transformă fibrinogenul în fibrină

d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer

e) [ ] stabilizează fibrina
1. Albuminele:
a) [ ] sunt proteine conjugate
b) [x] sunt proteine ale plasmei sangvine
c) [ ] sunt proteine bazice
d) *x+ menţin presiunea oncoticăsangvină
e) *x+ asigură transportul diferitor compuşi
f) [x] sunt sintetizate exclusive in hepatocite

2. Globulinele plasmei sangvine:


a) [ ] sunt nucleoproteine
b) *x+ la electroforezăse separăîn alfa1, alfa2, beta şi gama globuline
c) [ ] sunt proteine fosforilate
d) * + nu pot fi separate prin electroforeză
e) *x+ gama globulinele asigură protecţia imunologică
f) [x] sunt protein simple din plasma sangvina
g) [x] se sintetizeaza partial in tesutul limfatic

3. Grupările libere COOH (carboxil) sunt


prezente în:
a) [ ] colesterol
b) [ ] triacilgliceroli
c) * + glucoză
d) [x] aminoacizi
e) [ ] baze azotate

4. Funcţiile proteinelor:
a) [ ] electroizolatoare
b) [ ] termoreglatoare
c) *x+ catalitică
d) *x+ structurală
e) [ ] de transport a informatiei genetice

5. Selectaţi polimerii biologici :


a) [ ] nucleozidele
b) [ ] aminoacizii
c) [ ] glucoza
d) [x] ADN
e) [x] colagenul

6. Care este unitatea structuralăa proteinelor


simple?
a) [ ] mononucleotidele
b) * + glucoză
c) [x] aminoacizii
d) * + acizii graşi
e) [ ] glicerolul

7. Hemoglobină(Hb):
a) *x+ este tetramer format din 2 tipuri de subunităţi
b) [ + prezintătetramer format din 4 lanţuri de tip alfa
c) * + fiecare tetramer conţine o singura grupare prostetică"hem"
d) * + protomerii sunt asociaţi prin legături glicozidice
e) * + protomerii sunt fixaţi prin forţe covalente
8. Histonele:
a) [ ] sunt proteine conjugate
b) *x+ se disting histonele H1, H2a, H2b, H3 şi H4
c) [ ] sunt proteine acide
d) [ ] sunt componente ale ribozomilor
e) *x+ intrăîn componenta nucleozomilor

9. Proteinele fixatoare de calciu sunt:


a) [ ] hemoglobina
b) [x] calmodulina
c) [x] colagenul
d) [ ] mioglobina
e) [x] Ca-ATP-aza

10. Afirmaţii corecte referitor la enzime:


a) [ ] sunt catalizatori nebiologici
b) * + prezintăcatalizatori anorganici
c) [x] poseda specificitate de actiune
d) * + catalizeazădoar reacţii de scindare
e) [ + catalizeazănumai reacţii de sinteză

11. Centrul activ (CA) al enzimelor:


a) [x] este locul de legare a substratului
b) * + CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic
c) * + în CA se fixeazăactivatorii si inhibitorii enzimei
d) * + CA se formeazănumai la proteinele cu structurăcuaternară
e) *x+ CA se formează la proteinele cu structură terţiară si cuaternara

12. Clasificarea enzimelor:


a) *x+ se clasificăîn şase clase
b) *x+ clasa indicătipul de reacţie chimică
c) * + clasa indicăgruparea sau legătura chimicăa substratului
d) * + fiecare enzimăposedăun cod alcătuit din 3 cifre
e) * + cifra a doua a codului indicănumărul de ordine a enzimei în clasa
respective

13. Izomerazele:
a) * + catalizeazăreacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) * + catalizeazăreacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) * + peptidazele se referăla izomeraze
d) *x+ catalizeazăreacţii de interconversie a izomerilor
e) *x+ reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile

14. Referitor la mecanismul de acţiune a


enzimelor sunt corecte afirmările:
a) * + formarea complexului enzimă-substrat nu este obligatorie
b) *x+ în cadrul actiunii enzimei are loc formarea complexului enzima-substrat
c) * + complexul enzimă-substrat e o structurărigidă, stabilă
d) * + complexul enzimă-substrat e o structurăstabilă
e) * + formarea complexului enzimă-substrat este ultima etapăa mecanismului
de acţiune a enzimelor

15.Chimia proteinelor Enzimele A3 Afirmaţii corecte referitor la mecanismul de


acţiune a enzimelor:
a) * + în componenta complexului enzimă-substrat substratul nu se modifică
b) *x+ în componenta complexului enzimă-substrat substratul se modifică
c) *x+ în centrul activ al enzimi poate avea loc cataliza covalentă
d) *x+ în centrul activ al enzimei poate avea loc cataliza acido-bazică
e) * + la interacţiunea substratului cu enzima conformatia lor nu se modifică

16. Ligazele:
a) *x+ catalizeazăreacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATPului
b) * + catalizeazăreacţii de scindare a legăturilor covalente
c) *x+ glutaminsintetaza se referăla ligaze
d) * + în reactiile catalizate de ligaze ATP-ul serveşte ca donor de grupare
fosfat pentru substrat
e) * + reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile

17. Natura chimicăa enzimelor:


a) [ ] toate enzimele sunt doar proteine simple
b) [ ] sunt glicolipide
c) *x+ prezintăcompuşi macromoleculari
d) [ ] sunt numai nucleoproteide
e) [x] sunt proteine simple si conjugate

18. Care enzime posedăstereospecificitate?


a) [x] fumaraza
b) [ ] ureaza
c) [ ] citratsintaza
d) [ ] carbanhidraza
e) [ ] alcooldehidrogenaza

19. Centrul activ al enzimelor reprezintă:


a) * + linie frintăîn molecula enzimei
b) [ ] un plan in molecula enzimei
c) *x+ structură compusă unicală tridimensională
d) * + un punct din structura terţiarăa enzimei
e) *x+ locul unde se fixeazăsubstratul

Chimia proteinelor Enzimele A3 Centrul activ (CA) al enzimelor:


a) [x] este locul de legare a substratului
b) * + CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic
c) * + în CA se fixeazăactivatorii si inhibitorii enzimei
d) * + CA se formeazănumai la proteinele cu structurăcuaternară
e) *x+ CA se formeazăla proteinele cu structurăterţiarăsi cuaternar

20. Centrul alosteric al enzimei:


a) [x] este un centru diferit de centrul activ
b) * + este locul fixării substratului
c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor
d) * + este locul fixării doar a activatorilor alosterici
e) *x+ este locul la care se fixeazăactivatorii şi inhibitorii alosterici

21. Coenzima NAD+ :


a) *x+ transferăhidrid-ionul
b) * + se uneste cu apoenzima prin legături covalente
c) *x+ se uneste cu apoenzima prin legături necovalente, slabe
d) [ ] contine riboflavina
e) * + vitamina componentăeste B3

22. Coenzima NADP:


a) *x+ participăîn reacţii de oxidoreducere
b) * + contine un rest fosfat în pozitia 2' OH a acidului nicotinic
c) * + participăla reactii de hidroliză
d) * + se leagăcovalent cu apoenzima
e) [ ] contine B1

23. Coenzimele vitaminei B2 (FMN şi FAD):


EMBED Equation.3
a) *x+ catalizeazăreacţii de oxido-reducere
b) * + catalizeazăreacţii de izomerizare
c) * + adiţionează şi cedeazădoar electroni
d) *x+ adiţionează şi cedeazăelectroni si protoni
e) * + catalizeazăreacţii de carboxilare

24. Enzimele se deosebesc de catalizatorii


anorganici prin faptul că:
a) * + catalizeazăreacţiile chimice doar la temperaturi înalte
b) [ ] activitatea lor nu poate fi reglata
c) [ ] posedăvitezăcataliticămai mică, comparativ cu catalizatorii nebiologici
d) *x+ catalizeazăreacţiile în condiţii blînde
e) * + catalizeazăreacţiile chimice doar la pH extrem acid sau basic

25. Functiile cofactorilor în cadrul activitatii


enzimatice:
a) [x] stabilizeazăconformaţia activăa enzimelor
b) *x+ nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică
c) * + determinăspecificitatea de acţiune a enzimei
d) *x+ leagăsubstratul la enzimă
e) * + determinădirectia reactiei chimice

26. Indicaţi afirmările corecte referitor la


substrat:
a) *x+ e substanţa asupra careia acţioneazăenzima
b) * + toate enzimele fixeazănumai un singur substrat
c) *x+ unele enzime interacţioneazăcu cîteva substraturi
d) * + se leagăde centrul activ al enzimei exclusiv prin legături covalente
e) * + este parte componentăa enzimei

27. La formarea centrului activ al enzimelor


participăgrupele funcţionale (1) ale radicalilor aminoacizilor (2):
a) [x] OH - Ser
b) [x] COOH - Glu
c) [ ] COOH - Asn
d) [ ] COOH - Gln
e) [ ] NH2 – Val

28. Oxidoreductazele catalizează:


a) * + reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) *x+ reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) * + reacţii de transfer al restului fosfat
d) * + reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) * + reacţii cu utilizarea ATP-ului

29. Proprietăţile comune ale enzimelor şi


catalizatorilor anorganici:
a) * + modificădirecţia reacţiei
b) *x+ nu modificăechilibrul reacţiei
c) * + catalizeazăreacţiile în condiţii blînde
d) * + activitatrea lor se reglează
e) [x] nu se consumăîn decursul reactiei

30. Proprietăţile generale ale enzimelor:


a) * + toate enzimele posedădoar specificitate absolutăde substrat
b) [x] enzimele sunt termolabile
c) * + toate enzimele posedădoar specificitate relativăde substrat
d) [x] toate enzimele posedăactivitate maximalăde actiune la un pH optim
e) [ ] activitatea enzimelor nu depende de pH mediului

31. Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt


corecte afirmaţiile:
a) [ ] contin nicotinamida
b) * + vitamina componentăeste B6
c) [x] vitamina componentăeste B2
d) * + participăla reactii de hidroliză
e) *x+ participăla reactii de dehidrogenare

32. Referitor la enzimele alosterice sunt corecte


afirmatiile:
a) [x] modulatorii alosterici se leaga necovalent in centrele alosterice
b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a enzimelor obişnuite
c) * + efectorii alosterici fixîndu-se la centrul alosteric nu modifică
conformatia moleculei enzimei
d) * + modulatorii alosterici se leagăcovalent în centrul activ al enzimei
e) [x] modulatorii alosterici modificăconformaţia moleculei enzimei

33. Referitor la enzimele conjugate sunt


corecte afirmatiile:
a) * + specificitatea este determinatăde cofactor
b) *x+ specificitatea este determinatăde apoenzimă
c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă
d) *x+ la catalizăparticipăatăt apoenzima, cât si cofactorul
e) * + cofactorul e componenta proteicăa enzimei

34. Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt


corecte afirmaţiile:
a) [ ] contin nicotinamida
b) * + vitamina componentăeste B6
c) *x+ vitamina componentăeste B2
d) * + participăla reactii de hidroliză
e) *x+ participăla reactii de dehidrogenare

35. Hidrolazele:
a) *x+ catalizeazăreacţii de scindare a legăturilor covalente cu adiţionarea apei
b) * + catalizeazăreacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) *x+ fosfatazele se referăla hidrolaze
d) * + catalizeazăreacţii de interconversie a izomerilor optici
e) * + reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile
36. Afirmaţii corecte referitor la mecanismul de
acţiune a enzimelor:
a) * + în componenta complexului enzimă-substrat substratul nu se modifică
b) *x+ în componenta complexului enzimă-substrat substratul se modifică
c) *x+ în centrul activ al enzimi poate avea loc cataliza covalentă
d) *x+ în centrul activ al enzimei poate avea loc cataliza acido-bazică
e) * + la interacţiunea substratului cu enzima conformatia lor nu se modifică

37.Selectati afirmatiile corecte referitoare la compusul chimic:

40. Selectati enzimele care se refera la


hidrolaze:
a) [x] lipaza
b) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
c) [x] pepsina
d) [x] amilaza
e) [ ] fosfofructokinaza

41. Oxidoreductazele catalizează:


a) * + reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) *x+ reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) * + reacţii de transfer al restului fosfat
d) * + reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) * + reacţii cu utilizarea ATP-ului

42.Selectati procesul chimic la care participa vitamina C:


43. Specificitatea enzimatica:
a) * + e determinatăde coenzimă
b) * + depinde atât de partea proteică, cât si de coenzimă
c) *x+ poate fi absolutăde substrat
d) [ ] este o proprietate a catalizatorilor nebiologici
e) *x+ poate fi stereochimică- catalizeazătransformările doar a unui stereoizomer al substratului

44. Transferazele catalizează:


a) *x+ reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) * + reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) *x+ reacţii de transfer al restului fosfat de la un substrat la altul
d) * + reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) * + reacţii cu utilizarea ATP-ului

45. Inhibitia competitivă:


a) *x+ reprezintăo inhibiţie reversibilă
b) * + reprezintăo inhibiţie ireversibilă
c) *x+ inhibitorul se aseamanăstructural cu substratul
d) * + se caracterizeazăprin fixarea concomitentăla enzimăa substratului şi a
inhibitorului
e) * + inhibitorul competitiv se leagăîn centrul alosteric

46.Care afirmaţii sunt corecte referitor la


izoenzimele lactat dehidrogenazei (LDH)?
a) [ ] sunt proteine dimere alcătuite din 2 tipuri de subunităti - M si H
b) [ ] sunt proteine dimere
c) *x+ lanţurile proteice M si H sunt codificate de gene diferite
d) * + lanţurile proteice M si H sunt codificate de aceeaşi genă
e) [ ] LDH are 4 izoforme

47.Creatinfosfokinaza(CPK):
a) * + este compusă din lanţuri M si H, prezentînd 3 izoenzime;
b) * + este compusă din lanturi M si B, prezentînd 5 izoenzime;
c) *x+ este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M si B;
d) [x] cresterea concentratiei serice MB confirmă infarctul miocardic;
e) * + creşterea concentraţiei serice BB confirmă infarctul miocardic;

48. Influenţa pH-lui asupra activităţii


enzimelor:
a) *x+ fiecare enzimăare pH optimal de actiune
b) [ ] pH-ul optimal pentru pepsinăeste 7-8
c) [ ] pH-ul nu modificăactivitatea cataliticăa enzimei
d) [ ] pH-ul optimal al tripsinei este 1-2
e) [ ] pH-ul optimal al arginazei este 7

49. Inhibitia alosterică:


a) * + este caracteristicătuturor enzimelor
b) * + este ireversibilă
c) * + se înlăturăprin exces de substrat
d) * + se caracterizeazăprin fixarea inhibitorului în centrul activ al enzimei
e) *x+ este reversibilă

50. Inhibitia competitivă:


a) *x+ reprezintăo inhibiţie reversibilă
b) * + reprezintăo inhibiţie ireversibilă
c) *x+ inhibitorul se aseamanăstructural cu substratul
d) * + se caracterizeazăprin fixarea concomitentăla enzimăa substratului şi a
inhibitorului
e) * + inhibitorul competitiv se leagăîn centrul alosteric

51. Chimia proteinelor Enzimele A1 Inhibiţia competitivă:


a) [ ] se caracterizeazăprin fixarea inhibitorului la centrul alosteric al enzimei
b) *x+ la centrul activ al enzimei se leagăcompusul al carui concentraţie e mai
mare
c) * + inhibiţia competitivăse inlaturăprin exces de inhibitor
d) [ ] inhibitorul este scindat fermentativ
e) * + inhibitorul concureazăcu substratul pentru fixarea în centrul alosteric

52. Izoenzimele:
a) * + sunt proteine cu structurătertiară
b) [x] sunt proteine oligomere
c) *x+ catalizeazăuna si aceeaşi reacţie
d) * + catalizeazădiferite reacţii
e) [x] sunt alcătuite din diferiti protomeri

53.Proprietăţile pepsinei:
a) *x+ pepsina este secretatăsub formăde pepsinogen de celulele principale ale
mucoasei stomacale
b) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0
c) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5
d) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare
e) *x+ activarea pepsinogenului constăîn scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide
(42 de aminoacizi)

54.Pepsina:
a) *x+ scindeazălegăturile peptidice la formarea cărora participăgrupările -NH2ale Phe, Tyr, Trp
b) * + acţioneazăasupra tuturor legăturilor peptidice
c) * + scindeazălegăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide
d) * + scindeazăproteinele pânăla aminoacizi liberi
e) [x] este o endopeptidază
Referitor la pepsină şi activarea ei sunt
corecte afirmaţiile:
a) * + este o hidratază
b) [ ] face parte din clasa liazelor
c) *x+ se obtine prin proteoliza limitatăa pepsinogenului
d) * + se activeazăprin fosforilare
e) *x+ se activeazăsub actiunea HCl si autocatalitic

55. Referitor la succinatdehidrogenază(SDH)


și reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] face parte din clasa transferazelor
b) * + acidul malonic provoacăo inhibiţie ireversibilăa SDH
c) [ ] inhibitorii modificăstructura primarăa SDH
d) *x+ inhibiţia depinde de concentraţia inhibitorilor
e) *x+ SDH catalizeazăreacţia: Succinat + FAD →Fumarat + FADH2

57. Mecanismele de activare a enzimelor sunt:


a) *x+ proteoliza parţială
b) [x] modificarea covalentă(fosforilare-defosforilare)
c) * + autoasamblarea secundară
d) *x+ activarea alosterică
e) * + activarea competitivă

58. Termolabilitatea enzimatică:


a) *x+ la temperatura mai înaltăde 50EMBED Equation.3C majoritatea enzimelor
denaturează
b) [ ] e determinatăde coenzimă
c) *x+ temperatura optimalăpentru majoritatea enzimelor este de 20-400 C
d) * + la temperatura mai înaltăde 50EMBED Equation.3C activitatea majoritătii
enzimelor creşte
e) * + la temperaturăscăzută, mai joasăde 10EMBED Equation.3C, activitatea
enzimelor nu se modifică

61. Acid pantotenic si coenzima A:

a) *x + conlucrează la transferul grupei acil datorită grupului reactiv SH;


b) *x+ participă la activarea acizilor graşi,
c) *x+ CoA participă în decarboxilarea oxidativă a piruvatului;
d) * + CoA este componentă a oxidoreductazelor;
e) [ ] este coenzima pentru transformarea: acid piruvic acid lactic.

62.Selectati procesul chimic la care participa vitamina C:

63. Bazele azotate majore în componența DNA sunt:


a) [x] adenina
b) [ ] 1-metilguanina
c) [ ] dihidrouracilul
d) [ ] hipoxantina
e) [ ] xantina
Bazele azotate majore în componenţa DNA sunt:
a) [ ] 5 - metilcitozina
b) [x] citozina
c) [ ] 2 - metiladenina
d) [x] guanina
e) [x] timina

64. Biosinteza DNA necesită:


a) [ ] participarea nucleozid-monofosfaţilor
b) * + prezenţa DNA monocatenar
c) [x] participarea complexului de enzime - DNA-replicaza
d) * + prezenţa ribonucleozid-difosfaţilor
e) *x+ prezenţa dezoxibonucleozid-trifosfaţilor

65. Componentele structurale ale DNA-ului sunt:


a) [ ] dihidrouracilul
b) [ ] riboza
c) [x] acidul fosforic
d) [x] adenina
e) [ ] uracilul

66. DNA-polimerazele (I):


a) *x+ îndepărteazăprimerii prin activitatea sa 5'→3'-exonucleazică
b) *x+ adaugădezoxiribonucleotide prin activitatea sa 5'→3'-polimerazică
c) * + sintetizeazăcatena lider şi catena întârziatăde DNA
d) * + nu necesităenergie
e) *x+ participăla repararea DNA

67. DNA-polimerazele (III):


a) * + nu necesitămatriţă
b) * + nu necesităprimer
c) * + utilizeazăca substraturi nucleozid-difosfaţii
d) *x+ posedăactivitate 3'EMBED Equation.35'-exonucleazică
e) [x] are activitate 5'EMBED Equation.33'-polimerazică

68. Fragmentele Okazaki:


a) * + sunt regiuni de DNA ce nu conţin informaţie genetică
b) * + se sintetizeazăîn direcţia 3'EMBED Equation.35'
c) * + se formeazăla sinteza catenei de DNA lider
d) [ ] sunt sintetizate de DNA-polimeraza II
e) [x] sunt unite de DNA-ligaze

69. Referitor la replicare sunt corecte afirmaţiile:


a) *x+ sediul replicării este nucleul
b) [ ] sinteza catenelor de DNA are loc în direcţia 3'EMBED Equation.35'
c) * + ambele catene se sintetizeazădiscontinuu
d) *x+ forţa motrice a procesului este hidroliza pirofosfatului
e) *x+ angajeazăsimultan întregul cromozom

70. Repararea DNA necesităurmătoarele enzime:


a) [x] DNA-polimeraza I
b) [ ] RNA polimeraza DNA-dependentă
c) [x] endonucleaze specifice
d) [x] DNA-ligaza
e) [ ] telomeraza

71. Replicarea DNA:


a) *x+ este bazatăpe principiul complementarităţii
b) [x] reprezintă sinteza DNA pe matriţa de DNA
c) * + decurge fărădesfacerea dublului helix de DNA
d) [ ] este un proces conservativ
e) * + nu necesită energie

73. Selectaţi enzimele complexului DNA-replicaza:


a) [x] DNA-polimerazele I, II, III
b) [x] helicaza
c) [ ] transaminazele
d) [ ] RNA-polimeraza RNA-dependentă
e) [ ] dehidrogenazele

74. Telomeraza prezintă:


a) * + o ribonucleotidă
b) *x+ o ribonucleoproteină
c) *x+ enzima ce alungeşte capetele cromozomilor
d) * + enzimăce utilizeazăca substraturi ribonucleotide
e) *x+ o transcriptazăce foloseşte ca matriţăRNA
75. Componentele structurale ale RNA-ului sunt:
a) [ ] timina
b) [x] citozina
c) [x] adenina
d) [x] guanina
e) [ ] ribuloza

76. DNA-polimeraza-RNA-dependentă:
a) *x+ este numită şi reverstranscriptază
b) * + posedăactivitate 3'EMBED Equation.35'-polimerazică
c) * + participăla replicarea RNA
d) *x+ se utilizeazăîn ingineria geneticăpentru sinteza unor gene
e) *x+ permite includerea informaţiei virale în genomul uman

77. La reglarea expresiei genelor la om participă:


a) [ ] catecolaminele
b) [ ] glucagonul
c) [x] cortizolul
d) [x] calcitriolul
e) [x] retinolul

78. Modificările posttranscripţionale ale RNAm (processing-ul


RNAm) includ:
a) [ ] sudarea fragmentelor Okazaki
b) *x+ adăugarea la capătul 5' al RNAm a 7-metil-guanozinei
c) *x+ poliadenilarea capătului 3' al RNAm
d) *x+ excizia intronilor şi legarea capetelor intronilor (splising-ul)
e) * + înlăturarea dimerului de timină

79. Modificările posttranscripţionale ale RNAt (processing-ul


RNAt) includ:
a) *x+ adăugarea la capătul 3' al RNAt a secvenţei nucleotidice CCA
b) * + ataşarea la capătul 3' al RNAt a 7-metil-guanozinei
c) * + poliadenilarea capătului 5' al RNAt
d) *x+ modificări covalente ale bazelor azotate (formarea bazelor azotate minore)
e) * + înlăturarea primer-ului

80. Mutaţiile moleculare pot avea loc prin:


a) *x+ modificarea chimicăa unor baze azotate din DNA
b) * + modificarea covalentăa RNA
c) *x+ tranziţie şi transversie
d) *x+ deleţie de nucleotide
e) [x+ inserţie de nucleotide

81. Mutaţiile prin deleţie:


a) *x+ conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţia
b) * + reprezintăsubstituirea unei baze purinice cu altăbazăpurinică
c) * + nu afecteazăstructura şi funcţia proteinei codificate
d) [x] pot conduce la formarea codonilor-stop
e) [x] pot cauza maladii ereditare

82. Referitor la biosinteza RNA-ului sunt corecte afirmațiile:


a) [ ] substraturi pentru sinteza RNA sunt ribonucleozid-difosfaţii
b) *x+ are loc sub acţiunea enzimei RNA-polimeraza RNA-dependentă
c) [x] este un proces procesiv
d) *x+ forţa motrice a transcrierii e hidroliza pirofosfatului
e) * + la transcriere participă şi dezoxiribonucleotidele

83. Referitor la RNAm sunt corecte afirmaţiile:


a) * + este implicat în activarea aminoacizilor
b) * + este copia exactăa catenei codificatoare de DNA
c) * + la capătul 5'conţine o secvenţăpoliadenilică
d) *x+ serveşte matriţăpentru sinteza proteinelor
e) * + este parte componentăa ribozomilor

84. Referitor la transcrierea DNA sunt corecte afirmaţiile:


a) * + angajeazăsimultan întregul cromozom
b) [x] este un proces asimetric
c) * + are loc în citoplasmă
d) *x+ în calitate de matriţăserveşte catena anticodogenă
e) * + RNA este sintetizat în direcţia 3'→5

85.RNA- afirmatia corecta:


a) [x] compozitia nucleotidica se supune legitatii complementaritatii
b) [ ] cantitatea de ARN in celula este constanta
c) [x] este un ribonucleotide monocatenar
d) [x] nucleotidele constituent – AMP,GMP,UMP,CMP
e) [x] nucleotidele sunt legate prin legaturi 3’, 5’ -fosfodiesterice

86. RNA polimerazele:


a) * + nu necesitămatriţă
b) * + necesităprimer
c) * + utilizeazăca substraturi ribonucleozid-monofosfaţii
d) * + posedăactivitate 3'EMBED Equation.35'-exonucleazică
e) [x] au activitate 5'EMBED Equation.33'-polimerazică

87. Afirmaţiile corecte referitoare la RNAr:


a) [ ] sunt macromolecule bicatenare
b) * + servesc matriţăpentru sinteza proteinelor
c) * + se conţin doar în nucleu
d) [x] sunt componente structurale ale ribozomilor
e) [ ] reprezintăo conformaţie în „foaie de trifoi"

88. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la RNAt:


a) *x+ transportăaminoacizii la sediul sintezei proteinelor
b) *x+ aminoacidul se leagăla capătul 3'-OH al RNAt
c) * + bucla anticodon conţine un triplet de nucleotide identic codonului de pe RNAm
d) * + aceeaşi moleculăde RNAt poate transporta mai mulţi aminoacizi
e) * + conţin doar baze azotate majore

89.Selectati bazele azotate majore din comnponenta ARN:


a) [x] adenina
b) [x] guanina
c) [x] citozina
d)[x] uracil
e) [ ] timina
90. Trăsăturile comune ale biosintezei DNA și RNA:
a) * + ambele procese necesităprimer
b) *x+ decurg în nucleu
c) *x+ ca substraturi se utilizeazănucleozid-trifosfaţii
d) * + ambele procese angajeazăsimultan întregul cromozom
e) * + sinteza catenelor decurge în direcţia 3'→5'

91. Activarea aminoacizilor:


a) *x+ are loc în citoplasmă
b) * + constăîn legarea aminoacidului la ARNm
c) *x+ necesităenergia a 2 legături macroergice
d) * + are loc fărăparticiparea enzimelor
e) [ ] necesităGTP

92. Aminoacil-RNAt-sintetazele:
a) * + participăla formarea legăturilor peptidice
b) *x+ posedăspecificitate faţăde ARNt şi aminoacid
c) [x] are capacitatea de autocontrol
d) * + nu necesităATP
e) *x+ catalizeazăreacţia de activare a aminoacizilor

93. Complexul de iniţiere a sintezei proteinelor constădin:


a) [x] ribozomul integral
b) * + RNAm cu codonul AUG plasat în situsul A
c) *x+ RNAm cu codonul AUG plasat în situsul P
d) [x] N-formilmetionil-tRNAfmet în situsul P
e) [ ] factorii de iniţiere: IF-1, IF-2, IF-3

94. Elongarea în biosinteza proteinelor necesită:


a) [x] complexul de initiere
b) [ ] aminoacil-RNAt-sintetaza
c) [x] peptidiltransferaza
d) [ ] factorii IF-1, IF-2, IF-3
e) [ ] ATP

96. Referitor la codul genetic sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] este singlet
b) * + codonii sunt citiţi în direcţia 3'EMBED Equation.35'
c) * + în RNAm codonii sunt separaţi între ei prin introni
d) [x] codul este degenerat
e) * + un codon specificămai mulţi aminoacizi

95. Etapa de elongare în biosinteza proteinelor se caracterizează


prin:
a) [x] adaptarea aminoacil-ARNt în locusul A
b) [ ] legarea fmet-RNAt fmet în locusul P
c) [ ] legarea aminoacidului la RNAt
d) *x+ formarea legăturii peptidice între aminoacizi
e) [x] deplasarea cu un codon a ribozomului pe RNAm

97. În procesul terminării sintezei proteinelor are loc:


a) *x+ înlăturarea RNAt din locusul P
b) [x] hidroliza polipeptidei sintetizate de la RNAt
c) *x+ disocierea ribozomului în subunităţi
d) [ ] transpeptidarea
e) [ ] translocarea

98. Iniţierea sintezei proteinelor necesită:


a) *x+ subunitatea mică şi mare a ribozomului
b) [x] RNAm
c) [ ] peptidiltransferaza
d) [ ] factorii Tu, Ts, G
e) [ ] ATP

99. Modificările posttranslaţionale includ:


a) [ ] poliadenilarea
b) * + „cap"-area
c) [ ] transversia
d) * + tranziţia
e) [x] carboxilarea glutamatului

100. Modificările posttranslaţionale includ:


a) * + formarea prolinei din hidroxiprolină
b) [ ] excizia intronilor
c) [x] fosforilarea unor proteine
d) [x] metilarea lizinei, argininei
e) *x+ formarea punţilor disulfidice

101. Referitor la codul genetic sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] este singlet
b) * + codonii sunt citiţi în direcţia 3'EMBED Equation.35'
c) * + în RNAm codonii sunt separaţi între ei prin introni
d) [x] codul este degenerat
e) * + un codon specificămai mulţi aminoacizi

102. Structura şi funcţile ribozomilor:


a) *x+ ribozomii pot disocia reversibil în subunităţi
b) * + reprezintăsediul de biosintezăa RNAm
c) * + subunităţile sunt fixate rigid prin legături covalente
d) * + constau din RNAr şi proteine histonice
e) *x+ conţin RNAm

103. Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:


a) *x+ anabolismul reprezintăsinteza substanţelor compuse din cele simple
b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energie
c) * + energia obţinutăîn anabolism este utilizatăîn catabolism
d) * + catabolismul necesităenergie
e) *x+ catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple

104. Anabolismul:
a) *x+ reprezintăsinteza substanţelor compuse din cele simple
b) *x+ necesităenergie
c) * + decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi
d) * + nu necesităenzime
e) * + nu este supus reglării

105. Bioenergetica:
a) [ ] organismele vii sunt sisteme termodinamice inchise
b) * + energia liberă(∆G) este energia care nu poate fi utilizatăpentru
efectuarea lucrului
c) *x+ entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem termodinamic
d) * + energia legată(T∆S) este energia care poate fi utilizatăpentru efectuarea
lucrului
e) *x+ ∆E = ∆G + T∆S

106. Căile catabolice şi anabolice:


a) * + coincid ca direcţie
b) *x+ posedăreacţii şi enzime comune
c) [ ] sunt identice
d) *x+ ca regulă, sunt localizate în diferite compartimente celulare
e) *x+ ciclul Krebs este faza amfibolicăa metabolismului

107. Care din compuşii enumeraţi nu sunt


macroergici:
a) [x] glicerol-3-fosfat
b) [ ] ATP
c) [ ] creatinfosfat
d) [x] glucozo-6-fosfat
e) [ ] GTP

109. Catabolismul:
a) *x+ reprezintăscindarea substanţelor compuse la substanţe simple
b) * + necesităenergie
c) *x+ are loc atât extracelular, cât şi intracelular
d) * + nu necesităenzime
e) * + nu este supus reglării

110. Ciclul Krebs:


a) [ ] furnizeazăechivalenţi reducători pentru biosinteza acizilor grasi
b) * + decurge în citozol
c) *x+ funcţioneazăîn condiţii aerobe
d) * + în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxideazăpânăla 2 molecule de CO2
e) * + toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării

111. Ciclul Krebs:


a) *x+ este calea finalăcomunăa oxidării compuşilor organici
b) *x+ furnizeazăsubstanţe intermediare pentru anabolism
c) *x+ în ciclul Krebs acetil-CoA se oxideazăpânăla 2 molecule de CO2
d) * + funcţioneazăîn condiţii anaerobe
e) * + în reacţiile ciclului Krebs participănemijlocit O2

112. Citrat sintaza:


a) * + catalizeazăprima reacţie a ciclului ornitinic
b) [ ] este din clasa ligazelor
c) *x+ este enzimăalosterică
d) * + este activatăde citrat, succinil-CoA, ATP, NADH
e) [x] este inhibatăde acizii graşi

113. Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza:


a) [x] este activat de Ca2+
b) [ ] este activat de ATP
c) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoA
d) *x+ în calitate de coenzime utilizeazăderivaţii vitaminelor: B1, B2, PP, HSCoA, acidul lipoic
e) * + în calitate de coenzime utilizeazăderivaţii vitaminelor: biotina, B6, B12, acidul folic

114. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):


a) * + este localizat în citozol
b) [x] include enzimele: E1 - piruvat dehidrogenaza, E2 - dihidrolipoil
acetiltransferaza, E3- dihidrolipoil dehidrogenaza
c) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic, FAD, NAD+, HS-CoA
d) * + coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B6, B12, acidul folic
e) * + catalizeazăcarboxilarea piruvatului cu formarea oxaloacetatului

115. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza


(PDH):
a) *x+ catalizeazăreacţia de decarboxilare oxidativăa piruvatului
b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil
c) *x+ activeazăîn mitocondrii
d) * + conţine 2 coenzime
e) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele

116. Energia liberă(∆G):


a) *x+ este energia care poate fi utilizatăpentru efectuarea lucrului la
temperatură şi presiune constantă
b) [x] condiţiile standard sunt: t =250C, concentraţia substraturilor - 1 mol, pH =7,0, presiunea 760 tori
c) * + dacă ∆G > 0 - reacţia este exergonică
d) * + dacă ∆G < 0 - reacţia este endergonică
e) * + dacă ∆G > 0 - produsele reacţiei au o energie liberămai micădecât
substanţele iniţiale

117. Funcţiile metabolismului constau în:


a) [x] producerea energiei chimice
b) [x] asamblarea biopolimerilor (proteinelor, polizaharidelor, lipidelor, acizilor nucleici)
c) *x+ transformarea substanţelor nutritive in precursori ai macromoleculelor celulare
d) *x+ sinteza şi degradarea moleculelor specializate (hormoni, amine biogene etc.)
e) * + nici una din funcţiile enumerate nu sunt corecte

118. La hidroliza căror compuşi se elibereazămai


multăenergie decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:
a) [ ] ADP
b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] AMP
d) [ ] GMP
e) [x] fosfoenolpiruvat

119. La hidroliza căror compuşi se elibereazămai


multăenergie decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:
a) [x]
1,3-difosfoglicerat
b) [ ] acetil-CoA
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [ ] UDP-glucoza
e) [ ] fructozo-6-fosfat

120. Metabolismul:
a) * + este un sistem necoordonat de transformări ale substanţelor şi energiei
b) *x+ este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale substanţelor şi
energiei
c) *x+ aprovizioneazăcelulele cu energie chimică
d) *x+ constădin douăfaze - catabolism şi anabolism
e) * + nu necesităenergie

121. Oxidarea biologică:


a) [x] reprezintătotalitatea proceselor de oxido-reducere ce decurg în
organismele vii
b) *x+ începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în energie
c) [ ] are loc prin transferul H direct pe O2cu formarea apei
d) [x] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-dependente
e) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-dependente

122. Selectaţi reacţiile anaplerotice:


a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O →citrat + HSCoA
b) [x] glutamat + H2O + NAD+↔alfa-cetoglutarat + NADH+H++ NH3
c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔oxaloacetat + glutamat
d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2+ GDP →oxaloacetat + GTP
e) *x+ piruvat + CO2+ ATP →oxaloacetat + ADP + H3PO4

123. Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:


a) *x+ anabolismul reprezintăsinteza substanţelor compuse din cele simple
b) * + anabolismul este însoţit de degajare de energie
c) * + energia obţinutăîn anabolism este utilizatăîn catabolism
d) * + catabolismul necesităenergie
e) *x+ catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple

127. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):


a) * + este localizat în citozol
b) [x] include enzimele: E1 - piruvat dehidrogenaza, E2 - dihidrolipoil
acetiltransferaza, E3- dihidrolipoil dehidrogenaza
c) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic, FAD, NAD+, HS-CoA
d) * + coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B6, B12, acidul folic
e) * + catalizeazăcarboxilarea piruvatului cu formarea oxaloacetatului

Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):


a) *x+ catalizeazăreacţia de decarboxilare oxidativăa piruvatului
b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil
c) *x+ activeazăîn mitocondrii
d) * + conţine 2 coenzime
e) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele

128. Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:


a) [x] citrat sintaza
b) [ ] aconitaza
c) [x] izocitrat dehidrogenaza
d) [x] complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
e) [ ] malat dehidrogenaza

Reglarea ciclului Krebs:


a) [ ] viteza ciclului este diminuatăde concentraţia înaltăa ADP-lui
b) [x] complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de succinil-CoA
c) * + sarcina energeticămicăinhibăactivitatea ciclului
d) [ ] ADP-ul inhibăizocitrat dehidrogenaza
e) *x+ NADH inhibăizocitrat dehidrogenaza şi complexul alfa-cetoglutarat
dehidrogenaza

129. Reglarea metabolismului:


a) *x+ căile catabolice şi anabolice au reacţii comune
b) * + viteza proceselor metabolice este reglatăde enzimele ce catalizează
reacţii comune ale anabolismului şi catabolismului
c) * + procesele metabolice se regleazăla nivelul reacţiilor reversibile
d) *x+ ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor
anabolice
e) * + hormonii nu participăla reglarea proceselor metabolice

130. Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:


a) * + decarboxilarea oxidativăa CH3COOH
b) * + decarboxilarea oxidativăa CH3COCH2COOH
c) *x+ dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOH
d) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive
e) *x+ formarea NADH pentru lanţul respirator

131.132. Selectaţi vitaminele - componente ale


coenzimelor complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] acidul folic
b) [x] acidul pantotenic
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavina

Selectaţi coenzimele complexului enzimatic


piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] piridoxal fosfat
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+

Selectaţi coenzimele complexului enzimatic


piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ
e) [x] FAD

133. Selectaţi coenzimele necesare pentru


funcţionarea normalăa enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] piridoxal fosfat
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+

134. Selectaţi coenzimele necesare pentru


funcţionarea normalăa enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ
e) [x] FAD

135. Selectaţi dehidrogenazele (DH) FADdependente:


a) [x] succinat DH
b) [ ] glutamat DH
c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DH
d) [x] glicerol-3-fosfat DH
e) [ ] acil-CoA-DH

136.Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:


a) [ ] succinat DH
b) [x] glutamat DH
c) [x] izocitrat DH
d) [x] alcool DH
e) [ ] acil-CoA-DH

137. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD


+
-dependente:
a) [x] lactat DH
b) [x] malat-DH
c) [ ] acil-CoA DH
d) [x] beta-hidroxibutirat DH
e) [ ] succinat DH

138. Selectaţi coenzimele necesare pentru


funcţionarea normalăa enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] piridoxal fosfat
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+

139. Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de


substrat din ciclul Krebs:
a) * + izocitrat →alfa-cetoglutarat
b) [ ] alfa-cetoglutarat →succinil-CoA
c) [x] succinil-CoA →succinat
d) * + succinat →fumarat
e) * + fumarat →malat

140. Reacţia sumarăa decarboxilării oxidative a


piruvatului:
a) [ ] piruvat + NAD++ HS-CoA →acil-CoA + CO2+ NADH+H+
b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA →acetil-CoA + CO2+ FADH2
c) [x] piruvat + NAD++ HS-CoA →acetil-CoA + CO2+ NADH+H+
d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA →acetil-CoA + E1-TPP + CO2
e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA →acetil-CoA + biotina-CO2
141.Reacţiile anaplerotice:
a) *x+ completeazărezervele intermediarilor ciclului Krebs
b) * + asigurăcu acetil-CoA ciclul Krebs
c) * + micşoreazăcantitatea intermediarilor ciclului Krebs
d) * + sunt reacţii generatoare de ATP
e) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH

Selectaţi reacţiile anaplerotice:


a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O →citrat + HSCoA
b) [x] glutamat + H2O + NAD+↔alfa-cetoglutarat + NADH+H++ NH3
c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔oxaloacetat + glutamat
d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2+ GDP →oxaloacetat + GTP
e) [x] piruvat + CO2+ ATP →oxaloacetat + ADP + H3PO4

142. Variantele de hidrolizăa ATP-lui:


a) [x] ATP + H2O →ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol
b) [ ] ATP + H32O →ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol
c) [x] ATP + H2O →AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol
d) [ ] ATP + H2O →AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol
e) [x] H4P2O7 + H2O →2 H3PO4; -7,3 kcal/mol

143. Selectaţi vitaminele - componente ale


coenzimelor complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12

144. Selectaţi vitaminele - componente ale


coenzimelor complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] acidul folic
b) [x] acidul pantotenic
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavin

145. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea


normalăa enzimelor ciclului Krebs:
a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12

146.Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea


normalăa enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] acidul folic
b) [x] acidul pantotenic
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavin

147. Starea energeticăa celulei:


a) *x+ se caracterizeazăprin sarcina energetică: ([ATP] +1/2 [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])
b) *x+ se caracterizeazăprin potenţialul de fosfolirare *ATP+ : (*ADP+ x *P+)
c) * + în condiţii normale sarcina energeticăa celulei este 500-900
d) * + sarcina energeticăînaltăstimuleazăprocesele catabolice
e) * + sarcina energeticăjoasăstimuleazăprocesele anabolice

148. Succinat dehidrogenaza:


a) *x+ este o enzimăa ciclului Krebs
b) * + este o enzimăNAD+-dependentă
c) * + este inhibatăde NADH
d) *x+ este inhibatăde malonat
e) * + este inhibatăde fumarat

149.Viteza proceselor metabolice:


a) [ ] nu este dependentăde raportul NADPH/NADP+
b) * + nu este influenţatăde modulatorii alosterici
c) [x] este dependentăde raportul NADH/NAD+
d) *x+ este influenţatăde hormoni
e) * + nu depinde de conţinutul de ATP

150. Agenţii decuplanţi:


a) * + inhibăATP-sintaza
b) * + inhibăcomplexele lanţului respirator
c) *x+ înlăturăgradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar şi matricea
mitocondrială
d) *x+ sunt substanţe liposolubile
e) * + măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru ē

151. ATP-sintaza:
a) * + este enzimăresponsabilăde fosforilarea la nivel de substrat
b) *x+ este enzimăresponsabilăde fosforilarea oxidativă
c) *x+ este inhibatăde oligomicină
d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşoreazăatât sinteza ATP-lui, cât şi transferul
de electroni prin lanţul respirator
e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţeazătransferul de electroni prin lanţul
respirator

