DE LA LECTURA TRADIȚIONALĂ LA LECTURA ELECTRONICĂ

Istoria lecturii a înregistrat din antichitate până în prezent o evoluţie

spectaculoasă. Apariţia computerului şi constituirea lecturii
electronice au marcat momente importante în evoluţia lecturii
universale. Cititorul contemporan beneficiază de un suport de lectură
variat, disociat: cartea tipărită şi cartea în format electronic, aflate într-
o competiţie strânsă, din care nu ştim cine va ieşi învingător. Textul
tipărit produce o lectură liniară, continuă, presupunând parcurgerea
consecutivă a rândurilor. Textul electronic determină, în schimb, o
lectură globală, non-liniară şi discontinuă, cu dificultăţi de ordonare a
rândurilor. Imposibilitatea mânuirii textului electronic imprimă, de
aceea, o oarecare superficialitate actului lecturii. Cartea tipărită oferă
posibilitatea marcării personale cu adnotări. Cititorul poate însemna pe
marginea textului gânduri, reflecţii de moment, explicaţii de orice fel,
utile la o relectură sau pur şi simplu utile pentru înţelegerea textului.
El poate, de asemenea, marca pasajele preferate, pentru a le găsi cu
lejeritate ulterior. Aceste aspecte, ce ţin de profunzimea, dar şi de
plăcerea lecturii, avantajează lectura tradiţională în faţa celei virtuale,
aceasta din urmă incomodând din punct de vedere fizic şi psihic, dacă
ne gândim doar la oboseala generată de folosirea prelungită a
calculatorului. La o primă vedere, cartea tipărită îşi păstrează sau ar
trebui să-şi păstreze întâietatea. Totuşi, lectura electronică pare a fi cea
mai potrivită tipului de societate în care trăim. Aflat în permanentă
mişcare, contra cronometru, cititorul contemporan cu greu mai găseşte
răgazul frecventării bibliotecilor şi librăriilor, precum şi spaţiul
depozitării cărţilor. În astfel de situaţii, îi sunt la îndemână bibliotecile
şi chiar librăriile virtuale. Internetul devine în acest sens un consistent
suport de lectură, dar şi un mijloc de distribuire a cărţilor. Şcoala
românească cultivă totuşi modelul tradiţional de lectură. Din
nefericire, sunt încă profesori ce resping calculatorul în procesul
instructiv-educativ, deşi reforma învăţământului îl recomandă printre
mijloacele moderne de predare-învăţare.
Întrebarea este dacă va acapara cartea electronică piaţa editorială sau
cele două tipuri de lectură vor coexista mult timp de acum înainte?
Argumente pro și contra legate de cărțile tipărite și cărțile electronice.
Argumente PRO cărți electronice:
Sunt ușor de transportat; Majoritatea dispozitivelor de citit cărți
electronice sunt mici, ușoare și pot stoca o cantitate mare de cărți sau
articole în diferite formate; Sunt ușor de citit; Nu necesită semne de
carte; Cititorii pot da zoom pe text, pot redimensiona textul și au un
design atractiv; Funcția de căutare permite găsirea rapidă a oricărui
citat/oricărei fraze din carte; Prin comparație cu cele clasice, tipărite,
majoritatea cărților electronice sunt ieftine; Există aproximativ 2
milioane de cărți electronice gratuite, în diferite limbi; Se pot citi
oriunde și la orice oră din zi și din noapte; Nu necesită becuri, veioze
și alte asemenea dispozitive, având deja sursa proprie de lumină; Se
pot ,,subliniaˮ citatele favorite fără teama că se va măzgăli textul;
Notele făcute nu au caracter permanent, ele putând fi șterse oricând,
spre deosebire de cărțile tradiționale; Autorii cărților pot primi un
procent mult mai mare din vânzarea cărților în format electronic, spre
deosebire de cele tipărite; Permite stocarea unui număr mare de cărți
sau articole (în diferite formate) care pot fi transportate mult mai ușor.
Argumente CONTRA cărți electronice:
Cărțile electronice pot fi citite doar pe laptop și pe anumite dispozitive
speciale de tip e-reader; Dacă se achiziționează un e-book, trebuie
achiziționat și un e-reader, ceea ce implică un cost suplimentar;
Laptopul este mult mai greu de transportat; Este mult mai greu de citit
seara, înainte de culcare; Lumina generată de aceste dispozitive
obosește mult mai repede ochii decât o carte clasică; Fie că e vorba de
laptop sau de e-reader, trebuie avut grijă de alimentarea constantă,
altfel apare riscul ca, în mijlocul ,,lecturii", să se termine bateria; Ca la
orice dispozitiv electronic, pot să apară probleme tehnice; Pot apărea
defecțiuni de software; Unii oameni nu și le pot permite; E-bookurile
nu creează o ,,legăturăˮ între cititor și carte. O carte tradițională te
atrage, te poate face să pătrunzi în interiorul poveștii, în timp ce un
dispozitiv pentru o carte electronică te poate priva de această senzație;
Dispare acea plăcere de a mirosi o carte veche de bibliotecă, de a
întoarce ușor paginile, de a pune un semn de carte; Pasiunea pentru
cărțile în format traditional; Există numeroase feluri în care se poate
citi relaxat o carte tradițională.
Argumente PRO cărti tipărite:
Sunt mai ieftine; Majoritatea cărților pot fi achiziționate din
anticariate, unde prețurile nu sunt la fel de mari ca în librării; Marile
edituri din România au încercat să promoveze cititul în rândul
publicului oferind o serie de reduceri sau lansând nenumărate
campanii promoționale; Unele ziare, care au încercat să-și fidelizeze
cititorii au oferit cărți cunoscute la prețuri foarte mici; Se pot obține
destul de ușor, librării există peste tot; Multe librării dau și
posibilitatea achiziționării online, astfel că nu e nevoie de deplasări și
căutări printre rafturi ore în șir; Anticariatele sunt pline de cărți
clasice, unele dintre ele într-o stare foarte bună; Nu deranjează atât de
mult ochii și nici nu afectează vederea pe termen lung; Nu are nevoie
de alimentare a bateriei. O carte clasică, tipărită, nu se va descărca
niciodată și nici nu va prezenta defecțiuni tehnice.
Argumente CONTRA cărți tipărite:
Unele dintre ele pot fi greu de transportat, mai ales atunci când se
pleacă în vacanță pentru mai mult timp și trebuie transportate în
geantă mai mult de 2-3 cărți; Cititorul depinde de lumină. Fie că este
vorba de soare, de veioză, de lanternă, cărțile clasice nu pot fi citite
altfel decât lângă o sursă de lumină; Unele dintre ele se pot dovedi
greu de citit pentru cineva cu o vedere nu prea bună. Scrisul poate fi
mic și înghesuit, provocând dureri de cap sau lăcrimare; Fiecare notiță
făcută sau citat subliniat va rămâne acolo permanent, urmele acestuia
vor fi vizibile in continuare; Cu cât folosim mai mult această
tehnologie, cu atât va aduce mai multe modificări asupra creierului şi
a minţii. Multe studii au arătat că lectura pe ecran este una mai
degrabă superficială, pentru că mintea noastră a fost antrenată să vadă
o extensie în hârtie, nu în ecran.
„Cartea reflectă ca o oglindă lungul şir de secole al vieţii omenirii,
istoria luptei sale pentru existenţă, pentru un viitor mai luminos,
suferinţele, bucuriile, înfrângerile şi biruinţele sale toate. Iubiţi cartea,
îngrijiţi-o şi citiţi cât mai mult. Cartea ne este prieten credincios, de
nădejde.”(G.F.Morozov)