152. ATP-sintaza:
a) *x+ este localizatăîn membrana internămitocondrială
b) *x+ este alcătuitădin factorii F0 şi F1
c) * + factorul F0este localizat în matricea mitocondrială
d) * + factorul F1este localizat în spaţiul intermembranar
e) *x+ factorul F1 reprezintăsubunitatea cataliticăa enzimei

153.Citocromii:
a) *x+ reprezintăhemoproteine
b) * + participăla transferul H+şi ēîn lanţul respirator
c) *x+ funcţionarea citocromilor implicătransformarea: Fe2+↔Fe3+
d) * + transferăH+şi ēpe ubichinonă
e) * + un citocrom poate transfera 2 ē

154.Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza):


a) *x+ îndeplineşte funcţia de colector de H+şi ēde la dehidrogenazele NAD+-dependente
b) * + îndeplineşte funcţia de colector de H+şi ēde la dehidrogenazele FADdependente
c) *x+ conţine FMN
d) *x+ conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
e) * + conţine FAD

155. Complexul II al lanţului respirator (succinatCoQ reductaza):


a) * + transferăH+şi ēîn lanţul respirator doar de pe succinat
b) *x+ conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H+şi ēîn lanţul respirator şi de pe alte
substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)
c) * + conţine NAD+
d) * + conţine citocromii a şi a3
e) *x+ conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

156. Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c reductaza):


a) [x] colecteazăH+şi ēde la complexul I (NADH-CoQ reductaza)
b) *x+ colecteazăH+şi ēde la complexul II (succinat-CoQ reductaza)
c) *x+ conţine citocromii b şi c1
d) * + conţine citocromii a şi a3
e) *x+ conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

157. Complexul IV al lanţului respirator


(citocromoxidaza):
a) *x+ transferă4ēde la citocromii c la oxigenul molecular cu formarea a 2O
2-b) [x] O2- interacţioneazăcu protonii, formând apa
c) * + conţine citocromii b şi c1
d) *x+ conţine citocromii a şi a3
e) *x+ conţine ioni de cupru

158. Decuplarea fosforilării oxidative:


a) [x] este un proces adaptiv la frig
b) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele în hibernare
c) * + este prezentăîn hipotiroidie
d) * + predominăîn ţesutul adipos alb
e) * + se caracterizeazăprin sinteza sporităde ATP

159. Lanţul respirator (LR):


a) * + este localizat în membrana externămitocondrială
b) [ ] este un proces reversibil
c) *x+ este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducere
d) *x+ transferăH+şi ēde pe coenzimele reduse pe O2
e) [ ] produsul final al LR este H2O2

160. Mecanismul fosforilării oxidative:


a) * + în rezultatul transferului de ēîn lanţul respirator (LR) se formeazăun
compus intermediar macroergic
b) * + ēservesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază
c) *x+ transferul de ēîn LR genereazăgradient de protoni între suprafeţele
membranei interne mitocondriale
d) *x+ suprafaţa internăa membranei interne mitocondriale se încarcănegativ,
iar suprafaţa externă- pozitiv
e) [ ] membrana internămitocondrialăeste permeabilăpentru protoni

161. Mecanismul fosforilării oxidative:


a) *x+ transferul de ēîn LR este însoţit de transport de ēdin matricea mitocondrialăîn spaţiul
intermembranar
b) [x] H+revin în mitocondrii prin factorul F0al ATP-sintazeic) [ ] H+
trec liber prin membrana internămitocondrială
d) [x] fluxul de H+este forţa motrice ce determinăsinteza ATP-lui
e) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni

162. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelorredox din lanţul respirator:


a) *x+ este o forţămotrice ce determinăcapacitatea sistemului-redox de a adiţiona şi a ceda ē
b) * + cu cât valoarea Eoeste mai electronegativă, cu atât este mai înaltăcapacitatea sistemului-redox de
a adiţiona ē
c) * + cu cât valoarea Eoeste mai electropozitivă, cu atât este mai înaltăcapacitatea sistemului-redox de a
ceda ē
d) * + în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea descreşterii Eo
e) *x+ în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea creşterii Eo

163. Produsele finale ale lanţului respirator:


a) [ ] H2O2
b) [x] H2O
c) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+prin intermediul complexului succinat-CoQ reductaza)
d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+prin intermediul complexului NADH-CoQ reductaza)
e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+prin intermediul complexului CoQH2-citocrom c
reductaza)

165. Selectaţi procesele ce au loc în matricea


mitocondrială:
a) *x+ decarboxilarea oxidativăa piruvatului
b) [x] beta-oxidarea acizilor graşi
c) * + lanţul respirator
d) * + glicoliza anaerobă
e) [x] biosinteza ADN-lui mitochondrial

166. Selectaţi procesele ce au loc în membrana


internămitocondrială:
a) * + decarboxilarea oxidativăa piruvatului
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) *x+ lanţul respirator
d) * + glicoliza anaerobă
e) [ ] biosinteza ADN-lui mitochondrial

167. Sistema-navetăglicerol-fosfat:
a) [ ] este un mecanism de transfer al H+şi ēde la NADH din mitocondrie în citozol
b) [x+ în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+↔glicerol-3-fosfat + NAD+
c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internămitocondrială
d) * + în matricea mitocondrialăare loc reacţia: glicerol-3-fosfat + NAD+↔dihidroxiaceton-fosfat +
NADH+H+
e) *x+ în matricea mitocondrialăare loc reacţia: glicerol-3-fosfat + FAD ↔dihidroxiaceton-fosfat + FADH2

168. Sistema-navetămalat-aspartat (selectaţi reacţia


ce are loc în citozol):
a) [x] oxaloacetat + NADH+H+↔malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H+↔malat + NADP+
c) [ ] oxaloacetat + FADH2↔malat + FADH2
d) * + malat + FAD ↔oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NAD+ ↔oxaloacetat + NADH+H+
169. Sistema-navetămalat-aspartat (selectaţi reacţia
ce are loc în matricea mitocondrială):
a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+↔malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + FADH2↔malat + FADH2
c) [x] malat + NAD+ ↔oxaloacetat + NADH+H+
d) * + malat + FAD ↔oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NADP+ ↔oxaloacetat + NADPH+H+

170. Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator:


a) [ ] NADH/NAD+transferă2H+şi 2ē
b) [x] FMNH2/FMN transferă2H+şi 2ē
c) [ ] CoQH2/CoQ transferă1H+şi 2ē
d) *x+ citocromii transferădoar elecroni
e) * + un citocrom transferădoi electroni

171. Ţesutul adipos brun:


a) * + este ţesut specializat în sinteza ATP-lui
b) *x+ este ţesut specializat în termogeneză
c) *x+ este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi
d) * + conţine puţine mitocondrii
e) *x+ mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina (proteine decuplante)

172. Transferul echivalenţilor reducători în lanţul


respirator (LR):
a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă şi H+si ē
b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferădoar ē
c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferădoar H+
d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+şi ē, altele doar ē
e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+şi ē, altele doar H+

173. Transportul echivalenţilor reducători prin


membrana internămitocondrială:
a) [ + membrana internămitocondrialăeste permeabilăpentru NAD+şi NADH
b) [x] H+şi ēde la NADH sunt transportaţi prin membrana internămitocondrialăde sistema-
navetăglicerol-fosfat
c) [x] H+şi ēde la NADH sunt transportaţi prin membrana internămitocondrialăde sistema-navetămalat-
aspartat
d) [ ] H+şi ēde la NADH sunt transportaţi prin membrana internămitocondrialăde către citrat
e) [ ] H+şi ēde la NADH sunt transportaţi prin membrana internămitocondrialăde către carnitină

174. Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:


a) * + toată ∆G este utilizatăpentru sinteza ATP-lui
b) *x+ aproximativ 40% ∆G este utilizatăpentru sinteza ATP-lui
c) *x+ aproximativ 60% ∆G este utilizatăpentru termogeneză
d) * + decuplanţii lanţului respirator micsoreaza termogeneza
e) * + inhibitorii lanţului respirator măresc termogenezaEMBED Equation.3

175. Absorbţia glucozei:


a) *x+ necesităNa+
b) * + necesităCa2+
c) *x+ necesităenzima Na+,K+-ATP-aza
d) * + implicăantiportul glucozei şi al ionilor de sodiu
e) [ ] implicăsimportul ionilor de sodiu şi de potasiu
176. Afirmaţii corecte referitor la glucide:
a) *x+ lactoza se conţine în laptele mamiferelor
b) * + prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactoză
c) *x+ ambele hexoze din lactozăsunt în formăfuranozică
d) * + zaharoza este principalul glucid din sânge
e) * + zaharoza este alcătuitădin 2 molecule de alfa-glucoză

177. Glicogenoliza (reacţia catalizatăde enzima glicogen fosforilaza):


a) [ ] glicogen n glucoze+ H2O →glicogen n-1 glucoze + glucoza
b) [x] glicogen n glucoze+ H3PO4→glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfat
c) [ ] glicogen n glucoze+ H3PO4→glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfat
d) *x+ glicogen fosforilaza scindeazălegăturile alfa-1,4-glicozidice
e) [ ] glicogen fosforilaza scindeazălegăturile alfa-1,6-glicozidice

178. Digestia glucidelor:


a) *x+ amilaza salivară şi cea pancreaticăscindeazălegăturile α-1,4-glicozidice din
polizaharide
b) * + sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine fructoza
c) * + amilaza salivarăscindeazăamidonul pânăla glucoză
d) * + dizaharidazele nu posedăspecificitate de substrat
e) *x+ celuloza nu este scindatăde amilaza pancreatică

179. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen


(glicogenogeneza):
a) * + este catalizatăde enzima glicogen sintaza
b) * + este catalizatăde enzima fosfoglucomutaza
c) *x+ este catalizatăde enzima de ramificare
d) *x+ enzima ce catalizeazăprocesul are activitate amilo-1,4-1,6-transglicozidazică
e) * + enzima ce catalizeazăprocesul are activitate 1,6-glicozidazică

180. licogen fosforilaza:


a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei
b) * + este reglatădoar prin fosforilare-defosforilare
c) *x+ forma activăeste cea fosforilată
d) * + scindeazăatât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din
glicogen
e) * + este activatăde ATP

181. Glicogen sintaza:


a) [ ] este enzima reglatoare a glicogenolizei
b) *x+ este reglatăprin fosforilare-defosforilare
c) * + forma activăeste cea fosforilată
d) * + formeazăatât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din
glicogen
e) *x+ necesităprezenţa unui fragment mic de glicogen-primer pentru initierea sintezei

182. Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):


a) [ ] glucoza + ATP →glucozo-1-fosfat + ADP
b) *x+ glucoza + ATP →glucozo-6-fosfat + ADP
c) [ ] glicozo-1-fosfat →glucozo-6-fosfat
d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP →UDP-glucoza + H4P2O7
e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP →UDP-glucoza + H4P2O7

183. Glicogenogeneza:
a) [ ] este sinteza glucozei
b) [x] este sinteza glicogenului
c) * + decurge intens în toate ţesuturile
d) [x] decurge intens postprandial
e) * + se activeazăîn situaţii de stres, inaniţie

184. Glicogenoliza:
a) [x] este scindarea glicogenului
b) [ ] este scindarea glucozei
c) [ ] este un proces strict hidrolitic
d) [ ] decurge intens postprandial
e) *x+ se activeazăîn situaţii de stres, inaniţie

185. Glicogenozele:
a) *x+ sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în metabolismul
glicogenului
b) *x+ se caracterizeazăprin depuneri masive de glicogen în diferite ţesuturi
c) * + în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depoziteazădoar în ficat
d) * + în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală
e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din alimentaţie

186. Glicogenul:
a) *x+ se depoziteazăîn muşchii scheletici
b) * + se depoziteazăîn ţesutul adipos
c) *x+ se depoziteazăîn ficat
d) * + muschii scheleticiutilizeazădepozitele de glicogen pentru menţinerea glicemiei
e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de 15-20 zile

187. Glucozo-6-fosfataza:
a) *x+ este enzimăa glicogenolizei
b) * + este enzimăa glicogenogenezei
c) *x+ este o hidrolază
d) * + se activeazăla o concentraţie înaltăde glucoză
e) * + este activatăde insulin

188. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat:


a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie
b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei
c) *x+ glucoza obţinutăprin hidroliza G-6-P este secretatăîn sânge şi utilizatăpentru
menținerea glicemiei
d) [ ] G-6-P se include în glicogenogenezăîn ficat
e) [ ] G-6-P se utilizeazăca sursăde energie doar pentru ficat

189. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii


scheletici:
a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie
b) [ ] G-6-P se supune în mușchi scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei
c) [ ] glucoza obţinutăprin hidroliza G-6-P este secretatăîn sânge şi utilizatăpentru
menținerea glicemiei
d) [x] G-6-P se include în glicoliză
e) [x] G-6-P se utilizeazăca sursăde energie pentru muşchi

190. Reglarea hormonalăa glicogenogenezei:


a) *x+ insulina activeazăglicogenogeneza
b) * + adrenalina stimuleazăglicogenogeneza
c) *x+ glucagonul inhibăglicogenogeneza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen sintazei
e) * + defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

191. Reglarea hormonalăa glicogenolizei:


a) * + insulina activeazăglicogenoliza
b) *x+ adrenalina stimuleazăglicogenoliza
c) * + glucagonul inhibăglicogenoliza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei
e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

192. Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen


(glicogenoliza):
a) * + este catalizatăde glucozo-6-fosfataza
b) * + este catalizatăde glicogen fosforilaza
c) *x+ este catalizatăde enzima de deramificare
d) *x+ enzima ce catalizeazăprocesul are activitate amilo-1,6-1,4-glican transferazică
e) * + enzima ce catalizeazăprocesul are activitate 1,4-glicozidazică

193. Selectaţi enzimele glicogenogenezei:


a) [x] glicogen sintaza
b) [ ] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
d) [ ] glucozo 6 fosfotaza
e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza

194. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii


scheletici:
a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie
b) [ ] G-6-P se supune în mușchi scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei
c) * + glucoza obţinutăprin hidroliza G-6-P este secretatăîn sânge şi utilizatăpentru
menținerea glicemiei
d) [x] G-6-P se include în glicoliză
e) [x] G-6-P se utilizeazăca sursăde energie pentru muşchi

195. Funcţiile glucidelor:


a) *x+ energetică
b) * + menţin presiunea oncotică
c) [ ] sunt emulgatori
d) *x+ constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleici
e) [ ] de transport

197. Care enzimănu participăla scindarea aerobăa glucozei?


a) [ ] piruvat kinaza
b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [x] lactat dehidrogenaza
d) [ ] malat dehidrogenaza
e) [ ] piruvat dehidrogenaza

198. . Produsele finale ale oxidării complete a unei molecule de glucoză:


a) [x] 38 ATP
b) [x] 44 H2O
c) [x] 6 CO2
d) [ ] 22 H2O
e) [ ] 44 ATP

199. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea complete a unei


molecule de piruvat:
a) [ ] 3
b) [ ] 2
c) [x] 15
d) [ ] 30
e) [ ] 6

200. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completăa


unei molecule de lactat:
a) [ ] 6
b) [x] 18
c) [ ] 15
d) [ ] 36
e) [ ] 3

201. Glicoliza este activatăde:


a) [ ] NADH
b) [ ] ATP
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [x] fructozo-2,6-difosfat
e) [x] AMP, ADP

202. Glicoliza este inhibatăde:


a) [ ] NAD+
b) [x] citrat
c) *x+ acizii graşi
d) * + glucoză

203. Glicoliza:
a) * + toate reacţiile glicolizei sunt reversibile
b) *x+ în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este lactatul
c) * + în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP
d) *x+ în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt CO2şi H2O
e) * + în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP

204. Glucokinaza:
a) * + este prezentădoar în muschii scheletici
b) * + catalizeazăfosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] duce la formarea de glicozo-6-fosfat
d) * + este inhibatăde glicozo-6-fosfat
e) *x+ este enzimăiductibilă, activatăde insulin

205. Gluconeogeneza:
a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză
b) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidice
c) * + are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate
d) *x+ decurge intens în inaniţie
e) * + toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei

206. Gluconeogeneza din alaninănecesităenzimele:


a) [ ] aspartataminotransferaza
b) [x] piruvat carboxilaza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [ ] fosfofructokinaza

207. Gluconeogeneza din glicerol necesităenzimele:


a) [x] glicerol kinaza
b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [ ] piruvat carboxilaza
d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [x] fructozo-1,6-difosfataza

208. Gluconeogeneza din lactat necesităprezenţa următoarelor


enzime:
a) [x] piruvat carboxilaza
b) [x] fructozo-1,6-difosfataza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] lactat dehidrogenaza
e) [ ] fosfofructokinaza

209. Gluconeogeneza:
a) *x+ decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză
b) [ ] are loc intens postprandial
c) *x+ decurge intens în ficat şi în rinichi
d) * + asigurăcu glucoză ficatul şi rinichii
e) *x+ asigurăcu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)

210. Hexokinaza:
a) * + este prezentădoar în ficat
b) *x+ catalizeazăfosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] este o enzimadin glicoliza
d) * + este activatăde glicozo-6-fosfat
e) * + posedăspecificitate absolutăde substrat

211. În glicolizăATP-ul se formeazăîn reacţiile catalizate de


enzimele:
a) [ ] hexokinaza
b) [ ] fosfofructokinaza
c) [x] fosfogliceratkinaza
d) [ ] glucokinaza
e) [x] piruvatkinaza

212. Căile de utilizare a piruvatului:


a) *x+ în condiţii aerobe se decarboxileazăla acetil-CoA
b) *x+ în condiţii anaerobe se reduce la lactat
c) *x+ se carboxileazăla oxaloacetat
d) * + se oxideazăîn lanţul respirator
e) * + nu poate fi utilizat în gluconeogeneză

213. Pentru sinteza unei molecule de glucozăsunt necesare:


a) [x] 2 molecule de piruvat
b) [x] 4 ATP
c) [x] 2 GTP
d) [ ] 6 H3PO4
e) [ ] 6 ADP

214. Piruvat carboxilaza:


a) * + este enzimăa glicolizei
b) * + este enzimăa glicogenogenezei
c) *x+ gruparea prosteticăa enzimei este biotina
d) * + gruparea prosteticăa enzimei este tiamin-pirofosfatul
e) *x+ este enzimăreglatoare activatăde acetil-CoA

215.Produsele finale ale glicolizei anaerobe:


a) [ ] 2 molecule de piruvat
b) [ ] glucoza
c) [x] 2 ATP
d) [x] 2 H2O
e) [x] 2 molecule de lactat

216. Reglarea hormonalăa glicolizei:


a) *x+ glucagonul inhibăfosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat
b) *x+ insulina activeazăenzimele reglatoare ale glicolizei
c) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizei
d) * + somatotropina stimuleazăglicoliza
e) * + adrenalina stimuleazăglicoliza hepatică

217. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru


gluconeogeneză:
a) [ ] acetil CoA
b) * + acizii graşi
c) [ ] acetoacetatul
d) [x] lactatul
e) [x] oxaloacetatul

218. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru


gluconeogeneză:
a) [ ] beta-hidroxibutiratul
b) [x] piruvatul
c) [x] aminoacizii glucoformatori
d) [ ] colesterolul
e) [ ] bazele azotate purinice

219. Enzime comune ale glicolizei şi ale gluconeogenezei:


a) [ ] hexokinaza
b) [x] fosfoglicerat kinaza
c) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [x] fosfoglicerat mutaza
e) [ ] fructozo-1,6-difosfataza

220. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:


a) [ ] piruvatcarboxilaza
b) [ ] fosfoglucoizomeraza
c) [x] hexokinaza
d) [x] fosfofructokinaza
e) [x] piruvatkinaza
221. Reacţia sumarăa glicolizei anaerobe:
a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O →2 lactat + 2ADP + 2H3PO4
b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4→2 lactat + 2ADP + 2H2O
c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4→2 lactat + 2ATP + 2H2O
d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4→2 piruvat + 2ATP + 2H2O
e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4→2 piruvat + 4ATP + 4H2O

222. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:


a) * + glucoza →glucozo-6-fosfat
b) *x+ fosfoenolpiruvat →piruvat
c) [ ] fructozo-6-fosfat →fructozo-1,6-difosfat
d) [x] succinil-CoA →succinat
e) [x] 1,3-difosfoglicerat →3-fosfoglicerat

223. Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:


a) [x] diabetul zaharat
b) [x] tumorile cortexului suprarenal
c) [ ] hiperparatiroidia
d) [ ] hipotiroidia
e) [ ] diabetul insipid

224. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:


a) * + decurge activ numai în ficat şi eritrocite
b) * + decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale, glandele mamare
c) *x+ în etapa oxidativăare loc conversia glucozei în pentoze
d) *x+ în etapa neoxidativăare loc conversia pentozelor în hexoze
e) * + reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile

225. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în


ficat:
a) [ ] inhibarea glucokinazei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei
d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei
e) [ ] inhibarea glicogen sintazei

226. Efectele insulinei:


a) *x+ favorizeazăutilizarea glucozei în şuntul pentozo-fosfat
b) *x+ măreşte cantitatea de NADPH
c) [ + inhiba transportul aminoacizilor în ţesuturi
d) * + inhibăsinteza proteinelor
e) * + stimuleazăcatabolismul proteinelor

227.en nzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în


ficat:
a) [ ] hexokinaza
b) [x] fructokinaza
c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza
e) [x] triozokinaza

228. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:


a) [x] galactokinaza
b) [ ] hexokinaza
c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza
d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza
e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza

229. Fructozuria esenţială:


a) * + este cauzatăde deficitul ereditar al hexokinazei
b) *x+ este cauzatăde deficitul ereditar al fructokinazei
c) *x+ are loc acumulare de fructoză
d) * + are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfat
e) * + se manifestăclinic prin retard mintal

230. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:


a) [x] sinteza pentozelor
b) [ ] generarea de NADH
c) [x] generarea de NADPH
d) [ ] generarea de FADH2
e) [ ] formarea pirofosfatului

231. Galactozemia:
a) * + este cauzatăde deficitul ereditar al hexokinazei
b) *x+ este cauzatăde deficitul ereditar al galactokinazei
c) * + are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat
d) *x+ se manifestăprin cataractădeterminatăde acumularea galactitolului în cristalin
e) * + se manifestăclinic prin retard mintal

232. Hiperglicemia poate fi condiţionatăde:


a) [x] stres
b) [x] activarea glicogenolizei
c) [ ] activarea glicolizei
d) [ ] diminuarea gluconeogenezei
e) [ ] hiperinsulinism

233. Hipoglicemia poate fi cauzatăde:


a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic
b) [ ] activarea glicogenolizei
c) [x] amplificarea glicolizei
d) [x] hiperinsulinism
e) [ ] activarea gluconeogenezei

234. Insulina provoacă:


a) [x] activarea glicolizei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) * + eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos
d) * + conversia aminoacizilor în glucoză
e) *x+ induce sinteza transportatorilor de glucoză(GLUT)

235. Insulina stimulează:


a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
b) * + conversia glicerolului în glucoză
c) [ ] glicogenoliza
d) *x+ sinteza lipidelor în ficat
e) [ ] gluconeogeneza

236. Intoleranţa la fructoză:


a) *x+ este cauzatăde deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei
b) * + este cauzatăde deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei
c) *x+ se acumuleazăfructozo-1-fosfat ce inhibăglucozo-6-fosfataza
d) *x+ conduce la insuficienţăhepatică, ciroză
e) *x+ se manifestăclinic prin crize hipoglicemice

237. Intoleranţa la galactoză:


a) * + este cauzatăde deficitul ereditar al galactokinazei
b) *x+ este cauzatăde deficitul ereditar al UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferazei
c) * + se acumuleazădoar galactoză
d) *x+ se manifestăclinic prin retard mintal
e) [x] se manifestăclinic prin cataractă

238. Intoleranţa la lactoză:


a) * + este determinatăde deficitul galactokinazei
b) *x+ este determinatăde deficitul de lactază
c) *x+ deficienţa enzimei ce determinăintoleranţa la lactozăpoate fi moştenită şi dobândită
d) *x+ se manifestăprin dureri abdominale, diaree cronică
e) * + se manifestăprin cataractă

239. Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):


a) * + fructoza + ATP →fructozo-6-fosfat + ADP
b) *x+ fructoza + ATP →fructozo-1-fosfat + ADP
c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP →fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat
e) [x] fructozo-1-fosfat ↔gliceraldehidă+ dihidroxiacetonfosfat

240. Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi


reacţiile):
a) *x+ fructoza + ATP →fructozo-6-fosfat + ADP
b) * + fructoza + ATP →fructozo-1-fosfat + ADP
c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP →fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [x] fructozo-1,6-difosfat ↔gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat
e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔gliceraldehidă+ dihidroxiacetonfosfat

241. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):


a) *x+ galactoza + ATP →galactozo-1-fosfat + ADP
b) * + galactoza + ATP →galactozo-6-fosfat + ADP
c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔UDP-galactoza + glucozo-1-fosfat
d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔UDP-galactoza + H4P2O7
e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza

242. Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului pentozofosfat:


a) [x] ribulozo-5-fosfat
b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] ATP
d) [ ] NADH
e) [x] 2 NADPH

243. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+→6-fosfogluconolactonă+ NADPH+H+:


a) * + este o reacţie din glicoliză
b) *x+ este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei
c) * + enzima ce catalizeazăreacţia este glucozo-6-fosfat fosfataza
d) * + enzima ce catalizeazăaceastăreacţie este lactonaza
e) *x+ enzima ce catalizeazăaceastăreacţie este inhibatăde NADPH

244. Reglarea hormonalăa glicemiei:


a) *x+ glucagonul amplificăglicogenoliza
b) * + catecolaminele inhibăglicogenoliza
c) [x] cortizolul faciliteazăgluconeogeneza
d) * + somatotropina inhibăgluconeogeneza
e) * + cortizolul activeazăabsorbţia glucozei

245. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozofosfat:


a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+→6-fosfogluconolactonă+ NADH+H+
b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP
+→6-fosfogluconolactonă+ NADPH+H+
c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O →6-fosfogluconat
d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ →ribulozo-5-fosfat + NADH+H+ + CO2
e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ →ribulozo-5-fosfat + NADPH+H+ + CO2

246.Sinteza si secretia insulinei:


Sinteza insulinei:
a) *x+ insulina se sintetizează în formă de preproinsulină inactivă
b) * + conversia preproinsulinei în insulină are loc prin fosforilare
c) *x+ conversia preproinsulinei în insulină are loc prin proteoliza limitată
d) *x+ secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca2+-dependentă
e) *x+ insulina şi peptida C se secretă în cantităţi echimolare

247. Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:


a) [ ] FADH2
b) [x] glucozo-6-fosfat
c) [x] 2 NADP+
d) [ ] ATP
e) [ ] ribozo-5-fosfat

248. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:


a) [ ] este o dehidratare
b) [ ] este o dehidrogenare
c) *x+ este catalizatăde enzima enoil-CoA hidrataza
d) [ + este catalizatăde enzima acil-CoA hidrataza
e) *x+ produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

249. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:


a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA
b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA
d) [ ] decarboxilarea acil-CoA
e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA

250. Acizii biliari:


a) *x+ se sintetizeazădin colesterol
b) [ ] constau din 28 atomi de carbon
c) * + se conjugăîn ficat cu bilirubina
d) *x+ sunt compuşi polari
e) *x+ participăla emulsionarea grăsimilor

251. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastrointestinal:


a) *x+ fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindeazăfosfogliceridele
b) *x+ colesterolesteraza scindeazăcolesterolul esterificat
c) [ ] ceramidaza scindeazăsfingozina
d) * + lipaza gastricăeste activăla adulţi
e) * + lipaza pancreaticăscindeazărestul acil din poziţia beta a trigliceridelor .

252. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):


a) * + carnitina + ATP + AG →acilcarnitina + ADP
b) * + AG + ATP + biotina →acil-AMP + biotin-P
c) [x] AG + ATP + HS-CoA →acil-CoA + AMP + PPi
d) [ ] AG + ATP + HSCoA + H2O →acil-AMP + HSCoA + AMP +2P
e) * + coenzima Q + ATP + AG →acil-CoQ +AMP + 2P

253. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor


graşi):
a) *x+ este prima etapăa oxidării AG în ţesuturi
b) * + se petrece în mitocondrii
c) * + reacţia este catalizatăde acetil-CoA carboxilază
d) *x+ reacţia este catalizatăde acil-CoA sintetaza
e) * + activarea este o reacţie reversibilă

254. Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei


(enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):
a) [ ] ATP ADP
b) [ ] AMP ATP
c) [ ] malonat AMP
d) [ ] acetoacetat citrat
e) [x] citrat palmitoil-CoA

255. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:


a) *x+ în inaniţie prelungităcreierul utilizeazăcorpi cetonici
b) * + nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie
c) * + concentraţia corpilor cetonici este scazutăîn diabetul zaharat insulino-dependent
d) *x+ în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard
e) * + concentraţia corpilor cetonici este scazutăîn boala Hartnup

256. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat


pentru:
a) [x] sinteza corpilor cetonici
b) [ ] sinteza aminoacizilor
c) [ ] beta-oxidare
d) [x] sinteza colesterolului
e) [ ] sinteza glucozei

257. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):


a) *x+ se desfăsoarăîn matricea mitocondriilor
b) * + se oxideazăAG liberi
c) * + se desfăsoarăîn citotozol
d) *x+ constăîn scindarea completăa acil-CoA pânăla acetil-CoA
e) [ ] malonil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi

258. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implicădesfasurarea


unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor corectăeste:
a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare
b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare
c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare
d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare
e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

259. Biosinteza acizilor graşi:


a) * + are loc în mitocondrii
b) *x+ enzimele sintezei sunt organizate în complex polienzimatic
c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere
d) *x+ în reacţiile de oxido-reducere participăNADPH
e) * + ca donator de H se utilizeazăNADH

260. Biosinteza acizilor graşi:


a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP
b) *x+ enzimele formeazăcomplexul acid gras-sintaza
c) *x+ donator activ de unităţi carbonice este restul malonil
d) * + ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA
e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2

261. Biosinteza colesterolului:


a) * + are loc numai în ficat
b) *x+ necesităNADPH
c) *x+ substrat serveşte acetil-CoA
d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina
e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de cholesterol

262. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):


a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA
b) * + ca coenzimăacetil-CoA carboxilaza utilizeazăvitamina B6
c) *x+ carboxilarea necesităATP şi biotină
d) * + ca coenzimăacetil-CoA carboxilaza utilizeazăvitamina B1
e) * + sinteza necesită2 molecule de ATP

263. Biosinteza propriu-zisăa acizilor graşi:


a) *x+ începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP
b) * + ambii radicali se leagăla gruparea -SH a cisteinei
c) * + în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizeazăATP
d) *x+ reacţiile sunt catalizate de acetiltransacilaza şi maloniltransacilaza
e) * + reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază

264. Biosinteza triacilglicerolilor:


a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos
b) * + se intensificăîn inaniţie
c) * + se amplificăîn diabetul zaharat tipul I
d) *x+ este activatăde insulină
e) *x+ depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitata

265. Calcitriolul:
a) [ ] este vitamina D de origine vegetală
b) *x+ se sintetizeazăprin douăhidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol
c) *x+ contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei
d) * + inhibăbiosinteza proteinei ce asigurăabsorbţia Ca2+ din intestin
e) * + acţioneazăprin AMPc
266. Catabolismul chilomicronilor:
a) *x+ resturile chilomicronice se supun hidrolizei în hepatocite
b) * + lipoproteinlipaza este activatăde apoB
c) *x+ sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza
d) *x+ lipoproteinlipaza este activatăde insulină
e) [ ] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă

267. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA


(2) şi câte molecule de ATP (3) se formeazăla oxidarea completăa acidului palmitic (C16):
a) [ ] 6 8 131
b) [ ] 6 7 114
c) [x] 7 8 130
d) [ ] 5 6 121
e) [ ] 8 9 143

268. Cetonemia:
a) *x+ poate apărea în inaniţie
b) * + poate fi generatăde o dietăsăracăîn lipide
c) * + este determinatăde o raţie bogatăîn glucide
d) *x+ este cauzatăde sinteza sporităa corpilor cetonici în ficat
e) [ ] este determinatăde utilizarea intensăa corpilor cetonici în ţesuturi

269. Chilomicronii:
a) * + se sintetizeazăîn ficat
b) * + se secretădin intestin direct în sînge
c) *x+ apoproteina de bazăeste apo B48
d) [ ] lipidul predominant este colesterolul
e) [x] transportătrigliceridele exogene

270. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:


a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului
b) * + prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele
c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul
d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului
e) * + ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi

271. Corpii cetonici sunt următorii compuşi:


a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric
b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic
c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic
d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric
e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

272. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor


graşi:
a) * + sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea - în citozol
b) *x+ la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare - cu HSCoA
c) [x] la oxidare se utilizeazăNAD+şi FAD, la sinteză- NADPH
d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei - nu
e) *x+ la sintezăparticipărestul malonil, iar la beta-oxidare - nu

273. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:


a) [ + are loc în stomac
b) *x+ are loc în duoden
c) * + enzimele lipolitice sunt de origine biliară
d) * + bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizeazăHCl al sucului gastric
e) *x+ se digerădoar lipidele emulsionate

274. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP


(biosinteza propriu-zisăa acizilor graşi):
a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD
b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2
c) [ ] enoil-ACP ehidrogenaza hidroxibutiril-ACP + NADP+
d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPH
e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+

275. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din


mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):
a) [ ] piruvat dehidrogenaza
b) [x] citratliaza
c) [x] enzima malică
d) [ ] succinat dehidrogenaza
e) [ ] fumaraza

276. Funcţiile lipidelor:


a) *x+ energetică
b) [x] izolatoare
c) * + catalitică
d) *x+ structurală
e) * + contractilă

277. Glicerol-3-fosfatul se formează:


a) * + prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza
b) *x+ prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinaza
c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
e) * + în ţesutul adipos - se obţine exclusiv prin fosforilarea glicerolului

278. Glicolipidele:
a) *x+ reprezintăceramida legatăde mono- sau oligozaharide
b) * + gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de acid sulfuric
c) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipide
d) * + gangliozidele conţin acid fosfatidic
e) * + gangliozidele conţin cardiolipină, acid N-acetilneuraminic

279. În procesul de biosintezăa tracilglicerolilor acidul


fosfatidic:
a) * + se acileazăsub acţiunea transacilazei şi se transformăîn triglicerid
b) * + se fosforileazăsub acţiunea kinazei şi se transformăîn lecitină
c) *x+ se hidrolizeazăsub acţiunea fosfatazei şi se transformăîn diglicerid
d) * + se esterificăsub acţiunea esterazei şi se transformăin diacilglicerol
e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformăîn lizolecitina

280. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi


suferăurmatoarele modificări:
a) *x+ se oxidează
b) [ ] se reduc
c) * + se scurteazăcu 4 atomi de carbon
d) *x+ se scurteazăcu 2 atomi de carbon
e) *x+ se formeazăo moleculăde acetil-CoA

281. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi


forma sa de transport din mitocondrie în citozol (2):
a) [ ] butiril-CoA citrat
b) * + hidroxibutirat carnitină
c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat
d) [ ] acetil-CoA aspartat
e) [x] acetil-CoA citrate

282. Intermediarul comun în sinteza trigliceridelor şi a


fosfatidelor:
a) [ ] monoglicerid
b) [ ] UDP-diglicerid
c) [x] acidul fosfatidic
d) [ ] CDP-diglicerid
e) [ ] acidul fosforic

283. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei


alimentare, deoarece:
a) *x+ asigurăaprovizionarea cu acizi graşi esenţiali
b) *x+ asigurăabsorbţia vitaminelor liposolubile
c) * + servesc ca sursăde substanţe proteice
d) * + participăla sinteza nucleotidelor
e) * + sunt sursăde intermediari pentru sinteza bilirubinei

284. Mecanismele de absorbtie ale lipidelor în tractul gastrointestinal:


a) *x+ acizii graşi cu catenăscurtă şi glicerolul - prin difuzie simplă
b) * + acizii graşi cu catenălungă şi 2-monogliceridele - prin transport activ
c) *x+ acizii graşi cu catenălungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie micelară
d) * + acizii graşi cu catenălungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie facilitată
e) [ ] acidul fosfatidic - prin transport pasiv

285. Metabolismul vitaminei D:


a) *x+ se sintetizeazăîn piele sub acţiunea razelor ultraviolete
b) * + forma activăa vitaminei D este colecalciferolul
c) *x+ forma activăeste calcitriolul
d) * + calcitriolul se sintetizeazăîn piele prin hidroxilarea colesterolului
e) * + formarea calcitriolului este inhibatăde hormonii tiroidieni

286. Obezitatea:
a) * + se caracterizeazăprin acumulare excesivăde fosfolipide în ţesutul adipos
b) * + este cauzatăde hiperinsulinism
c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută
d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II
e) * + este prezentăîn hipertiroidie

287. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi:


a) * + lignoсeric
b) [ ] oleic
c) [ ] palmitoleic
d) [x] linolenic
e) [x] linoleic
288. Prima spirăde sintezăa acizilor graşi saturaţi cu număr par
de atomi de carbon:
a) * + foloseşte 2 molecule de malonil-ACP
b) *x+ utilizează2 molecule de NADPH
c) *x+ finalizeazăcu formarea butiril-ACP
d) [ ] finalizeazăcu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbon
e) * + utilizează2 molecule de FAD

289. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a


beta-oxidării acizilor graşi) sunt:
a) [ ] acil-CoA + NADH + H+
b) [x] trans-enoil-CoA + FADH2
c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2
d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+
e) [ ] trans-enoil-CoA + NADH + H+

290. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce catalizeazăaceastăreacţie:


a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenaza
b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza
c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+tioesteraza

291. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi:


a) [ ] enoil-CoA + H2O
b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+
c) [x] beta-hidroxiacil-CoA
d) [ ] acil-CoA + NADH + H+
e) [ ] cetoacil-CoA

292. Proprietătile principale ale membranei:


a) [ ] simetria
b) [x] fluiditatea
c) [x] asimetria
d) [ ] imobilitatea componentelor
e) [ ] monostratul lipidic

293. Proteinele membranelor biologice:


a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale
b) *x+ formeazălegături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranare
c) * + posedănumai capacitate de mişcare laterală
d) *x+ îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar, recepţie, comunicare
intercelulară, antigenică
e) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+

294. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza


propriu-zisăa acizilor graşi):
a) *x+ ca donator de hidrogeni se utilizeazăNADPH
b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP
c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP
d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP
e) * + ca donator de hidrogeni se utilizeazăNADH
295. Reacţia de sintezăa beta-cetoacil-ACP (biosinteza
propriu-zisăa acizilor graşi):
a) *x+ este reacţia de condensare a acetilului cu malonilul
b) * + este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor graşi
c) * + este însoţităde consumul unei molecule de CO2
d) *x+ este catalizatăde enzima beta-cetoacil-ACP sintaza
e) * + este catalizatăde enzima tiolaza

296. Reacţia reglatoare în sinteza colesterolului este:


a) [ ] generarea acetoacetil-CoA
b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)
c) [ ] ciclizarea scualenului
d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului
e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA

297. Referitor la micelele lipidice sunt corecte afirmatiile:


a) [ ] se absorb numai în duoden
b) *x+ conţin acizi graşi cu catenălungă, monogliceride şi colesterol
c) *x+ se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul jejunului
d) * + conţin glicerol, acizi graşi cu catenăscurtă
e) * + sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor

298. Reglarea biosintezei colesterolului:


a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintaza
b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductaza
c) * + enzima reglatoare este activatăde colesterol şi de acidul mevalonic
d) *x+ insulina activeazăenzima reglatoare prin defosforilarea ei
e) * + insulina activeazăenzima reglatoare prin fosforilarea ei

299. cindarea completăa triacilgliceridelor în tractul


gastro-intestinal necesită:
a) [x] lipazele pancreatice şi intestinale
b) [ ] lipoproteinlipaza
c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D
d) * + lipaza gastrică
e) [ ] colesterolesteraza

300. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce catalizeazăaceastăreacţie:


a) [ ] hidroliza beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA hidrolaza
b) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA hidrataza
c) [ ] dehidratara beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA dehidrataza
d) [x] scindarea beta-cetoacil-CoA tiolaza
e) [ ] oxidarea beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA oxidaza

302. Sintaza acizilor graşi:


a) [x] este un complex multienzimatic
b) *x+ catalizeazăreacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-CoA
c) *x+ conţine proteina purtătoare de acil (ACP)
d) * + reprezintăun tetramer enzimatic
e) * + conţine douăgrupări -OH la care se leagăintermediarii biosintezei

303.Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină(sinteza de novoa fosfogliceridelor):


a) *x+ fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolaminei
b) * + fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei
c) * + fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea fosfatidiletanolaminei
d) [ ] ca cofactor serveşte derivatul vitaminei B6
e) *x+ în reacţie participăS-adenozilmetionina

304. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină(sinteza de


novoa fosfogliceridelor):
a) * + fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserinei
b) * + fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea fosfatidilserinei
c) *x+ fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei
d) *x+ enzima este o decarboxilază
e) * + enzima este o carboxilază

305.Sinteza fosfogliceridelor:
a) [x] se poate realiza de novo
b) *x+ se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)
c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novoserveşte ATP-ul
d) * + ca activator al intermediarilor căii de rezervăserveşte GTP-ul
e) *x+ ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte CTP-ul

306. Sinteza de novoa fosfogliceridelor:


a) * + serina interacţioneazăcu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină
b) * + serina se activează, formând CDP-serină
c) [ ] CDP-serina interacţioneazăcu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină
d) *x+ acidul fosfatidic se activează, formând CDP-diglicerid
e) [x] CDP-digliceridul interacţioneazăcu serina, formând fosfatidilserină

307. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:


a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA
b) [ ] 7 acetil-CoA + 7ATP + 7CO2+ 7H+
c) [ ] 8 acetil-CoA + 7 NADPH + 7H++ 7CO2
d) [ ] 8 acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+
e) [x] acetil-CoA + 14 NADPH + 14H++ 7 malonil-CoA

308. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în


intestin:
a) * + sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta
b) * + sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale
c) *x+ se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite
d) * + se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul gros
e) *x+ lipidele resintetizate interacţioneazăcu apoproteinele şi formeazăchilomicronii

309. Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a


fosfatidilcolinei:
a) [ ] serina
b) [ ] cisteina
c) [x] S-adenozilmetionina
d) [ ] S-adenozilhomocisteina
e) [ ] tetrahidrofolatul

310. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):


a) [ ] are loc decarboxilarea substratului
b) [ ] are loc hidratarea substratului
c) * + este catalizatăde enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă
d) *x+ este catalizatăde enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă
e) [ ] are loc dehidratarea substratului

311. 1. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi)


b)
[x] este realizat de sistemula) [ ] transportul este activ
b) [x] este realizat de sistemul-navetăal citratului
c) * + pentru transport se utilizeazăGTP
d) *x+ este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşi (malic
enzima)
e) * + la transport participăenzima acetil-CoA carboxilaza

312. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmăîn


mitocondrii în procesul beta-oxidării:
a) [ + necesităenergie
b) *x+ în proces participăcarnitin-acil-transferazele I şi II
c) [x] sistemul-navetătransportănumai AG activaţi
d) * + AG pot fi transportaţi numai în stare liberă
e) * + AG sunt transportaţi de malic enzimă

313. Utilizarea acetil-CoA:


a) *x+ se oxideazăîn ciclul Krebs
b) * + se utilizeazăpentru sinteza aminoacizilor
c) *x+ se utilizeazăpentru sinteza acizior graşi
d) * + se include în gluconeogeneză
e) *x+ se utilizeazăîn cetogeneză

314. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi


a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat
b) *x+ sunt utilizaţi eficient de miocard, creier, muşchii scheletici ca sursăde energie
c) *x+ necesităprezenţa oxaloacetatului
d) * + pot fi convertiţi în piruvat, apoi în glucoză
e) *x+ acumularea lor conduce la cetoacidoză

315. Vitamina A:
a) * + include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) *x+ include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) * + retinolul întrăîn componenţa rodopsinei
d) *x+ are acţiune antioxidantă
e) * + se depoziteazăîn ţesutul muscular

316. Vitamina D:
a) * + nu se sintetizeazăîn organismul uman
b) *x+ poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetală
c) [ ] este derivat al glicerolului
d) *x+ se poate depozita în organismul omului (ficat)
e) * + colecalciferolul este de origine vegetală

317. Vitamina E:
a) *x+ include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) * + include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) *x+ favorizeazăfertilitatea
d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural
e) * + se depoziteazăîn cantităţi mari în ţesutul osos
318. Vitamina K:
a) * + vicasolul este forma vegetalăa vitaminei K
b) *x+ tratamentul cu antibiotice provoacăhipovitaminoza K
c) *x+ posedăacţiune antihemoragică
d) * + posedăacţiune anticoagulantă
e) *x+ este coenzimăa carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării
II, VII, IX şi X

319. Vitaminele liposolubile:


a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenic
b) *x+ includ vitaminele A,E, K şi D
c) * + nu se depoziteazăîn organismul uman
d) [ ] se acumuleazăîn ţesutul muscular
e) *x+ sunt derivaţi ai izoprenului
320. VLDL:
a) *x+ apoproteina principalăeste apoB100
b) * + transportătrigliceridele exogene
c) * + sunt sintetizate în enterocitele intestinale
d) *x+ transportătrigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucide
e) [ ] au rol antiaterogen

322. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:


a) * + în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o moleculăde butiril-CoA şi una de acetilCoA
b) *x+ oxidarea completăa propionil-CoA necesităvitaminele H şi B12
c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs
d) *x+ oxidarea completăa propionil-CoA necesităCO2, ATP, Mg2+
e) [x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formăde succinil-CoA

323. Acidul folic:


a) [ ] este aminoacid
b) *x+ este vitamină
c) * + este coenzimă
d) *x+ constădin pteridină, acid para-aminobenzoic şi acid glutamic
e) * + constădin pteridină, acid para-aminobenzoic şi glicină

324. Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi


acceptor de grupări:
a) [ ] acil
b) [x] metil
c) [ ] amino
d) [x] metilen
e) [ ] carboxyl

325. Acidul tetrahidrofolic (THF):


a) * + este vitamină
b) [x] este cofactor
c) * + participăla carboxilarea aminoacizilor
d) * + participăla decarboxilarea aminoacizilor
e) *x+ participăla transferul grupărilor cu un atom de carbon

Acidul tetrahidrofolic (THF):


a) *x+ participăla metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)
b) *x+ Ser + THF ↔Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O
c) * + Gly + THF ↔Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O
d) * + Ser + THF →NH3+ CO2+ N5,N10-CH2-THF
e) *x+ Gly + THF →NH3+ CO2+ N5,N10-CH2-THF

326. Alaninaminotransferaza (ALT):


a) * + catalizeazăreacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat
b) *x+ catalizeazăreacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea sericăa ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile toxice
d) * + are valoare diagnosticăînaltăîn infarctul miocardic
e) * + în afecţiunile hepatice activitatea sericăa ALT scade

327. Amoniacul se obţine în următoarele procese:


a) [ ] ciclul Krebs
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] dezaminarea aminoacizilor
d) * + glicoliză
e) *x+ degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice

328. Amoniacul se obţine în următoarele procese:


a) [ ] transaminarea aminoacizilor
b) [x] neutralizarea aminelor biogene
c) *x+ putrefacţia aminoacizilor în intestin
d) * + gluconeogeneză
e) [ ] oxidarea corpilor cetonici

329. Aspartataminotransferaza (AST):


a) * + catalizeazăreacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat
b) [x] catalizeazăreacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutarat
c) *x+ activitatea sericăa AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor hepatice
d) *x+ în infarctul miocardic activitatea sericăa AST atinge valori maximale în 24-48 ore
e) * + în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea sericăa AST scade

330. Bilirubina indirectă:


a) * + este o substanţăfoarte solubilăîn apă
b) * + circulăîn plasmăîn stare liberă
c) *x+ este transportatăde albumine
d) [x] complexul bilirubină-albuminăse numeşte bilirubinăliberă
e) * + complexul bilirubină-albuminăse numeşte bilirubinăconjugat

331. Bilirubina indirectă:


a) *x+ este captatădin sânge prin intermediul receptorilor specifici ai hepatocitelor
b) *x+ este transportatăîn microzomi de ligandine
c) * + în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea în sânge
d) *x+ în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic
e) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza

332. Bilirubina serică:


a) [x] constituie 8,5 - 20,5 µmol/L
b) *x+ creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestăprin ictere
c) * + în condiţii fiziologice în ser predominăbilirubina conjugată
d) *x+ determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial al icterelor
e) * + în condiţii fiziologice în ser este prezentăexclusiv bilirubina liberă

333. Biosinteza asparaginei (Asn):


a) *x+ Asn se sintetizeazădin acid aspartic
b) * + este catalizatăde aspartataminotransferaza (AST)
c) *x+ este catalizatăde asparaginsintetaza
d) * + reacţia nu necesităenergie
e) * + Asn se sintetizeazădin glutamină

334. Biosinteza glutaminei (Gln):


a) * + Gln se sintetizeazădin asparagină
b) *x+ Gln se sintetizeazădin acid glutamic
c) * + este catalizatăde glutaminaza
d) *x+ este catalizatăde glutaminsintetaza
e) * + reacţia nu necesităenergie

335. Biosinteza hemului (a doua reacţie):


a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP →porfobilinogen + ADP + H3PO4 + H2O
b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic →porfobilinogen + 2 H2O
c) * + reacţia este catalizatăde porfobilinogen sintetaza
d) *x+ reacţia este catalizatăde delta-aminolevulinat dehidrataza
e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul

336. Biosinteza hemului (prima reacţie):


a) [x] Gly + succinil-CoA →acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2
b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP →acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4
c) *x+ reacţia este catalizatăde delta-aminolevulinat sintaza
d) * + reacţia este catalizatăde delta-aminolevulinat decarboxilaza
e) *x+ enzima este reglatăprin inducţie-represie de hem

337. Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):


a) [ ] glutamina
b) [x] glicina
c) [x] succinil-CoA
d) [x] Fe2+
e) [ ] acidul aspartic

338. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei


IX în hem):
a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+→hem + 2H+
b) [x] protoporfirina IX + Fe2+→hem + 2H+
c) *x+ reacţia este catalizatăde enzima fierochelataza
d) * + enzima este activatăalosteric de hem
e) *x+ deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară

339. Biosinteza nucleotidelor citidilice:


a) *x+ CTP se sintetizeazădin UTP
b) * + CMP se sintetizeazădin UMP
c) * + sursăde grupare amino pentru citozinăeste amoniacul liber
d) [x+ sursăde grupare amino pentru citozinăeste Gln
e) *x+ sinteza este cuplatăcu hidroliza ATP-lui pânăla ADP şi H3PO4

340. Biosinteza nucleotidelor timidilice:


a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP
b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP
c) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timinăeste S-adenozilmetionina (SAM)
d) [x] donator de grupare -CH3 pentru timinăeste N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat)
e) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timinăeste metionina
341. Căile generale de degradare a aminoacizilor:
a) [x] dezaminarea
b) [ ] transsulfurarea
c) [x] transaminarea
d) [x] decarboxilarea
e) [ ] transamidinarea

342. Carenţa proteică:


a) *x+ este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale
b) *x+ este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală)
c) * + este însoţităde bilanţazotat pozitiv
d) *x+ este însoţităde bilanţazotat negativ
e) * + bilanţul azotat nu este dereglat

343. Catabolismul aminoacizilor:


a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformator
b) * + Glu şi Gln intrăîn ciclul Krebs prin oxalilacetat
c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatori
d) * + Asp şi Asn intrăîn ciclul Krebs prin fumarat
e) *x+ Pro se include în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat

344. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în bilirubină):


a) * + are loc în hepatocite
b) *x+ are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial c) * + biliverdină+ NAD+→bilirubină+ NADH+H+
d) [x] biliverdină+ NADPH+H+→bilirubină+ NADP+
e) * + reacţia este catalizatăde biliverdin dehidrogenaza

345. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea


Hb în biliverdină):
a) * + iniţial are loc detaşarea globinei de la hem
b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea
biliverdinei
c) *x+ iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea
verdoglobinei
d) *x+ ulterior de la verdoglobinăse detaşeazăglobina şi Fe
3+
cu obţinerea biliverdinei
e) * + Hb se transformădirect în biliverdină

346. Catabolismul hemoglobinei (Hb):


a) * + începe în eritrocitele intacte
b) * + are loc exclusiv în sânge
c) * + are loc în toate ţesuturile
d) *x+ are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
e) *x+ zilnic se degradează ≈6g de Hb

347. Catabolismul hemoglobinei (Hb):


a) *x+ succesiunea corectăa transformărilor este: Hb →verdoglobină →biliverdină →
bilirubină
b) * + succesiunea corectăa transformărilor este: Hb →biliverdină →verdoglobină →
bilirubină
c) *x+ reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
d) * + reacţiile au loc în hepatocite
e) * + reacţiile au loc în sânge

348. Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de uree?
a) [ ] 200
b) [ ] 400
c) [ ] 600
d) [x] 800
e) [ ] 1000

349. Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de uree?
a) [ ] 1
b) [ ] 2
c) [x] 3
d) [ ] 4
e) [ ] 5

350. Cauzele icterelor:


a) *x+ creşterea vitezei de formare a bilirubinei
b) * + diminuarea degradării hemoproteinelor
c) *x+ scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
d) * + mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
e) *x+ scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina

351. Cauzele icterelor:


a) *x+ perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilă
b) * + mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei
d) *x+ tulburări extrahepatice ale fluxului biliar
e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-endotelial

352. Ciclul gama-glutamilic:


a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulare
b) * + decurge fărăutilizare de energie
c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza
d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic
e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)

353. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):


a) *x+ debuteazăcu formarea carbamoilfosfatului
b) * + sursăde grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul
c) * + sursăde grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) * + pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizeazăo legăturămacroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

355. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul


Krebs:
a) * + ciclul Krebs furnizeazăNADPH necesar pentru sinteza ureei
b) *x+ ciclul Krebs asigurăsinteza ureei cu ATP
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul

356. Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:


a) * + acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
b) *x+ glicerolul se transformăîn glucoză
c) * + surplusul de glucozănu poate fi convertit în acizi graşi
d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei - dihidroxiaceton-fosfat
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizeazăNADPH pentru sinteza
acizilor graşi

357. Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:


a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori
b) * + aminoacizii care se transformăîn intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi
transformaţi în glucoză
c) *x+ aminoacizii care se transformăîn piruvat pot genera glucoză
d) [ ] glucoza nu poate fi utilizatăpentru sinteza aminoacizilor
e) *x+ aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză

358. Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:


a) * + aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşi
b) * + surplusul de proteine nu poate fi convertit în acizi graşi
c) *x+ aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
d) * + aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
e) [x] aminoacizii ce se transformăîn intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi

359. Conjugarea bilirubinei:


a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul
b) *x+ enzima ce catalizeazăconjugarea este UDP-glucuronil-transferaza
c) * + în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilă
d) *x+ complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubinăconjugată(directă)
e) * + complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubinăliberă(indirectă)

360. Decarboxilarea aminoacizilor:


a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării -COOH din aminoacizi în formăde CO2
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul vitaminei B6)
d) * + toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare
e) *x+ în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene

361. Dezaminarea aminoacizilor (DA):


a) * + DA intramolecularăeste caracteristicăpentru toţi aminoacizii
b) *x+ DA oxidativăconduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniacului
c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe
d) * + în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac
e) * + DA reprezintăcalea principalăde sintezăa aminoacizilor dispensabili

362. Dezaminarea directa a aminoacizilor:


a) * + este caracteristicătuturor aminoacizi
b) [x] Ser + H2O →piruvat + NH3(enzima - serindehidrataza)
c) [ ] Thr + H2O →piruvat + NH3+ H2O (enzima - treonindehidrataza)
d) [x] Thr + H2O → α-cetobutirat + NH3(enzima - treonindehidrataza)
e) [x] Glu + NAD++ H2O →alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 a - (enzima -glutamatdehidrogenaza)

363. Dezaminarea indirectăa aminoacizilor (transdezaminarea):


a) [ ] este un proces ireversibil
b) * + este principala cale de sintezăa aminoacizilor dispensabili
c) *x+ în prima etapăare loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul
d) *x+ în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativăa acidului glutamic
e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizeazăNADPH+H+

364. Dezaminarea oxidativăa aminoacizilor (AA):


a) *x+ are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor
b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+
d) [ ] oxidazele L-AA posedăo activitate înaltăla pH-ul fiziologic
e) * + dezaminarea oxidativădirectăeste principala cale de dezaminare a tuturor L-AA

365. Digestia nucleoproteinelor:


a) * + componenta proteicăse scindeazăexclusiv în stomac
b) * + acizii nucleici se scindeazăîn stomac
c) *x+ acizii nucleici se scindeazăîn intestinul subţire
d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi
RNA-zelor pancreatice
e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic

366. Eliminarea renalăa amoniacului:


a) *x+ este cuplatăcu menţinerea echilibrului acido-bazic
b) * + este cuplatăcu menţinerea echilibrului fluido-coagulant
c) *x+ în rinichi glutaminaza catalizeazăreacţia: Gln + H2O →Glu + NH3
d) * + glutaminaza nu este prezentăîn rinichi
e) [x] NH3+ H++ Cl-→NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de amoniu în rinichi

367. Enzimele ciclului ureogenetic:


a) [ ] glutaminaza
b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
c) [x] ornitincarbamoiltransferaza
d) [ ] glutaminsintetaza
e) [ ] glutamatdehidrogenaza

368. Enzimele ciclului ureogenetic:


a) [ ] asparaginaza
b) [ ] asparaginsintetaza
c) [x] argininosuccinatsintetaza
d) [x] argininosuccinatliaza
e) [x] arginaza

369. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:


a) *x+ au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale
b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindeazăresturile de acid glucuronic de la bilirubină
c) * + succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină →stercobilinogen →urobilinogen
d) * + pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge
e) *x+ succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină →mezobilirubină →urobilinogen
→stercobilinogen

370. Excreţia renalăa pigmenţilor biliari:


a) * + urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari
b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena porta
c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele hemoroidale
d) *x+ bilirubina conjugatăpoate trece în urină
e) *x+ o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în urină

371. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):


a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili
b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili
c) * + Phe se sintetizeazădin Tyr prin hidroxilare
d) *x+ sunt aminoacizi micşti - gluco- şi cetoformatori
e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator

372. Fenilcetonuria:
a) *x+ este cauzatăde deficienţa ereditarăa fenilalaninhidroxilazei
b) * + manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de tirozină
c) * + manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei de fenilalanină
d) *x+ manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei fenilpiruvatului,
fenillactatului, fenilacetatului
e) *x+ se manifestăclinic prin retard mental

373. Glutamat dehidrogenaza:


a) * + este o enzimădin clasa hidrolazelor
b) *x+ este o enzimădin clasa oxidoreductazelor
c) * + în calitate de coenzime utilizeazăFAD şi FMN
d) *x+ ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează

374. Glutamatdehidrogenaza face parte din:


a) [ ] hidrolaze
b) [ ] ligaze
c) [x] oxidoreductaze
d) [ ] liaze
e) [ ] izomeraze

375. Guta:
a) * + principala modificare biochimicăîn gutăeste uremia
b) *x+ principala modificare biochimicăîn gutăeste hiperuricemia
c) * + este cauzatăde defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureei
d) *x+ este cauzatăde defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor
purinice
e) * + este cauzatăde defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul
nucleotidelor purinice

376. Hemoglobina (Hb) participăla:


a) [x] transportul sangvin al O2
b) [x] transportul sangvin al CO2
c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant
d) [ ] transportul sangvin al fierului
e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic

377. Hemoglobina (Hb):


a) * + este o proteinătetramerăunităcu un hem
b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+
c) *x+ HbA (adultămajoră) este alcătuitădin 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemuri
d) * + fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbăvalenţa: Fe2+ ↔Fe3+
e) * + este o nucleoproteină

378. Hemoproteinele:
a) [ ] sunt proteine simple
b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] la hemoproteine se referăhemoglobina şi mioglobina
d) *x+ la hemoproteine se referăcatalaza, citocromii, peroxidazele
e) * + mioglobina este o proteinăoligomeră

379. Icterul hepatic microzomial (modificările


pigmenţilor biliari):
a) * + bilirubina totală- cantitatea micşorată
b) *x+ bilirubina liberă- cantitatea mărită
c) *x+ bilirubina conjugată- cantitatea mărită
d) * + pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
e) *x+ în urinăapare bilirubina conjugată

380. Icterul hepatic microzomial este determinat de:


a) [ ] hemolize masive
b) [x] hepatite virale
c) [x] ciroze hepatice
d) * + afecţiuni biliare
e) [x] hepatopatii alcoolice

381. Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor


biliari):
a) * + bilirubina totală- cantitatea scăzută
b) [ ] bilirubina liberă- cantitatea crescută
c) *x+ bilirubina conjugată- cantitatea crescută
d) * + pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
e) *x+ în cazul obstrucţiei complete - lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului în urină

382. Icterul posthepatic este cauzat de:


a) * + hemoliză
b) * + dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) * + stazăbiliarăintrahepatică
d) *x+ blocarea parţialăsau totalăa canalelor biliare
e) * + diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

383. Icterul prehepatic:


a) * + este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
b) *x+ este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronică
c) * + în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) * + conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată
e) *x+ în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere

384. Inozinmonofosfatul (IMP):


a) * + este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice
b) *x+ este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice
c) *x+ este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui
d) * + este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui
e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui

385. La catabolismul aminoacizilor participăenzimele:


a) [ ] topoizomerazele
b) [ ] acil-CoA-sintetaza
c) [x] transaminazele
d) [x] glutamatdehidrogenaza
e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza
386. La cromoproteine se referă:
a) [ ] nucleoproteinele
b) [ ] metaloproteinele
c) [x] flavoproteinele
d) [x] hemoproteinele
e) [ ] fosfoproteinele

387. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:


a) *x+ TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)
b) * + în procesul de TA are loc transformarea ireversibilăa piridoxalfosfatului (PALP) în piridoxaminfosfat
(PAMP)
c) * + în procesul de TA are loc transformarea ireversibilăa piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat
d) [x] alfa-aminoacid + PALP ↔alfa-cetoacid + PAMP
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔alfa-cetoacid + PALP

388. NH3este utilizat la sinteza:


a) [x] ureei
b) [ ] acidului uric
c) [ ] acetonei
d) [ ] beta-hidroxibutiratului
e) [ ] acetoacetatului

389. NH3 este utilizat:


a) * + la sinteza aminoacizilor esenţiali
b) [ ] la sinteza corpilor cetonici
c) *x+ în aminarea reductivăa alfa-cetoglutaratului
d) *x+ la sinteza glutaminei şi a asparaginei
e) *x+ la formarea sărurilor de amoniu

390. Precursorul catecolaminelor:


a) [ ] glutamatul
b) [x] tirozina
c) [ ] triptofanul
d) [ ] histidina
e) [ ] glutamine

391. Precursorul histaminei:


a) [ ] triptofanul
b) [x] histidina
c) [ ] tirozina
d) [ ] fenilalanina
e) [ ] aspartatul

392. Produsele finale de dezintoxicare a NH3:


a) [ ] glutamina
b) [ ] asparagina
c) [x] ureea
d) *x+ sărurile de amoniu
e) [ ] acidul uric

393. Putrefacţia aminoacizilor în intestin:


a) *x+ este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale
b) * + are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice
c) *x+ conduce la formarea atât a substanţelor toxice
d) * + alcoolii, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxice
e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice

394.Reactia chimica:

HC C CH2 CH COOH HC C CH2 CH2 + CO2


N NH N NH
NH2 NH2
a) [x] e alfa-decarboxilare
b) [ ] e omega-decarboxilare
c) *x+ este reacţia de formare a histaminei
d) [ + este reacţia de formare a serotoninei
e) * + produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

a) * + este reacţia de sinteză a triptaminei


b) * + este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior
c) * + produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac
d) *x+ produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoare
e) *x+ produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii

a) * + este reacţia de formare a histaminei


b) *x+ este reacţia de formare a serotoninei
c) * + e reacţia de decarboxilare a triptofanului
d) * + e reacţia de decarboxilare a tirozinei
e) *x+ produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

a) * + este reacţia de formare a histaminei


b) * + produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare
c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomac
d) *x+ produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţiei
e) *x+ produsul reacţiei este mediator în SNC

a) * + e reacţia de decarboxilare a tirozinei


b) * + e reacţia de decarboxilare a triptofanului
c) *x+ este reacţia de formare a dopaminei
d) * + este reacţia de formare a tiraminei
e) *x+ produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei

a) *x+ este reacţia de decarboxilare a 3,4-dioxifenilalaninei (DOPA)


b) [x] DOPA este precursorul melaninelor
c) *x+ este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromatici
d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-metildopa) contribuie la scăderea tensiunii
arteriale
e) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială

395. Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:


a) [x] fosforibozil-pirofosfat-sintetaza (PRPP-sintetaza) este enzimă alosterică
b) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică
c) * + AMP şi GMP activează PRPP-sintetaza
d) * + ATP şi GTP activează amidofosforiboziltransferaza
e) *x+ nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă enzimele reglatoare

Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:


a) * + GMP activează sinteza proprie
b) * + AMP activează sinteza proprie
c) *x+ AMP inhibă sinteza proprie şi sinteza inozinmonofosfatului (IMP)
d) *x+ GMP inhibă sinteza proprie şi sinteza IMP-lui
e) [x] ATP este utilizat la sinteza GMP-lui, iar GTP este utilizat la sinteza AMP-lui

397. Selectaţi compuşii chimici care participăla sinteza


nucleotidelor purinice:
a) [x] ribozo-5-fosfat
b) [x] glutamina
c) [ ] acidul glutamic
d) [ ] asparagina
e) [x] acidul aspartic

398. Selectaţi compuşii chimici care participăla sinteza nucleotidelor purinice:


a) [x] glicina
b) [ ] alanina
c) *x+ derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2

399. Manifestările clinice ale gutei:


a) *x+ artrităgutoasă
b) [ ] xantoame cutanate
c) *x+ tofi gutoşi
d) *x+ nefrolitiază
e) * + litiazăbiliară

400. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:


a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină+ 2ATP→citrulină+ 2ADP + 2H3PO4
b) *x+ carbamoilfosfat + ornitină →citrulină+ H3PO4
c) * + carbamoilfosfat + ornitină+ ATP→citrulină+ ADP + H3PO4
d) * + citrulină+ Asp + ATP →argininosuccinat + ADP + H3PO4
e) *x+ citrulină+ Asp + ATP →argininosuccinat + AMP + H4P2O7

401. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:


a) *x+ argininosuccinat →arginină+ fumarat
b) [ ] argininosuccinat + H2O →arginină+ fumarat
c) [ ] argininosuccinat + ATP →arginină+ fumarat + AMP + H4P2O7
d) * + arginină →H2N-CO-NH2+ ornitină
e) *x+ arginină+ H2O →H2N-CO-NH2+ ornitină

402. Serotonina se sintetizeazădin:


a) * + histidină
b) [ ] glutamat
c) * + tirozină
d) * + fenilalanină
e) [x] triptofan

403. Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):


a) *x+ are loc prin douăreacţii succesive
b) * + sursăde grupare amino pentru AMP este glutamina
c) * + sursăde grupare amino pentru AMP este oxaloacetatul
d) * + necesităconsum de energie sub formăde ATP
e) [x] procesul este activat de GTP

404. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în


sinteza ureei):
a) [ ] HCO3-+ NH4+ + ATP + H2O →carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
b) [x] HCO3-+ NH4+ + 2ATP + H2O →carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
d) * + enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) *x+ carbamoilfosfatsintetaza I este activatăde N-acetilglutamat

405. Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) - prima reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:


a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP →PRPP + ADP
b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP →PRPP + AMP
c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP →PRPP + AMP + H4P2O7
d) *x+ reacţia este catalizatăde enzima PRPP-sintetaza
e) [x] PRPP-sintetaza este enzimăalosterică şi este inhibatăde ATP şi GTP

406. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozilpirofosfat (PRPP) - a doua reacţie din sinteza nucleotidelor
purinice:
a) * + PRPP + Glu →fosforibozilamină+ alfa-cetoglutarat + H4P2O7
b) * + PRPP + Gln →fosforibozilamină+ Glu + AMP + H4P2O7
c) [x] PRPP + Gln →fosforibozilamină+ Glu + H4P2O7
d) *x+ reacţia este catalizatăde enzima amidofosforiboziltransferaza
e) *x+ amidofosforiboziltransferaza este enzimăalosterică şi este inhibatăde AMP şi GMP

407. Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):


a) * + are loc prin patru reacţii succesive
b) *x+ sursăde grupare amino pentru GMP este glutamina
c) * + sursăde grupare amino pentru GMP este acidul aspartic
d) * + necesităconsum de energie sub formăde GTP
e) [x] procesul este activat de ATP

408. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea


carbamoilfosfatului):
a) * + pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizeazăo moleculăde ATP
b) * + sursăde grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniacul
c) *x+ sursăde grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) * + pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizeazăo legăturămacroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

409. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):


a) [x] HCO3-+ Gln+ 2ATP + H2O →carbamoilfosfat + Glu + 2ADP + H3PO4
b) [ ] HCO3-+ NH4+ + 2ATP + H2O →carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [ ] HCO3-+ NH4+ + ATP + H2O →carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
d) *x+ enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)

410. Sursele atomilor inelului pirimidinic:


a) [ ] glicina
b) [x] acidul aspartic
c) * + derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] asparagina

411. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:


a) [x] reductivă
b) *x+ intramoleculară
c) *x+ hidrolitică
d) *x+ oxidativă
e) [ ] omega-dezaminare

412. Transaminarea aminoacizilor (TA):


a) [x] reprezintătransferul grupării -NH2de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid
b) *x+ este o etapăa transdezaminării aminoacizilor
c) [ ] este un proces ireversibil
d) * + Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
e) * + numai Gln, Asn şi Ala se supun TA

413. Transaminazele aminoacizilor:


a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor
b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile
c) * + toate transaminazele posedăspecificitate absolutăpentru substrat
d) * + specificitatea transaminazelor este determinatăde coenzimă
e) *x+ coenzimele transaminazelor sunt piridoxalfosfatul şi piridoxaminfosfatul

414. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizeazăaceste
reacţii:
a) [ ] Asp + H2O →oxaloacetat + NH3+ H2O aspartatdehidrataza
b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat →oxaloacetat + Glu aspartataminotransferaza
c) [ ] Asn + H2O →Asp + NH3 asparaginaza
d) [ ] Glu + NADP++ H2O →alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
e) [x] Glu + NAD++ H2O →alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza

415. Transreaminarea aminoacizilor:


a) [ ] este un proces ireversibil
b) * + este o cale de sintezăa tuturor aminoacizilor
c) *x+ în prima etapăare loc aminarea reductivăa alfa-cetoglutaratului
d) *x+ în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid
e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizeazăNAD+

416. Ureogeneza:
a) *x+ are loc exclusiv în ficat
b) * + are loc în rinichi
c) [ ] este sinteza acidului uric
d) *x+ decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondrii
e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finalăa NH3
417. Absorbţia aminoacizilor (AA):
a) * + AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă
b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+
c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+
d) [x] la transportul AA participăNa+ ,K+ -АТP-aza
e) * + la transportul AA participăGTP-sintaza

418. Aminopeptidazele:
a) [ ] sunt endopeptidaze
b) * + posedăspecificitate absolutăde substrat
c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin
d) * + scindeazăaminoacizii de la capătul C-terminal
e) [x] sunt exopeptidaze

419. Bilanţul azotat echilibrat:


a) * + denotăcăcantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) * + aratăpredominarea proceselor de degradare a proteinelor faţăde cele de biosinteză
c) * + este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) *x+ este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) * + este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a trei

420. Bilanţul azotat negativ:


a) * + denotăcăcantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) *x+ denotăcăcantitatea azotului îngerat este mai micădecît a celui eliminat
c) * + este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) * + este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [x] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

421. Bilanţul azotat pozitiv:


a) *x+ denotăcăcantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) * + aratăpredominarea proceselor de degradare a proteinelor faţăde cele de biosinteză
c) *x+ este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) * + este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) * + este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

422. Carboxipeptidazele:
a) *x+ sunt secretate sub formăde zimogeni de pancreasul exocrin
b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
c) * + scindeazăaminoacizii de la capătul N-terminal
d) [x] sunt exopeptidaze
e) [ ] sunt endopeptidaze

423. Chimotripsina:
a) * + este secretatăde celulele principale ale mucoasei stomacale în formăde
chimotripsinogen inactiv
b) * + este secretatăde pancreasul exocrin în formăactivă
c) *x+ este o endopeptidază
d) * + activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas
e) *x+ activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin
proteoliza limitată

424. Funcţiile biologice ale proteinelor:


a) * + coenzimatică
b) *x+ catalitică
c) *x+ plastică
d) [x] de transport
e) *x+ imunologică

425. Funcţiile biologice ale proteinelor:


a) *x+ antigenică
b) [ ] genetică
c) *x+ contractilă
d) *x+ energetică
e) [x] reglatoare

426. Pepsina:
a) *x+ scindeazălegăturile peptidice la formarea cărora participăgrupările -NH2ale Phe, Tyr, Trp
b) * + acţioneazăasupra tuturor legăturilor peptidice
c) * + scindeazălegăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide
d) * + scindeazăproteinele pânăla aminoacizi liberi
e) *x+ este o endopeptidază

427. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:


a) [x] CO2
b) [x] NH3
c) [ ] CO
d) [x] H2O
e) [ ] acidul uric

428. Proprietăţile pepsinei:


a) *x+ pepsina este secretatăsub formăde pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale
b) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0
c) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5
d) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare
e) *x+ activarea pepsinogenului constăîn scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (42 de
aminoacizi)

429. Rolul HCl în digestia proteinelor:


a) * + activeazătripsinogenul
b) * + activeazăchimotripsinogenul
c) *x+ сreează рНoptimal pentru acţiunea pepsinei
d) * + creează рНoptimal pentru acţiunea carboxipeptidazelor
e) *x+ denatureazăparţial proteinele alimentare

430. Rolul HCl în digestia proteinelor:


a) *x+ posedăacţiune antimicrobiană
b) [ ] este emulgator puternic
c) *x+ activeazătransformarea pepsinogenului în pepsină
d) * + inhibăsecreţia secretinei
e) * + stimuleazăformarea lactatului în stomac

431. Selectaţi aminoacizii semidispensabili:


a) [ ] asparagina
b) [x] histidina
c) [ ] glicina
d) [x] arginina
e) [ ] fenilalanina
432. Tripsina:
a) *x+ este secretatăsub formăde tripsinogen inactiv
b) * + este o aminopeptidază
c) * + este o carboxipeptidază
d) *x+ activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsinei
e) [x] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8

433. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:


a) *x+ sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor
b) * + toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide
d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi pânăla CO2 şi H2O
e) * + scindarea AA nu genereazăenergie

434. Valoarea biologicăa proteinelor este determinată


de aminoacizii indispensabili:
a) * + alanină
b) [x] triptofan
c) [ ] acid glutamic
d) [x] fenilalanină
e) * + serină

435. Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice:


a) [ ] inozina
b) [ ] hipoxantina
c) [ ] xantina
d) [x] acidul uric
e) [ ] urea

436. Activitate biologicăposedă:


a) [x] hormonul liber
b) [ ] prohormonul
c) [ ] preprohormonul
d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport
e) [ ] nivelul total al hormonului

437. Adenilatciclaza:
a) * + este enzimăcitoplasmatică
b) * + genereazăinozitolfosfaţi
c) *x+ catalizeazăformarea AMPc din ATP
d) *x+ este inhibatăde proteina Gi
e) * + participăla sinteza ATP-lui

438. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):


a) *x+ stimuleazăsecreţia gluco-, mineralocorticoizilor şi a hormonilor androgeni
b) * + amplificăsinteza glucagonului
c) * + acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
d) *x+ activeazătransformarea colesterolului în pregnenolonă
e) * + este un hormon de naturăsteroidică

439. Hormonii adenohipofizari:


a) *x+ sunt de naturăproteică
b) * + sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt steroizi
d) * + acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
e) *x+ regleazăfuncţiile altor glande endocrine periferice

440. Hormonii adenohipofizari sunt:


a) [ ] corticoliberina
b) [x] somatotropina
c) [ ] gonadoliberinele
d) [x] tireotropina
e) [ ] prolactostatina

441. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:


a) [x] tireotropina
b) [ ] corticotropina
c) [x] hormonul luteinizant
d) [x] hormonul foliculostimulant
e) [ ] prolactina

442. Hormonii sexuali:


a) * + se sintetizeazănumai în glandele sexuale
b) * + acţioneazăprin mecanismul membranaro-intracelular
c) * + sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) *x+ sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor
e) * + utilizeazăreceptori membranari

443. Hipocorticismul (boala Adison) se


caracterizeazăprin:
a) * + obezitate centripetă
b) * + hipertensiune arterială
c) *x+ scăderea conţinutului de Na+, Cl-şi creşterea K+ în sânge
d) [ ] hiperglicemie, glucozurie
e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor

444. Calcitonina:
a) [x] este sintetizatăde celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide
b) *x+ regleazăconcentraţia calciului şi a fosfaţilor
c) * + acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
d) * + hormon de naturăsteroidică
e) * + acţioneazăasupra intestinului, rinichilor şi a oaselor

445. Catecolaminele sunt:


a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina
b) *x+ derivaţi ai tirozinei
c) * + derivaţi ai treoninei
d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal
e) [ ] hormoni proteino-peptidici

446. Clasificarea structuralăa hormonilor:


a) [x] proteino-peptide
b) * + derivaţi ai fosfolipidelor
c) [x] steroizi
d) *x+ derivaţi ai aminoacizilor
e) * + derivaţi ai nucleotidelor
449. Corticosteroizii se utilizează:
a) *x+ în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartritănespecifică)
b) *x+ ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)
c) *x+ ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor
d) * + ca agenţi fibrinolitici
e) * + în calitate de hemostatice

450. Diabetul zaharat se caracterizeazăprin:


a) *x+ hiperglicemie şi glucozurie
b) *x+ hipercetonemie şi cetonurie
c) [ ] uremie
d) [x] polifagie, polidipsie, poliurie
e) [ ] oligurie

451. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:


a) * + accelereazălipoliza
b) *x+ inhibătrigliceridlipaza din ţesutul adipos
c) *x+ activeazălipoproteinlipaza
d) * + inhibăsinteza lipidelor
e) * + măreşte sinteza corpilor cetonic

452. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:


a) * + faciliteazătransportul aminoacizilor în muşchi
b) *x+ stimuleazăbiosinteza proteinelor
c) * + determinăbilanţazotat negativ
d) * + inhibăbiosinteza proteinelor
e) * + stimuleazădegradarea proteinelor

453. Efectele metabolice ale T3 şi T4:


a) *x+ stimuleazăproducerea ATP-ului
b) * + nu posedăacţiune calorigenă
c) [ ] scad viteza metabolismului bazal
d) * + posedăefect anabolic asupra glucidelor şi lipidelor (glucide, lipide)
e) *x+ intensificăcatabolismul proteinelor (bilanţazotat negativ)

454. Efectele metabolice ale T3 şi T4:


a) *x+ regleazădiviziunea şi diferenţierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos şi scheletic
b) *x+ regleazămetabolismul oxidativ prin inducţia Na+/K+-ATP-azei
c) *x+ stimuleazăfosforilarea oxidativăîn mitocondrii şi utilizarea de O2
d) * + în concentraţii fiziologice posedăefect decuplant puternic
e) * + inhibăATP-sintaza

455. Fosfolipaza „C" :


a) * + este localizatăîn citozol
b) * + scindeazăfosfolipidele membranare, generând prostaglandine
c) *x+ este activatăde proteina Gq
d) * + este activatăde hormonii steroidici
e) * + este inhibatăde cofeină

456. Fosfoprotein fosfatazele catalizează:


a) [ ] formarea AMP ciclic din ATP
b) [x] defosforilarea unor enzime reglatoare
c) [ ] fosforilarea enzimelor reglatoare
d) [ ] activarea proteinkinazelor
e) [ ] activarea proteinelor Gs

457. Glucagonul:
a) [ ] este un derivat al triptofanului
b) * + se sintetizeazăîn celulele insulare beta
c) *x+ se sintetizeazăîn celulele insulare alfa
d) *x+ este o polipeptidă
e) * + este un compus de naturăsteroidă

458. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestăprin:


a) [ ] obezitate
b) * + somnolenţă, memorie scăzută
c) *x+ creşterea temperaturii corpului
d) *x+ bilanţazotat negativ
e) [ ] bradicardie

459. Hiperparatiroidismul se manifestăprin:


a) * + hipocalcemie şi hiperfosfatemie
b) * + hipercalcemie şi hiperfosfatemie
c) *x+ hipercalcemie şi hipofosfatemie
d) *x+ excreţia sporităa calciului cu urina
e) *x+ osteoporoză

460. Hipofuncţia glandei tiroide la maturi (mixedemul) se manifestăprin:


a) [x] bradicardie
b) [x] micsorarea temperaturii corpului
c) [ ] exoftalmie
d) * + staturăjoasă
e) [ ] retard mental

461. Hipoparatiroidismului se caracterizeazăprin:


a) *x+ hipocalciemie şi hiperfosfatemie
b) * + hipercalciemie şi hiperfosfatemie
c) *x+ depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi
nervoase
d) * + mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
e) * + osteoporoză

462. Homeostazia extracelularăa calciului este


asiguratăde:
a) [x] parathormonul
b) [x] calcitonină
c) * + vitaminele K şi E
d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)
e) [ ] tireotropina

463. Hormonii hipotalamusului:


a) * + sunt de naturăsteroidă
b) *x+ prezintăpeptide scurte
c) * + sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) *x+ sunt liberinele şi statinele
e) *x+ regleazăsecreţia hormonilor adenohipofizari

464. Hormonii sexuali:


a) * + se sintetizeazănumai în glandele sexuale
b) * + acţioneazăprin mecanismul membranaro-intracelular
c) * + sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) *x+ sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor
e) * + utilizeazăreceptori membranari

465. Hormonii somatomamotropi sunt:


a) [x] somatotropina
b) [ ] tireotropina
c) [ ] corticotropina
d) [x] prolactina
e) [x] lactogenul placentar

466. Hormonii sunt:


a) *x+ substanţe biologice active
b) *x+ compuşi chimici cu specificitate înaltăde acţiune
c) * + sintetizaţi în sânge
d) [ ] catalizatori biologici
e) [ ] receptori cu activitate reglatoare

467. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:


a) [x] corticotropina
b) [ ] prolactina
c) [ ] somatotropina
d) [ ] tireotropina
e) [ ] gonadotropinele

468. Hormonul foliculostimulant (FSH):


a) *x+ controleazăfuncţiile glandelor sexuale
b) * + se sintetizeazăîn foliculii ovarieni
c) *x+ promoveazădezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) * + inhibăspermatogeneza
e) * + este de naturăsteroidică

469. Hormonul luteinizant (LH):


a) *x+ stimuleazăsinteza estrogenilor şi a progesteronei
b) * + promoveazădezvoltarea foliculilor ovarieni
c) * + stimuleazădezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
d) * + se sintetizeazăîn corpul galben
e) *x+ este o glicoproteină

470. Insulina stimulează:


a) *x+ transportul glucozei în ţesuturi
b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
c) * + transformarea aminoacizilor în glucoză
d) *x+ utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
e) *x+ viteza sintezei transportorilor de glucoză(GLUT)

471. Insulina:
a) *x+ este produsăde celulele beta ale pancreasului
b) * + are acţiune hiperglicemiantă
c) * + este hormon de naturăsteroidă
d) *x+ conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30
resturi de aminoacizi
e) * + lanţurile A şi B sunt legate prin legături necovalente

472. Iodtironinele:
a) *x+ sunt derivaţi ai tirozinei
b) * + sunt sintetizaţi în glandele paratiroide
c) [x] sunt triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4)
d) * + acţioneazăprin mecanismul membranaro-intracelular
e) * + regleazămetabolismul calciului şi al fosfaţilor

473. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a


hormonilor este caracteristic pentru:
a) [x] iodtironine
b) [ ] glucagon
c) * + adrenalină
d) [x] cortizol
e) * + calcitonină

474. Mecanismul membrano-intracelularde de


acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:
a) [ ] calcitriol
b) [x] glucagon
c) *x+ adrenalină
d) [ ] cortizol
e) [ ] aldosteron

475. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune


a hormonilor mediat de AMPc:
a) [ ] este specific numai insulinei
b) *x+ implicăactivarea proteinkinazelor A
c) [ ] este caracteristic pentru cortizol
d) * + reprezintăun mecanism de reglare a expresiei genelor
e) [x] conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare

476. Oxitocina:
a) * + este de naturăsteroidică
b) *x+ exercităacţiune contractilăasupra uterului în travaliu
c) *x+ contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la
ejecţia laptelui
d) * + se mai numeşte hormon antidiuretic
e) * + se sintetizeazăîn foliculii ovarieni

477. Parathormonul:
a) * + este sintetizat în glanda tiroidă
b) [ ] este derivat al tirozinei
c) *x+ se sintetizeazăsub formăde preprohormon
d) * + se sintetizeazăîn formăactivă
e) *x+ acţioneazăprin AMP cyclic

478. Prolactina:
a) * + se sintetizeazănumai în glandele mamare
b) * + este un hormon de naturăsteroidă
c) *x+ controleazăiniţierea şi întreţinerea lactaţiei
d) *x+ stimuleazădezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
e) * + regleazăfuncţia glandelor sexual
479. Proteina Gs activă:
a) [x] activeazaadenilatciclaza
b) * + activeazăproteinkinazele
c) [x] reprezintăcomplexul alfa-GTP
d) [ ] este mesager secund al semnalului hormonal
e) * + este inactivatăde fosfodiesterază

480. Proteinele Gs:


a) [x] sunt proteine-trimeri alcătuite din subunităţile alfa, beta şi gama
b) * + sunt amplasate pe suprafaţa externăa membranei citoplasmatice
c) * + posedăun domeniu de legare cu proteinkinazele
d) [x] sunt cuplate cu adenilatciclaza
e) * + catalizeazăsinteza AMPc

481. Proteinkinaza A:
a) * + este inhibatăde adenilatciclază
b) *x+ este activatăde AMP ciclic
c) [x] catalizeazăreacţia de fosforilare a unor enzime reglatoare
d) * + este activatăde hormonii steroidici
e) * + este localizatăîn nucleu

482. Receptorii hormonali sunt:


a) [ ] cromoproteine
b) [x] proteine multidomeniale
c) [x] glicoproteine
d) [ ] metaloproteine
e) [ ] lipoproteine

483. Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de


acţiune a hormonilor sunt corecte afirmaţiile:
a) *x+ receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol
b) [ ] are loc prin intermediul mesagerilor secundari
c) [ ] este un mecanism rapid
d) [x] complexul hormon-receptor regleazăexpresia genelor
e) * + implicăactivarea proteinkinazelor

484. Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] este derivatul activ al vitaminei D3
b) [ ] se produce în intestin din vitamina D alimentară
c) *x+ se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichi
d) *x+ sinteza calcitriolului este controlatăde parathormon
e) * + participăla reglarea concentraţiei plasmatice de sodiu şi potasiu

485. Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmaţiile:


a) *x+ are loc în medulosuprarenale
b) * + are loc în cortexul suprarenal
c) * + succesiunea reacţiilor este: tirozină →noradrenalină →dopamină →adrenalină
d) [x] succesiunea reacţiilor este: tirozină →dopamină →noradrenalină →adrenalină
e) * + succesiunea reacţiilor este: tirozină →adrenalină →noradrenalină →dopamină

486.Gonadotropinele:
a) *x+ controlează funcţiile glandelor sexuale
b) [ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul foliculostimulant (FSH) şi prolactina
c) *x+ FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) *+ FSH inhibă spermatogeneza
e) * + FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de testosteron.

487. Hormonii neurohipofizari:


a) *x+ sunt vasopresină şi oxitocină
b) [ ] sunt hormonii tropi
c) *x+ prezintănonapeptide
d) * + se produc în lobul anterior al hipofizei
e) * + acţioneazăprin mecanismul citozolic nuclear

488.Referitor la mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt corecte afirmaţiile:


a) *x+ acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
b) * + stimuleazăactivitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli
c) * + stimuleazăactivitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc
d) *x+ utilizează receptori citozolici
e) * + utilizeazăreceptori membranari

489. Referitor la mecanismul de acţiune a insulinei sunt corecte afirmaţiile:


a) * + insulina acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
b) *x+ mecanismul de acţiune a insulinei este o formăparticularăa celui
membrano-intracelular
c) *x+ receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2
d) * + subunitatea beta este extracelulară şi leagăinsulina
e) *x+ subunitatea beta posedăactivitate enzimatica de tip tirozinkinazică

490. Referitor la mecanismul membranarointracelular de acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol


(DAG) şi
inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorii cărora sunt cuplaţi cu proteina Gq
b) [ ] DAG şi IP3 se formeazăsub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
c) *x+ DAG şi IP3 se formeazăsub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-difosfat
d) * + DAG inhibăproteinkinazele C
e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili

491. Referitor la mecanismul membranarointracelular sunt corecte afirmaţiile:


a) *x+ receptorii sunt situaţi pe membrana plasmatică
b) * + hormonul serveşte drept mesager secundar
c) [ ] complexul hormon-receptor pătrunde în nucleu
d) [x] e caracteristic pentru hormonii peptidici
e) [ ] este un mecanism lent

492. Referitor la mecanismul membranarointracelular sunt corecte afirmaţiile:


a) * + receptorii sunt situaţi în nucleu
b) * + hormonii pătrund în celulă
c) *x+ implicăformarea complexului hormon-receptor membranar
d) [ ] este caracteristic pentru hormonii steroidici
e) *x+ la transducţia mesajului hormonal participămesagerii secunzi
493.

494. Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmaţiile:


a) * + receptorii βsunt cuplaţi cu proteina Gp şi determinăformarea diacilglicerolilor şi a inozitolfosfaţilor
b) * + toţi receptorii adrenergici sunt cuplaţi cu proteina Gs şi determinăcreşterea concentraţiei AMPc
c) * + receptorii α1 şi α2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" şi
determinăcreşterea de AMPc
d) *x+ receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi" şi determinăscăderea AMPc
e) *x+ receptorii α1 determinăcreşterea concentraţiei citoplasmatice de Ca2+

495. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei


aldosteronului sunt corecte afirmaţiile:
a) *x+ are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină
b) * + creşterea volemiei şi a concentraţiei de natriu stimuleazăsecreţia reninei
c) * + renina transformăangiotenzinogenul în angiotenzinăII
d) [x] enzima de conversie transformăangiotenzina I în angiotenzinăII
e) * + angiotenzina II inhibăsecreţia aldosteronului

496. Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte


afirmaţiile:
a) *x+ are loc prin iodurarea resturilor de tirozinădin componenţa
tireoglobulinei
b) * + are loc prin iodurarea resturilor de tirozinădin componenţa tironinei
c) [ ] are loc prin iodurarea tirozinei libere
d) *x+ pentru iodurarea tirozinei se utilizeazăiodul oxidat
e) *x+ oxidarea iodului şi iodurarea tirozinei sunt catalizate de peroxidază

Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei


iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:
a) *x+ are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a tireotropinei
b) * + nivelul scăzut de T3
plasmatic inhibăsinteza tireotropinei
c) [ ] tireotropina inhibăsecreţia iodtironinelor
d) * + în cazul unui conţinut scăzut de iod se sintetizeazăpreponderent T4
e) *x+ glanda tiroidăposedămecanisme de autoreglare independente de tireotropină

497. Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt


corecte afirmaţiile:
a) *x+ pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidici
b) * + sinteza hormonilor steroidici nu se reglează
c) * + toţi hormonii de naturăsteroidicăse sintetizeazădoar în suprarenale
d) * + cortizolul se sintetizeazăîn foliculii ovarieni
e) * + progesterona se sintetizeazăîn cortexul suprarenal

498. Referitor la vasopresinăsunt corecte afirmaţiile:


a) *x+ se mai numeşte hormon antidiuretic
b) *x+ menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular
c) * + în insuficienţa de vasopresinăse dezvoltădiabetul steroid
d) *x+ ţesutul-ţintăpentru vasopresinăeste rinichiul - epiteliul tubilor contorţi
distali şi colectori
e) * + se sintetizeazăîn suprarenale

499. Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor (cortizolului):


a) *x+ în stări de stres are loc stimularea secreţiei de corticoliberină şi corticotropină
b) * + sinteza maximalăde cortizol are loc seara
c) * + corticotropina inhibăsinteza şi secreţia de cortizol
d) [x] nivelul plasmatic al cortizolului suferăvariaţii diurne (ritm circadian)
e) * + secreţia de cortizol este dependentăde concentraţia natriului şi a potasiului
500. Secreţia de insulinăeste activatăde:
a) *x+ glucoză
b) *x+ fructoză, manoză
c) * + somatostatină
d) [ ] serotonină
e) * + adrenalină

501.Androgenii:
a) [x] reprezentatul cardinal este testosteronul
b) [ ] principalul androgen este androsteronul
c) * + se depozitează în celule după sinteză
d) * + sunt transportaţi în sânge în stare liberă
e) *x+ sunt transportaţi de o globulină sanguină specifică

Androgenii:
a) [x] sunt C19 steroizi
b) *x + se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testicule
c) * + hormonul luteinizant micşorează secreţia testosteronului
d) * + circulă în plasmă în formă liberă (98%)
e) [] fracţiunea legată de proteine este biologic activă

Androgenii – efecte metabolice:


a) *x+ activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile ţintă, stimulînd sinteza proteinelor
b) * + inhibă sinteza proteinelor în ţesuturile ţintă şi induc bilanţ azotat negativ
c) * x+ majorează sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
d) *x+ stimulează mineralizarea ţesutului osos
e) *+ provoacă hiperglicemie

Androgenii – efecte fiziologice:


a) *x+ asigură spermatogeneza
b) * + nu determină particularităţile sexuale secundare
c) *x +contribuie la dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţi
d) *x+ rol anabolizant în dezvoltarea scheletului şi a muşchilor
e) *+ inhibă spermatogeneza

504. Efectele metabolice ale calcitoninei:


a) [ ] stimuleazăabsorbţia calciului şi a fosfaţilor din intestin
b) * + inhibăreabsorbţia calciului şi a fosfaţilor în rinichi
c) * + acţioneazăprin intermediul calcitriolului
d) *x+ sporeşte depozitarea de Ca2+şi fosfat în oase
e) *x+ micşoreazăconcentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă

505. Selectaţi efectele metabolice ale catecolaminelor:


a) [x] stimularea lipolizei
b) * + stimularea secreţiei de insulină
c) [ ] inhibarea glicogenolizei
d) * + micşorarea tensiunii arteriale
e) [ ] inhibarea gluconeogenezei

512. Selectaţi efectele metabolice ale insulinei:


a) *x+ favorizeazăsinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect
anabolic)
b) * + sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor (efect catabolic)
c) *x+ exercităacţiuni mitogene: influenţeazăcreşterea fetală, diferenţierea
celulară, procesele de regenerare
d) * + regleazăsinteza ATP-lui şi producerea căldurii
e) * + regleazăconcentraţia calciului şi a fosfaţilor

513. Selectaţi efectele metabolice ale somatotropinei:


a) *x+ stimuleazăsinteza proteinelor în ţesuturi
b) * + inhibătranscrierea şi translaţia
c) *x+ determinăbilanţazotat pozitiv
d) * + inhibălipoliza
e) * + inhibăgluconeogeneza

514. Selectaţi hormonii care se sintetizeazăîn


cortexul suprarenal:
a) [x] cortizolul
b) [ ] adrenalina
c) [ ] noradrenalina
d) [ ] progesterona
e) [x] aldosteronul

515. Liberinele sunt:


a) [x] tireoliberina
b) [ ] vasopresina
c) [ ] oxitocina
d) [x] gonadoliberinele
e) [ ] tireotropina

516. Selectaţi mesagerii secunzi ai hormonilor:


a) [x] AMP-ciclic
b) [ ] GTP
c) [x] Ca2+
d) [ ] CMPc
e) *x+ inozitolfosfaţii

517. indromul Cushing:


a) * + este cauzat de hiposecreţia glucocorticoizilor
b) *x+ se caracterizeazăprin obezitate centripetă
c) [ ] se manifestăprin hipotensiune arterială
d) * + este însoţit de diabet insipid
e) * + se caracterizeazăprin hipoglicemie

518. Sinteza hormonilor pancreatici:


a) * + celulele insulare alfa produc şi secretăinsulina
b) * + celulele insulare beta produc şi secretăglucagonul
c) *x+ celulele insulare D produc şi secretăsomatostatina
d) * + peptida C este sintetizatăde celulele C
e) *x+ polipeptida pancreaticăeste sintetizatăde celulele F

519. Somatotropina (hormonul de creştere):


a) *x+ acţioneazăprin intermediul somatomedinelor
b) * + inhibăprocesele anabolice
c) *x+ controleazăcreşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi
d) [ ] este un derivat al aminoacizilor
e) * + acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
520. Statinele sunt:
a) [x] somatostatina
b) [ ] gonadostatinele
c) [x] prolactostatina
d) * + corticostatină
e) * + tireostatină

521. Tireoglobulina:
a) [ ] este hormon trop al hipofizei
b) [ ] este proteina de transport a hormonilor tiroidieni
c) [x] este precursor al hormonilor tiroidieni
d) *x+ conţine peste 100 de resturi de tirozină
e) [ ] este hormon reglator al hipotalamusului

522. Tireotropina (TSH):


a) *x+ acţioneazăprin intermediul AMP ciclic
b) *x+ activeazasinteza şi secreţia iodtironinelor
c) [ ] este precursorul hormonilor tiroidieni
d) [ ] este derivat al tirozinei
e) * + este sintetizatăîn glanda tiroidă

523. Transportul iodtironinelor este realizat de:


a) *x+ globulina fixatoare de tiroxină(TBG)
b) *x+ prealbumina fixatoare de tiroxină(TBPA)
c) [x] albumine
d) [ ] fibrinogen
e) * + hemoglobină

524. Acidoza metabolicăeste cauzatăde:


a) [x] cetonemie
b) * + voma intensă
c) [x] hipoxie
d) [ ] hipercolesterolemie
e) * + hiperventilaţie pulmonară

525. Acidoza metabolicăeste prezentăîn:


a) [ ] diabetul insipid
b) [ ] diabetul steroid
c) [x] diabetul zaharat
d) *x+ inaniţie
e) [ ] obezitate

526. Acidoza respiratorie este cauzatăde:


a) * + hiperventilaţie pulmonară
b) *x+ hipoventilaţie pulmonară
c) * + vomăintensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

527. Acidoza respiratorie este prezentăîn:


a) *x+ astm bronşic
b) * + inaniţie
c) [ ] diabet zaharat
d) [x] emfizem pulmonar
e) * + inaniţie

528. Albuminele plasmatice transportă:


a) *x+ acizi graşi
b) [ ] lipoproteine
c) [x] bilirubina
d) [ ] glucoza
e) [ ] uree

529. Albuminele plasmatice:


a) [ ] sunt proteine bazice
b) [ ] sunt proteine conjugate
c) [ ] sunt hidrofobe
d) [ ] sunt liposolubile
e) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor

530. Albuminele plasmatice:


a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor
b) [x] sunt proteine acide
c) * + se sintetizeazăîn sânge
d) *x+ menţin presiunea oncotică
e) * + sunt proteine cu structurăcuaternară

531. Albuminele plasmatice:


a) * + se sintetizeazăîn ţesutul muscular
b) *x+ conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici
c) *x+ leagă şi reţin în sânge cationii
d) * + leagă şi reţin în sânge anionii
e) [ ] la electroforezăse separăîn fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama

532. Alcaloza metabolicăeste cauzatăde:


a) [ ] cetonemie
b) [ ] hipoxie
c) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice
d) *x+ vomăintensă
e) * + hiperventilaţie pulmonară

533. Alcaloza respiratorie este cauzatăde:


a) [x] hiperventilaţie pulmonară
b) * + hipoventilaţie pulmonară
c) * + vomăintensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

534. Azotemia apare în:


a) *x+ micşorarea eliminării renale a produselor azotate
b) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie
c) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulare
d) * + catabolismul intens al lipidelor de rezervă
e) * + sintezăexcesivăde glycogen

535. Calciul plasmatic:


a) * + se conţine doar în formăionizată
b) *x+ se conţine preponderent în plasmă
c) [x] Ca++ionizat constituie 50% din cantitatea totală
d) [x] Ca++legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală
e) * + este prezent în plasmădoar în formăliberă

536. Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este


determinatăde:
a) * + fenilalanină şi tirozină
b) *x+ histidină
c) * + serină şi treonină
d) * + prolină şi hidroxiprolină
e) * + metionină şi cisteină

537. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice


este determinatăde:
a) [x] aminoacizii acizi
b) [x] aminoacizii bazici
c) * + serină şi treonină
d) * + prolină şi hidroxiprolină
e) * + metionină şi cisteină

538. Clasificarea funcţionalăa enzimelor plasmatice:


a) [x] secretorii
b) [x] excreto-secretorii
c) [ ] anabolice
d) [x] indicatorii (celulare)
e) [ ] catabolice

539. Din grupa gama-globulinelor fac parte:


a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina
c) [ ] ceruloplasmina
d) [x] imunoglobulinele
e) [ ] macroglobulina

540. Fibrinogenul:
a) *x+ fibrinogenul este sintetizat în ficat
b) [ ] constădin 6 lanţuri polipeptidice identice
c) * + se activeazăîn ficat
d) *x+ este transformat în fibrinăde către trombină
e) * + necesităvitamina K pentru sinteza sa

541. Fibrinolizina:
a) * + împiedicăformarea trombilor
b) *x+ dizolvătrombii deja formaţi
c) *x+ hidrolizeazămoleculele de fibrinădin componenţa trombilor
d) * + inactiveazătrombina
e) * + inhibăsinteza fibrinogenului

542. Ficatul şi metabolismul glucidelor:


a) *x+ ficatul asigurănivelul constant al glucozei în sânge
b) * + glicogenoliza hepaticăse intensificăîn perioadele postprandiale
c) *x+ glicogenoliza hepaticăse intensificăîn inaniţie
d) * + glicogenogeneza se intensificăîn inaniţie
e) * + gluconeogeneza se activeazăîn perioadele postprandiale
Ficatul şi metabolismul glucidelor:
a) *x+ în ficat excesul de glucide este transformat în lipide
b) * + în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucide
c) * + în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul glicogenolizei
d) *x+ în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi gluconeogenezei
e) * + în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei

543. Ficatul şi metabolismul proteinelor:


a) *x+ ficatul reprezintăsediul de sintezăa ureei
b) * + sinteza proteinelor în ficat este redusă
c) *x+ ficatul este sediul de sintezăa fibrinogenului, protrombinei
d) * + ficatul nu este sursăde enzime plasmatice
e) * + în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în protein

544. Fierul:
a) * + se conţine preponderent în plasmă
b) [x] este un component preponderent al eritrocitelor
c) [x] se absoarbe în intestin sub formăde Fe++
d) * + este absorbit în intestin sub formăde Fe+++
e) [ ] Fe+++este transportat de apoferitina

545. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):


a) *x+ dizolvat în plasmăc
b) [x] carbhemoglobina
c) [ ] carboxihemoglobina
d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3

546. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:


a) [ ] oxihemoglobina
b) [ ] carbhemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina
d) [x] methemoglobina
e) [ ] deoxihemoglobina

547. Funcţiile ficatului sunt:


a) [x] de depozitare a excesului glucidic
b) [ ] de depozitare a excesului lipidic
c) [ ] de depozitare a proteinelor
d) [x] de dezintoxicare
e) [ ] de transport

548. Globulinele plasmatice:


a) [ ] toate sunt proteine simple
b) *x+ reprezintăo clasăeterogenăde proteine
c) [x] la electroforezăse separăîn fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
d) * + îndeplinesc doar funcţie de transport
e) * + îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice

549. Hiperproteinemia:
a) * + reprezintăcreşterea conţinutului proteinelor musculare
b) *x+ reprezintăcreşterea conţinutului proteinelor plasmatice
c) * + este caracteristicăpentru ciroza hepatică
d) * + este caracteristicăpentru glomerulonefrite
e) *x+ poate fi prezentăîn deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomăintensăetc.)

550. Hipokaliemia:
a) * + se dezvoltăîn hiporfuncţia cortexului suprarenal
b) *x+ se dezvoltăîn hiperaldosteronism
c) * + se dezvoltăîn hipoparatiroidie
d) *x+ este însoţităde dereglări ale funcţiei cardiace
e) * + conduce la osteoporoză

551. Hipoproteinemia:
a) * + reprezintămicşorarea concentraţiei proteinelor musculare
b) * + este însoţităde retenţie de apăîn patul sangvin
c) *x+ este caracteristicăpentru ciroza hepatică
d) *x+ este caracteristicăpentru glomerulonefrite
e) * + poate fi prezentăîn deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă
intensăetc.)

552. Hipoxiile:
a) *x+ reprezintămicşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi
b) * + reprezintămicşorarea conţinutului de oxigen în sânge
c) *x+ pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat
d) [x] pot fi secundare anemiilor
e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare

553. La coagularea sângelui participă(suplimentar


factorilor plasmatici):
a) [ ] haptoglobinele
b) [x] serotonina
c) [x] catecolaminele
d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
e) [x] fosfolipidele plachetare

554. La coagularea sângelui participă(suplimentar


factorilor plasmatici):
a) [ ] albuminele plasmatice
b) [x] ATP-ul
c) [ ] imunoglobulinele
d) [x] calicreinele
e) [ ] lipoproteinele plasmatice

555. La coagularea sângelui participă:


a) [ ] factori eritrocitari
b) [x] factori plachetari
c) [ ] factori leucocitari
d) [x] factori plasmatici
e) [x] factori tisulari

556. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui


participă:
a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare
b) [x] sistemul respirator
c) [ ] sistemul coagulant
d) [ ] sistemul fibrinolitic
e) [x] sistemul renal

557. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:


a) *x+ hipocalcemia este prezentăîn rahitism
b) * + hipocalcemia este determinatăde hiperparatiroidism
c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor
d) * + hipercalcemia este însoţităde tetanie
e) * + hipocalcemia este însoţităde retenţie de apă

558. Oxihemoglobina:
a) * + conţine o moleculăde oxigen (O2)
b) [ ] O2 se leagăla Fe3+al hemului
c) [x] O2 se leagăla Fe2+al hemului
d) [ ] O2 se leagăla partea proteicăa hemoglobinei
e) [ ] O2 se leagăla inelul tetrapirolic al hemului

559. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea


trombului):
a) * + are loc sub acţiunea trombinei
b) *x+ necesităprezenţa factorului XIII
c) * + are loc sub acţiunea heparinei
d) *x+ necesităprezenţa ATP-lui
e) * + necesităprezenţa vitaminei K

560. Proteinele plasmatice:


a) *x+ menţin presiunea oncotică
b) *x+ transportăhormoni, metale, vitamine
c) * + nu participăîn coagularea sângelui
d) * + în normăsunt în concentraţie de 20-30 g/L
e) [ ] nu participa la mentinerea pH-ului

561. Protrombina:
a) [ ] este factor anticoagulant
b) *x+ este factor al coagulării
c) * + este sintetizatăîn sânge
d) *x+ sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activeazăîn trombină
e) * + nu necesităvitamina K pentru sinteza sa

562. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:


a) * + participăla sinteza fibrinogenului
b) *x+ participăla sinteza protrombinei
c) * + participăla activarea fibrinogenului
d) * + este necesarăpentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)
e) *x+ este necesarăpentru carboxilarea Glu cu formarea gamacarboxiglutamatului

563. Schimbul de O2 şi CO2(selectaţi reacţiile care au loc la nivelul plămânilor):


a) [x] HHb + O2→HHbO2
b) * + KHb + O2→KHbO2
c) *x+ HHbO2+ KHCO3 →KHbO2+ H2CO3
d) [ ] KHbO2+ H2CO3 →HHbO2+ KHCO3
e) [x] H2CO3 →CO2 +H2O

564. Schimbul de O2 şi CO2(selectaţi reacţiile care au loc la nivelul ţesuturilor):


a) [ ] HHbO2→HHb + O2
b) [x] KHbO2→KHb + O2
c) [x] CO2 +H2O →H2CO3
d) [x] KHb + H2CO3 →HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 →KHb + H2CO3

565. Principalele componente organice ale sângelui:


a) [x] glucoza
b) [x] colesterolul
c) [ ] sodiul
d) [ ] potasiul
e) [ ] fierul

566. Principalele componente organice ale sângelui:


a) [ ] calciul
b) [x] proteinele
c) [ ] apa
d) [ ] magneziul
e) [x] urea

567. Elementele figurate ale sângelui:


a) [ ] chilomicronii
b) [x] leucocitele
c) [x] eritrocitele
d) [ ] micelele
e) [ ] lipoproteinele

568. Elementele figurate ale sângelui:


a) [ ] globulinele
b) [x] trombocitele
c) [ ] albuminele
d) [x] limfocitele
e) [ ] corpii cetonici

569. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:


a) [ ] amilaza
b) [x] histidaza
c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)
d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)
e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK)

570. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor


scheletici:
a) [ ] malat dehidrogenaza
b) [ ] leucinaminopeptidaza
c) [x] creatinfosfokinaza MM
d) [ ] izocitratdehidrogenaza
e) [ ] arginaza

571. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:


a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT)
b) [ ] glicinamidino transferaza
c) [ ] aldolaza B
d) [x] LDH1, LDH2
e) [ ] LDH5, LDH4
572. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:
a) [ ] lipaza
b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)
c) [ ] tripsina
d) [ ] renina
e) [x] lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5

573. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:


a) [ ] creatinfosfokinaza
b) [ ] glicinamidinotransferaza
c) [x] factorii coagulării sângelui
d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)
e) [x] ceruloplasmina

574. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţăde oxigen (O2) :


a) * + micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) *x+ mărirea pH-ului
c) * + creşterea temperaturii
d) *x+ micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) * + micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

575. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţăde oxigen (O2) :


a) *x+ micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) *x+ micşorarea pH-ului
c) * + micşorarea temperaturii
d) *x+ mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) * + creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

576. Selectaţi factorii coagulării sângelui care


participăatât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilicăA
b) [x] factorul X - Prower-Stuart
c) [ ] factorul XI - Rozenthal
d) [x] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilicăB

577. Selectaţi factorii coagulării sângelui care


participăatât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
a) [ ] factorul VII - proconvertina
b) [x] factorul I - fibrinogenul
c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [x] ionii de Ca++
e) [ ] factorul XII – Hageman

578. Selectaţi factorii coagulării sângelui care


participăatât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
a) [ ] factorul VII - proconvertina
b) [x] factorul II - protrombina
c) [x] factorul XIII - stabilizator de fibrină
d) [ ] factorul XII - Hageman
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilicăB

579. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă


doar în calea extrinsecă:
a) [x] factorul VII - proconvertina
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

580. Selectaţi factorii coagulării sângelui care


participădoar în calea intrinsecă:
a) [x] factorul VIII - globulina antihemofilicăA
b) [ ] factorul X - Prower-Stuart
c) [x] factorul XI - Rozenthal
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [x] factorul IX - globulina antihemofilicăB

581. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:


a) [ ] heparina
b) [x] plasminogenul
c) [ ] transferina
d) [ ] ceruloplasmina
e) [x] streptokinaza

582. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:


a) * + globulina antihemofilicăA
b) [x] trombostenina
c) [x] fosfolipidele plachetare
d) * + globulina antihemofilicăB
e) [ ] heparina

583. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiazăcalea extrinsecă:


a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilicăA
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

584. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui


care iniţiazăcalea intrinsecă:
a) [x] factorul XII - Hageman
b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilicăA
c) [ ] factorul X - Prower-Stuart
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul XIII - stabilizator de fibrin

585. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:


a) [ ] heparina
b) [x] plasminogenul
c) [ ] transferina
d) [ ] ceruloplasmina
e) [x] streptokinaza

586. Rolul proteinelor plasmei sangvine:


a) *x+ participăla menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)
b) * + nu participăla menţinerea echilibrului hidro-salin
c) * + participăla fagocitoză
d) *x+ reprezintăo rezervăde aminoacizi
e) * + transportăoxigenul

587. Funcţiile sângelui:


a) [x] de transport
b) *x+ homeostatică
c) [ ] energetică
d) * + catabolică
e) [ ] anabolica

588. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează


atât în plasmă, cât şi în eritrocite:
a) [x] bicarbonat
b) [x] fosfat
c) [ ] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

589. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează


doar în eritrocite:
a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [ ] proteic
d) [x] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

590. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează


doar în plasmă:
a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [x] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

591. Selectaţi substanţele anticoagulante:


a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)
b) [ ] acidul N-acetilneuraminic
c) [x] heparina
d) [ ] vitamina K
e) [ + proteina C reactivă

592. Selectaţi substanţele anticoagulante:


a) *x+ derivaţii cumarinei
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [ ] malatul
d) [x] citratul
e) [ ] protrombina

593. Selectaţi substanţele azotate neproteice:


a) [x] ureea
b) [ ] fibrinogenul
c) [ ] corpii cetonici
d) [x] acidul uric
e) [ ] colesterolul

594. Selectaţi substanţele azotate neproteice:


a) *x+ creatină
b) [ ] albuminele
c) [ ] trigliceridele
d) [x] aminoacizii
e) [ ] globulinele

595. Substanţele organice neazotate ale sângelui:


a) [x] colesterolul
b) [x] trigliceridele
c) [ ] ureea
d) [ ] bilirubina
e) [ ] acidul uric

596. Substanţele organice neazotate ale sângelui:


a) [x] glucoza
b) [x] acidul lactic
c) [ ] creatina
d) [ ] creatinina
e) [ ] indicanul

597. Transportul sangvin al oxigenului (O2):


a) [ ] O2 se transportăpreponderent în formădizolvată
b) [x] O2 se transportăpreponderent în formăde oxihemoglobină
c) [ ] metxemoglobina este principala formăde transport al O2
d) *x+ O2 se leagăla Fe2+al hemului
e) [ ] O2 se leagăla subunităţile proteice ale hemoglobinei

598. Trombina:
a) * + este sintetizată în formăactivă
b) *x+ este sintetizată în formăde protrombinăneactivă
c) *x+ transformă fibrinogenul în fibrină
d) * + transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer
e) * + stabilizează fibrina

599.Care afirmatie caracterizeaza colagenul?


a) [ ] este principala proteina intracelulara
b) [ ] constituie 55% din proteinele umane
c) * + predomina оn bacterii
d) * + оn cantitati mari este prezenta оn organele parenchimatoase
e) *x+ este principala proteina a oaselor єi dintilor

600. Care din compusii de mai jos este constituent al glucozaminoglicanilor?


- mucopolizaharide
- acid hialuronic
- condroitin sulfati
- dermatan sulfati
- heparina
- component glucidica a glicoproteinelor

601. Care din enzimele enumerate sunt markeri ai starii functionale a tesutului osos?
602. Care din teoriile mentionate este o teorie a patogeniei cariei?
- teoria fizico-chimica
- teoria chimico-parazitara

603. Care este compozitia sumara a apatitei?


1. Ca9.48Mg0.18Na0.11(PO4)5.67)(CO3)0.45OH1.54 x0.46 H2O
2.Ca10-x-y(HPO4)v(PO4)6-x(CO3)w(OH)2-x-y
3.Ca8.68(HPO4)0.16(CO3)0.54(PO4)5.62OH0.1

604. Care este cota substantelor minerale in smalt?


a) [ ] cantitatea medie - 95%
b) [x] smalt - 96%
c) [x] dentina - 69%
d) [x] cement - 46%
e) [x] pulpa - 7%

605. Care este rolul citratului in homeostazia tesutului osos?


a) * + este reglator al biosintezei colagenului оn tesuturile dentare
b) * + influenteaza starea țesuturilor moi ale cavitații orale
c) *x+ оn concentratii mici stimuleaza coprecipitarea fosfatului de calciu
d) * + оn concentratii medii accelereaza formarea cristalelor de apatita
e) *x+ оn concentratii mari solubilizeaza apatita

606. Care este volumul mediu diurn de saliva?


- 500-700 ml

607. Care sunt etapele formarii placii dentare?


1.Transportul initial al microorganismelor spre suprafata dentara
2.Adsorbtia initiala reversibila a microorganismelor
3.Fixarea stabile ireversibila a microorganismelor
4.Colonizarea si formarea biofilmului

608. Care sunt glandele salivare majore?


- parotid
- sublinguala
- submaxilara

609. Care sunt particularitatile biosintezei colagenului?


a) * + are loc оn 20 de etape
b) [ ] intracelular are loc biosinteza lanturilor polipeptidice primare,
modificarea aminoacizilor єi glicozilarea
c) [x] intracelular se formeaza protropocolagenul
d) [ ] protropocolagenul reprezinta forma neglicozilata a tropocolagenului
e) [x] protropocolagenul are secvente suplimentare neоmpletite la capetele
N- єi C-terminale

a) [x] la biosinteza se utilizeaza 20 de aminoacizi


b) [ ] la biosinteza participa hidroxiprolina, hidroxilizina, alizina, acidul gcarboxiglutamic
c) [x] se sintetizeaza catene polipeptidice primare analogice de mai multe tipuri - a1,
a2,a3 etc.
d) [x] lanturile polipeptidice au lungimea deosebit de mare (1000-1100 resturi de
aminoacizi)
e) [ ] sinteza catenelor are loc lent
610. Care sunt particularitatile structurii primare a colagenului?
a) [ ] este o catena polipeptidica liniara
b) [ ] catenele primare contin cca 300 resturi de aminoacizi
c) *x+ catena reprezinta o linie frвnta, datorita inelelor prolinei єi
hidroxiprolinei
d) *x+ este stabilizata de legaturi peptidice obiєnute єi atipice
e) [ ] legatura peptidica atipica este formata de grupele a-carboxil ale prolinei єi
hidroxiprolinei

611. Care sunt principalii glicozaminoglicani din component proteoglicanilor tesutului osos?
- condroitin-4-sulfat
- condroitin-6-sulfat
- keratin sulfan
- acid hialuronic
-heparina
- heparan-sulfatul

612. Care sunt proteinele principale ale matricei extracelulare a tesutului conjunctiv?
Proteinele fibrilare: -colagen
-elastina

613. Ce acizi organici sunt implicate major in remodelarea tesutului osos?


- acid citric
- acid lactic

614. Ce afirmatie caracterizeaza alfa-amilaza salivara?


a) [ ] este principala enzima a digestiei glucidelor la om
b) * + este o hidrolaza єi b-glicozidaza
c) * + scindeaza amidonul, glicogenul și celuloza
d) [x] poseda specificitate fata de legaturile a-1,4-O-glicozidice
e) [x] este produsa de glandele salivare

a) [x] face parte din clasa hidrolazelor


b) [ ] face parte din clasa liazelor
c) [x] NaCl este activator єi nu modifica structura primara a substratului
d) [ ] NaCl provoaca denaturarea enzimei
e) [ ] la activare se modifica structura primara a enzimei

615. Ce afirmatie caracterizeaza etapa de resorbtie a osului din cadrul procesului de remodelare osoasa?
- reglata de parathormonul si calcitonina
- responsabil : osteoclastul

616. Ce afirmatii caracterizeaza compozitia chimica a salivei?


- H2O-99.5%
- reziduu uscat-0.5%

617. Ce afirmatii caracterizeaza fluoroza?


- solubilitatea apatitei
- fluorul in apa potabila atinge 14 mg\l

618. Ce afirmatii caracterizeaza lizocimul?


a) [x] este o hidrolaza
b) [x] este o glicozidaza
c) [ ] scindeaza lipoproteinele membranelor bacteriene
d) [ ] participa la digestia glucidelor alimentare
e) [x] exercita actiune protectoare antihemoragica
f) [x] exercita actiune protectoare antimicrobiana.

619. Ce afirmatii caracterizeaza mucinaza?


a) [ ] sintetizeaza mucina;
b) [x] este o hidrolaza;
c) [ ] este o a-glicozidaza;
d) [ ] scindeaza resturile glucozei din acidul mucoitin-sulfuric;
e) *x+ asigura inlaturarea moleculilor uzate ale mucinei єi reinnoirea lor.

620. Ce afirmatii caracterizeaza procesul de biosinteza a colagenului?


a) * + are loc оn 20 de etape
b) [ ] intracelular are loc biosinteza lanturilor polipeptidice primare,
modificarea aminoacizilor єi glicozilarea
c) [x] intracelular se formeaza protropocolagenul
d) [ ] protropocolagenul reprezinta forma neglicozilata a tropocolagenului
e) *x+ protropocolagenul are secvente suplimentare neоmpletite la capetele
N- єi C-terminale

621. Ce afirmatii sunt corecte referitor la fluorul din tesuturile dentare?


a) [x] cantitatea depinde de aportul alimentar
b) * + la continut normal оn apa se formeaza fluorura de calciu
c) [ ] fluorapatita este cea mai putin stabila forma a apatitei
d) * + la continut sporit оn apa se formeaza fluorapatita
e) *x+ la continut sporit оn apa se dezvolta fluoroza

622. Ce compusi minerali NU se regasesc in saliva in conditii fiziologice?


a) * + amoniacul єi ureea
b) [ ] acidul uric
c) [x] bilirubina
d) [ ] aminoacizii liberi
e) [ ] colina

a) [ ] glucoza
b) [ ] acizii organici
c) * + colesterolul єi fosfolipidele
d) [ ] vitaminele
e) [x] heparina

a) [ ] vitaminele grupei B (B1, B2, B6)


b) * + acidul nicotinic єi nicotinamida
c) [x] acizii ascorbic, pantotenic, folic
d) [ ] biotina
e) [x] toate vitaminele liposolubile

623. Ce conditii sunt necesare pentru a avea loc mineralizarea tesutului osos?
a) [x] acumularea cantitatii suficiente de fosfati
b) [x] acumularea cantitatii suficiente de calciu
c) [ ] acumularea cantitatii suficiente de magneziu
d) [x] crearea pH optim
e) [ ] pH-ul optim este slab acid (6,8)
624. Ce factori influenteaza transformarea placii dentare in tartru?
a) * + este corelata cu scaderea cantitatii proteinelor оn placa
b) *x+ este asociata cu creєterea cantitatii proteinelor оn placa
c) * + este favorizata de concentratia mare a glucidelor оn saliva
d) *x+ este favorizata de concentratia mare de NH3 оn saliva єi placa
e) [ ] este stimulata de pH acid

625. Ce forme majore ale fosfatilor de calciu sunt prezente in tesuturi dentare dure?
a) [ ] CaHPO4
b) [x] Ca3(PO4)2
c) [x] Ca8H2(PO4)6x5H2O
d) [x] Ca(Ca3(PO4)2)3(OH)2
e) [x] Ca10(PO4)6(OH)2

626. Ce functii indeplinesc proteoglicanii tesutului conjunctiv?


a) [x] fixeaza єi depoziteaza cationi (Ca2+, Na+, K+)
b) [x] fixeaza apa
c) [x+ confera tesuturilor elasticitate єi rezistenta la comprimare
d) [x+ servesc drept lubrefianti оn articulatii
e) [ ] regleaza fluiditatea tisulara

627. Ce functii indeplineste tesutul conjunctiv?


a) [x] biomecanica
b) [ ] de eliminare
c) [x] de protectie
d) [x] de depozitare
e) [ ] de mentinere a echilibrului hidrosalin

628. Ce particularitate structural este specifica pentru Gla-proteinele osoase?


- proteine derivate din cele serice
- contin acid carboxiglutamic

629. Ce particularitati structurale caracterizeaza cristalele de hidroxiapatita?


a) [x] sunt prisme ce au la baza un hexagon
b) [x] fiecare prisma este alcatuita din 3 celule elementare
c) [x] celula elementara este o prisma cu baza rombica
d) [ ] laturile rombului nu sunt egale
e) [x] o celula elementara contine o molecula de apatita

630. Ce particularitati structurale sunt caracteristice pentru colagen?


a) [x] unitatile de tropocolagen se asambleaza оn microfbrile, fibrile єi fibre
b) *x+ unitatile de tropocolagen se unesc prin legaturi covalente оncruciєate
c) [x+ legaturile covalente оncruciєate se formeaza оntre radicalii
lizinei, hidroxilizinei si alizina
d) [ ] legaturile covalente оncruciєate sunt nestabile, slabe єi uєor se
distrug
e) * + оn microfibrile unitatile tropocolagenice sunt deplasate una fata de alta cu
1/5 din lungime

631. Ce particularitati sunt caracteristice compozitiei aminoacidice a colagenului?


a) [x] contine: 33% - glu; 25% - pro єi hyp; 10% - ala
b) [x] contine: lizina, 5-hidroxilizina, alizina cca 14%
c) [ ] contine: 4- єi 5-hidroxiprolina
d) * + contine: acid δ-carboxiglutamic
e) * + practic nu contine: cistina, cisteina єi metionina
f) [x] contine: acid gama-carboxiglutamic

632. Ce proces este parte a mecanismului aparitiei si dezvoltarii cariei?


1.Producerea acizilor organici
2.Difuzuia acizilor in smalt, dentina, cement si solubilitate partiala a cristalelor de hidroxiapatita
3.Efluxul substantelor minerale (Ca si Pi)
4.Remineralizarea
5.Expunerea substantelor organice

633. Ce proprietati fizico-chimice poseda colagenul?


a) * + este o proteina solubila atвt оn solventi organici, cвt єi оn apa
b) *x+ оn solutii se tumefiaza
c) [x] poseda rezistenta considerabila la tractie
d) [x] este termostabila
e) * + proprietatile sunt conferite de prezenta cisteinei єi glicinei

634. Ce proprietati generale sunt caracteristice glucozaminoglicanilor?


- catene mari neramificate ,compuse din elemente dizaharidice repetabile
- se contine N-acetilglucozamina sau N-acetilgalactozamina
- grupa carboxil sau sulfat aprovizioneaza cu sarcina electrica negative mare

635. Ce substanta NU influenteaza metabolismul tesutului osos?

636. Ce substante produse de bacteriile placii pot afecta parodontiul?


a) [x] enzimele lizozomale
b)> [x] histamina
c) [x] prostaglandinele
d) [ ] prostaciclina
e) [ ] complexele imune circulante

637. Colagenoliza –selectati afirmatiile corecte:


a) [x] colagenoliza are menirea de a reinnoi moleculele de colagen
"imbatranite" sau deteriorate
b) * + colagenul nu se scindeaza, conservвndu-se toate moleculele produse
c) *x+ ritmul reоnnoirii colagenului este acelaєi оn toate tesuturile
d) * + cel mai lent se reоnnoieєte colagenul оn organele
parenchimatoase
e) [ ] enzimele catabolismului colagenului sunt glicozidaze

638. Selectati afirmatiile ce caracterizeaza biosinteza colagenului:


a) [ ] are loc intracelular
b) [ ] maturizarea protropocolagenului are loc prin asocierea subunitatilor
c) [x] procolagen-N- єi -C-peptidazele scindeaza fragmentele
neоmpletite
d) [x] tropocolagenul este unitatea structurala a colagenului
e) * + tropocolagenul este unitatea structurala a colagenului єi elastinei

639. Selectati afirmatiile corecte referitor la dereglarile hidroxilarii Pro si Lys din colagen:
a) [x] pot fi determinate de carenta vit.C - scorbut
b) [ ] pot fi determinate de carenta Fe2+ - homosideroza
c) [ ] pot fi determinate de carenta enzimei prolil oxidaza - sindromul Ehlers-Danlos
d) *x+ оn scorbut enzima prolil hidroxilaza este mai putin activa deoarece
nu este suficienta vit.C pentru a mentine fierul оn starea redusa (Fe2+)
e) *x+ scorbutul se manifesta prin diminuarea rezistentei colagenului (creєterea
mobilitatii dintilor, creєterea fragilitatii capilarelor)

640. Selectati afirmatiile corecte referitor la particularitatile structurii elastinei:


a) [ ] unitatea structurala a elastinei este tropoelastina
b) [ ] elastina matura se formeaza din 4 molecule de proelastina
c) [x] lanturile elastinei unite covalent formeaza agregate
d) [x] la formarea agregatelor se pot оntre ele uni 2,3 sau 4 molecule
de elastina
e) *x+ structura covalenta ce leaga catenele elastinei se numeєte desmozina
sau izodesmozina

641. Selectati afirmatiile corecte referitor la structura secundara a colagenului:


a) [x] este a-spirala colagenica
b) [ ] este rasucita spre dreapta
c) *x+ o spira contine 3,3 resturi de aminoacizi єi are 0,93 nm
d) [ ] este stabilizata de legaturi de hidrogen
e) [x] este stabilizata de interactiunile sterice dintre inelele Pro si Hyp

642. Selectati afirmatiile corecte referitor la substantele organice ale tartrului dentar:
- proteine
- polizaharide complexe
- aminoacizi
- acizi grasi
- fosfolipide
- colesterol

643. Selectati afirmatiile corecte referitor la tipurile de colagen:


a) [ ] exista cca 12 tipuri de colagen
b) [ ] diviziunea tipurilor colagenului se bazeaza pe configuratie
c) * + toate tipurile sunt formate din 3 forme de catene primare: a1, a2 єi a3
d) *x+ оn oase єi dinti predomina tipul I
e) *x+ colagenul tip I are compozitia *a1(I)+2·*a2(I)+

644. Selectati afirmatiile corecte referitor la tropocolagen (TC):


- unitatea structurala de baza a colagenului

645. Selectati cauzele fiziologice ale hipersalivatiei sau ptialismului sau sialoreei:
- eruptia dintilor
- graviditatea (I-II semestru)
- menstruatia
- stimulate reflector (miros, gust, masticatie)

646. Selectati cauzele hiposalivatiei sau hipoptialismului:


Fiziologice | Patologice
-varsta |-medicamente (cca 400)
-sexul |- radioterapia regiunii capului si gatului
-masa corpului |-afectiuni sistemice
-perioada zilei |
-anotimpul |

647.Selectati compusii minerali majori ai fazei minerale a tesutului osos:


a) [ ] fosfatul monoacid de calciu
b) [x] fosfatul tricalcic
c) [ ] carbonatul de calciu
d) [ ] lactatul єi citratul de calciu
e) [x] apatite

648. Selectati enzimele salivare:


- alfa-amilaza salivara
- lizocimul
- anhidraza carbonica VI
- lactoperoxidaza
- ureaza
- pirofosfataza
- fosfataza acida
- hialuronidaza
- beta-glucuronidaza
- colinesteraza
- ribonucleaza

649. Selectati forma speciala a tesutului conjunctiv:


a) [x] dentina
b) [ ] tesut adipos

650. Selectati particularitatile biosintezei colagenului:


a) * + hidroxilarea prolinei єi lizinei are loc pвna la includerea lor оn
biosinteza colagenului
b) *x+ enzimele hidroxilarii sunt prolilhidroxilaza єi lizilhidroxilaza
c) *x+ hidroxilarea prolinei єi lizinei necesita prezenta O2, Fe2+, acidului
ascorbic
d) * + transformrea lizinei оn alizina este catalizata de liziltransaminaza
e) [ ] alizina este cetona lizinei

a) [x] la biosinteza se utilizeaza 20 de aminoacizi


b) [ ] la biosinteza participa hidroxiprolina, hidroxilizina, alizina, acidul gcarboxiglutamic
c) [x] se sintetizeaza catene polipeptidice primare analogice de mai multe tipuri - a1,
a2,a3 etc.
d) [x] lanturile polipeptidice au lungimea deosebit de mare (1000-1100 resturi de
aminoacizi)
e) [ ] sinteza catenelor are loc lent

651. Selectati proteinele fibrilare ale tesutului conjunctiv:


a) [x] colagenul
b) [x] elastina
c) [ ] keratina
d) [ ] spectrina
e) [ ] fibrina

652. Selectati proteinele specifice salivare:


a) [x] mucinele
b) [x] staterina
c) [x] proteinele bogate in histidine –HRP
d) [x] cistatinele
615. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii sunt:

[x] substanţe biologice active


[x] compuşi chimici cu specificitate înaltă de acţiune
[ ] sintetizaţi în sânge
[ ] catalizatori biologici
[ ] receptori cu activitate reglatoare

616. Capitol: VI Hormonii A1 Activitate biologică posedă:


[x] hormonul liber
[ ] prohormonul
[ ] preprohormonul
[ ] hormonul legat cu proteina de transport
[ ] nivelul total al hormonului
617. Capitol: VI Hormonii A3 Clasificarea structurală a hormonilor:
[x] proteino-peptide
[ ] derivaţi ai fosfolipidelor
[x] steroizi
[x] derivaţi ai aminoacizilor
[ ] derivaţi ai nucleotidelor

618. Capitol: VI Hormonii A2Clasificarea structurală a hormonilor:


[ ] toţi hormonii sunt proteine simple
[x] hormonii pot fi derivaţi ai colesterolului
[ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate
[ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
[x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor

619. Capitol: VI Hormonii A3 Receptorii hormonali sunt:


[ ] cromoproteine
[x] proteine multidomeniale
[x] glicoproteine
[ ] metaloproteine
[ ] lipoproteine

620. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor


este caracteristic pentru:

[x] iodtironine
[ ] glucagon
[ ] adrenalină
[x] cortizol
[ ] calcitonină

621. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este


caracteristic pentru:
[ ] insulină
[ ] somatotropină
[ ] corticoliberină
[x] calcitriol
[ ] hormonul paratiroidian

622. Capitol: VI Hormonii Mecanismul membrano-intracelularde de acţiune a


A3
hormonilor este caracteristic pentru:

[ ] calcitriol
[x] glucagon
[x] adrenalină
[ ] cortizol
[ ] aldosteron

623. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt


corecte afirmaţiile:
[x] receptorii sunt situaţi pe membrana plasmatică
[ ] hormonul serveşte drept mesager secundar
[ ] complexul hormon-receptor pătrunde în nucleu
[x] e caracteristic pentru hormonii peptidici
[ ] este un mecanism lent

624. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt


corecte afirmaţiile:
[ ] receptorii sunt situaţi în nucleu
[ ] hormonii pătrund în celulă
[x] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
[ ] este caracteristic pentru hormonii steroidici
[x] la transducţia mesajului hormonal participă mesagerii secunzi

625. Capitol: VI Hormonii A3 Proteinele Gs:


[x] sunt proteine-trimeri alcătuite din subunităţile alfa, beta şi gama
[ ] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice
[ ] posedă un domeniu de legare cu proteinkinazele
[x] sunt cuplate cu adenilatciclaza
[ ] catalizează sinteza AMPc

626. Capitol: VI Hormonii A3 Proteina Gs activă:

[x] activeaza adenilatciclaza


[ ] activează proteinkinazele
[x] reprezintă complexul alfa-GTP
[ ] este mesager secund al semnalului hormonal
[ ] este inactivată de fosfodiesterază

627. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi mesagerii secunzi ai hormonilor:


[x] AMP-ciclic
[ ] GTP
2+
[x] Ca
[ ] CMPc
[x] inozitolfosfaţii

628. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor


mediat de AMPc:
[ ] este specific numai insulinei
[x] implică activarea proteinkinazelor A
[ ] este caracteristic pentru cortizol
[ ] reprezintă un mecanism de reglare a expresiei genelor
[x] conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare

629. Capitol: VI Hormonii A3 Adenilatciclaza:

[ ] este enzimă citoplasmatică


[ ] generează inozitolfosfaţi
[x] catalizează formarea AMPc din ATP
[x] este inhibată de proteina Gi
[ ] participă la sinteza ATP-lui

630. Capitol: VI Hormonii A1 AMP ciclic este: STRUCTURA CHIMICA:


[ ] precursorîn sinteza acizilor nucleici
[x] mesager secundar al semnalului hormonal
[ ] produs intermediar în metabolismul energetic
[ ] predecesor în procesele de biosinteză
[ ] nucleozidă

631. Capitol: VI Hormonii A3 Proteinkinaza A:

[ ] este inhibată de adenilatciclază


[x] este activată de AMP ciclic
[x] catalizează reacţia de fosforilare a unor enzime reglatoare
[ ] este activată de hormonii steroidici
[ ] este localizată în nucleu

632. Capitol: VI Hormonii A1 Fosfoprotein fosfatazele catalizează:


[] formarea AMP ciclic din ATP
[x] defosforilarea unor enzime reglatoare
[ ] fosforilarea enzimelor reglatoare
[ ] activarea proteinkinazelor
[ ] activarea proteinelor Gs

633. Capitol: VI Hormonii A3 Complexul Ca++ -calmodulină reglează:

[x] contracţiilemuşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele nemusculare


[x] activarea unor proteinkinaze
[ ] expresia genelor
[ ] sinteza DNA
[ ] biosinteza proteinelor

634. Capitol: VI Hormonii A3 Calmodulină:


[] poate fixa Fe2+ şi Mg2+
2+
[x] conţine 4 domenii de fixare pentru Ca
[ ] este o nucleotidă
[ ] conţine multe resturi de Arg şi Lys
2+
[x] în complex cu Ca este mesager secund pentru unii hormoni

635. Capitol: VI Hormonii Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de


A3
acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) sunt
corecte afirmaţiile:
[x] este caracteristic hormonilor, receptorii cărora sunt cuplaţi cu proteina Gq
[ ] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
[x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-
difosfat
[ ] DAG inhibă proteinkinazele C
[ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili

636. Capitol: VI Hormonii A1 Fosfolipaza „C" :


[ ] este localizată în citozol
[ ] scindează fosfolipidele membranare, generând prostaglandine
[x] este activată de proteina Gq
[ ] este activată de hormonii steroidici
[ ] este inhibată de cofeină

637. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este


caracteristic pentru:
[ ] catecolamine
[x] hormonii steroidici
[ ] hormoni hidrofili
[ ] hormonii de natură proteică
[x] hormonii lipofili

638. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor


sunt corecte afirmaţiile:
[x] receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol
[ ] are loc prin intermediul mesagerilor secundari
[ ] este un mecanism rapid
[x] complexul hormon-receptor reglează expresia genelor
[ ] implică activarea proteinkinazelor

639. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii hipotalamusului:


[x] prezintă peptide scurte
[x] sunt liberinele şi statinele
[x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari

640. Capitol: VI Hormonii A3 Liberinele sunt:

[x] tireoliberina
[x] gonadoliberinele

641. Capitol: VI Hormonii A3 Statinele sunt:

[x] somatostatina
[x] prolactostatina

642. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii adenohipofizari:

[x] sunt de natură proteică


[x] reglează funcţiile altor glande endocrine periferice

643. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii adenohipofizari sunt:

[x] somatotropina
[x] tireotropina

644. Capitol: VI Hormonii A1 Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POM sunt:

[x] corticotropina

645. Capitol: VI Hormonii A3 Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropin:

[x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor şi a hormonilor androgeni


[x] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă

646. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii somatomamotropi sunt:

[x] somatotropina
[x] prolactina

647. Capitol: VI Hormonii A3 Somatotropina (hormonul de creşter:

[x] acţionează prin intermediul somatomedinelor


[x] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi

648. Capitol: VI Hormonii A3 Prolactina:


[x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei
[x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia

649. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:


[x] tireotropina
[x] hormonul luteinizant
[x] hormonul foliculostimulant

650. Capitol: VI Hormonii A3 Tireotropina (TSH):


[x] acţionează prin intermediul AMP ciclic
[x] activeaza sinteza şi secreţia iodtironinelor
651. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonul foliculostimulant (FSH):
[x] controlează funcţiile glandelor sexuale
[x] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie

652. Capitol: VI Hormonii A3Hormonul luteinizant (LH):


[x] stimulează sinteza estrogenilor şi a progesteronei
[x] este o glicoproteină
653. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii neurohipofizari:
[x] sunt vasopresină şi oxitocină
[x] prezintă nonapeptide

654. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la vasopresină sunt corecte afirmaţiile:


[x] se mai numeşte hormon antidiuretic
[x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular
[x] ţesutul-ţintă pentru vasopresină este rinichiul - epiteliul tubilor contorţi distali şi
colectori
655. Capitol: VI Hormonii A3 Oxitocina:

[x] exercităacţiune contractilă asupra uterului în travaliu


[x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la ejecţia
laptelui
656. Capitol: VI Hormonii A3 Iodtironinele:

[x] sunt derivaţi ai tirozinei


[x] sunt triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4)

657. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei iodtironinelor sunt


corecte afirmaţiile:

[x] are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a tireotropinei


[x] glanda tiroidă posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină
658. Capitol: VI Hormonii A1 Efectele metabolice ale T3 şi T4:
[x] stimulează producerea ATP-ului
659. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele metabolice ale T3 şi T4:
[x] reglează diviziunea şi diferenţierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos şi scheletic
+ +
[x] reglează metabolismul oxidativ prin inducţia Na /K -ATP-azei
[x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2

660. Capitol: VI Hormonii Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:


A3
[x] creşterea temperaturii corpului
[x] Tahicardie
661. Capitol: VI Hormonii A3 Hipofuncţia glandei tiroide la maturi (mixedemul) se
manifestă prin:
[x] bradicardie
[x] micsorarea temperaturii corpului
662. Capitol: VI Hormonii A3 Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:
[x] parathormonul
[x] calcitonină
[ ] vitaminele K şi E
[x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)
[ ] tireotropină

663. Capitol: VI Hormonii A3 Parathormonul:

[x] se sintetizează sub formă de preprohormon


[x] acţionează prin AMP ciclic

664. Capitol: VI Hormonii A3 Parathormonul:

[x] creştecalcemia
[x] stimulează reabsorbţia calciului, dar inhibă reabsorbţia fosfaţilor în rinichi

665. Capitol: VI Hormonii A3 Hipoparatiroidismului se caracterizează prin:

[x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie


[x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi nervoase

666. Capitol: VI Hormonii A3 Hiperparatiroidismul se manifestă prin:


[x] hipercalcemie şi hipofosfatemie
[x] excreţia sporită a calciului cu urina
[x] osteoporoză

667. Capitol: VI Hormonii A3 Calcitonina:


[x] este sintetizată de celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide
[x] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor
668. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele metabolice ale calcitoninei:

[x] sporeştedepozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase


[x] micşorează concentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă

669. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt


corecte afirmaţiile:
[x] este derivatul activ al vitaminei D3
[x] se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichi
[x] sinteza calcitriolului este controlată de parathormon

670. Capitol: VI Hormonii A3 Sinteza hormonilor pancreatici:


[x] celulele insulare beta produc şi secretă insulina
[x] celulele insulare alfa produc şi secretă glucagonul

671. Capitol: VI Hormonii A3 Insulina:


[x] esteprodusă de celulele beta ale pancreasului
[x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30 resturi de
aminoacizi
672. Capitol: VI Hormonii A3 Secreţia de insulină este activată de:

[x] glucoză
[x] fructoză, manoză
673. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul de acţiune a insulinei sunt corecte
afirmaţiile:
[x] mecanismul de acţiune a insulinei este o formă particulară a celui membrano-
intracelular
[x] receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2
[x] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică

674. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele metabolice ale insulinei:


[x] favorizează sinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect anaboli
acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară,
[x] exercită
procesele de regenerare
675. Capitol: VI Hormonii A1 Insulina:

[x] activează glicogensintaza


676. Capitol: VI Hormonii A3 Insulina stimulează:
[x] transportul glucozei în ţesuturi
[x] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
[x] Activeaza Glicoliza

677. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:

[x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos


[x] activează lipoproteinlipaza

678. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:

[x] Inhiba degradarea proteinelor


[x] stimulează biosinteza proteinelor

679. Capitol: VI Hormonii A3 Diabetul zaharat se caracterizează prin:

[x] hiperglicemie şi glucozurie


[x] hipercetonemie şi cetonurie
[x] polifagie, polidipsie, poliurie

680. Capitol: VI Hormonii A3 Glucagonul:

[x] se sintetizează în celulele insulare alfa


[x] este o polipeptidă

681. Capitol: VI Hormonii A3 Glucagonul:

[x] este sintetizat sub formă de pre-pro-glucagon


[x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată

682. Capitol: VI Hormonii A1 Glucagonul:

[x] activează gluconeogeneza


683. Capitol: VI Hormonii A3 Catecolaminele sunt:
[x] dopamina, noradrenalina, adrenalina
[x] derivaţi ai tirozinei

684. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmaţiile:

[x] areloc în medulosuprarenale


[x] succesiunea reacţiilor este: tirozină → dopamină → noradrenalină → adrenalină

685. Capitol: VI Hormonii A1 Selectaţi efectele metabolice ale catecolaminelor:

[x] stimularea lipolizei


686. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi hormonii care se sintetizează în cortexul
suprarenal:

[x] cortizolul
[x] aldosteronul

687. Capitol: VI Hormonii A1 Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte


afirmaţiile:
[x] pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidici
688. Capitol: VI Hormonii A3 Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor
(cortizolului):
[x] în stări de stres are loc stimularea secreţiei de corticoliberină şi corticotropină
[x] nivelul plasmatic al cortizolului suferă variaţii diurne (ritm circadian)

689. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt


corecte afirmaţiile:

[x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear


[x] utilizează receptori citozolici

Selectaţi efectele metabolice ale glucocorticoizilor:


690. Capitol: VI Hormonii A3
FORMULA CORTIZOLULUI
[x] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichi
Selectaţi efectele metabolice ale glucocorticoizilor:
691. Capitol: VI Hormonii A3
FORMULA CORTIZOLULUI

[x] favorizează
depunerea de lipide la nivelul trunchiului, gâtului, feţei
[x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi

Selectaţi efectele metabolice ale glucocorticoizilor:


692. Capitol: VI Hormonii A3
FORMULA CORTIZOLULUI

[x] efect antiinflamator


[x] posedă efect permisiv asupra catecolaminelor, glucagonului

693. Capitol: VI Hormonii A3 Mineralocorticoizi:


ALDOSTERON
[x] se sintetizează din colesterol
[x] aldosteronul este principalul mineralocorticoid la om

694. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului


sunt corecte afirmaţiile:
[x] are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină
[x] enzima de conversie transformă angiotenzina I în angiotenzină II
695. Capitol: VI Hormonii A3 Mineralocorticosteroizii reglează:
FORMULA LA ALDOSTERON

[x] regleaza concentraţia natriului şi a potasiului


[x] homeostazia hidrică
Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:
696. Capitol: VI Hormonii A3
FORMULA ALDOSTERON

[x] reabsorbţiaNa+, Cl- şi a apei


+ + +
[x] eliminarea de K , H , NH4

697. Capitol: VI Hormonii A1 Sindromul Cushing:

[x] se caracterizează prin obezitate centripetă


698. Capitol: VI Hormonii A3 Boala Adison se caracterizează prin:
[x] scădereaconţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge
[x] hiperpigmentarea tegumentelor

699. Capitol: VI Hormonii A3 SindromulConn se caracterizează prin:

[x] creştereaconcentraţiei de Na in sânge


[x] mărirea excitabilităţii miocardului

700. Capitol: VI Hormonii A3 Corticosteroizii se utilizează:


[x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)
[x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergic
[x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor

701. Capitol: VI Hormonii A1 Hormonii sexuali:

[x] sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor


702. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii sexuali sunt:
[x] testosteronul
[x] estradiolul
[x] progesterona

703. Capitol: VI Hormonii A3Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei hormonilor


sexuali sunt corecte afirmaţiile:
[x] folitropina stimulează spermatogeneza
[x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni
704. Capitol: VI Hormonii A3 Androgenii:

[x] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig


din testicule
[x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

Selectaţi efectele metabolice ale androgenilor:


705. Capitol: VI Hormonii A3
TESTOSTERON FORMULA
[x] activează replicarea şi transcrierea, stimulând
sinteza proteinelor
[x] induc sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
[x] stimulează mineralizarea ţesutului osos

706. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele fiziologice ale androgenilor:


TEST FORM

[x] stimulează spermatogeneza


[x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale
secundare şi a comportamentului la bărbaţi
[x] au efect anabolizant asupra scheletului şi a
muşchilor

707. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele fiziologice ale estrogenilor:


FORMULA ESTRADIOL

[x] controlează dezvoltarea organelor genitale feminine


[x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
[x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia

708. Capitol: VII Singele A3 Funcţiile sângelui:


[x] detransport
[x] homeostatică

709. Capitol: VII Singele A3 Principalele componente organice ale sângelui:


[x] glucoza
[x] colesterolul

710. Capitol: VII Singele A3 Principalele componente organice ale sângelui:


[x] proteinele
[x] ureea

711. Capitol: VII Singele A3 Elementele figurate ale sângelui:


[x] leucocitele
[x] eritrocitele

712. Capitol: VII Singele A3 Elementele figurate ale sângelui:


[x] trombocitele
[x] limfocitele

713. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi substanţele azotate neproteice:

[x] ureea
[x] acidul uric

714. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi substanţele azotate neproteice:

[x] creatină
[x] aminoacizii

715. Capitol: VII Singele A3 Substanţele organice neazotate ale sângelui:


[x] colesterolul
[x] trigliceridele

716. Capitol: VII Singele A3 Substanţele organice neazotate ale sângelui:


[x] glucoza
[x] acidul lactic
717. Capitol: VII Singele A3 Calciul plasmatic:

[x] se conţine preponderent în plasmă


++
[x] Ca ionizat constituie 50% din cantitatea totală
++
[x] Ca legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală

718. Capitol: VII Singele A3 Modificările concentraţiei calciului plasmatic:

[x] hipocalcemia este prezentă în rahitism


[x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor

719. Capitol: VII Singele Proteinele plasmatice:


A3
[x] menţin presiunea oncotică
[x] transportă hormoni, metale, vitamine

720. Capitol: VII Singele Rolul proteinelor plasmei sangvine:


A3
[x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)
[x] transporta metale, vitamine

721. Capitol: VII Singele Albuminele plasmatice:


A1
[x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor

722. Capitol: VII Singele A3 Albuminele plasmatice:


[x] suntproteine acide
[x] menţin presiunea oncotică

723. Capitol: VII Singele A3 Albuminele plasmatice transportă:


[x] acizi graşi
[x] bilirubina

724. Capitol: VII Singele Albuminele plasmatice:


A3
[x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici
[x] leagă şi reţin în sânge cationii

725. Capitol: VII Singele Globulinele plasmatice:


A3
[x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine
[x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama

726. Capitol: VII Singele A1 Din grupa gama-globulinelor fac parte:


[x] imunoglobulinele

727. Capitol: VII Singele Hiperproteinemia:


A3
[x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice
[x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă
etc.)
728. Capitol: VII Singele Hipoproteinemia:
A3
[x] este caracteristică pentru ciroza hepatică
[x] este caracteristică pentru glomerulonefrite
729. Capitol: VII Singele La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:
A3
[x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare
[x] sistemul respirator
[x] sistemul renal

730. Capitol: VII Singele A1 Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în


plasmă:
[x] proteic

731. Capitol: VII Singele A1 Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în


eritrocite:
[x] hemoglobinic

732. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în


plasmă, cât şi în eritrocite:
[x] bicarbonat
[x] fosfat

733. Capitol: VII Singele A3 Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este


determinată de:
[x] aminoacizii acizi
[x] aminoacizii bazici
734. Capitol: VII Singele A1 Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată
de:
[x] histidină
735. Capitol: VII Singele A3 Acidoza metabolică este cauzată de:
[x] cetonemie
[x] hipoxie

736. Capitol: VII Singele A3 Acidoza metabolică este prezentă în:


[x] diabetul zaharat
[x] inaniţie

737. Capitol: VII Singele A1 Acidoza respiratorie este cauzată de:


[x] hipoventilaţie pulmonară
738. Capitol: VII Singele A3 Acidoza respiratorie este prezentă în:
[x] astm bronşic
[x] emfizem pulmonar
739. Capitol: VII Singele A3 Alcaloza metabolică este cauzată de:
[x] vomă intensă
740. Capitol: VII Singele A1 Alcaloza respiratorie este cauzată de:

[x] hiperventilaţie pulmonară


741. Capitol: VII Singele A1 Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care
iniţiază calea intrinsecă:
[x] factorul XII - Hageman
742. Capitol: VII Singele A1 Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea
[x] factorul III - tromboplastina tisulară
743. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în
calea intrinsecă:
[x] factorul VIII - globulina antihemofilică A
[x] factorul XI - Rozenthal
[x] factorul IX - globulina antihemofilică B

744. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în
calea extrinsecă:
[x] factorul VII - proconvertina
[x] factorul III - tromboplastina tisulară

745. Capitol: VII Singele Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în
A3
calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
[x] factorul X - Power-Stuart
[x] factorul V - proaccelerina

746. Capitol: VII Singele Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în
A3
calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
[x] factorul I - fibrinogenul
++
[x] ionii de Ca

747. Capitol: VII Singele Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în
A3
calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
[x] factorul II - protrombina
[x] factorul XIII - stabilizator de fibrină
748. Capitol: VII Singele A3 Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:
[x] participăla sinteza protrombinei
[x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatului

749. Capitol: VII Singele A3 Protrombina:


[x] este factor al coagulării
2+
[x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca , f.3) se activează în trombină

750. Capitol: VII Singele A3 Trombina:


[x] este sintetizată în formă de protrombină neactivă
[x] transformă fibrinogenul în fibrină

751. Capitol: VII Singele A3 Fibrinogenul:


[x] fibrinogenul este sintetizat în ficat
[x] este transformat în fibrină de către trombină

752. Capitol: VII Singele A3 Transformarea fibrinogenului în fibrină:


[x] are loc în sânge
[x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide B
753. Capitol: VII Singele A3 Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):

[x] necesită prezenţa factorului XIII


[x] necesită prezenţa ATP-lui
754. Capitol: VII Singele A3 La coagularea sângelui participă:

[x] factoriplachetari
[x] factori plasmatici
[x] factori tisulari

755. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:


[x] trombostenina
[x] fosfolipidele plachetare
756. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi substanţele anticoagulante:
[x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)
[x] heparina

757. Capitol: VII Singele A3 Heparina:


[x] este glicozaminoglican
[x] este anticoagulant direct

758. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:


[x] plasminogenul
[x] streptokinaza

759. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:


[x] urokinaza
[x] activatorul tisular al plasminogenului
760. Capitol: VII Singele A3 Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub
acţiunea:

[x] urokinazei
[x] streptokinazei

761. Capitol: VII Singele A3 Fibrinolizina:


[x] dizolvă trombii deja formaţi
[x] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa trombilor

762. Capitol: VII Singele A3 Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice:


[x] secretorii
[x] excreto-secretorii
[x] indicatorii (celular
763. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:
[x] factoriicoagulării sângelui
[x] ceruloplasmina

764. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:


[x] histidaza
[x] alaninaminotransferaza (ALAT)???
[x] LDH5
765. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:
[x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaz
[x] lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5).

766. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:


[x] aspartataminotransferaza (ASAT)
[x] LDH1

767. Capitol: VII SingeleSelectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici:


A1
[x] creatinfosfokinaza MM

HORMONI

1. Hormonii sunt:
a) [x] substanţe biologice active
b) [x] secretaţi direct în sânge şi limfă
c) [x] sintetizaţi de glandele endocrine
d) [ ] catalizatori biologici
e) [ ] receptori cu activitate reglatoare

2. Activitate biologică posedă:


a) [x] hormonul liber
b) [ ] prohormonul
c) [ ] preprohormonul
d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport
e) ) [ ] nivelul total al hormonului

3. Proprietăţile generale ale hormonilor:


a) [x] activitate biologică înaltă
b) [ ] universală
c) [x] acţiune la distanţă
d) [] catalitică
e) [x ] specificitate înaltă

4. Hormonii au acţiune fundamentală asupra:


a) [x] morfogenezei (creşterea şi maturizarea organismului)
b) [x] dezvoltării sexuale
c) [x] funcţiei reproductive
d) [x] dezvoltării sistemului nervos
e) [ ] funcţiilor mecano- şi electroizolatorie

5. Clasificarea hormonilor:
a) [x] proteinopeptide
b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor
c) [x] steroizi
d) [x] derivaţi ai aminoacizilor
e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor

6. Este corectă afirmaţia:


a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simple
b) [ ] hormonii nu pot fi derivaţi ai colesterolului
c) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate
d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor

7. Nivelul sanguin al hormonului este reglat prin:


a) [x] retroinhibiţie negativă
b) [x] retroinhibare metabolit-hormonală
c) [] toţi prin retroinhibiţie pozitivă
d) [x] secreţia moleculelor reglatoare
e) [] modificare covalentă

8. Specificitatea acţiunii hormonilor e determinată de existenţa a:


a) [x] receptorilor specifici
b) [] proteinelor specifice de transport al hormonilor
c) [ ] mediatorilor specifici pentru fiecare hormon individual
d) [ ] lipoproteidelor sîngelui
e) [] colesterolului sanguin

9. Transformarea hormonilor în forma activă se efectuiază prin:


a) [x] proteoliză limitată
b) [ ] fosforilare-defosforilare
c) [ ] intermediul proteinkinazelor
d) [ ] efecte alosterice
e) [x] modificări conformaţionale

10. Receptorii hormonali sunt:


a) [] cromoproteine
b) [x] proteine multidomeniale
c) [x ] glicoproteine
d) [ ] metaloproteine
e) [ ] lipoproteine

11. Proprietăţile receptorilor hormonali:


a) [x] posedă afinitate înaltă faţă de hormon
b) [] interacţiunea hormon-receptor este realizată prin legături covalente
c) [x] denotă efectul de saturaţie
d) [ ] sunt localizati numai în membrană
e) [ ] sunt localizati numai în nucleu

12. Mecanismul de acţiune al hormonilor:


a) [x] poate fi membrano -intracelular
b) [x] poate fi citozolic-nuclear
c) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic hormonilor hidrofili
d) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic pentru hormonii peptidici
e) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic catecolaminelor

13. Mecanismul membrano-intracelular:


a) [x] hormonul serveşte drept mesager primar
b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundar
c) [ ] e caracteristic pentru toţi hormonii
d) [x]e caracteristic pentru hormonii proteino-peptidici
e) [ ] e caracteristic pentru hormonii steroizi

14. Mecanismul membrano-intracelular:


a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleu
b) [] hormonii pătrund în celulă
c) [x ] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
d) [ ] este unicul mecanism characteristic hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor
e) [ x] la transmiterea mesajului hormonal participă mesagerii secunzi

15. Proteinele "G":


a) [x] sunt trimeri, ce constau din subunităţile alfa, beta, gama (αβγ)
b) [] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice
c) [] posedă un domeniu ce se leagă de receptor şi mesagerul secund
d) [ ] partea activă este dimerul beta, gama (βγ)
e) [ ] forma activă este GDP- alfa (GDP-α) complexul

16. Proteinele Gs şi Gi:


a) [ ] subunitatea α este identică structural şi funcţional de la o proteină la alta;
b) [x] ambele sunt cuplate cu adenilatciclaza
c) [ ] sunt cuplate cu citidilatciclaza
d) [x] Gs are acţiune stimulatoare asupra adenilatciclazei
e) [] Gi reduce activitatea adenilatciclazei mărind concentraţia mesagerului secund

17. Proteinele "Gq":


a) [x] proteina Gq este cuplată cu fosfolipaza "C"
b) [x] generează diacilglicerolul şi inozitoltrifosfat
c) [ ] în stare activă se află sub formă de trimeri (, , )
d) [ ] generează GMPc
e) [ ] proteina Gq este cuplată cu adenilatciclaza

18. Mesagerii secunzi hormonali sunt:


a) [x ] AMP-ciclic
b) [] GTP
c) [ x] Ca2+
d) [ ] CMPc
e) [x ] inozitoltrifosfatul

19. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:


a) [ ] este specific numai insulinei
b) [ ] guanilatciclaza catalizează formarea mesagerului secund AMPc
c) [ ] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin intermediul proteinei Gi
d) [] rolul de mesager îl poate îndeplini nucleotidul poliadenilic
e) [x ] secundar se activează proteinkinaza A

20.Adenilatciclaza:
a) [ ] este o hidrolază
b) [x] se referă la liaze
c) [x] catalizează formarea AMPc din ATP
d) [ ] catalizează formarea AMPc din ADP şi H3PO4
e) [ ] se referă la ligaze

21. Adenilatciclaza:
a) [ ] este prezentă în celulele tuturor speciilor
b) [x] catalizează reacţia:ATP→ AMPc +PPi
c) [ ] catalizează reacţia: GTP → GMPc+PPi
d) [x] este situată în membrana plasmatică orientată spre citozol
e) [ ] este situată în membrana internă a mitocondriilor
22. Nucleotidele ciclice (AMPc, GMPc):
a) [x] servesc ca intermediari secundari în realizarea efectului hormonal
b) [x] se formează din ATP şi GTP sub influenţa ciclazelor corespunzătoare
c) [ ] se formează din ATP şi GTP sub influenţa fosfodiesterazelor
d) [x] se scindează sub influenţa fosfodiesterazelor corespunzătoare
e) [] AMPc îşi realizează efectul prin proteinkinaza C

23. AMPc este:


a) [ ] mediator primar
b) [x] mediator secundar
c) [ ] produs intermediar în metabolismul energetic
d) [ ] predecesor în procesele de biosinteză
e) [] nucleozid.

24. Fosfodiesteraza:
a)[x ] este enzima care scindează AMPc
a) [] reglează concentraţia de ADP
b) [ ] activitatea ei nu este dependentă de Ca2+
c) [x] activitatea ei este inhibată de viagră
d) [x] inhibiţia ei provoacă acumularea de AMPc şi GMPC

25. AMPc şi proteinkinazele:


a) [x] AMPc este mediatorul intracelular a multor semnale hormonale
b) [ ] la eucariote controlează direct exprimarea unor gene
c) [x] proteinkinaza A neactivă prezintă un tetramer (C2R2 - 2subunităţi catalitice şi 2reglatorii)
d) [ ] proteinkinaza A neactivă prezintă un dimer (C1R1 - subunităţi catalitice şi reglatorii)
e) [ ] enzima este activă la asocierea tuturor subunităţilor

26. Proteinkinaza:
a) [x] proteinkinazale active fosforilează proteinele-enzime
b) [ ] toate enzimele fosforilate sunt active
c) [x] AMPC este efector alosteric pentru proteinkinaze
d) [ ] se află în nucleul celulei
e) [] toate enzimele defosforilate sunt active

27. NO-reglator metabolic:


a) [x] acţionează asupra tuturor celulelor
b) [x] se sintetizează din L-arginină prin intermediul NO sintazei
c) [ ] reacţia nu necesită cofactori
d) [ ] concentraţii majore de NO nu provoacă apoptoza
e) [x] protejează vasele sanguine şi reglează expresia genelor la diferite nivele

28. După realizarea efectului hormonal are loc:


a) [x] adenilatciclaza devine inactivă
b) [x] formarea de AMPc încetează;
c) [x] AMPc legat cu subunităţile reglatoare ale proteinkinazei (PK) se eliberează şi este degradat
d) [ ] pe măsura eliberării receptorilor de hormoni AMPc părăseşte celula
e) [x] subunităţile R şi C ale PK se unesc şi PK trece în stare inactivă

29. Fosfodiesteraza:
a) [x] scindează AMPc cu formare de 5'-AMP
b) [ ] este o liază
c) [ ] este activată de cofeină, teofilină
d) [x] pentru activarea ei este necesar Ca2+
e) [ ] pentru activarea ei nu sunt necesari cationii (Ca2+, Mg2+, K+, Na+)

30. Sistemul intracelular de semnalizare al calciului:


a) [x] este dependent de calmodulină (CM)
b) [x] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare activă
c) [ ] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare inactivă
d) [] CM conţine 2 locusuri de fixare a Ca2+
e) [ ] sursă de Ca2+ sunt numai mitocondriile şi microzomii

31. Complexul Ca++ -calmodulină reglează:


a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele nemusculare
b) [x] activarea unor proteinkinaze
c) [ ] concentraţia de Ca2+ citozolic nu e dependentă de inozitoltrifosfat
d) [ ] nu activează pompa de calciu
e) [] nu interferează cu alte sisteme mesageriale

32. Referitor la calmodulină (CM):


a) [ ] e o proteină fixatoare de Fe şi Mg
b) [x] CM conţine 4 locusuri de fixare al Ca2+
c) [x] la toate speciile de animale are aceeaşi secvenţă aminoacidică
d) [ ] posedă 8 locusuri de fixare a Ca++
e) [x] în creier este fixată de o proteină, conducînd la inhibiţia fosfodiesterazei

33. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3)
:
a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorul cărora este cuplat cu proteina Gq
b) [] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol 4,5difosfat
d) [x ] este caracteristic pentru hormonii hidrosolubili
e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili

34. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de


diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat:
a) [x] inozitoltrifosfatul (IP3) măreşte concentraţia intracelulară de Ca++
b) [x] diacilglicerolul activează proteinkinaza C
c) []Ca++ se eliberează numai din reticulul endoplasmatic
d) [ ] se formează complexul Ca3(PO4)2
e) [ ] Ca++ nu pătrunde din exterior

35. Fosfolipaza „C" :


a) [x] prezintă sistem efector din componenţa sistemului ce generează mesageri secundari
b) [ ] acţionează asupra fosfolipidelor membranare, generînd diacilglicerol şi cholină
c) [x] este activată de proteina Gq
d) [ ] este activată de proteina Gi
e) [x] este o proteină fixatoare de Ca2+

36. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor:


a) [] este caracteristic tuturor hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor
b) [x ] este caracteristic tuturor hormonilor steroizi
c) [] receptorii acestor hormoni sunt amplasaţi pe suprafaţa externă a membranei celulare
d) [x ] complexul hormon receptor reglează procesul transcrierii genelor şi biosinteza proteinelor secundar
e) [] hormonii cu asemenea mecanism de acţiune sunt hidrofili şi traversează membranele biologice

37. Hormonii hipotalamusului:


a) [ ] sunt de natură steroidă
b) [x] prezintă peptide scurte (3-44 resturi aminoacidice)
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sintetizează şi secretă 2 tipuri de hormoni: liberine şi statine
e) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari

38.Hormonii hipotalamusului:
a) [] sunt cinci statine:somatostatina, prolactostatina, tireostatina, corticostatina şi gonadostatina
b) [x] se găsesc sub controlul neurotransmiţătorilor
c) [x ] rolul de neurotransmiţători îl pot îndeplini: catecolaminele, acetilcholina, acidul gama aminobutiric,
histamina, indolaminele
d) [] sunt doar două liberine: somatoliberina şi prolactoliberina
e) [] sunt doar patru liberine: somatoliberina, prolactoliberina, corticoliberina şi tireoliberina.

39. Liberinele sunt:


a) [x] tireoliberina
b) [ ] vasopresina
c) [ ] oxitocina
d) [x] gonadoliberinele
e) [ ] tireotropina.

40. Statinele sunt:


a) [x] somatostatina
b) [x] melanostatina
c) [x] prolactostatina
d) [ ] corticostatină
e) [ ] tireostatină

41. Hormonii adenohipofizari:


a) [x] sunt proteino-peptidici
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt steroizi
d) [] sunt devizaţi în cinci subclase
e) [x ] reglează funcţiile altor glande endocrine.

42. Hormonii adenohipofizari sunt:


a) [ ] corticoliberina
b) [x] somatotropina
c) [x] corticotropina
d) [x] tireotropina
e) [ ] tireoliberina.

43. Hormonii adenohipofizari:


a) [x] reglează funcţiile glandelor endocrine periferice
b) [x] toţi sunt hormoni tropi
c) [ ] se împart în 2 grupe
d) [] toţi sunt peptide derivate din proopiomelanocortină
e) [ ] reglează metabolismul hidrosalin
44. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:
a) [x] corticotropina
b) [ ] prolactina
c) [] somatotropina
d) [] tireotropina
e) [ ] TSH şi FSH.

45. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):


a) [ ] stimulează sinteza şi secreţia numai a mineralocorticosteroizilor
b) [] reglează sinteza adrenalinei
c) [ ] nu posedă acţiune melanostimulantă
d) [ ] este o proteină conjugată - glicoproteidă
e) [x] este o polipeptidă simplă unicatenară.

46. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):


a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor, steroizilor androgeni
b) [ ] amplifică numai secreţia glucocorticoizilor
c) [x] secreţia de ACTH prezintă un ritm diurn
d) [x] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă
e) [x] creşterea plasmatică a cortizolului inhibă secreţia ACTH-ului.

47. Hormonii somatomamotropi sunt:


a) [x] somatotropina
b) [ ] tireotropina
c) [ ] mamofizina
d) [x] prolactina
e) [x] lactogenul placentar.

48. Somatotropina (hormonul de creştere) prezintă:


a) [x] un lanţ polipeptidic (191 resturi aminoacidice)
b) [ ] o glicoproteină
c) [ ] o lipoproteină
d) [] un derivat al aminoacizilor
e) [] un hormon steroid.

49. Somatotropina, efectele:


a) [x] sunt mediate de somatomedine
b) [] are acţiune catabolică
c) [ ] inhibă procesele anabolice
d) [x ] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi
e) [ ] sunt similare cu cele ale insulinei.

50. Somatotropina:
a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi
b) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia
c) [ ] induce bilanţ azotat negativ
d) [x] scade utilizarea periferică a glucozei, inhibă glicoliza
e) [ ] inhibă gluconeogeneza.

51. Somatotropina:
a) [x] provoacă hiperglicemie şi cetonemie
b) [ ] inhibă lipoliza
c) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în plasmă
d) [] măreşte utilizarea periferică a glucozei
e) [x] stimulează beta-oxidarea acizilor graşi în ţesuturile periferice.

52. Somatotropina:
a) [x] stimulează retenţia ionilor de Ca2+, Mg2+, fosfat
b) [] este secretată de lobul posterior al hipofizei
c) [x] secreţia sa este inhibată de somatostatină
d) [ ] insuficienţa hormonului în perioada de creştere conduce la dezvoltarea acromegaliei
e) [ x] este hormon diabetogen

53. Prolactina:
a) [] este o glicoproteină
b) [ ] este un polipeptid
c) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare
d) [x] se sintetizează în adenohipofiză
e) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei

54. Prolactina:
a) [x] este o proteină simplă cu legăturile disulfidice
b) [ ] este o proteină conjugată
c) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
d) [x] efortul fizic, stresul, somnul stimulează secreţia şi eliberarea prolactinei
e) [ ] acţionează asupra glandelor sexuale

55. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:


a) [x] tireotropina
b) [ ] corticotropina
c) [x] hormonul luteinizant
d) [x] hormonul foliculostimulant
e) [ ] prolactina

56. Tireotropina (TSH) este:


a) [ ] un dizaharid
b) [x] o glicoproteină cu structură dimerică
c) [ ] o lipoproteină
d) [] un derivat al aminoacizilor
e) [] un steroid.

57. Tireotropina (TSH):


a) [x] efectele sunt mediate de AMP-c
b) [] inhibă sinteza şi secreţia triiodtironinei şi tetraiodtironinei
c) [] reglarea eliberării lui are loc printr-un mecanism feedback pozitiv
d) [ ] inhibă lipoliza
e) [ ] somatostatina activează eliberarea de TSH.

58. Gonadotropinele:
a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale
b) [ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul foliculostimulant (FSH) şi prolactina
c) [x] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) [] FSH inhibă spermatogeneza
e) [ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de testosteron.

59. Hormonul luteinizant (LH):


a) [x] promovează sinteza de estrogeni şi de progesteronă
b) [] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
c) [] la bărbaţi stimulează producţia de corticosteron de către celulele interstiţiale
d) [ ] la bărbaţi induce producţia de progesteronă
e) [x ] la bărbaţi stimulează producţia de testosteron de către celulele interstiţiale

-lipotropina:
a) [x] se formează din proopiomelanocortină împreună cu ACTH
b) [] face parte din grupul hormonilor somatomamotropi
c) [ x] din ea se formează β-endorfinele
d) [x] endorfinele atenuează durerea, reglează emoţiile, influienţează memoria
e) [ ] este sursă de encefaline

61. Hormonii neurohipofizari:


a. [x] sunt reprezentaţi de vasopresină şi oxitocină
b. [] sunt reprezentaţi de malanotropină
c. [x] prezintă nonapeptide
d. [] se produc în lobul posterior al hipofizei
e. [x] împreună cu neurofizina specifică sunt depozitaţi în terminaţiunile nervoase din neurohipofiză.

62. Vasopresina şi oxitocina:


a. [] vasopresina se sintetizează în nucleul paraventricular
b. [ ] oxitocina are sediul de sinteză în nucleul supraoptic
c. [x] ambii sunt sintetizaţi sub forma unor precursori
d. [ ] vasopresina diferă de oxitocină prin 3 resturi aminoacidice
e. [] oxitocina se mai numeşte hormonul antidiuretic

63. Vasopresina:
a. [] reglează presiunea osmotică şi oncotică
b. [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular
c. [ ] inhibă reabsorbţia apei
d. [x] ţesutul ţintă este rinichiul- epiteliul tubilor contorţi distali şi colectori
e. [x] mecanismul de acţiune este membrană-intracelular

64. Vasopresina:
a. [ ] în prezenţa ei diureza este sporită
b. [x] favorizează creşterea numărului de canale pentru reabsorbţia apei în tubii contorţi distali şi colectori
c. [x] în insuficienţa ei se dezvoltă diabetul insipid
d. [ ] exercită acţiune vasodilatatoare
e. [x] exercită acţiune vasopresoare

65. Oxitocina:
a. [ ] este un octapeptid
b. [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu
c. [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la ejecţia laptelui
d. [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic
e. [ ] inhibă sinteza proteinelor în celulele glandulare mamare
66. Hormonii tiroidieni:
a. [x] sunt derivaţi ai tirozinei
b. [] sursa de sinteză este triptofanul
c. [ ] prezintă derivaţi ioduraţi ai histidinei
d. [] prezintă derivaţi ioduraţi ai treoninei
e. [ ] sunt proteinopeptide

67. Iodtironinele:
a. [x] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4 ) liberi
b. [ ] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina legaţi de proteine
c. [x] moleculele deiodurate nu posedă activitate
d. [ ] mai activ este T4
e. [x] mai activ este T3

68. Sinteza hormonilor glandei tiroide include următoarele etape:


a. [x] biosinteza tireoglobulinei
b. [x] captarea iodului
c. [x] organificarea iodului
d. [ ] condensarea iodului, aminoacizilor, unor glucide şi lipide
e. [] transportul tiroxinei şi tireoglobulinei

69. Tireoglobulina prezintă:


a. [x] o proteină glicozilată
b. [ ] o proteină simplă
c. [ ] peste 100 de resturi de serină
d. [x] peste 100 de resturi de tirozină
e. [ ] o cromoproteină

70. Tireoglobulina:
a. [x] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine aproximativ 100 resturi tirozil
b. [x] se sintetizează în celulele tiroidiene
c. [] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine 100 resturi de treonină
d. [ ] este secretată în coloid pînă la glicozilare
e. [x ] este secretată în coloid după glicozilare

71. Asigurarea cu iod:


a. [ ] se realizează din rezervele tisulare
b. [x] iodul pătrunde în organism odată cu alimentele şi apă potabilă
c. [x] din plasmă ionii de iod sunt captaţi de tiroidă printr-un proces activ dependent de ATP (pompa de iod)
d. [ ] mecanismul principal de captare al iodului este difuzia
e. [ ] ionii de iod pătrund în celulă prin mecanismul antiport cu Na+

72. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – oxidarea iodului:


a. [x] are loc pe suprafaţa apicală a celulelor tiroidiene
b. [ ] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea catalazei
c. [x] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea unei peroxidaze NADPH -dependente
d. [ ] H2O2 se formează sub acţiunea oxidazei FMN-dependente
e. [x ] iodul oxidat este utilizat la iodurarea resturilor de tirozină din tireoglobulină

73. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – iodurarea resturilor de tirozină :


a. [x] iodul aderă la inelul fenolic al resturilor de tirozină cu ajutorul enzimelor peroxidazice
b. [ ] peroxidaza catalizează iodurarea resturilor de tirozină în lipsa H2O 2
c. [] iodurarea decurge pînă la sinteza tireoglobulinei
d. [] prin iodurare se formează monoiodtironină şi diiodtironină
e. [x] prin iodurare se formează monoiodtirozină şi diiodtirozină

74. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – eliberarea T3 şi T4 din tireoglobulină:

a. [x] suprafaţa apicală a celulelor inglobează picături de coloid şi prin endocitoză picăturile sunt internalizate
b. [x] are loc fuziunea picăturilor de coloid cu lizozomii şi hidroliza tireoglobulinei
c. [ ] sunt secretaţi în sînge T3, T4, monoiodtirozina (MIT) şi diiodtirozina ( DIT)
d. [x] se secretă în sînge în principal T4 şi mai puţin T3
e. [ ] T3 şi T4 sunt eliberaţi în cantităţi egale

75. Transportul hormonilor tiroidieni este realizat de:


a. [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
b. [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
c. [x] albumine
d. [ ] fibrinogen
e. [ ] hemoglobină

76. Metabolismul hormonilor tiroidieni:

1. [ ] primar- se supun transaminării


2. b) [x] primar - se supun deioduгării
3. c) [ ] se rupe nucleul imidazolic
4. d) [x] prin monodeiodurare T4 formează T3 şi revers T3
5. e) [ x] T ½ pentru T4 este de 6-7 zile şi de 1-2 zile pentru T3

77. Reglarea sintezei şi secreţiei hormonilor tiroidieni:

a. [x] se află sub controlul feed-back negativ la care participă tireoliberina, tireotropina şi iodtironinele circulante
b. [x] nivelul scăzut de T3 stimulează sinteza tireotropinei
c. [ ] sinteza şi secreţia iodtironinelor sunt controlate de către corticotropină şi somatostatină
d. [] nivelul plasmatic crescut al T3 stimulează sinteza şi secreţia de tireotropină şi tireoliberină
e. [x ] tiroida posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină

78. Mecanismul de acţiune al T3 şi T4:


a) [x] traversează liber membrana celulară
b) [ ] interacţionează cu receptorii membranari
c) [] micşorează concentraţia de AMPc
d) [x] hormonul preluat de receptori citozolici cu afinitate joasă este fixat pe receptorul nuclear
e) [x ] în nucleu activează transcrierea unor gene specifice

79. Efectele metabolice ale T3 şi T4:


a) [x] stimulează producerea ATP-ului
b) [ ] nu posedă acţiune calorigenă
c) [ ] scad viteza metabolismului bazal
d) [x] diminuează rezervele energetice (glucide, lipide)
e) [x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)

80. Efectele metabolice ale T3 şi T4:


a)[x] rol esenţial în dezvoltarea fetală şi postnatală îndeosebi asupra sistemului nervos şi scheletic
b)[x] reglează metabolismul oxidativ prin sporirea sintezei de Na+/K+-ATP-ază
c)[x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2
d)[ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic
e)[ ] inhibă transcrierea genelor, ce inhibă şi sinteza enzimelor respectiv

81. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:


a)[ ] micşorarea oxidării glucidelor şi lipidelor
b)[x] intensificarea metabolismului bazal
c)[x ] creşterea temperaturii corpului
d)[x] bilanţ azotat negativ
e)[ ] mărirea nivelului de TSH

82. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:


a)[x] cretinism
b)[x] la maturi se dezvoltă mixedemul
c)[x] scăderea metabolismului general, temperaturii corpului
d)[ ] amplificarea oxidarei glucidelor şi lipidelor
e)[] micşorarea nivelului de TSH

83. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:


f) [x] în cretinism se constată o dereglare psihică profundă
g) [] în cretinism corpul se dezvoltă proporţional
h) [] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi TSH
i) [x] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi creşterea nivelului de TSH
j) [] tahicardie, exoftalm

84. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:


a) [x] hormonul paratiroid (parathormonul)
b) [x] calcitonină
c) [ ] vitaminele K şi E
d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)
e) [] tireotropină

85. Parathormonul:
a) [ ] este produs de tiroidă
b) [x] este un polipeptid (84 aminoacizi)
c) [x] se sintetizează sub formă de preprohormon
d) [ ] se sintetizează în formă activă
e) [x] creşterea calciemiei accelerează degradarea parathormonului

86. Parathormonul:
a) [x] degradarea hormonului are loc în special în ficat
b) [ ] are acţiune hipocalcemiantă
c) [x] mecanismul de acţiune este mediat de AMPc
d) [ ] iniţial se sintetizează sub formă de prohormon
e) [x]se activează prin proteoliză parţială

87. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului osos:


a) [x] reglează diferenţierea osteoblastelor
b) [] creşte capacitatea osului de a fixa Ca2+
c) [ ] hiperproducţia determină creşterea cantităţii colagenului şi a proteoglicanilor
d) [x] la hiperfuncţie în celule creşte izocitratul, lactatul; în sînge - fosfataza alcalină
e) [x] eliberarea în fluxul extracelular a ionilor de Ca2+

88. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului renal:


a) [x] creşte reabsorbţia calciului şi inhibă reabsorbţia ionilor de fosfat
b) [x] inhibă reabsorbţia tubulară a potasiului, carbonatului şi fosfaţilor
c) [ ] creşte reabsorbţia tubulară a fosfaţilor
d) [] inhibă 1-alfa-hidroxilaza renală
e) [] inhibă sinteza 1,25(OH)2D3

89. Efectele hormonului paratiroid la nivelul intestinului:


a) [x] promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism indirect
b) []promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism direct
c) [x ] sporeşte absorbţia fosfaţilor
d) [] la acest nivel se sintetizează 1,25-(OH)2D3
e) [x]1,25-(OH)2D3 mediază absorbţia intestinală a calciului şi fosfaţilor.

90. Trăsăturile metabolice ale hipoparatiroidismului:


a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi nervoase
d) [] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
e) [ ] osteoporoză.

91. Trăsăturile metabolice ale hiperparatiroidismului:


a) [] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
c) [x] hipercalciemie şi hipofosfatemie
d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina
e) [ x] osteoporoză.

92. Calcitonina este:

a) [x] produsă de celulele C adiacente celulelor foliculare ale tiroidei


b) [ ] produsă de paratiroide
c) [] hormon steroid format din 32 de aminoacizi
d) [ ] un derivat al tirozinei
e) [x] este un polipeptid

93. Reglarea secreţiei de calcitonină:


a) [x] sinteza şi secreţia ei depind de concentraţia plasmatică a calciului ionizat
b) [x ] în concentraţia fiziologică a calciului secreţia calcitoninei este constantă
c) [x] secreţia ei depinde indirect de aportul alimentar de calciu, gastrină şi glucagon
d) [ ] sinteza şi secreţia ei depind de nivelul lui T3 şi T4
e) [] cantitatea ei suferă variaţii diurne, dependente de ciclul veghe-somn

94. Efectele metabolice ale calcitoninei:


a)[] inhibă translocarea fosfaţilor din lumenul extracelular în fluidul periostal şi în celulele osoase
b)[] sporeşte reabsorbţia calciului şi fosfaţilor în celule
c)[] provoacă hipercalciemie şi hiperfosfatemie
d)[x ] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
e)[x] se opune creşterii calciului şi fosfatului în plasmă
94. 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol):

a) [x] este derivatul activ al vit.D3 (colecalciferol)


b) [] se produce în intestin din vitamina D alimentară
c) [x] vit. D3 în ficat este hidroxilată în poziţia 25 cu formarea de 25-hidroxi-D3
d) [x] 25-hidroxi-D3 în rinichi sub influienţa 1-α-hidroxilazei se mai supune unei hidroxilări şi se transformă în
1,25-dihidroxi-D3
e) [ ] este un hormon hidrosolubil

95. 1,25-dihidroxi-D3 (calcitriol): controlul sintezei şi acţiunea fiziologică:

a) [x] 1,25-dihidroxi-D3 inhibă propria sa formare prin feedback


b) [x] parathormonul stimulează activitatea 1-α-hidroxilazei şi sinteza calcitriolului
c) [ ] calcitonina stimulează sinteza de calcitriol
d) [ ] 1,25 (OH)2D3 sporeşte depunerea de Ca2+ şi fosfat în oase
e) [x] ţesutul ţintă pentru 1,25(OH)2-D3 este intestinul, unde promovează absorbţia calciului şi a fosfatului.

96. Hormonii pancreatici:

a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina


b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagon
c) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatina
d) [x] insulina şi glucagonul sunt principalii reglatori ai homeostaziei glicemice
e) [x] polipeptidul pancreatic este sintetizat de celulele F şi reglează diverse funcţii ale tractului digestiv .

97. Insulina:

a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasului


b) [] are acţiune hiperglicemiantă
c) [ ] este hormon de natură steroidă
d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30 resturi de aminoacizi
e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate între ele prin 3 punţi disulfurice.

98. Insulina:

a) [] se sintetizează direct în stare activă


b) [] se sintetizează sub formă de proinsulină
c) [x] se sintetizează sub formă de precursor inactiv preproinsulină
d) [x ] din proinsulină se formează insulina şi peptidul C
e) [ ] fiecare lanţ separat - A şi B posedă activitate.

99. Insulina -reglarea secreţiei:

a) [x] glicemia - factorul reglator principal al secreţiei ei


b) [x] fructoza, manoza stimulează secreţia de insulină
c) [ ] somatostatina stimulează secreţia de insulină
d) [ ] serotonina inhibă secreţia de insulină
e) [ ] adrenalina stimulează secreţia de insulină.

100. Insulina - metabolism:

a) [] timpul de înjumătăţire este de 30-50 minute


b) [x] în principal este inactivată în ficat
c) [x ] timpul de înjumătăţire al ei este de 3-5 minute
d) [] în principal insulina este inactivată în intestin
e) [ ] este inactivată în pancreas.

101. Insulina - mecanismul de acţiune:


a) [] este citozolic nuclear
b) [x] este o formă particulară a mecanismului membrano-intracelular
c) [x] receptorul insulinei reprezintă un complex heterotetrameric α2β2
d) [] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulina
e) [x ] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică

102. Insulina:
a) [x] favorizează depozitarea excesului caloric sub formă de lipide, glicogen, proteine
b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor
c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de regenerare
d) [x] ţesuturile ţintă pentru insulină sunt: ţesutul adipos, muscular şi hepatic
e) [ ] activează glicogen sintaza prin fosforilare.

103. Efectele insulinei (metabolismul glucidic):


a) [] activarea glicogenfosforilazei
b) [x] majorarea activităţii glicogensintazei
c) [] activarea gluconeogenezei
d) [ ] activarea glicogenolizei
e) [x] induce sinteza de glucokinază în hepatocite

104. Insulina amplifică:


a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
b) [] conversia glicerolului la glucoză
c) [] conversia aminoacizilor la glucoză în muşchi
d) [x ] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
e) [x] viteza sintezei transportorului de glucoză (GLUT)

105. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic:


a) [ ] diminuiază toate căile de utilizare a glucozei în muşchi, ficat, ţesut adipos
b) [x] suprimă gluconeogeneza
c) [ ] favorizează glicogenoliza
d) [x] favorizează sinteza de glicogen
e) [ ] inhibă enzimele glicolizei

106. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:


a) [ ] accelerează lipoliza
b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos
c) [x] activează lipoproteinlipaza
d) [ ] activează trigliceridlipaza din ţesutul adipos
e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonici

107. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:


a) [x] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi
b) [x] stimulează biosinteza proteinelor
c) [x] influenţează sinteza unor proteine specifice la nivelul transcrierei genelor (glucokinaza, fosfoenolpiruvat
carboxikinaza)
d) [] inhibă biosinteza proteinelor
e) [ ] stimulează degradarea proteinelor.

108. Diabetul zaharat se caracterizează prin:


a) [x] hiperglicemie şi glucozurie
b) [x] hipercetonemie şi cetonurie
c) [ ] hipoglicemie, uremie
d) [x ] polifagie, polidipsie, poliurie
e) [ ] oligurie.

109. Glucagonul:

a) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta


b) [x] se sintetizează în celulele insulare alfa
c) [x] este un polipeptid (29 resturi de aminoacizi)
d) [ ] este un derivat al triptofanului
e) [ ] este un compus de natură steroidă.

110. Glucagonul:
a) [x] este sintetizat sub forma unui precursor de pre-pro-glucagon
b) [ ] se sintetizează direct în formă activă
c) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată
d) [ ] prin proteoliză limitată nu se transformă în hormon activ
e) [ ] acţiunile majore reglatorii se manifestă numai la nivelul ficatului

111. Glucagonul – reglarea secreţiei:

a) [x] somatostatina inhibă secreţia lui


b) [] hiperglicemia favorizează secreţia lui
c) [] hipoglicemia inhibă secreţia lui
d) [x ] agoniştii beta adrenergici stimulează secreţia lui
e) [ ] insulina activează secreţia lui.

112. Glucagonul - acţiuni:

a) [x] amplifică concentraţia de AMPc


b) [ ] activează lipogeneza
c) [ ] inhibă lipoliza
d) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în sînge
e) [ ] efectul este mediat de Ca2+.

113. Glucagonul – acţiuni:


a) [x] efectele celulare sunt mediate de AMPc şi de proteinkinaza A
b) [x] activează lipoliza
c) [x] activează gluconeogeneza
d) [ ] inhibă activitatea enzimelor cheie a gluconeogenezei
e) [ ] activează enzimele glicolizei.

114. Hormonii gastrointestinali:

a) [x] toţi sunt polipeptide


b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt de natură steroidă
d) [x] secretina stimulează secreţia de apă şi bicarbonaţi
e) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsină

115. Hormonii gastrointestinali:

a) [x] GIP (gastric inhibitory polypeptide) este produs de mucoasa gastrică


b) [x ] GIP inhibă activitatea şi secreţia gastrică
c) [ ] GIP inhibă eliberarea de insulină de către celulele pancreatice
d) [] colecistokininele inhibă secreţia pancreatică şi contracţia vezicii biliare
e) [x] colecistokinina stimulează secreţia pancreatică şi contracţia vezicii biliare.

116. Somatostatina:
a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul gastrointestinal, creier
b) [ ] se sintetizează în formă activă
c) [] activează secreţia de glucagon şi insulină
d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină
e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina.

117. Catecolaminele sunt:

a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina


b) [x] derivaţi ai tirozinei
c) [ ] derivaţi ai treoninei
d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal
e) [] hormoni proteinopeptidici

118. Catecolaminele- biosinteză:

k) [x] se sintetizează din tirozină


b) [ ] metilarea noradrenalinei necesită CH3-tetrahidrofolat
c) [x] metilarea noradrenalinei necesită S-adenozilmetionină
d) [ ] tirozină → noradrenalină→ dopamină→ adrenalină
e)[] la sinteză nu participă vitamina C

119. Depozitarea, secreţia şi catabolismul catecolaminelor:

a) [x] adrenalina şi noradrenalina sunt depozitate împreună cu ATP-Mg2+, Ca2+ şi cromogranină


b) [] eliberarea hormonilor nu este dependentă de influxul ionilor de Ca2+
c) [ ] timpul de înjumătăţire a hormonilor este lung (10-30 min)
d) [x ] sunt catabolizate sub acţiunea catecol-O-metil transferazei şi monoamin oxidazei
e) [x] catabolitul comun este acidul vanilmandelic care este secretat cu urina

120. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):

a) [x] în ţesuturi există receptori membranari adrenergici α, β cu subclasele lor


b) [ ] diferiţi receptori sunt cuplaţi cu aceleaşi sisteme mesageriale secunde
c) [] receptorii α1 şi α 2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" şi determină creşterea de
AMPc
d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi", determină scăderea AMPc
e) [x] receptorii α1 determină creşterea intracelulară de Ca2+.
121. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):
a) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii citoplasmatici
b) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii nucleari
c) [x] actitvarea receptorilor beta2 provoacă relaxarea muşchilor netezi din vase
d) [x] activarea receptorilor alfa 2 stimulează contracţia muşchilor striaţi
e) [ ] blocarea receptorilor beta1 favorizează creşterea vitezei şi forţei de contracţie a miocardului.

122. Catecolaminele - efecte :

a) [x] constricţia vaselor periferice


b) [ ] micşorarea presiunei arteriale
c) [x] hiperglicemia şi glucozuria
d) [x] excitarea sistemului nervos central
e) [ ] inhibă gluconeogeneza

123. Catecolaminele realizează:

a) [ ] constricţia vaselor coronariene


b) [x] dilatarea vaselor coronariene
c) [x] relaxarea musculaturii netede a bronhilor
d) [x] stimularea lipolizei în ţesutul adipos
e) [ ] inhibarea triacilglicerol lipazei.

124. Feocromocitomul:
a) [ ] este dereglarea funcţiei cortexului suprarenalelor
b) [x] creşte producerea şi concentraţia plasmatică a adrenalinei şi noradrenalinei
c) [x] apare hiperglicemie
d) [] apare hipoglicemie
e) [ x] clinic se manifestă prin hipertensiune arterială.

125. Cortexul suprarenalelor:


a) [x] zona glomerulară produce mineralocorticoizi
b) [ ] zona fasciculată produce mineralocorticoizi şi androgeni
c) [ ] zona reticulată produce mineralocorticoizi
d) [x] zona fasciculata produce glucocorticoizi
e) [x] zona reticulată produce androgeni şi glucocorticoizi

126. Corticosteroizii conţin (particularităţi de structură):


a) [x] inelul ciclopentanperhidrofenantrenic
b) [ ] 20 aminoacizi
c) [x] legătură dublă între C4 şi C5
d) [ ] gruparea carboxil în poziţia C3
e) [x] cetogrupa în poziţia C3.

127. Corticosteroizii - biosinteză:


a) [x] precursorul general este colesterolul
b) [x] colesterolul este obţinut din beta-lipoproteinele plasmei sau sintetizat de novo
c) [ ] ca precursori sunt fosfolipidele şi sfingomielina
d) [x] etapa comună este transformarea colesterolului în pregnenelonă (enzima hidroxilaza, conţine citocromul P450)
e) [ ] după biosinteză sunt depozitaţi în celule.
128. Corticosteroizii - transport:
a) [ ] în sînge circulă preponderent în stare liberă
b) [x] în sînge circulă fixaţi de proteine
c) [x ] cortizolul este transportat de transcortină (70%) şi de serumalbumină (15%)
d) [ ] cortizolul este transportat doar în stare liberă
e) [x ] aldosteronul şi androgenii sunt transportaţi de serumalbumină.

129. Metabolizarea corticoizilor:


a) [ ] T1/2 pentru cortizol este 15-20 ore
b) [x] T1/2 pentru cortizol este 1,5-2 ore
c) [x] calea majoră de catabolizare (în ficat) este hidrogenarea dublei legături de la C4 şi a grupării cetonice de la C3
d) [x] produşii rezultaţi se conjugă cu formele active ale acidului glucuronic şi sulfuric apoi sunt excretaţi cu urina
(17-cetosteroizi)
e) [ ] la conjugare se transformă în compuşi liposolubili.

130. 17-cetosteroizi:
a) [x] sunt produşi de degradare a corticosteroizilor şi androgenilor eliminaţi cu urina
b) [x ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă produsele catabolismului androgenilor
c) [ ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă produsele catabolismului glucocorticoizilor
d) [x] majorarea excreţiei acestor cataboliţi se constată în tumori ale testiculilor şi a cortexului suprarenal (cca
600/mg/24 ore)
e) [] excreţii crescute însoţesc tireotoxicoza, hipofuncţia adenohipofizei, boala Addison.

131. Glucocorticoizii – reglarea sintezei şi secreţiei:


a) [x]în stări de stres, sistemul nervos central mediază secreţia corticoliberinei şi ACTH-ului
b) [ ] reglarea se bazează pe efectele alosterice
c) [x] ACTH-ul stimulează formarea pregnenalonului
d) [x ] nivelul plasmatic suferă o variaţie diurnă (ritm circadian)
e) [] depind de cantitatea potasiului plasmatic.

132. Glucocorticoizii – acţiuni:


a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic -nuclear
b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli
c) []stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc
d) [ x] utilizează receptori intracelulari care acţionează la nivelul genomului uman
e) [] utilizează receptorii membranari care acţionează la nivelul genomului uman .

133. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului proteic:


a) [x] stimulează biosinteza ARNm şi a proteinelor în ficat şi rinichi
b) [ ] accelerează transportul aminoacizilor în celulele ţesutului muscular şi limfoid
c) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în muşchi
d) [ ] accelerează biosinteza proteinelor în muşchi
e) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în ţesutul limfoid.

134. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului glucidic:


a) [] activează glicogensintaza în ficat
b) [x ] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichi
c) [] accelerează transportul glucozei în muşchi, ţesut adipos şi limfoid
d) [x ] diminuă utilizarea glucozei în muşchi şi ţesutul adipos
e) [] creşte producerea glicogenului în muşci.

135. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului lipidic:


a) [] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor
b) [ x] în organele centrale (faţă, trunchi) favorizează depunerea de lipide
c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi
d) [ ] cetogeneza este inhibată complet
e) [] scade cantitatea acizilor graşi liberi în sînge

136. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului ţesutului osos:


a) [] stimulează biosinteza ARNm
b) [ ] accelerează biosinteza proteinelor
c) [x] inhibă biosinteza proteinelor
d) [x ] sporesc eliminarea Ca şi a fosfaţilor din oase în sînge
e) [x] produc osteoporoză

137. Glucocorticoizii - efecte:


a) [x antiinflamator
b) [ x] în concentraţii mari inhibă formarea de anticorpi
c) [x] facilitează acţiunea catecolaminelor, glucagonului (efect permisiv)
d) [ ] hipoglicemiant
e) [] activează sinteza şi secreţia prostaglandinelor.

138. Hormonii mineralocorticoizi:


a) [x] sunt C21 steroizi
b) [ ] la om 11-dezoxicorticosteronul este de 30-50 ori mai activ ca aldosteronul
c) [x] se sintetizează din colesterol
d) [ ] se sintetizează din fenilalanină şi tirozină
e) [] mecanismul de acţiune e membrano-intracelular.

139. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului depinde de:


a) [x]sistemul renină-angiotensină
b) [ ] cantitatea ionilor de calciu plasmatic
c) [x] ACTH
d) [x ] cantitatea ionilor de potasiu şi sodiu plasmatic
e) []cantitatea ionului de magneziu plasmatic.

140. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului prin sistemul "renină-angiotensină":


a) [ ] renina (R) este o enzimă proteolitică produsă de hepatocite
b) [x] renina este eliberată în sînge sub influenţa diferitor factori (presiunea sîngelui, hipoxia renală,
concentraţia de Na+, Cl- în plasmă etc.)
c) [x] renina scindează un decapeptid din angiotensinogen generînd angiotensina I
d) [x] enzima de conversie transformă angiotensina I în angiotensină II (octapeptid)
e) [ ] angiotensina II este vasodilatator.

141. Angiotensina II:


a) [x] măreşte presiunea sângelui
b) [x] stimulează secreţia de aldosteron
c) [ ] inhibă secreţia de aldosteron
d) [ ] se formează direct din angiotensinogen
e) [ ] nu se supune degradării sub acţiunea angiotensinasei.

142. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:

a) [x] organul ţintă este rinichiul


b) [x] reglează homeostazia hidrică şi electrolitică
c) [] reglează concentraţia ionilor de calciu şi fosfor
d) [ ] reglează sinteza parathormonului
e) [ ] reglează glicemia.

143. Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:


a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei
b) [ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apă
c) [x] eliminarea de K+, H+, NH4+
d) [ ] reabsorbţia de K+, H+, NH4+
e) [x] reabsorbţia de Na+ prin mecanismul activ Na+/K+-ATP-aza.

144. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:


a) [ ] majorează concentraţia de K+ în sînge şi reduce concentraţia de Na+, Cl-
b) [x] măresc reabsorbţia de Na+, Cl- şi HCO3- în tubii distali renali
c) [x] accelerează schimbul de sodiu extracelular cu potasiu intracelular
d) [] scade reabsorbţia apei
e) [ ] creşte eliminarea sodiului.

145. Excesul de glucocorticoizi provoacă:


a) [ ] sindromul Conn
b) [x] sindromul Cushing
c) [] boala Addison
d) [] sindromul Turner
e) [ ] sindromul Marfan.

146. Sindromul Cushing se caracterizează prin:


a) [] hiposecreţia, în special a glucocorticoizilor
b) [ x] obezitate centripetă
c) [x] apariţia hipertoniei, osteoporozei
d) [x] piele subţire cu vergeturi violacee, hirsutism, amenoree
e) [ ] dezvoltarea diabetului steroid cu hipoglicemie.

147. Deficitul de corticosteroizi provoacă:


a) [ ] sindromul Conn
b) [] sindromul Cushing
c) [x] boala Addison
d) [] sindromul Turner
e) [ ] sindromul Marfan.

148. Hipersecreţia de aldostereon se întîlneşte în:


a) [x ] sindromul Conn
b) [x] sindromul Cushing
c) [] boala Addison
d) [] sindromul Turner
e) [ ] sindromul Marfan.

149. Hiposecreţia corticosteroizilor se caracterizează prin:


a) [] obezitate
b) [ ] creşterea conţinutului de Na+, Cl-, apă şi scaderea K+ în sânge
c) [x] scaderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge
d) [] hiperglicemie, glucozurie
e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor
150. Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se caracterizează prin:
a) [x] nivel scăzut de K+ în sânge
b) [x] creşterea concentraţiei de Na in sânge
c) [ ] hiposecreţia corticotropinei
d) [ ] edeme şi hipotensiune
e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului.

151. Utilizarea practică a corticosteroizilor:


a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)
b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)
c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor
d) [x] folosirea îndelungată poate provoca atrofia cortexului suprarenalelor
e) [ ] folosirea îndelungată nu provoacă atrofia cortexului suprarenalelor

152. Hormonii sexuali :


a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale
b) [x] sunt de natură steroidă
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] în reglarea secreţiei participă gonadotropinele
e) [ ] utilizează receptorii membranari

153. Hormonii sexuali sunt :


a) [ ] folitropina
b) [x] testosteronul
c) [ ] hormonul luteinizant
d) [x] estradiolul
e) [x ] progesterona

154. Sinteza hormonilor sexuali:


a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale
b) [x] se sintetizează din colesterolul
c) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special progesterona
d) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii
e) [ ] în faza a doua a a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii.

155. Regalarea sintezei şi secreţiei hormonilor sexuali:


a) [ ] lutropina reglează la bărbaţi sinteza glucocorticoizilor
b) [x] folitropina influenţează spermatogeneza
c) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni
d) [ ] lutropina contribuie la dezvoltarea musculaturii scheletului
e) [ ] progesterona induce secreţia lutropinei şi folitropinei şi inhibă secreţia prolactinei

156. Androgenii:
a) [x] reprezentatul cardinal este testosteronul
b) [ ] principalul androgen este androsteronul
c) [ ] se depozitează în celule după sinteză
d) [ ] sunt transportaţi în sânge în stare liberă
e) [x] sunt transportaţi de o globulină sanguină specifică

157. Androgenii:
a) [x] sunt C19 steroizi
b) [x ] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testicule
c) [ ] hormonul luteinizant micşorează secreţia testosteronului
d) [ ] circulă în plasmă în formă liberă (98%)
e) [] fracţiunea legată de proteine este biologic activă

158. Catabolismul androgenilor:


a) [x] are loc primordial în ficat
b) [ ] are loc numai în rinichi
c) [x] se conjugă cu formele active ale acidului glucuronic şi sulfuric şi se elimină cu urina
d) [ ] la bărbaţi 2/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură testiculară
e) [ x] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură testiculară

159. Androgenii – efecte metabolice:


a) [x] activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile ţintă, stimulînd sinteza proteinelor
b) [ ] inhibă sinteza proteinelor în ţesuturile ţintă şi induc bilanţ azotat negativ
c) [ x] majorează sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
d) [x] stimulează mineralizarea ţesutului osos
e) [] provoacă hiperglicemie

160. Androgenii – efecte fiziologice:


a) [x] asigură spermatogeneza
b) [ ] nu determină particularităţile sexuale secundare
c) [x ]contribuie la dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţi
d) [x] rol anabolizant în dezvoltarea scheletului şi a muşchilor
e) [] inhibă spermatogeneza

161. Hormonii ovarieni (estrogenii şi progesterona):

a) [ ] se produc numai în ovare


b) [x] în cantităţi reduse se sintetizează în testiculi, adrenale, ficat, piele
c) [x] în timpul gestaţiei se produc şi în unitatea feto-placentară
d) [x ] estrogenii circulă în plasmă legaţi de proteine transportatoare specifice
e) [x] progesterona este intermediarul comun în biosinteza hormonilor steroizi

162. Hormonii estrogeni - catabolism:

a) [x] se petrece în ficat


b) [] se petrece doar în rinichi
c) [] se petrece în intestin
d) [ x] principalul catabolit este estriolul
e) [ x] estriolul se conjugă cu forma activă a acidului glucuronic sau sulfuric şi se elimină prin bilă şi urină

163. Efectele metabolice ale estrogenilor:


a) [x] induc sinteza ARNm şi producerea proteinelor specifice în celulele organelor ţintă (organele sferei
genitale, glandelor mamare, cartilajului laringelui, cartilajului epifizar al oaselor tubulare etc.)
b) [ ] sunt inductori ai enzimelor gluconeogenezei
c) [ ] stimulează acumularea lipidelor în ficat şi ţesutul adipos
d) [ ] inhibă eliminarea biliară a colesterolului
e) [x] stimulează sinteza colagenului şi depozitarea calciului şi fosfaţilor în epifizele oaselor

164. Efectele fiziologice ale estrogenilor:


a) [x] dezvoltarea organelor genitale feminine
b) [x] dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
c) [ ] inhibarea modificărilor ploriferative ale endometriului
d) [ ] inhibarea contracţiilor uterului în faza foliculară a ciclului ovarian
e) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia

c) [x ] piruvatcarboxilaza;
d) [ ] epimeraza;
e) [] glucokinaza.

SANGE

1. Funcţiile sângelui:

a) [x] de transport
b) [x] homeostatică
c) [ ] energetică
d) [x] termoreglatoare
e) [ ] anabolica

2. Funcţiile sângelui:

a) [x] protectoare
b) [x] reglatoare
c) [ ] catabolică
d) [ ] energetică
e) [x ] excretoare

3. Principalele componente organice ale sângelui:

a) [x] glucoza
b) [x] colesterolul
c) [ ] sodiul
d) [ ] potasiul
e) [ ] fierul

4. Principalele componente organice ale sângelui:

a) [ ] calciul
b) [x] proteinele
c) [ ] apa
d) [ ] magneziul
e) [x] ureea

5. Elementele figurate ale sângelui:

a) [ ] chilomicronii
b) [x] leucocitele
c) [x] eritrocitele
d) [ ] micelele
e) [ ] lipoproteinele

6. Elementele figurate ale sângelui:


a) [ ] globulinele
b) [x] trombocitele
c) [x] bazofilele
d) [x] limfocitele
e) [ ] corpii cetonici

7. Azotul rezidual include azotul din:

a) [x] uree
b) [ ] fibrinogen
c) [ ] corpi cetonici
d) [x] acid uric
e) [x] amoniac

8. Azotul rezidual include azotul din:

a) [x] creatină
b) [ ] albumine
c) [x] creatinină
d) [x] aminoacizi
e) [ ] globuline

9. Azotemia apare în:

a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotate


b) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie
c) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulare
d) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă
e) [ ] sinteză excesivă de glicogen

10. Substanţele organice neazotate ale sângelui:

a) [x] colesterolul
b) [x] trigliceridele
c) [ ] ureea
d) [ ] bilirubina
e) [ ] acidul uric

11. Substanţele organice neazotate ale sângelui:

a) [x] glucoza
b) [x] acidul lactic
c) [ ] creatina
d) [ ] creatinina
e) [ ] indicanul

12. Componenţa electrolitică a sângelui:

a) [ ] principalul ion al lichidului extracelular este K+


b) [x] principalul ion al lichidului extracelular este Na+
c) [x] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi edeme
d) [ ] hipernatriemia conduce la dehidratarea organismului
e) [x] hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficienţa cardiacă
13. Componenţa electrolitică a sângelui:

a) [x] hipernatriemia este prezentă în hiperaldosteronism


b) [x] hiponatriemia este însoţită de dehidratarea organismului
c) [ ] în hiponatriemie survine hiperhidratarea organismului
d) [ ] hipernatriemia este prezentă în hipoparatiroidie
e) [ ] nivelul plasmatic de Na+ este reglat de hormonii tiroidieni

14. Componenţa electrolitică a sângelui:

a) [x] cationul de bază din eritrocite este K+


b) [ ] cationul de bază din eritrocite este Na+
c) [ ] hiperkaliemia este însoţită de reţinerea apei în organism
d) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în insuficienţa renală acută
e) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în hipofuncţia cortexului suprarenal

15. Hipokaliemia:

a) [ ] se dezvoltă în hiperfuncţia cortexului suprarenal


b) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronism
c) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidie
d) [x] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiace
e) [ ] conduce la osteoporoză

16. Calciul plasmatic:

a) [ ] se conţine preponderent în eritrocite


b) [x] se conţine preponderent în plasmă
c) [x] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală
d) [x] Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală
e) [ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă

17. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:

a) [x] hipocalcemia este prezentă în rahitism


b) [ ] hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism
c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor
d) [ ] hipercalcemia este însoţită de tetanie
e) [ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă

18. Fierul:

a) [ ] se conţine preponderent în plasmă


b) [x] este un component preponderent al eritrocitelor
c) [x] se absoarbe în intestin sub formă de Fe++
d) [ ] este absorbit în intestin sub formă de Fe+++
e) [x] în enterocite Fe+++ se conjugă cu apoferitina

19. Fierul:
a) [ ] în enterocite Fe+++ se conjugă cu feritina
b) [x] în enterocite se formează feritina
c) [ ] apoferitina este forma de transport plasmatic al fierului
d) [x] transferina transportă Fe+++
e) [ ] transferina transportă Fe++

20. Proteinele plasmatice:

a) [x] menţin presiunea oncotică


b) [x] transportă hormoni, metale, vitamine
c) [x] participă în coagularea sângelui
d) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/L
e) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui

21. Rolul proteinelor plasmei sangvine:

a) [x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)


b) [ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salin
c) [ ] participă la fagocitoză
d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizi
e) [ ] transportă oxigenul

22. Albuminele plasmatice:

a) [ ] sunt proteine bazice


b) [ ] sunt proteine conjugate
c) [ ] sunt hidrofobe
d) [ ] sunt liposolubile
e) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor

23. Albuminele plasmatice:

a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor


b) [x] sunt proteine acide
c) [ ] sunt proteine conjugate
d) [x] menţin presiunea oncotică
e) [ ] sunt proteine cu structură cuaternară

24. Albuminele plasmatice:

a) [x] transportă acizi graşi


b) [ ] formează lipoproteine
c) [x] transportă bilirubina
d) [ ] transportă glucoza
e) [x] se sintetizează în ficat (circa 20 g/zi)

25. Albuminele plasmatice:

a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscular


b) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici
c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii
d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii
e) [x] participă la menţinerea presiunii coloid-osmotice a sângelui
26. Globulinele plasmatice:

a) [ ] toate sunt proteine simple


b) [x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine
c) [x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
d) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport
e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice

27. Din grupa alfa1-globulinelor fac parte:

a) [x] antitripsina
b) [x] fetoproteina
c) [ ] haptoglobina
d) [ ] ceruloplasmina
e) [ ] transferina

28. Din grupa alfa2-globulinelor fac parte:

a) [ ] antitripsina
b) [x] haptoglobina
c) [x] ceruloplasmina
d) [ ] transferina
e) [x] macroglobulina

29. Din grupa beta-globulinelor fac parte:

a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina
c) [ ] ceruloplasmina
d) [x] transferina
e) [ ] macroglobulina

30. Din grupa gama-globulinelor fac parte:

a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina
c) [ ] ceruloplasmina
d) [x] imunoglobulinele
e) [ ] macroglobulina

31. Hiperproteinemia:

a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor musculare


b) [x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice
c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

32. Hipoproteinemia:

a) [x] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor plasmatice


b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvin
c) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [x ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

33. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:

a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare


b) [x] sistemul respirator
c) [ ] sistemul coagulant
d) [ ] sistemul fibrinolitic
e) [x] sistemul renal

34. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în plasmă:

a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [x] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

35. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în eritrocite:

a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [ ] proteic
d) [x] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

36. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în plasmă, cât şi în eritrocite:

a) [x] bicarbonat
b) [x] fosfat
c) [ ] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

37. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este determinată de:

a) [x] aminoacizii acizi


b) [x] aminoacizii bazici
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină

38. Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată de:

a) [ ] fenilalanină şi tirozină
b) [x] histidină
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină
39. Raportul componentelor sistemelor-tampon la pH-ul fiziologic (7,4):

a) [ ] [H2CO3] / [HCO3-] = 1/4


b) [x] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/4
c) [ ] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/1
d) [x] [H2CO3] / [HCO3-] = 1/20
e) [ ] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/20

40. Mecanismul de acţiune a sistemelor-tampon bicarbonat şi fosfat:

a) [ ] H+ se leagă cu [CO2] formând [HCO3-]


b) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând H2CO3 care disociază slab
c) [x] H+ se leagă cu [HPO4--] formând [H2PO4-]
d) [x] OH- se leagă cu [H2PO4-] formând [HPO4--]
e) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând [CO2] şi [H2O]

41. Acidoza metabolică este cauzată de:

a) [x] cetonemie
b) [ ] voma intensă
c) [x] hipoxie
d) [ ] hipercolesterolemie
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

42. Acidoza metabolică este prezentă în:

a) [ ] diabetul insipid
b) [ ] diabetul steroid
c) [x] diabetul zaharat
d) [x] inaniţie
e) [ ] obezitate

43. Acidoza respiratorie este cauzată de:

a) [ ] hiperventilaţie pulmonară
b) [x] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

44. Acidoza respiratorie este prezentă în:

a) [x] astm bronşic


b) [x] atelectază pulmonară
c) [ ] diabet zaharat
d) [x] emfizem pulmonar
e) [ ] inaniţie

45. Alcaloza metabolică este cauzată de:

a) [ ] cetonemie
b) [ ] hipoxie
c) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice
d) [x] vomă intensă
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

46. Alcaloza respiratorie este cauzată de:

a) [x] hiperventilaţie pulmonară


b) [ ] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

47. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care iniţiază calea intrinsecă:

a) [x] factorul XII - Hageman


b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A
c) [ ] factorul X - Prower-Stuart
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul XIII – stabilizator de fibrină

48. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea extrinsecă:

a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică A


b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

49. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea intrinsecă:

a) [x] factorul VIII – globulina antihemofilică A


b) [ ] factorul X - Prower-Stuart
c) [x] factorul XI - Rozenthal
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [x] factorul IX - globulina antihemofilică B

50. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea extrinsecă:

a) [x] factorul VII – proconvertina


b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

51. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:

a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică A


b) [x] factorul X - Prower-Stuart
c) [ ] factorul XI - Rozenthal
d) [x] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B
52. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:

a) [ ] factorul VII – proconvertina


b) [x] factorul I - fibrinogenul
c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [x] ionii de Ca++
e) [ ] factorul XII – Hageman

53. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:

a) [ ] factorul VII – proconvertina


b) [x] factorul II - protrombina
c) [x ] factorul XIII – stabilizator de fibrină
d) [ ] factorul XII - Hageman
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B

54. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:

a) [ ] participă la sinteza fibrinogenului


b) [x] participă la sinteza protrombinei
c) [ ] participă la activarea fibrinogenului
d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)
e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatului

55. Protrombina:

a) [ ] este factor anticoagulant


b) [x] este factor al coagulării
c) [ ] este sintetizată în sânge
d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activează în trombină
e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa

56. Trombina:

a) [ ] este sintetizată în formă activă


b) [x] este sintetizată în formă de protrombină neactivă
c) [x] transformă fibrinogenul în fibrină
d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer
e) [ ] stabilizează fibrina

57. Fibrinogenul:

a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat


b) [x] constă din 6 lanţuri polipeptidice (2 alfa, 2 beta, 2 gama)
c) [ ] se activează în ficat
d) [x] este transformat în fibrină de către trombină
e) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa

58. Transformarea fibrinogenului în fibrină:


a) [x] are loc în sânge
b) [ ] are loc sub acţiunea protrombinei
c) [ ] constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic
d) [x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide B
e) [ ] este un proces reversibil

59. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):

a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei


b) [x] necesită prezenţa factorului XIII
c) [x] necesită prezenţa trombosteninei
d) [x] necesită prezenţa ATP-lui
e) [ ] necesită prezenţa vitaminei K

60. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):

a) [ ] haptoglobinele
b) [x] serotonina
c) [x] catecolaminele
d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
e) [x] fosfolipidele plachetare

61. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):

a) [ ] albuminele plasmatice
b) [x] ATP-ul
c) [ ] imunoglobulinele
d) [x] calicreinele
e) [ ] lipoproteinele plasmatice

62. La coagularea sângelui participă:

a) [ ] factori eritrocitari
b) [x] factori plachetari
c) [ ] factori leucocitari
d) [x] factori plasmatici
e) [x] factori tisulari

63. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:

a) [ ] globulina antihemofilică A
b) [x] trombostenina
c) [x] fosfolipidele plachetare
d) [ ] globulina antihemofilică B
e) [ ] heparina

64. Selectaţi substanţele anticoagulante:

a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)


b) [ ] acidul N-acetilneuraminic
c) [x] heparina
d) [ ] vitamina K
e) [x] proteina C

65. Selectaţi substanţele anticoagulante:

a) [x] derivaţii cumarinei


b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [x] oxalatul
d) [x] citratul
e) [ ] protrombina

66. Heparina:

a) [x] este glicozaminoglican


b) [ ] este proteină
c) [x] este anticoagulant direct
d) [ ] este anticoagulant indirect
e) [ ] este factor fibrinolitic

67. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

a) [ ] heparina
b) [x] plasminogenul
c) [ ] transferina
d) [ ] ceruloplasmina
e) [x] streptokinaza

68. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

a) [ ] accelerina
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [x] urokinaza
d) [ ] antiplasmina
e) [x] activatorul tisular al plasminogenului

69. Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub acţiunea:

a) [ ] trombinei
b) [x] urokinazei
c) [x] streptokinazei
d) [ ] heparinei
e) [ ] accelerinei

70. Fibrinolizina:

a) [ ] împiedică formarea trombilor


b) [x] dizolvă trombii deja formaţi
c) [x] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa trombilor
d) [ ] inactivează trombina
e) [ ] inhibă sinteza fibrinogenului
71. Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice:

a) [x] secretorii
b) [x] excreto-secretorii
c) [ ] anabolice
d) [x] indicatorii (celulare)
e) [ ] catabolice

72. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:

a) [ ] alaninaminotransferaza (ALT)
b) [ ] aspartataminotransferaza (AST)
c) [x] factorii coagulării sângelui
d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)
e) [x] ceruloplasmina

73. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a) [ ] amilaza
b) [x] histidaza
c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)
d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)
e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK)

74. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a) [ ] aldolaza A (fructozo-1,6-difosfat aldolaza)


b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)
c) [ ] tripsina
d) [x] sorbitol dehidrogenaza
e) [x] LDH4, LDH5.

75. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:

a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT)


b) [ ] glicinamidino transferaza
c) [ ] aldolaza B
d) [x] LDH1, LDH2
e) [ ] LDH5, LDH4

76. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:

a) [x] creatinfosfokinaza MB
b) [ ] creatinfosfokinaza MM
c) [ ] fosfataza alcalină
d) [ ] fosfataza acidă
e) [ ] sorbitol dehidrogenaza

77. Selectaţi enzimele organospecifice ale rinichilor:

a) [x] glicinamidino transferaza


b) [ ] creatinfosfokinaza MM
c) [ ] alaninaminotransferaza (ALAT)
d) [x] glutaminaza
e) [ ] glutamat dehidrogenaza

78. Selectaţi enzimele organospecifice ale creierului:

a) [x] creatinfosfokinaza BB
b) [ ] creatinfosfokinaza MM
c) [ ] creatinfosfokinaza MB
d) [x] monoaminoxidaza (MAO)
e) [ ] ornitincarbamoil transferaza

79. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici:

a) [ ] malat dehidrogenaza
b) [ ] leucinaminopeptidaza
c) [x] creatinfosfokinaza MM
d) [ ] izocitratdehidrogenaza
e) [ ] arginaza

80. Selectaţi enzimele organospecifice ale ţesutului osos:

a) [x] fosfataza alcalină termolabilă


b) [ ] hexokinaza
c) [ ] glucokinaza
d) [x] fosfataza acidă tartratrezistentă
e) [ ] -cetoglutaratdehidrogenaza

81. Kininele sângelui:

a) [ ] sunt hormoni secretaţi de glandele endocrine


b) [x] sunt hormoni locali
c) [ ] se sintetizează şi se secretă în formă activă
d) [x] se sintetizează şi se secretă în formă de kinazogeni neactivi
e) [x] reglează circulaţia sanguină locală şi generală, permeabilitatea vasculară

82. Kininele sângelui:

a) [ ] sunt vasopresina, oxitocina


b) [x] sunt bradikinina, kalidina, metionil-lizil-bradikinina
c) [x] provoacă dilatarea vaselor periferice
d) [ ] provoacă constricţia vaselor periferice
e) [x] micşorează tensiunea arterială

83. Funcţiile ficatului sunt:

a) [x] de depozitare a excesului glucidic


b) [ ] de depozitare a excesului lipidic
c) [x] excretoare
d) [x] de dezintoxicare
e) [ ] de transport

84. Ficatul şi metabolismul glucidelor:


a) [x] ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sânge
b) [ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele postprandiale
c) [x] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie
d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie
e) [ ] gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale

85. Ficatul şi metabolismul glucidelor:

a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în lipide


b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucide
c) [x] activitatea ciclului pentozofosfat în ficat este înaltă
d) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi gluconeogenezei
e) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei

86. Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi procesele care au loc în ficat):

a) [x] sinteza VLDL (pre- lipoproteinelor)


b) [ ] formarea LDL ( -lipoproteinelor)
c) [x] sinteza corpilor cetonici
d) [ ] utilizarea corpilor cetonici
e) [x] sinteza glicerofosfolipidelor

87. Ficatul şi metabolismul proteinelor:

a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei


b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă
c) [x] ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului, protrombinei
d) [ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmatice
e) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în proteine

214. Transportul sangvin al oxigenului (O2):

a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată


b) [x] O2 se transportă preponderent în formă de oxihemoglobină
c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al O2
d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei

215. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :

a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)


b) [x] mărirea pH-ului
c) [ ] creşterea temperaturii
d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

216. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :

a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)


b) [x] micşorarea pH-ului
c) [ ] micşorarea temperaturii
d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

217. Oxihemoglobina:

a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)


b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului
c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului

218. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):

a) [x] dizolvat în plasmă


b) [x] carbhemoglobina
c) [ ] carboxihemoglobina
d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3

219. Carbhemoglobina:

a) [ ] este hemoglobina legată cu CO


b) [x] este hemoglobina legată cu CO2
c) [ ] ligandul se leagă la Fe2+ al hemului
d) [x] ligandul se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] ligandul se leagă la inelul tetrapirolic al hemului

220. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:

a) [ ] oxihemoglobina
b) [ ] carbhemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina
d) [x] methemoglobina
e) [ ] deoxihemoglobina

221. Formele patologice ale hemoglobinei:

a) [x] carboxihemoglobina conţine monooxidul de carbon (CO)


b) [ ] CO posedă afinitate mai scăzută faţă de hemoglobină, comparativ cu oxigenul
c) [x] CO se leagă la Fe2+ din hem
d) [x] methemoglobina conţine Fe3+
e) [ ] methemoglobina posedă afinitate înaltă faţă de oxigen

222. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul plămânilor):

a) [x] HHb + O2 → HHbO2


b) [ ] KHb + O2 → KHbO2
c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3
d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3
e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O

223. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul ţesuturilor):


a) [ ] HHbO2 → HHb + O2
b) [x] KHbO2 → KHb + O2
c) [x] CO2 + H2O → H2CO3
d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3

224. Hipoxiile:

a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi


b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sânge
c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat
d) [x] pot fi secundare anemiilor
e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare

225. Anemia falciformă (HbS):

a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Val
b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbA
c) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre rigide ce deformează eritrocitul
d) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb
e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie

448. Activitate biologică posedă:


a) [x] hormonul liber
b) [ ] prohormonul
c) [ ] preprohormonul
d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport
e) [ ] nivelul total al hormonului
449. Adenilatciclaza:
a) [ ] este enzimă citoplasmatică
b) [ ] generează inozitolfosfaţi
c) [x] catalizează formarea AMPc din ATP
d) [x] este inhibată de proteina Gi
e) [ ] participă la sinteza ATP-lui
450. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):
a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor şi a hormonilor androgeni
b) [ ] amplifică sinteza glucagonului
c) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
d) [x] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă
e) [ ] este un hormon de natură steroidică
451. Hormonii adenohipofizari:
a) [x] sunt de natură proteică
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt steroizi
d) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
e) [x] reglează funcţiile altor glande endocrine periferice
452. Hormonii adenohipofizari sunt:
a) [ ] corticoliberina
b) [x] somatotropina
c) [ ] gonadoliberinele
d) [x] tireotropina
e) [ ] prolactostatina
453. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:
a) [x] tireotropina
b) [ ] corticotropina
c) [x] hormonul luteinizant
d) [x] hormonul foliculostimulant
e) [ ] prolactina
454. Hormonii sexuali sunt:
a) [ ] folitropina
b) [x] testosteronul
c) [ ] hormonul luteinizant
d) [x] estradiolul
e) [x] progesterona

455. Angiotensina II:


a) [x] măreşte presiunea sângelui
b) [ ] are efect vasodilatator
c) [ ] inhibă secreţia de aldosteron
d) [x] se sintetizează în formă inactivă
e) [ ] este de natură steroidică
456. Hipocorticismul (boala Adison) se caracterizează prin:
a) [ ] obezitate centripetă
b) [ ] hipertensiune arterială
c) [x] scăderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge
d) [ ] hiperglicemie, glucozurie
e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor
457. Calcitonina:
a) [x] este sintetizată de celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide
b) [x] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor
c) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
d) [ ] hormon de natură steroidică
e) [ ] acţionează asupra intestinului, rinichilor şi a oaselor
458. Calmodulină:
a) [ ] poate fixa Fe2+ şi Mg2+
b) [x] conţine 4 domenii de fixare pentru Ca2+
c) [ ] este o nucleotidă
d) [ ] conţine multe resturi de Arg şi Lys
e) [x] în complex cu Ca2+ este mesager secund pentru unii hormoni
459. Catecolaminele sunt:
a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina
b) [x] derivaţi ai tirozinei
c) [ ] derivaţi ai treoninei
d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal
e) [ ] hormoni proteino-peptidici
460. Clasificarea structurală a hormonilor:
a) [x] proteino-peptide
b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor
c) [x] steroizi
d) [x] derivaţi ai aminoacizilor
e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor
460. Clasificarea structurală a hormonilor:
a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simple
b) [x] hormonii pot fi derivaţi ai colesterolului
c) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate
d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor
461. Cofeina inhibă:
a) [x] fosfodiesteraza
b) [ ] adenilatciclaza
c) [ ] proteina Gs
d) [ ] proteinkinaza A
e) [ ] fosfoprotein fosfataza
462. Complexul Ca++ -calmodulină reglează:
a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele nemusculare
b) [x] activarea unor proteinkinaze
c) [ ] expresia genelor
d) [ ] sinteza DNA
e) [ ] biosinteza proteinelor

463 - ?
464 - ?
465. Corticosteroizii utilizează:
a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)
b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)
c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor
d) [ ] ca agenţi fibrinolitici
e) [ ] în calitate de hemostatice
466. Diabetul zaharat se caracterizează prin:
a) [x] hiperglicemie şi glucozurie
b) [x] hipercetonemie şi cetonurie
c) [ ] uremie
d) [x] polifagie, polidipsie, poliurie
e) [ ] oligurie
467. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei
b) [x] activarea lipoproteidlipazei
c) [ ] activarea triglicerid lipazei
d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol
e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi
467. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
a) [ ] accelerează lipoliza
b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos
c) [x] activează lipoproteinlipaza
d) [ ] inhibă sinteza lipidelor
e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonic
468. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:
a) [ ] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi
b) [x] stimulează biosinteza proteinelor
c) [ ] determină bilanţ azotat negativ
d) [ ] inhibă biosinteza proteinelor
e) [ ] stimulează degradarea proteinelor
469. Efectele metabolice ale T3 şi T4:
a) [x] stimulează producerea ATP-ului
b) [ ] nu posedă acţiune calorigenă
c) [ ] scad viteza metabolismului bazal
d) [ ] posedă efect anabolic asupra glucidelor şi lipidelor (glucide, lipide)
e) [x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)
469. Efectele metabolice ale T3 şi T4:
a) [x] reglează diviziunea şi diferenţierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos şi scheletic
b) [x] reglează metabolismul oxidativ prin inducţia Na+/K+-ATP-azei
c) [x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2
d) [ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic
e) [ ] inhibă ATP-sintaza
470. Feocromocitomul:
a) [ ] este determinat de hiperplazia cortexului suprarenalelor
b) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită a aldosteronului
c) [ ] este determinat de sinteza sporită a melaninei în piele
d) [ ] este cauzat de hiposecreţia de cortizol
e) [x] se manifestă clinic prin hipertensiune arterială

471. Fosfodiesteraza:
a) [x] catalizează reacţia de scindare a AMPc
b) [ ] catalizează reacţia de formare a AMPc
c) [ ] este activată de cofeină
d) [x] este inhibată de viagră
e) [ ] e localizată în nucleu
472. Fosfolipaza „C" :
a) [ ] este localizată în citozol
b) [ ] scindează fosfolipidele membranare, generând prostaglandine
c) [x] este activată de proteina Gq
d) [ ] este activată de hormonii steroidici
e) [ ] este inhibată de cofeină
473. Fosfoprotein fosfatazele catalizează:
a) [ ] formarea AMP ciclic din ATP
b) [x] defosforilarea unor enzime reglatoare
c) [ ] fosforilarea enzimelor reglatoare
d) [ ] activarea proteinkinazelor
e) [ ] activarea proteinelor Gs
474. Glucagonul:
a) [ ] este un derivat al triptofanului
b) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta
c) [x] se sintetizează în celulele insulare alfa
d) [x] este o polipeptidă
e) [ ] este un compus de natură steroidă
474. Glucagonul:
a) [x] este sintetizat sub formă de pre-pro-glucagon
b) [ ] se sintetizează direct în formă activă
c) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată
d) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
e) [ ] are efect hipoglicemiant
474. Glucagonul:
a) [x] activează gluconeogeneza
b) [ ] activează lipogeneza
c) [ ] inhibă lipoliza
d) [ ] stimulează sinteza proteinelor
e) [ ] inhibă catabolismul proteinelor
475. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:
a) [ ] obezitate
b) [ ] somnolenţă, memorie scăzută
c) [x] creşterea temperaturii corpului
d) [x] bilanţ azotat negativ
e) [ ] bradicardie
476. Hiperparatiroidismul se manifestă prin:
a) [ ] hipocalcemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalcemie şi hiperfosfatemie
c) [x] hipercalcemie şi hipofosfatemie
d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina
e) [x] osteoporoză
477. Hipofuncţia glandei tiroide la maturi (mixedemul) se manifestă prin:
a) [x] bradicardie
b) [x] micsorarea temperaturii corpului
c) [ ] exoftalmie
d) [ ] statură joasă
e) [ ] retard mental
478. Hipoparatiroidismului se caracterizează prin:
a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi nervoas
d) [ ] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
e) [ ] osteoporoză
479. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:
a) [x] parathormonul
b) [x] calcitonină
c) [ ] vitaminele K şi E
d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)
e) [ ] tireotropină
480. Hormonii hipotalamusului:
a) [ ] sunt de natură steroidă
b) [x] prezintă peptide scurte
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sunt liberinele şi statinele
e) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari
481. Hormonii sexuali:
a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale
b) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor
e) [ ] utilizează receptori membranari
482. Hormonii somatomamotropi sunt:
a) [x] somatotropina
b) [ ] tireotropina
c) [ ] corticotropina
d) [x] prolactina
e) [x] lactogenul placentar
483. Hormonii sunt:
a) [x] substanţe biologice active
b) [x] compuşi chimici cu specificitate înaltă de acţiune
c) [ ] sintetizaţi în sânge
d) [ ] catalizatori biologici
e) [ ] receptori cu activitate reglatoare
484. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:
a) [x] corticotropina
b) [ ] prolactina
c) [ ] somatotropina
d) [ ] tireotropina
e) [ ] gonadotropinele
485. Hormonul foliculostimulant (FSH):
a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale
b) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni
c) [x] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) [ ] inhibă spermatogeneza
e) [ ] este de natură steroidică
486. Hormonul luteinizant (LH):
a) [x] stimulează sinteza estrogenilor şi a progesteronei
b) [ ] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
c) [ ] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
d) [ ] se sintetizează în corpul galben
e) [x] este o glicoproteină
487. Insulina stimulează:
a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
c) [ ] transformarea aminoacizilor în glucoză
d) [x] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
e) [x] viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT)
488. Insulina:
a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasului
b) [ ] are acţiune hiperglicemiantă
c) [ ] este hormon de natură steroidă
d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30 resturi de aminoacizi
e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate prin legături necovalente
489. Insulina:
a) [ ] activează glicogenfosforilaza
b) [ ] inhibă glicogensintaza
c) [ ] activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei
d) [ ] inhibă enzimele reglatoare ale glicolizei
e) [x] induce sinteza glucokinazei în hepatocite
490. Iodtironinele:
a) [x] sunt derivaţi ai tirozinei
b) [ ] sunt sintetizaţi în glandele paratiroide
c) [x] sunt triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4)
d) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular
e) [ ] reglează metabolismul calciului şi al fosfaţilor
491. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:
a) [x] iodtironine
b) [ ] glucagon
c) [ ] adrenalină
d) [x] cortizol
e) [ ] calcitonină
491. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:
a) [ ] insulină
b) [ ] somatotropină
c) [ ] corticoliberină
d) [x] calcitriol
e) [ ] hormonul paratiroidian
492. Mecanismul membrano-intracelularde de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:
a) [ ] calcitriol
b) [x] glucagon
c) [x] adrenalină
d) [ ] cortizol
e) [ ] aldosteron
493. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:
a) [ ] este specific numai insulinei
b) [x] implică activarea proteinkinazelor A
c) [ ] este caracteristic pentru cortizol
d) [ ] reprezintă un mecanism de reglare a expresiei genelor
e) [x] conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare
494.Oxitocina:
a) [ ] este de natură steroidică
b) [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu
c) [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la ejecţia laptelui
d) [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic
e) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni
495. Parathormonul:
a) [ ] este sintetizat în glanda tiroidă
b) [ ] este derivat al tirozinei
c) [x] se sintetizează sub formă de preprohormon
d) [ ] se sintetizează în formă activă
e) [x] acţionează prin AMP ciclic
496. Parathormonul:
a) [x] creşte calcemia
b) [ ] creşte fosfatemia
c) [ ] inhibă absorbţia calciului şi fosfaţilor din intestin
d) [ ] creşte capacitatea osului de a fixa calciul şi fosfaţii
e) [x] stimulează reabsorbţia calciului, dar inhibă reabsorbţia fosfaţilor în rinichi
497. Prolactina:
a) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare
b) [ ] este un hormon de natură steroidă
c) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei
d) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
e) [ ] reglează funcţia glandelor sexuale
498. Proteina Gs activă:
a) [x] activeaza adenilatciclaza
b) [ ] activează proteinkinazele
c) [x] reprezintă complexul alfa-GTP
d) [ ] este mesager secund al semnalului hormonal
e) [ ] este inactivată de fosfodiesterază
499. Proteinele Gs:
a) [x] sunt proteine-trimeri alcătuite din subunităţile alfa, beta şi gama
b) [ ] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice
c) [ ] posedă un domeniu de legare cu proteinkinazele
d) [x] sunt cuplate cu adenilatciclaza
e) [ ] catalizează sinteza AMPc
500. Proteinkinaza A:
a) [ ] este inhibată de adenilatciclază
b) [x] este activată de AMP ciclic
c) [x] catalizează reacţia de fosforilare a unor enzime reglatoare
d) [ ] este activată de hormonii steroidici
e) [ ] este localizată în nucleu
501. Receptorii hormonali sunt:
a) [ ] cromoproteine
b) [x] proteine multidomeniale
c) [x] glicoproteine
d) [ ] metaloproteine
e) [ ] lipoproteine
502. Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol
b) [ ] are loc prin intermediul mesagerilor secundari
c) [ ] este un mecanism rapid
d) [x] complexul hormon-receptor reglează expresia genelor
e) [ ] implică activarea proteinkinazelor
503. Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este derivatul activ al vitaminei D3
b) [ ] se produce în intestin din vitamina D alimentară
c) [x] se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichi
d) [x] sinteza calcitriolului este controlată de parathormon
e) [ ] participă la reglarea concentraţiei plasmatice de sodiu şi potasiu
504. Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] are loc în medulosuprarenale
b) [ ] are loc în cortexul suprarenal
c) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → noradrenalină → dopamină → adrenalină
d) [x] succesiunea reacţiilor este: tirozină → dopamină → noradrenalină → adrenalină
e) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → adrenalină → noradrenalină → dopamină
505. Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tireoglobulinei
b) [ ] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tironinei
c) [ ] are loc prin iodurarea tirozinei libere
d) [x] pentru iodurarea tirozinei se utilizează iodul oxidat
e) [x] oxidarea iodului şi iodurarea tirozinei sunt catalizate de peroxidază
506.Gonadotropinele:
a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale
b) [ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul foliculostimulant (FSH) şi prolactina
c) [x] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) [] FSH inhibă spermatogeneza
e) [ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de testosteron.

507. Hormonii neurohipofizari:


a) [x] sunt vasopresină şi oxitocină
b) [ ] sunt hormonii tropi
c) [x] prezintă nonapeptide
d) [ ] se produc în lobul anterior al hipofizei
e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic nuclear
508. Referitor la hormonii sexuali feminini sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] estrogenii se sintetizează în corpul galben
b) [ ] progesterona se sintetizează în folicului ovarieni
c) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special progesterona
d) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii
e) [ ] în faza a doua a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii
509. Referitor la mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli
c) [ ] stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc
d) [x] utilizează receptori citozolici
e) [ ] utilizează receptori membranari
510. Referitor la mecanismul de acţiune a insulinei sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] insulina acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
b) [x] mecanismul de acţiune a insulinei este o formă particulară a celui membrano-intracelular
c) [x] receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2
d) [ ] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulina
e) [x] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică
511. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de
diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorii cărora sunt cuplaţi cu proteina Gq
b) [ ] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-difosfat
d) [ ] DAG inhibă proteinkinazele C
e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili
512. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] receptorii sunt situaţi pe membrana plasmatică
b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundar
c) [ ] complexul hormon-receptor pătrunde în nucleu
d) [x] e caracteristic pentru hormonii peptidici
e) [ ] este un mecanism lent
513. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleu
b) [ ] hormonii pătrund în celulă
c) [x] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
d) [ ] este caracteristic pentru hormonii steroidic
e) [x] la transducţia mesajului hormonal participă mesagerii secunzi
514. Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] receptorii β sunt cuplaţi cu proteina Gp şi determină formarea diacilglicerolilor şi a
inozitolfosfaţilor
b) [ ] toţi receptorii adrenergici sunt cuplaţi cu proteina Gs şi determină creşterea concentraţiei
AMPc
c) [ ] receptorii α1 şi α2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" şi determină
creşterea de AMPc
d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi" şi determină scăderea AMPc
e) [x] receptorii α1 determină creşterea concentraţiei citoplasmatice de Ca2+
515. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină
b) [ ] creşterea volemiei şi a concentraţiei de natriu stimulează secreţia reninei
c) [ ] renina transformă angiotenzinogenul în angiotenzină II
d) [x] enzima de conversie transformă angiotenzina I în angiotenzină II
e) [ ] angiotenzina II inhibă secreţia aldosteronului
516. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a tireotropinei
b) [ ] nivelul scăzut de T3 plasmatic inhibă sinteza tireotropinei
c) [ ] tireotropina inhibă secreţia iodtironinelor
d) [ ] în cazul unui conţinut scăzut de iod se sintetizează preponderent T4
e) [x] glanda tiroidă posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină
517. Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidici
b) [ ] sinteza hormonilor steroidici nu se regleaza
c) [ ] toţi hormonii de natură steroidică se sintetizează doar în suprarenale
d) [ ] cortizolul se sintetizează în foliculii ovarieni
e) [ ] progesterona se sintetizează în cortexul suprarenal
518. Referitor la vasopresină sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] se mai numeşte hormon antidiuretic
b) [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular
c) [ ] în insuficienţa de vasopresină se dezvoltă diabetul steroid
d) [x] ţesutul-ţintă pentru vasopresină este rinichiul - epiteliul tubilor contorţi distali şi colectori
e) [ ] se sintetizează în suprarenale
519. Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor (cortizolului):
a) [x] în stări de stres are loc stimularea secreţiei de corticoliberină şi corticotropină
b) [ ] sinteza maximală de cortizol are loc seara
c) [ ] corticotropina inhibă sinteza şi secreţia de cortizol
d) [x] nivelul plasmatic al cortizolului suferă variaţii diurne (ritm circadian)
e) [ ] secreţia de cortizol este dependentă de concentraţia natriului şi a potasiului
520. Secreţia de glucagon este
a) [x] inhibată de somatostatină
b) [ ] stimulată de hiperglicemie
c) [ ] inhibată de hipoglicemie
d) [x] stimulată de agoniştii beta adrenergici
e) [ ] activată de insulină
521. Secreţia de insulină este activată de:
a) [x] glucoză
b) [x] fructoză, manoză
c) [ ] somatostatină
d) [ ] serotonină
e) [ ] adrenalină
522 - ?
523 - ?
524. Efectele metabolice ale calcitoninei:
a) [ ] stimulează absorbţia calciului şi a fosfaţilor din intestin
b) [ ] inhibă reabsorbţia calciului şi a fosfaţilor în rinichi
c) [ ] acţionează prin intermediul calcitriolului
d) [x] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
e) [x] micşorează concentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă
525. Selectaţi efectele metabolice ale catecolaminelor:
a) [x] stimularea lipolizei
b) [ ] stimularea secreţiei de insulină
c) [ ] inhibarea glicogenolizei
d) [ ] micşorarea tensiunii arteriale
e) [ ] inhibarea gluconeogenezei
526. Selectaţi efectele metabolice ale insulinei:
a) [x] favorizează sinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect anabolic)
b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor (efect catabolic)
c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de
regenerare
d) [ ] reglează sinteza ATP-lui şi producerea căldurii
e) [ ] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor
527. Selectaţi efectele metabolice ale somatotropinei:
a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi
b) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia
c) [x] determină bilanţ azotat pozitiv
d) [ ] inhibă lipoliza
e) [ ] inhibă gluconeogeneza
528. Selectaţi hormonii care se sintetizează în cortexul suprarenal:
a) [x] cortizolul
b) [ ] adrenalina
c) [ ] noradrenalina
d) [ ] progesterona
e) [x] aldosteronul
529. Liberinele sunt:
a) [x] tireoliberina
b) [ ] vasopresina
c) [ ] oxitocina
d) [x] gonadoliberinele
e) [ ] tireotropina
530. Selectaţi mesagerii secunzi ai hormonilor:
a) [x] AMP-ciclic
b) [ ] GTP
c) [x] Ca2+
d) [ ] CMPc
e) [x] inozitolfosfaţii
531. Hiperaldosteronismul (sindromul Conn) se caracterizează prin:
a) [ ] hiperpigmentarea tegumentelor
b) [x] creşterea concentraţiei de Na in sânge
c) [ ] creşterea concentraţiei de K+ în sânge
d) [ ] hipotensiune arterială
e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului
532. Sindromul Cushing:
a) [ ] este cauzat de hiposecreţia glucocorticoizilor
b) [x] se caracterizează prin obezitate centripetă
c) [ ] se manifestă prin hipotensiune arterială
d) [ ] este însoţit de diabet insipid
e) [ ] se caracterizează prin hipoglicemie
533. Sinteza hormonilor pancreatici:
a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina
b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagonul
c) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatina
d) [ ] peptida C este sintetizată de celulele C
e) [x] polipeptida pancreatică este sintetizată de celulele F
534. Somatostatina:
a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul gastrointestinal, creier
b) [ ] este de natură steroidică
c) [ ] activează secreţia de glucagon şi insulină
d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină
e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina
535. Somatotropina (hormonul de creştere):
a) [x] acţionează prin intermediul somatomedinelor
b) [ ] inhibă procesele anabolice
c) [x] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi
d) [ ] este un derivat al aminoacizilor
e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
536. Statinele sunt:
a) [x] somatostatina
b) [ ] gonadostatinele
c) [x] prolactostatina
d) [ ] corticostatină
e) [ ] tireostatină
537. Tireoglobulina:
a) [ ] este hormon trop al hipofizei
b) [ ] este proteina de transport a hormonilor tiroidieni
c) [x] este precursor al hormonilor tiroidieni
d) [x] conţine peste 100 de resturi de tirozină
e) [ ] este hormon reglator al hipotalamusului
538. Tireotropina (TSH):
a) [x] acţionează prin intermediul AMP cicli
b) [x] activeaza sinteza şi secreţia iodtironinelor
c) [ ] este precursorul hormonilor tiroidieni
d) [ ] este derivat al tirozinei
e) [ ] este sintetizată în glanda tiroidă
539. Transportul iodtironinelor este realizat de:
a) [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
b) [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
c) [x] albumine
d) [ ] fibrinogen
e) [ ] hemoglobină
540. Acidoza metabolică este cauzată de:
a) [x] cetonemie
b) [ ] voma intensă
c) [x] hipoxie
d) [ ] hipercolesterolemie
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară
541. Acidoza metabolică este prezentă în:
a) [ ] diabetul insipid
b) [ ] diabetul steroid
c) [x] diabetul zaharat
d) [x] inaniţie
e) [ ] obezitate
542. Acidoza respiratorie este cauzată de:
a) [ ] hiperventilaţie pulmonară
b) [x] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice
543. Acidoza respiratorie este prezentă în:
a) [x] astm bronşic
b) [ ] inaniţie
c) [ ] diabet zaharat
d) [x] emfizem pulmonar
e) [ ] inaniţie
544. Albuminele plasmatice transportă:
a) [x] acizi graşi
b) [ ] lipoproteine
c) [x] bilirubina
d) [ ] glucoza
e) [ ] uree
545. Albuminele plasmatice:
a) [ ] sunt proteine bazice
b) [ ] sunt proteine conjugate
c) [ ] sunt hidrofobe
d) [ ] sunt liposolubile
e) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor
546. Albuminele plasmatice:
a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor
b) [x] sunt proteine acide
c) [ ] se sintetizează în sânge
d) [x] menţin presiunea oncotică
e) [ ] sunt proteine cu structură cuaternară
547. Albuminele plasmatice:
a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscular
b) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici
c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii
d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii
e) [ ] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
548. Alcaloza metabolică este cauzată de:
a) [ ] cetonemie
b) [ ] hipoxie
c) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice
d) [x] vomă intensă
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară
549. Alcaloza respiratorie este cauzată de:
a) [x] hiperventilaţie pulmonară
b) [ ] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensă
d) [ ] cetonemi
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice
550. Anemia falciformă (HbS):
a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Val
b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbA
c) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre rigide ce deformează eritrocitul
d) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb
e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie
551. Azotemia apare în:
a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotate
b) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie
c) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulare
d) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă
e) [ ] sinteză excesivă de glicogen
552. Calciul plasmatic:
a) [ ] se conţine doar în formă ionizată
b) [x] se conţine preponderent în plasmă
c) [x] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală
d) [x] Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală
e) [ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă
553.Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată de:
a) [ ] fenilalanină şi tirozină
b) [x] histidină
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină
554. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este determinată de:
a) [x] aminoacizii acizi
b) [x] aminoacizii bazici
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină
555. Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice:
a) [x] secretorii
b) [x] excreto-secretorii
c) [ ] anabolice
d) [x] indicatorii (celulare)
e) [ ] catabolice
556. Din grupa gama-globulinelor fac parte:
a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina
c) [ ] ceruloplasmina
d) [x] imunoglobulinele
e) [ ] macroglobulina
557. Fibrinogenul:
a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat
b) [ ] constă din 6 lanţuri polipeptidice identice
c) [ ] se activează în ficat
d) [x] este transformat în fibrină de către trombină
e) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa
558. Fibrinolizina:
a) [ ] împiedică formarea trombilor
b) [x] dizolvă trombii deja formaţi
c) [x] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa trombilor
d) [ ] inactivează trombina
e) [ ] inhibă sinteza fibrinogenului
559. Ficatul şi metabolismul glucidelor:
a) [x] ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sânge
b) [ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele postprandiale
c) [x] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie
d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie
e) [ ] gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale
560. Ficatul şi metabolismul glucidelor:
a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în lipide
b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucide
c) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul glicogenolizei
d) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi gluconeogenezei
e) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei
561. Ficatul şi metabolismul proteinelor:
a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei
b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă
c) [x] ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului, protrombinei
d) [ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmatice
e) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în proteine
562. Fierul:
a) [ ] se conţine preponderent în plasmă
b) [x] este un component preponderent al eritrocitelor
c) [x] se absoarbe în intestin sub formă de Fe++
d) [ ] este absorbit în intestin sub formă de Fe+++
e) [ ] Fe+++ este transportat de apoferitina
563. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):
a) [x] dizolvat în plasmăc
b) [x] carbhemoglobina
c) [ ] carboxihemoglobina
d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3
564. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:
a) [ ] oxihemoglobina
b) [ ] carbhemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina
d) [x] methemoglobina
e) [ ] deoxihemoglobina
565. Funcţiile ficatului sunt:
a) [x] de depozitare a excesului glucidic
b) [ ] de depozitare a excesului lipidic
c) [ ] de depozitare a proteinelor
d) [x] de dezintoxicare
e) [ ] de transport
566. Globulinele plasmatice:
a) [ ] toate sunt proteine simple
b) [x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine
c) [x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
d) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport
e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice
566. Globulinele plasmei sangvine:
a) [ ] sunt nucleoproteine
b) [x] la electroforeză se separă în alfa1, alfa2, beta şi gama globuline
c) [ ] sunt proteine fosforilate
d) [ ] nu pot fi separate prin electroforeză
e) [x] gama globulinele asigură protecţia imunologică
567. Heparina:
a) [x] este glicozaminoglican
b) [ ] este proteină
c) [x] este anticoagulant direct
d) [ ] este anticoagulant indirect
e) [ ] este factor fibrinolitic
568. Hiperproteinemia:
a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor musculare
b) [x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice
c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)
569. Hipokaliemia:
a) [ ] se dezvoltă în hiporfuncţia cortexului suprarenal
b) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronism
c) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidie
d) [x] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiace
e) [ ] conduce la osteoporoză
570. Hipoproteinemia:
a) [ ] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor musculare
b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvin
c) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [x] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)
571. Hipoxiile:
a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi
b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sânge
c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat
d) [x] pot fi secundare anemiilor
e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare
572. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):
a) [ ] haptoglobinele
b) [x] serotonina
c) [x] catecolaminele
d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
e) [x] fosfolipidele plachetare
573. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):
a) [ ] albuminele plasmatice
b) [x] ATP-ul
c) [ ] imunoglobulinele
d) [x] calicreinele
e) [ ] lipoproteinele plasmatice
574. La coagularea sângelui participă:
a) [ ] factori eritrocitari
b) [x] factori plachetari
c) [ ] factori leucocitari
d) [x] factori plasmatici
e) [x] factori tisulari
575. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:
a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare
b) [x] sistemul respirator
c) [ ] sistemul coagulant
d) [ ] sistemul fibrinolitic
e) [x] sistemul renal
576. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:
a) [x] hipocalcemia este prezentă în rahitism
b) [ ] hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism
c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor
d) [ ] hipercalcemia este însoţită de tetanie
e) [ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă
577. Oxihemoglobina:
a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)
b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului
c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
578. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):
a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei
b) [x] necesită prezenţa factorului XIII
c) [ ] are loc sub acţiunea heparinei
d) [x] necesită prezenţa ATP-lui
e) [ ] necesită prezenţa vitaminei K
579. Proteinele plasmatice:
a) [x] menţin presiunea oncotică
b) [x] transportă hormoni, metale, vitamine
c) [ ] nu participă în coagularea sângelui
d) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/L
e) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui
580. Protrombina:
a) [ ] este factor anticoagulant
b) [x] este factor al coagulării
c) [ ] este sintetizată în sânge
d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activează în trombină
e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa
581. Referitor la componenţa electrolitică a sângelui sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] principalul ion al lichidului extracelular este K+
b) [ ] principalul ion al lichidului intracelular este Na+
c) [x] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi edeme
d) [ ] hiponatriemia este prezentă în hiperaldosteronism
e) [x] hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficienţa cardiacă
582. Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi procesele care au loc în ficat):
a) [x] sinteza VLDL (pre- lipoproteinelor)
b) [ ] formarea chilomicronilor
c) [x] sinteza corpilor cetonici
d) [ ] utilizarea corpilor cetonici
e) [x] sinteza glicerofosfolipidelor
583. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:
a) [ ] participă la sinteza fibrinogenului
b) [x] participă la sinteza protrombinei
c) [ ] participă la activarea fibrinogenului
d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)
e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatului
584. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul plămânilor):
a) [x] HHb + O2 → HHbO2
b) [ ] KHb + O2 → KHbO2
c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3
d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3
e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O
585. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul ţesuturilor):
a) [ ] HHbO2 → HHb + O2
b) [x] KHbO2 → KHb + O2
c) [x] CO2 + H2O → H2CO3
d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3
586. Principalele componente organice ale sângelui:
a) [ ] calciul
b) [x] proteinele
c) [ ] apa
d) [ ] magneziul
e) [x] ureea
586. Principalele componente organice ale sângelui:
a) [x] glucoza
b) [x] colesterolul
c) [ ] sodiul
d) [ ] potasiul
e) [ ] fierul
587. Elementele figurate ale sângelui:
a) [ ] chilomicronii
b) [x] leucocitele
c) [x] eritrocitele
d) [ ] micelele
e) [ ] lipoproteinele
587. Elementele figurate ale sângelui:
a) [ ] globulinele
b) [x] trombocitele
c) [ ] albuminele
d) [x] limfocitele
e) [ ] corpii cetonici
588. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:
a) [ ] amilaza
b) [x] histidaza
c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)
d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)
e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK)
589. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici:
a) [ ] malat dehidrogenaza
b) [ ] leucinaminopeptidaza
c) [x] creatinfosfokinaza MM
d) [ ] izocitratdehidrogenaza
e) [ ] arginaza
590. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:
a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT)
b) [ ] glicinamidino transferaza
c) [ ] aldolaza B
d) [x] LDH1, LDH2
e) [ ] LDH5, LDH4
591. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:
a) [ ] lipaza
b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)
c) [ ] tripsina
d) [ ] renina
e) [x] lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5).
592. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:
a) [ ] creatinfosfokinaza
b) [ ] glicinamidinotransferaza
c) [x] factorii coagulării sângelui
d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)
e) [x] ceruloplasmina
593. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :
a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) [x] mărirea pH-ului
c) [ ] creşterea temperaturii
d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
594. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :
a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) [x] micşorarea pH-ului
c) [ ] micşorarea temperaturii
d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
595. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:
a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A
b) [x] factorul X - Prower-Stuart
c) [ ] factorul XI - Rozenthal
d) [x] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B
595. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:
a) [ ] factorul VII - proconvertina
b) [x] factorul I - fibrinogenul
c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [x] ionii de Ca++
e) [ ] factorul XII - Hageman

595. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:
a) [ ] factorul VII - proconvertina
b) [x] factorul II - protrombina
c) [x] factorul XIII - stabilizator de fibrină
d) [ ] factorul XII - Hageman
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B
596. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea extrinsecă:
a) [x] factorul VII - proconvertina
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart
597. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea intrinsecă:
a) [x] factorul VIII - globulina antihemofilică A
b) [ ] factorul X - Prower-Stuart
c) [x] factorul XI - Rozenthal
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [x] factorul IX - globulina antihemofilică B
598. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:
a) [ ] heparina
b) [x] plasminogenul
c) [ ] transferina
d) [ ] ceruloplasmina
e) [x] streptokinaza
599. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:
a) [ ] globulina antihemofilică A
b) [x] trombostenina
c) [x] fosfolipidele plachetare
d) [ ] globulina antihemofilică B
e) [ ] heparina

600. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea extrinsecă:


a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart
601. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care iniţiază calea intrinsecă:
a) [x] factorul XII - Hageman
b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A
c) [ ] factorul X - Prower-Stuart
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul XIII - stabilizator de fibrină
602. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:
a) [ ] accelerina
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [x] urokinaza
d) [ ] antiplasmina
e) [x] activatorul tisular al plasminogenului
603. Rolul proteinelor plasmei sangvine:
a) [x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)
b) [ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salin
c) [ ] participă la fagocitoză
d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizi
e) [ ] transportă oxigenul
604. Funcţiile sângelui:
a) [x] de transport
b) [x] homeostatică
c) [ ] energetică
d) [ ] catabolică
e) [ ] anabolica
605. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în plasmă, cât şi în eritrocite:
a) [x] bicarbonat
b) [x] fosfat
c) [ ] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate
606. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în eritrocite:
a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [ ] proteic
d) [x] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate
607. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în plasmă:
a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [x] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate
608. Selectaţi substanţele anticoagulante:
a) [x] derivaţii cumarinei
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [ ] malatul
d) [x] citratul
e) [ ] protrombina
608. Selectaţi substanţele anticoagulante:
a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)
b) [ ] acidul N-acetilneuraminic
c) [x] heparina
d) [ ] vitamina K
e) [ ] proteina C reactivă
609. Selectaţi substanţele azotate neproteice:
a) [x] creatină
b) [ ] albuminele
c) [ ] trigliceridele
d) [x] aminoacizii
e) [ ] globulinele
609. Selectaţi substanţele azotate neproteice:
a) [x] ureea
b) [ ] fibrinogenul
c) [ ] corpii cetonici
d) [x] acidul uric
e) [ ] colesterolul
610. Substanţele organice neazotate ale sângelui:
a) [x] colesterolul
b) [x] trigliceridele
c) [ ] ureea
d) [ ] bilirubina
e) [ ] acidul uric
610. Substanţele organice neazotate ale sângelui:
a) [x] glucoza
b) [x] acidul lactic
c) [ ] creatina
d) [ ] creatinina
e) [ ] indicanul
611. Transformarea fibrinogenului în fibrină:
a) [x] are loc în sânge
b) [ ] are loc sub acţiunea protrombinei
c) [ ] constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic
d) [x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide B
e) [ ] este un proces reversibil
612. Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub acţiunea:
a) [ ] trombinei
b) [x] urokinazei
c) [x] streptokinazei
d) [ ] heparinei
e) [ ] accelerinei
613. Transportul sangvin al oxigenului (O2):
a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată
b) [x] O2 se transportă preponderent în formă de oxihemoglobină
c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al O2
d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei
614. Trombina:
a) [ ] este sintetizată în formă activă
b) [x] este sintetizată în formă de protrombină neactivă
c) [x] transformă fibrinogenul în fibrină
d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer
e) [ ] stabilizează fibrina

Întrebarea Nr. 624: Hormonii sunt:

 catalizatori biologici
 substanțe biologice active
 compuși chimici cu specificitate înaltă de acțiune
 receptori cu activitate reglatoare
 sintetizați în sânge

Întrebarea Nr. 625: Activitate biologică posedă:

 nivelul total al hormonului


 hormonul liber
 hormonul legat cu proteina de transport
 prohormonul
 preprohormonul
Întrebarea Nr. 626: Clasificarea structurală a hormonilor:

 derivați ai fosfolipidelor
 proteino-peptide
 derivați ai aminoacizilor
 steroizi
 derivați ai nucleotidelor

Întrebarea Nr. 627: Clasificarea structurală a hormonilor:

 toți hormonii sunt proteine conjugate


 hormonii pot fi derivați ai colesterolului
 toți hormonii sunt proteine simple
 catecolaminele sunt derivați ai aminoacizilor
 hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă

Întrebarea Nr. 628: Receptorii hormonali sunt:

 metaloproteine
 proteine multidomeniale
 glicoproteine
 cromoproteine
 lipoproteine

Întrebarea Nr. 629: Mecanismul citozolic-nuclear de acțiune a hormonilor este caracteristic


pentru:

 iodtironine
 adrenalină
 calcitonină
 cortizol
 glucagon

Întrebarea Nr. 630: Mecanismul citozolic-nuclear de acțiune a hormonilor este caracteristic


pentru:

 hormonul paratiroidian
 insulină
 corticoliberină
 somatotropină
 calcitriol

Întrebarea Nr. 631: Mecanismul membrano-intracelularde de acțiune a hormonilor este


caracteristic pentru:

 aldosteron
 calcitriol
 cortizol
 adrenalină
 glucagon

Întrebarea Nr. 632: Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmațiile:

 complexul hormon-receptor pătrunde în nucleu


 e caracteristic pentru hormonii peptidici
 hormonul servește drept mesager secundar
 este un mecanism lent
 receptorii sunt situați pe membrana plasmatică

Întrebarea Nr. 633: Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmațiile:

 este caracteristic pentru hormonii steroidici


 implică formarea complexului hormon-receptor membranar
 hormonii pătrund în celulă
 la transducția mesajului hormonal participă mesagerii secunzi
 receptorii sunt situați în nucleu

Întrebarea Nr. 634: Proteinele Gs:

 sunt amplasate pe suprafața externă a membranei citoplasmatice


 sunt cuplate cu adenilatciclaza
 posedă un domeniu de legare cu proteinkinazele
 catalizează sinteza AMPc
 sunt proteine-trimeri alcătuite din subunitățile alfa, beta și gama

Întrebarea Nr. 635: Proteina Gs activă:

 activeaza adenilatciclaza
 este inactivată de fosfodiesterază
 este mesager secund al semnalului hormonal
 activează proteinkinazele
 reprezintă complexul alfa-GTP

Întrebarea Nr. 636: Selectați mesagerii secunzi ai hormonilor:

 AMP-ciclic
 GTP
 inozitolfosfații
 CMPc
 Ca2+

Întrebarea Nr. 637: Mecanismul membrano-intracelular de acțiune a hormonilor mediat de AMPc:

 este caracteristic pentru cortizol


 implică activarea proteinkinazelor A
 este specific numai insulinei
 reprezintă un mecanism de reglare a expresiei genelor
 conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare

Întrebarea Nr. 638: Adenilatciclaza:

 catalizează formarea AMPc din ATP


 generează inozitolfosfați
 este inhibată de proteina Gi
 participă la sinteza ATP-lui
 este enzimă citoplasmatică

Întrebarea Nr. 639: AMP ciclic este:

 precursor în sinteza acizilor nucleici


 produs intermediar în metabolismul energetic
 mesager secundar al semnalului hormonal
 nucleozidă
 predecesor în procesele de biosinteză

Întrebarea Nr. 640: Fosfodiesteraza:

 catalizează reacția de scindare a AMPc


 este activată de cofeină
 este inhibată de viagră
 catalizează reacția de formare a AMPc
 e localizată în nucleu

Întrebarea Nr. 641: Proteinkinaza A:

 este inhibată de adenilatciclază


 este activată de AMP ciclic
 este localizată în nucleu
 catalizează reacția de fosforilare a unor enzime reglatoare
 este activată de hormonii steroidici

Întrebarea Nr. 642: Cofeina inhibă:

 fosfodiesteraza
 proteina Gs
 proteinkinaza A
 adenilatciclaza
 fosfoprotein fosfataza

Întrebarea Nr. 643: Fosfoprotein fosfatazele catalizează:

 defosforilarea unor enzime reglatoare


 activarea proteinkinazelor
 fosforilarea enzimelor reglatoare
 activarea proteinelor Gs
 formarea AMP ciclic din ATP

Întrebarea Nr. 644: Complexul Ca++ -calmodulină reglează:

 biosinteza proteinelor
 sinteza DNA
 contracțiile mușchilor netezi și a microfilamentelor din celulelele nemusculare
 activarea unor proteinkinaze
 expresia genelor

Întrebarea Nr. 645: Calmodulină:

 poate fixa Fe2+ și Mg2+


 conține multe resturi de Arg și Lys
 în complex cu Ca2+ este mesager secund pentru unii hormoni
 este o nucleotidă
 conține 4 domenii de fixare pentru Ca2+

Întrebarea Nr. 646: Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de acțiune a hormonilor


mediat de diacilglicerol (DAG) și inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmațiile:

 DAG și IP3 se formează sub acțiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol


 DAG și IP3 se formează sub acțiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-difosfat
 este caracteristic pentru hormonii liposolubili
 DAG inhibă proteinkinazele C
 este caracteristic hormonilor, receptorii cărora sunt cuplați cu proteina Gq

Întrebarea Nr. 647: Fosfolipaza „C" :

 este activată de hormonii steroidici


 este inhibată de cofeină
 scindează fosfolipidele membranare, generând prostaglandine
 este activată de proteina G
 este localizată în citozol

Întrebarea Nr. 648: Mecanismul citozolic-nuclear de acțiune a hormonilor este caracteristic


pentru:

 hormonii de natură proteică


 hormoni hidrofili
 catecolamine
 hormonii lipofili
 hormonii steroidici

Întrebarea Nr. 649: Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acțiune a hormonilor sunt


corecte afirmațiile:

 implică activarea proteinkinazelor


 complexul hormon-receptor reglează expresia genelor
 receptorii hormonali sunt situați în nucleu sau citozol
 are loc prin intermediul mesagerilor secundari
 este un mecanism rapid

Întrebarea Nr. 650: Hormonii hipotalamusului:

 prezintă peptide scurte


 sunt derivați ai aminoacizilor
 sunt liberinele și statinele
 sunt de natură steroidă
 reglează secreția hormonilor adenohipofizari

Întrebarea Nr. 651: Liberinele sunt:

 gonadoliberinele
 vasopresina
 tireoliberina
 tireotropina
 oxitocina

Întrebarea Nr. 652: Statinele sunt:

 gonadostatinele
 somatostatina
 corticostatină
 prolactostatina
 tireostatină

Întrebarea Nr. 653: Hormonii adenohipofizari:

 reglează funcțiile altor glande endocrine periferice


 sunt steroizi
 sunt derivați ai aminoacizilor
 sunt de natură proteică
 acționează prin mecanismul citozolic-nuclear

Întrebarea Nr. 654: Hormonii adenohipofizari sunt:

 corticoliberina
 tireotropina
 somatotropina
 prolactostatina
 gonadoliberinele

Întrebarea Nr. 655: Hormonii - derivați ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:

 tireotropina
 somatotropina
 corticotropina
 prolactina
 gonadotropinele

Întrebarea Nr. 656: Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):

 acționează prin mecanismul citozolic-nuclear


 stimulează secreția gluco-, mineralocorticoizilor și a hormonilor androgeni
 amplifică sinteza glucagonului
 activează transformarea colesterolului în pregnenolonă
 este un hormon de natură steroidică

Întrebarea Nr. 657: Hormonii somatomamotropi sunt:

 corticotropina
 prolactina
 lactogenul placentar
 tireotropina0
 somatotropina

Întrebarea Nr. 658: Somatotropina (hormonul de creștere):

 acționează prin intermediul somatomedinelor


 controlează creșterea postnatală, dezvoltarea scheletului și a țesuturilor moi
 inhibă procesele anabolice
 este un derivat al aminoacizilor
 acționează prin mecanismul citozolic-nuclear

Întrebarea Nr. 659: Selectați efectele metabolice ale somatotropinei:

 inhibă gluconeogeneza
 inhibă transcrierea și translația
 stimulează sinteza proteinelor în țesuturi
 inhibă lipoliza
 determină bilanț azotat pozitiv

Întrebarea Nr. 660: Prolactina:

 este un hormon de natură steroidă


 se sintetizează numai în glandele mamare
 reglează funcția glandelor sexuale
 controlează inițierea și întreținerea lactației
 stimulează dezvoltarea glandelor mamare și lactația

Întrebarea Nr. 661: Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:

 hormonul foliculostimulant
 hormonul luteinizant
 prolactina
 tireotropina
 corticotropina

Întrebarea Nr. 662: Tireotropina (TSH):

 activeaza sinteza și secreția iodtironinelor


 este derivat al tirozinei
 este precursorul hormonilor tiroidieni
 acționează prin intermediul AMP ciclic
 este sintetizată în glanda tiroidă

Întrebarea Nr. 663: Hormonul foliculostimulant (FSH):

 inhibă spermatogeneza
 este de natură steroidică
 controlează funcțiile glandelor sexuale
 se sintetizează în foliculii ovarieni
 promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni și pregătirea lor pentru ovulație

Întrebarea Nr. 664: Hormonul luteinizant (LH):

 stimulează sinteza estrogenilor și a progesteronei


 promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
 este o glicoproteină
 se sintetizează în corpul galben
 stimulează dezvoltarea glandelor mamare și lactația

Întrebarea Nr. 665: Hormonii neurohipofizari:

 sunt hormonii tropi


 se produc în lobul anterior al hipofizei
 sunt vasopresină și oxitocină
 prezintă nonapeptide
 acționează prin mecanismul citozolic nuclear

Întrebarea Nr. 666: Referitor la vasopresină sunt corecte afirmațiile:

 se sintetizează în suprarenale
 în insuficiența de vasopresină se dezvoltă diabetul steroid
 menține osmolaritatea și volumul lichidului extracelular
 se mai numește hormon antidiuretic
 țesutul-țintă pentru vasopresină este rinichiul - epiteliul tubilor contorți distali și colectori

Întrebarea Nr. 667: Oxitocina:

 se sintetizează în foliculii ovarieni


 contribuie la contracția celulelor mioepiteliale în glanda mamară și la ejecția laptelui
 exercită acțiune contractilă asupra uterului în travaliu
 se mai numește hormon antidiuretic
 este de natură steroidică

Întrebarea Nr. 668: Iodtironinele:

 reglează metabolismul calciului și al fosfaților


 acționează prin mecanismul membranaro-intracelular
 sunt sintetizați în glandele paratiroide
 sunt derivați ai tirozinei
 sunt triiodtironina (T3) și tiroxina (T4)

Întrebarea Nr. 669: Tireoglobulina:

 este proteina de transport a hormonilor tiroidieni


 este hormon trop al hipofizei
 conține peste 100 de resturi de tirozină
 este precursor al hormonilor tiroidieni
 este hormon reglator al hipotalamusului

Întrebarea Nr. 670: Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte afirmațiile:

 oxidarea iodului și iodurarea tirozinei sunt catalizate de peroxidază


 are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componența tireoglobulinei
 are loc prin iodurarea tirozinei libere
 pentru iodurarea tirozinei se utilizează iodul oxidat
 are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componența tironinei

Întrebarea Nr. 671: Transportul iodtironinelor este realizat de:

 fibrinogen
 hemoglobină
 globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
 prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
 albumine

Întrebarea Nr. 672: Referitor la reglarea sintezei și secreției iodtironinelor sunt corecte
afirmațiile:

 tireotropina inhibă secreția iodtironinelo


 în cazul unui conținut scăzut de iod se sintetizează preponderent T4
 are loc sub acțiunea tireoliberinei și a tireotropinei
 nivelul scăzut de T3 plasmatic inhibă sinteza tireotropinei
 glanda tiroidă posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină

Întrebarea Nr. 673: Efectele metabolice ale T3 și T4:

 posedă efect anabolic asupra glucidelor și lipidelor (glucide, lipide)


 scad viteza metabolismului bazal
 stimulează producerea ATP-ului
 nu posedă acțiune calorigenă
 intensifică catabolismul proteinelor (bilanț azotat negativ)

Întrebarea Nr. 674: Efectele metabolice ale T3 și T4:

 reglează diviziunea și diferențierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos și scheletic


 reglează metabolismul oxidativ prin inducția Na+/K+-ATP-azei
 stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii și utilizarea de O2
 inhibă ATP-sintaza
 în concentrații fiziologice posedă efect decuplant puternic

Întrebarea Nr. 675: Hiperfuncția glandei tiroide se manifestă prin:


 creșterea temperaturii corpului
 bradicardie
 bilanț azotat negativ
 obezitate
 somnolență, memorie scăzută

Întrebarea Nr. 676: Hipofuncția glandei tiroide la maturi (mixedemul) se manifestă prin:

 statură joasă
 retard mental
 bradicardie
 exoftalmie
 micsorarea temperaturii corpului

Întrebarea Nr. 677: Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:

 parathormonul
 vitaminele K și E
 tireotropină
 calcitonină
 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)

Întrebarea Nr. 678: Parathormonul:

 se sintetizează în formă activă


 este sintetizat în glanda tiroidă
 este derivat al tirozinei
 se sintetizează sub formă de preprohormon
 acționează prin AMP ciclic

Întrebarea Nr. 679: Parathormonul:

 crește capacitatea osului de a fixa calciul și fosfații


 crește fosfatemia
 stimulează reabsorbția calciului, dar inhibă reabsorbția fosfaților în rinichi
 inhibă absorbția calciului și fosfaților din intestin
 crește calcemia

Întrebarea Nr. 680: Hipoparatiroidismului se caracterizează prin:


 osteoporoză
 depolarizarea membranelor și hiperexcitabilitatea celulelor musculare și nervoase
 mobilizarea calciului și fosfatului din oase
 hipercalciemie și hiperfosfatemie
 hipocalciemie și hiperfosfatemie

Întrebarea Nr. 681: Hiperparatiroidismul se manifestă prin:

 excreția sporită a calciului cu urina


 hipercalcemie și hipofosfatemie
 osteoporoză
 hipocalcemie și hiperfosfatemie
 hipercalcemie și hiperfosfatemie

Întrebarea Nr. 682: Calcitonina:

 acționează asupra intestinului, rinichilor și a oaselor


 acționează prin mecanismul citozolic-nuclear
 reglează concentrația calciului și a fosfaților
 este sintetizată de celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide
 hormon de natură steroidică

Întrebarea Nr. 683: Efectele metabolice ale calcitoninei:

 sporește depozitarea de Ca2+ și fosfat în oase


 stimulează absorbția calciului și a fosfaților din intestin
 micșorează concentrația calciului și a fosfaților în plasmă
 acționează prin intermediul calcitriolului
 inhibă reabsorbția calciului și a fosfaților în rinichi

Întrebarea Nr. 684: Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte afirmațiile:

 se produce în intestin din vitamina D alimentară


 sinteza calcitriolului este controlată de parathormon
 este derivatul activ al vitaminei D3
 participă la reglarea concentrației plasmatice de sodiu și potasiu
 se obține prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat și în rinichi

Întrebarea Nr. 685: Sinteza hormonilor pancreatici:


 celulele insulare D produc și secretă somatostatina
 celulele insulare beta produc și secretă glucagonul
 polipeptida pancreatică este sintetizată de celulele F
 celulele insulare alfa produc și secretă insulina
 peptida C este sintetizată de celulele C

Întrebarea Nr. 686: Insulina:

 conține 2 lanțuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi și B - 30 resturi de aminoacizi


 este hormon de natură steroidă
 lanțurile A și B sunt legate prin legături necovalente
 este produsă de celulele beta ale pancreasului
 are acțiune hiperglicemiantă

Întrebarea Nr. 687: Secreția de insulină este activată de:

 adrenalină
 somatostatină
 serotonină
 glucoză
 fructoză, manoză

Întrebarea Nr. 688: Referitor la mecanismul de acțiune a insulinei sunt corecte afirmațiile:

 receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2


 subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică
 subunitatea beta este extracelulară și leagă insulina
 mecanismul de acțiune a insulinei este o formă particulară a celui membrano-intracelular
 insulina acționează prin mecanismul citozolic-nuclear

Întrebarea Nr. 689: Selectați efectele metabolice ale insulinei:

 reglează sinteza ATP-lui și producerea căldurii


 favorizează sinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect anabolic)
 exercită acțiuni mitogene: influențează creșterea fetală, diferențierea celulară, procesele de
regenerare
 sporește degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor (efect catabolic)
 reglează concentrația calciului și a fosfaților

Întrebarea Nr. 690: Insulina:


 inhibă glicogensintaza
 induce sinteza glucokinazei în hepatocite
 inhibă enzimele reglatoare ale glicolizei
 activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei
 activează glicogenfosforilaza

Întrebarea Nr. 691: Insulina stimulează:

 utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaților


 transformarea aminoacizilor în glucoză
 conversia glicerolului în glucoză
 viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT)
 transportul glucozei în țesuturi

Întrebarea Nr. 692: Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:

 activează lipoproteinlipaza
 mărește sinteza corpilor cetonic
 inhibă trigliceridlipaza din țesutul adipos
 accelerează lipoliza
 inhibă sinteza lipidelor

Întrebarea Nr. 693: Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:

 stimulează degradarea proteinelor


 determină bilanț azotat negativ
 facilitează transportul aminoacizilor în mușchi
 inhibă biosinteza proteinelor
 stimulează biosinteza proteinelor

Întrebarea Nr. 694: Diabetul zaharat se caracterizează prin:

 uremie
 polifagie, polidipsie, poliurie
 oligurie
 hipercetonemie și cetonurie
 hiperglicemie și glucozurie

Întrebarea Nr. 695: Glucagonul:


 se sintetizează în celulele insulare alfa
 este un compus de natură steroidă
 este o polipeptidă
 se sintetizează în celulele insulare beta
 este un derivat al triptofanului

Întrebarea Nr. 696: Glucagonul:

 acționează prin mecanismul citozolic-nuclear


 este sintetizat sub formă de pre-pro-glucagon
 se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată
 are efect hipoglicemiant
 se sintetizează direct în formă activă

Întrebarea Nr. 697: Secreția de glucagon este:

 stimulată de hiperglicemie
 activată de insulină
 stimulată de agoniștii beta adrenergici
 inhibată de hipoglicemie
 inhibată de somatostatină

Întrebarea Nr. 698: Glucagonul:

 activează gluconeogeneza
 stimulează sinteza proteinelor
 inhibă lipoliza
 activează lipogeneza
 inhibă catabolismul proteinelor

Întrebarea Nr. 699: Somatostatina:

 activează secreția de glucagon și insulină


 se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul gastrointestinal, creier
 inhibă secreția de glucagon și de insulină
 activează secreția unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina
 este de natură steroidică

Întrebarea Nr. 700: Catecolaminele sunt:


 hormoni ai cortexului suprarenal
 derivați ai treoninei
 dopamina, noradrenalina, adrenalina
 derivați ai tirozinei
 hormoni proteino-peptidici

Întrebarea Nr. 701: Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmațiile:

 succesiunea reacțiilor este: tirozină → noradrenalină → dopamină → adrenalină


 succesiunea reacțiilor este: tirozină → adrenalină → noradrenalină → dopamină
 are loc în cortexul suprarenal
 are loc în medulosuprarenale
 succesiunea reacțiilor este: tirozină → dopamină → noradrenalină → adrenalină

Întrebarea Nr. 702: Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmațiile:

 receptorii α1 și α2 sunt cuplați cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" și determină


creșterea de AMPc
 receptorii α1 determină creșterea concentrației citoplasmatice de Ca2+
 receptorii α2 sunt cuplați cu proteina "Gi" și determină scăderea AMPc
 toți receptorii adrenergici sunt cuplați cu proteina Gs și determină creșterea concentrației AMPc
 receptorii β sunt cuplați cu proteina Gp și determină formarea diacilglicerolilor și a
inozitolfosfaților

Întrebarea Nr. 703: Selectați efectele metabolice ale catecolaminelor:

 stimularea secreției de insulină


 stimularea lipolizei
 micșorarea tensiunii arteriale
 inhibarea gluconeogenezei
 inhibarea glicogenolizei

Întrebarea Nr. 704: Feocromocitomul:

 se manifestă clinic prin hipertensiune arterială


 este determinat de hiperplazia cortexului suprarenalelor
 este cauzat de hiposecreția de cortizol
 este determinat de sinteza sporită a melaninei în piele
 se caracterizează prin sinteza sporită a aldosteronului
Întrebarea Nr. 705: Selectați hormonii care se sintetizează în cortexul suprarenal:

 cortizolul
 adrenalina
 noradrenalina
 aldosteronul
 progesterona

Întrebarea Nr. 706: Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte afirmațiile:

 sinteza hormonilor steroidici nu se reglează


 progesterona se sintetizează în cortexul suprarenal
 toți hormonii de natură steroidică se sintetizează doar în suprarenale
 pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidic
 cortizolul se sintetizează în foliculii ovarieni

Întrebarea Nr. 707: Reglarea sintezei și secreției glucocorticoizilor (cortizolului):

 nivelul plasmatic al cortizolului suferă variații diurne (ritm circadian


 sinteza maximală de cortizol are loc seara
 secreția de cortizol este dependentă de concentrația natriului și a potasiului
 în stări de stres are loc stimularea secreției de corticoliberină și corticotropină
 corticotropina inhibă sinteza și secreția de cortizol

Întrebarea Nr. 708: Referitor la mecanismul de acțiune a glucocorticoizilor sunt corecte


afirmațiile:

 utilizează receptori citozolici


 utilizează receptori membranari
 stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc
 stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli
 acționează prin mecanismul citozolic-nuclear

Întrebarea Nr. 709: Selectați efectele metabolice ale glucocorticoizilor:

 induc sinteza proteinelor în mușchi


 induc biosinteza proteinelor în ficat și rinichi
 stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat și rinichi
 accelerează transportul glucozei în mușchi, țesut adipos și limfoid
 stimulează sinteza glicogenului
Întrebarea Nr. 710: Selectați efectele metabolice ale glucocorticoizilor:

 inhibă lipoliza în țesutul adipos al membrelor


 provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremități
 scad concentrația acizilor grași liberi în sânge
 inhibă cetogeneza
 favorizează depunerea de lipide la nivelul trunchiului, gâtului, feței

Întrebarea Nr. 711: Selectați efectele metabolice ale glucocorticoizilor:

 în concentrații mari stimulează sinteza anticorpilor


 favorizează depozitarea calciului și a fosfaților în oase
 posedă efect permisiv asupra catecolaminelor, glucagonului
 provoacă hipoglicemie
 efect antiinflamator

Întrebarea Nr. 712: Mineralocorticoizi:

 acționează prin mecanismul membranaro-intracelular


 se sintetizează în medulosuprarenale
 se sintetizează din colesterol
 aldosteronul este principalul mineralocorticoid la om
 reglează concentrația de calciu și fosfați

Întrebarea Nr. 713: Referitor la reglarea sintezei și secreției aldosteronului sunt corecte
afirmațiile:

 enzima de conversie transformă angiotenzina I în angiotenzină II


 creșterea volemiei și a concentrației de natriu stimulează secreția reninei
 angiotenzina II inhibă secreția aldosteronului
 are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină
 renina transformă angiotenzinogenul în angiotenzină II

Întrebarea Nr. 714: Angiotensina II:

 este de natură steroidică


 mărește presiunea sângelui
 se sintetizează în formă inactivă
 inhibă secreția de aldosteron
 are efect vasodilatator
Întrebarea Nr. 715: Mineralocorticosteroizii reglează:

 sinteza parathormonului
 homeostazia hidrică
 concentrația ionilor de calciu și fosfați
 concentrația natriului și a potasiului
 glicemia

Întrebarea Nr. 716: Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:

 eliminarea de K+, H+, NH4+


 eliminarea de Na+, Cl- și apă
 reabsorbția de fosfați
 reabsorbția Na+, Cl- și a apei
 reabsorbția de Ca++

Întrebarea Nr. 717: Sindromul Cushing:

 este cauzat de hiposecreția glucocorticoizilor


 este însoțit de diabet insipid
 se manifestă prin hipotensiune arterială
 se caracterizează prin obezitate centripetă
 se caracterizează prin hipoglicemie

Întrebarea Nr. 718: Hipocorticismul (boala Adison) se caracterizează prin:

 obezitate centripetă
 scăderea conținutului de Na+, Cl- și creșterea K+ în sânge
 hiperpigmentarea tegumentelor
 hipertensiune arterială
 hiperglicemie, glucozurie

Întrebarea Nr. 719: Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se caracterizează prin:

 hiperpigmentarea tegumentelor
 hipotensiune arterială
 creșterea concentrației de Na in sânge
 creșterea concentrației de K+ în sânge
 mărirea excitabilității miocardului

Întrebarea Nr. 720: Corticosteroizii se utilizează:


 ca imunodepresanți în transplantarea organelor și țesururilor
 ca agenți fibrinolitici
 ca agenți desensibilizanți (în astmul bronțic, bolile alergice)
 în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)
 în calitate de hemostatice

Întrebarea Nr. 721: Hormonii sexuali:

 se sintetizează numai în glandele sexuale


 utilizează receptori membranari
 sunt derivați ai aminoacizilor
 sunt reglați prin intermediul gonadotropinelor
 acționează prin mecanismul membranaro-intracelular

Întrebarea Nr. 722: Hormonii sexuali sunt:

 folitropina
 progesterona
 estradiolul
 testosteronul
 hormonul luteinizant

Întrebarea Nr. 723: Referitor la hormonii sexuali feminini sunt corecte afirmațiile:

 estrogenii se sintetizează în corpul galben


 în faza a doua a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii
 în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special progesterona
 în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii
 progesterona se sintetizează în folicului ovarieni

Întrebarea Nr. 724: Referitor la reglarea sintezei și secreției hormonilor sexuali sunt corecte
afirmațiile:

 progesterona stimulează secreția lutropinei și folitropinei și inhibă secreția prolactinei


 folitropina stimulează spermatogeneza
 lutropina inhibă sinteza și secreția hormonilor sexuali
 lutropina contribuie la dezvoltarea musculaturii scheletului
 folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni

Întrebarea Nr. 725: Androgenii:


 sunt de natură proteică
 utilizează receptori membranari
 se sintetizează în celulele interstițiale Leydig din testicule
 principalul reprezentant este androstendionul
 acționează prin mecanismul citozolic-nuclear

Întrebarea Nr. 726: Selectați efectele metabolice ale androgenilor:

 stimulează mineralizarea țesutului osos


 induc sinteza proteinelor în ficat și rinichi
 provoacă hiperglicemie
 determină bilanț azotat negativ
 activează replicarea și transcrierea, stimulând sinteza proteinelor

Întrebarea Nr. 727: Selectați efectele fiziologice ale androgenilor:

 controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare și a comportamentului la bărbați


 reglează tensiunea arterială
 inhibă sinteza anticorpilor
 au efect anabolizant asupra scheletului și a mușchilor
 stimulează spermatogeneza

Întrebarea Nr. 728: Selectați efectele fiziologice ale estrogenilor:

 au efect hperglicemiant
 au efect anabolizant asupra scheletului și a mușchilor
 controlează dezvoltarea organelor genitale feminine
 asigură desfășurarea sarcinii, a procesului de naștere și lactația
 controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine

Întrebarea Nr. 729: Funcțiile sângelui:

 energetică
 catabolică
 anabolica
 de transport
 homeostatică

Întrebarea Nr. 730: Principalele componente organice ale sângelui:


 fierul
 potasiul
 glucoza
 sodiul
 colesterolul

Întrebarea Nr. 731: Principalele componente organice ale sângelui:

 magneziul
 apa
 ureea
 calciul
 proteinele

Întrebarea Nr. 732: Elementele figurate ale sângelui:

 eritrocitele
 lipoproteinele
 micelele
 chilomicronii
 leucocitele

Întrebarea Nr. 733: Elementele figurate ale sângelui

 globulinele
 corpii cetonici
 trombocitele
 limfocitele
 albuminele

Întrebarea Nr. 734: Selectați substanțele azotate neproteice:

 acidul uric
 colesterolul
 corpii cetonici
 fibrinogenul
 ureea

Întrebarea Nr. 735: Selectați substanțele azotate neproteice:


 trigliceridele
 albuminele
 aminoacizii
 globulinele
 creatina

Întrebarea Nr. 736: Azotemia apare în:

 catabolismul intens al proteinelor tisulare


 micșorarea eliminării renale a produselor azotate
 aport scăzut de proteine în alimentație
 sinteză excesivă de glicogen
 catabolismul intens al lipidelor de rezervă

Întrebarea Nr. 737: Substanțele organice neazotate ale sângelui:

 bilirubina
 acidul uric
 trigliceridele
 colesterolul
 ureea

Întrebarea Nr. 738: Substanțele organice neazotate ale sângelui:

 acidul lactic
 creatina
 creatinina
 glucoza
 indicanul

Întrebarea Nr. 739: Referitor la componența electrolitică a sângelui sunt corecte afirmațiile:

 hiponatriemia este prezentă în hiperaldosteronism


 principalul ion al lichidului extracelular este K+
 hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială și edeme
 hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficiența cardiacă
 principalul ion al lichidului intracelular este Na+

Întrebarea Nr. 740: Hipokaliemia:


 conduce la osteoporoză
 se dezvoltă în hiperaldosteronism
 se dezvoltă în hiporfuncția cortexului suprarenal
 se dezvoltă în hipoparatiroidie
 este însoțită de dereglări ale funcției cardiace

Întrebarea Nr. 741: Calciul plasmatic:

 se conține doar în formă ionizată


 Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală
 se conține preponderent în plasmă
 Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală
 este prezent în plasmă doar în formă liberă

Întrebarea Nr. 742: Modificările concentrației calciului plasmatic:

 hipocalcemia este prezentă în rahitism


 hipercalcemia este însoțită de tetanie
 hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor
 hipocalcemia este însoțită de retenție de apă
 hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism

Întrebarea Nr. 743: Fierul:

 Fe+++ este transportat de apoferitina


 este absorbit în intestin sub formă de Fe+++
 se conține preponderent în plasmă
 se absoarbe în intestin sub formă de Fe++
 este un component preponderent al eritrocitelor

Întrebarea Nr. 744: Proteinele plasmatice:

 nu participă la menținerea pH-lui


 în normă sunt în concentrație de 20-30 g/L
 nu participă în coagularea sângelui
 mențin presiunea oncotică
 transportă hormoni, metale, vitamine

Întrebarea Nr. 745: Rolul proteinelor plasmei sangvine:


 participă la fagocitoză
 participă la menținerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)
 transportă oxigenul
 nu participă la menținerea echilibrului hidro-salin
 reprezintă o rezervă de aminoacizi

Întrebarea Nr. 746: Albuminele plasmatice:

 sunt proteine conjugate


 sunt hidrofobe
 sunt proteine bazice
 sunt liposolubile
 constituie 50-65% din conținutul total al proteinelor

Întrebarea Nr. 747: Albuminele plasmatice:

 sunt proteine acide


 mențin presiunea oncotică
 se sintetizează în sânge
 constituie 20-30% din conținutul total al proteinelor
 sunt proteine cu structură cuaternară

Întrebarea Nr. 748: Albuminele plasmatice transportă:

 acizi grași
 glucoza
 uree
 bilirubina
 lipoproteine

Întrebarea Nr. 749: Albuminele plasmatice:

 conțin mulți aminoacizi dicarboxilici


 leagă și rețin în sânge anionii
 se sintetizează în țesutul muscular
 la electroforeză se separă în fracțiile: alfa1, alfa2, beta și gama
 leagă și rețin în sânge cationii

Întrebarea Nr. 750: Globulinele plasmatice:


 toate sunt proteine simple
 îndeplinesc doar funcție de menținere a presiunii oncotice
 îndeplinesc doar funcție de transport
 reprezintă o clasă eterogenă de proteine
 la electroforeză se separă în fracțiile: alfa1, alfa2, beta și gama

Întrebarea Nr. 751: Din grupa gama-globulinelor fac parte:

 imunoglobulinele
 antitripsina
 ceruloplasmina
 haptoglobina
 macroglobulina

Întrebarea Nr. 752: Hiperproteinemia:

 este caracteristică pentru glomerulonefrite


 reprezintă creșterea conținutului proteinelor musculare
 este caracteristică pentru ciroza hepatică
 reprezintă creșterea conținutului proteinelor plasmatice
 poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

Întrebarea Nr. 753: Hipoproteinemia:

 reprezintă micșorarea concentrației proteinelor musculare


 este caracteristică pentru ciroza hepatică
 este caracteristică pentru glomerulonefrite
 este însoțită de retenție de apă în patul sangvin
 poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

Întrebarea Nr. 754: La menținerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:

 sistemul fibrinolitic
 sistemele-tampon plasmatice și eritrocitare
 sistemul renal
 sistemul respirator
 sistemul coagulant

Întrebarea Nr. 755: Selectați sistemele-tampon care funcționează doar în plasmă:


 fosfat
 toate sistemele-tampon enumerate
 hemoglobinic
 proteic
 bicarbonat

Întrebarea Nr. 756: Selectați sistemele-tampon care funcționează doar în eritrocite:

 toate sistemele-tampon enumerate


 bicarbonat
 proteic
 fosfat
 hemoglobinic

Întrebarea Nr. 757: Selectați sistemele-tampon care funcționează atât în plasmă, cât și în
eritrocite:

 hemoglobinic
 fosfat
 toate sistemele-tampon enumerate
 proteic
 bicarbonat

Întrebarea Nr. 758: Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este determinată de:

 serină și treonină
 metionină și cisteină
 prolină și hidroxiprolină
 aminoacizii bazici
 aminoacizii acizi

Întrebarea Nr. 759: Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată de:

 histidină
 metionină și cisteină
 fenilalanină și tirozină
 serină și treonină
 prolină și hidroxiprolină

Întrebarea Nr. 760: Acidoza metabolică este cauzată de:


 voma intensă
 hiperventilație pulmonară
 cetonemie
 hipercolesterolemie
 hipoxie

Întrebarea Nr. 761: Acidoza metabolică este prezentă în:

 diabetul insipid
 diabetul zaharat
 inaniție
 diabetul steroid
 obezitate

Întrebarea Nr. 762: Acidoza respiratorie este cauzată de:

 hiperventilație pulmonară
 cetonemie
 hipoventilație pulmonară
 vomă intensă
 supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

Întrebarea Nr. 763: Acidoza respiratorie este prezentă în:

 diabet zaharat
 emfizem pulmonar
 inaniție
 astm bronșic
 inaniție

Întrebarea Nr. 764: Alcaloza metabolică este cauzată de:

 supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice


 vomă intensă
 cetonemie
 hiperventilație pulmonară
 hipoxie

Întrebarea Nr. 765: Alcaloza respiratorie este cauzată de:


 hiperventilație pulmonară
 vomă intensă
 hipoventilație pulmonară
 supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice
 cetonemie

Întrebarea Nr. 766: Selectați factorul plasmatic al coagulării sângelui care inițiază calea
intrinsecă:

 factorul VIII - globulina antihemofilică A


 factorul XII - Hageman
 factorul XIII - stabilizator de fibrină
 factorul V - proaccelerina
 factorul X - Prower-Stuart

Întrebarea Nr. 767: Selectați factorul coagulării sângelui care inițiază calea extrinsecă:

 factorul VIII - globulina antihemofilică A


 factorul X - Prower-Stuart
 ionii de Ca++
 factorul III - tromboplastina tisulară
 factorul I - fibrinogenul

Întrebarea Nr. 768: Selectați factorii coagulării sângelui care participă doar în calea intrinsecă:

 factorul XI - Rozenthal
 factorul IX - globulina antihemofilică B
 factorul VIII - globulina antihemofilică A
 factorul X - Prower-Stuart
 factorul V - proaccelerina

Întrebarea Nr. 769: Selectați factorii coagulării sângelui care participă doar în calea extrinsecă:

 ionii de Ca++
 factorul I - fibrinogenul
 factorul X - Prower-Stuart
 factorul III - tromboplastina tisulară
 factorul VII - proconvertina

Întrebarea Nr. 770: Selectați factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât
și în calea extrinsecă:

 factorul IX - globulina antihemofilică B


 factorul V - proaccelerina
 factorul XI - Rozenthal
 factorul VIII - globulina antihemofilică A
 factorul X - Prower-Stuart

Întrebarea Nr. 771: Selectați factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât
și în calea extrinsecă:

 ionii de Ca++
 factorul XII - Hageman
 factorul I - fibrinogenul
 factorul VII - proconvertina
 factorul III - tromboplastina tisulară

Întrebarea Nr. 772: Selectați factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât
și în calea extrinsecă:

 factorul XIII - stabilizator de fibrină


 factorul XII - Hageman
 factorul VII - proconvertina
 factorul II - protrombina
 factorul IX - globulina antihemofilică B

Întrebarea Nr. 773: Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:

 este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)


 este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatului
 participă la sinteza protrombinei
 participă la activarea fibrinogenului
 participă la sinteza fibrinogenului

Întrebarea Nr. 774: Protrombina:

 nu necesită vitamina K pentru sinteza sa


 este factor anticoagulant
 este factor al coagulării
 sub acțiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activează în trombină
 este sintetizată în sânge

Întrebarea Nr. 775: Trombina:

 transformă fibrinogenul în fibrină


 transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer
 este sintetizată în formă activă
 stabilizează fibrina
 este sintetizată în formă de protrombină neactivă

Întrebarea Nr. 776: Fibrinogenul:

 este transformat în fibrină de către trombină


 constă din 6 lanțuri polipeptidice identice
 se activează în ficat
 necesită vitamina K pentru sinteza sa
 fibrinogenul este sintetizat în ficat

Întrebarea Nr. 777: Transformarea fibrinogenului în fibrină:

 este un proces reversibil


 constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic
 are loc sub acțiunea protrombinei
 are loc în sânge
 constă în detașarea a 2 fibrinopeptide A și 2 fibrinopeptide B

Întrebarea Nr. 778: Polimerizarea și stabilizarea fibrinei (formarea trombului):

 are loc sub acțiunea trombinei


 necesită prezența ATP-lui
 necesită prezența factorului XIII
 necesită prezența vitaminei K
 are loc sub acțiunea heparinei

Întrebarea Nr. 779: La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):

 acidul epsilon-aminocapronic
 catecolaminele
 haptoglobinele
 serotonina
 fosfolipidele plachetare

Întrebarea Nr. 780: La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):

 lipoproteinele plasmatice
 ATP-ul
 imunoglobulinele
 albuminele plasmatice
 calicreinele

Întrebarea Nr. 781: La coagularea sângelui participă:

 factori leucocitari
 factori plasmatici
 factori tisulari
 factori plachetari
 factori eritrocitari

Întrebarea Nr. 782: Selectați factorii trombocitari ai coagulării:

 fosfolipidele plachetare
 trombostenina
 heparina
 globulina antihemofilică B
 globulina antihemofilică A

Întrebarea Nr. 783: Selectați substanțele anticoagulante:

 antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)


 proteina C reactivă
 vitamina K
 heparina
 acidul N-acetilneuraminic

Întrebarea Nr. 784: Selectați substanțele anticoagulante:

 acidul epsilon-aminocapronic
 citratul
 malatul
 derivații cumarinei
 protrombina

Întrebarea Nr. 785: Heparina:

 este factor fibrinolitic


 este anticoagulant direct
 este proteină
 este glicozaminoglican
 este anticoagulant indirect

Întrebarea Nr. 786: Selectați factorii sistemului fibrinolitic

 transferina
 heparina
 ceruloplasmina
 streptokinaza
 plasminogenul

Întrebarea Nr. 787: Selectați factorii sistemului fibrinolitic:

 antiplasmina
 activatorul tisular al plasminogenului
 accelerina
 urokinaza
 acidul epsilon-aminocapronic

Întrebarea Nr. 788: Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub acțiunea:

 heparinei
 urokinazei
 accelerinei
 trombinei
 streptokinazei

Întrebarea Nr. 789: Fibrinolizina:

 inactivează trombina
 hidrolizează moleculele de fibrină din componența trombilor
 inhibă sinteza fibrinogenului
 dizolvă trombii deja formați
 împiedică formarea trombilor

Întrebarea Nr. 790: Clasificarea funcțională a enzimelor plasmatice:

 indicatorii (celulare)
 excreto-secretorii
 catabolice
 secretorii
 anabolice

Întrebarea Nr. 791: Selectați enzimele secretorii ale ficatului:

 factorii coagulării sângelui


 lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)
 glicinamidinotransferaza
 creatinfosfokinaza
 ceruloplasmina

Întrebarea Nr. 792: Selectați enzimele indicatorii hepatospecifice:

 amilaza
 alaninaminotransferaza (ALAT)
 histidaza
 creatinfosfokinaza (CPK)
 lactat dehidrogenaza 1(LDH1)

Întrebarea Nr. 793: Selectați enzimele indicatorii hepatospecifice:

 lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5).


 aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)
 renina
 tripsina
 lipaza

Întrebarea Nr. 794: Selectați enzimele indicatorii cardiospecifice:

 glicinamidino transferaza
 aldolaza B
 LDH5, LDH4
 aspartataminotransferaza (ASAT)
 LDH1, LDH2

Întrebarea Nr. 795: Selectați enzimele organospecifice ale mușchilor scheletici:

 izocitratdehidrogenaza
 arginaza
 leucinaminopeptidaza
 creatinfosfokinaza MM
 malat dehidrogenaza

Întrebarea Nr. 796: Funcțiile ficatului sunt:

 de depozitare a proteinelor
 de depozitare a excesului lipidic
 de depozitare a excesului glucidic
 de dezintoxicar
 de transport

Întrebarea Nr. 797: Ficatul și metabolismul glucidelor:

 glicogenogeneza se intensifică în inaniție


 glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniție
 gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale
 glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele postprandiale
 ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sânge

Întrebarea Nr. 798: Ficatul și metabolismul glucidelor:

 în ficat glucoza se obține doar în rezultatul gluconeogenezei


 în ficat glucoza se obține doar în rezultatul glicogenolizei
 în ficat excesul de glucide este transformat în lipide
 în ficat glucoza se obține în rezultatul glicogenolizei și gluconeogenezei
 în ficat excesul de acizi grași este transformat în glucide

Întrebarea Nr. 799: Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectați procesele care au loc în ficat):

 sinteza VLDL (pre-lipoproteinelor)


 sinteza glicerofosfolipidelor
 utilizarea corpilor cetonici
 sinteza corpilor cetonici
 formarea chilomicronilor

Întrebarea Nr. 800: Ficatul și metabolismul proteinelor:

 în ficat are loc transformarea excesului de acizi grași în proteine


 ficatul nu este sursă de enzime plasmatice
 ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului, protrombinei
 sinteza proteinelor în ficat este redusă
 ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei