Apariţia cãrtii electronice - o provocare a lumii moderne

Grigoraş Ciprian, bibliotecar

Apariţia cãrţii electronice este, fãrã doar şi poate, una din marile provocãri
ale lumii contemporane, având un impact major asupra lecturii şi asupra felului
în care cititorul se raporteazã la text. Cartea electronicã a revoluţionat practic
lectura şi stilurile de abordare a acesteia.

În privinţa cãrţii electronice pot fi surprinse o serie de avantaje deloc de

neglijat.

Unul dintre acestea are în vedere aspecte legate de spaţiu. Pe un telefon

mobil, tabletã, laptop sau P.C., se poate stoca o cantitate de informaţii foarte
mare, în cazul de faţã un numãr apreciabil de cãrţi electronice. Se pot forma
aşadar adevarate biblioteci virtuale. Cãrţile care nu pot fi împrumutate de
biblioteci publice sau universitare, sau pe care cititorul ar vrea sã le aibã, dar nu
le poate cumpãra, pot fi astfel citite în format electronic.

Un alt aspect, care ar putea interesa în viitor bibliotecile, ar fi reprezentat de

posibilitatea stocãrii informaţiei pe suport digital, în vederea prezervãrii lor mai
bine, odatã cu trecerea timpului. Într-o bibliotecã universitarã spre exemplu, o
metodã utilã în opinia mea ar fi crearea unor DVD-uri care sã conţinã scanate
anumite articole mai importante sau chiar unele cãrţi şi manuscrise care nu pot
fi împrumutate acasã, aparţinând colecţiilor speciale. Practic, documentele care
nu pot fi împrumutate acasã (exceptându-se materialele audio-video care sunt
protejate de legea drepturile de autor), în special exemplarele unicat sau cele
solicitate mai intens, pot fi oferite pe timp limitat sub o formã digitalã. Fiecare
DVD ar putea avea o copie ce s-ar pãstra separat într-o videotecã, pentru a se
evita astfel posibilele pierderi. Avantajele sunt lesne de sesizat: economisire
mare de timp pentru utilizator în vederea consultãrii materialelor, protejarea mai
bine a respectivelor materiale prin evitarea apariţiei unor deteriorari în cazul
utilizãrii lor prea frecvente, prevenirea pierderii definitive a informaţiei în cazul
unor evenimente de forţã majorã, şi, nu în ultimul rând creşterea veniturilor
bibliotecii prin punerea la dispoziţie a acestui serviciu. Desigur cã
implementarea acestui serviciu nu s-ar putea face într-un timp scurt, date fiind
condiţiile necesare, însã posibilitatea este una cât se poate de realizabilã şi ar
constitui un real folos atât pentru beneficiari cât şi, asa cum am arãtat, pentru
bibliotecã.

Alt aspect care intereseazã pe majoritatea oamenilor, ţine de confortul

lecturii. Nu toţi oamenii se pot concentra şi da randament intelectual stând şi
lecturând ore în şir în sala de lecturã a unei biblioteci. Apoi, în calatoriile ce
dureazã mai multe ore, indiferent de mijlocul de transport, ar putea fi mai dificil
sã se transporte un numãr de cãrţi, eventual cãrţile favorite care sã fie citite.
Mult mai comod este sã poţi citi o carte de pe tabletã sau laptop, iar atunci când
oboseşti, sau doreşti sã lecturezi altceva, sã nu umblii prin geantã sau alte
bagaje cãutând cãrţi, ci sã le gaseşti prin utilizarea câtorva taste şi deschiderea
unor fişiere.

Existã însã şi dezavantaje ale lecturii unor cãrţi, articole, reviste, în format
electronic. Astfel, procesul de învãţare şi atenţia sunt stimulate mai bine atunci

2
când paginile sunt subliniate şi eventual fãcute câteva observaţii. Dacã acest
lucru nu este permis pentru cãrţile împrumutate din biblioteci, regula nu se
aplicã şi pentru cãrţile din biblioteca proprie, deşi cel mai bine ar fi sã se
foloseascã în asemenea cazuri un creion, pentru ca apoi sublinierile sã fie şterse.
Cãrţile în format electronic nu permit acest lucru, precum nici trimiteri la alte
pagini, cãrţi sau alţi autori, etc. Posibilitatea reţinerii informaţiei lecturând o
carte în format electronic este una mai redusã decât atunci când aceasta se aflã
în faţa cititorului.

Ar mai fi şi un alt aspect, unul care ţine de felul în care fiecare cititor se
raporteazã la o carte, de felul în care sufletul sãu vibreazã la lectura cãrţii.

Astfel, mesajul unei cãrţi este acelaşi, indiferent de felul în care acesta este
cititã, în format electronic sau atunci când o ai în faţã şi o poţi rãsfoi. Diferenţa,
în opinia mea este datã de aspectul motivational şi nu cognitiv. Atunci cand am
o carte în faţã mã bucur de prezenţa ei ca şi cum aş fi cu un bun prieten.
Plãcerea de a-i rãsfoi paginile şi de a reciti diverse fragmente este pentru mine
una deosebitã. Sufletul fiecãrui cititor cred, vibreazã în faţa sentimentelor şi a
imaginaţiei transmise de o carte pe care o are în faţã. Se poate spune astfel cã o
carte bunã are parfumul ei. O carte în format electronic mai greu ar putea
transmite asemenea stări și sentimente.
Pentru mine, o carte care m-a atras va rezista peste timp asemeni unui prieten
statornic şi de care nu m-aş putea despãrţi.

În rândurile expuse mai sus am indentificat, atat avantaje, cat şi lipsuri ale
folosirii cãrţii electronice. În concluzie, pentru societate ar trebuie sã primeze
folosirea cãrţii tiparite în vederea studiului şi a lecturii pentru pregatirea
profesională. În nici un caz manualele şcolare nu ar trebui înlocuite cu cartea

3
electronicã doar de dragul comoditãţii, sau pentru facilitarea tehnicã a utilizãrii
acesteia. Nu aş fi de acord ca într-o şcoalã elevii sã utilizeze la ore manuale
descãrcate de pe Internet, având tableta în faţã. Asta nu înseamnã cã în şcolile şi
liceele de renume nu se poate instala în fiecare salã de clasã un computer pentru
uz didactic în timpul orelor de curs. Cartea în format electronic poate fi folositã
pentru lecturi usoare, de cãlãtorie sau când acestea nu trebuie sã stimuleze în
mod deosebit aspectul cognitiv. Însã cel mai important aspect este poate acela
cã o carte electronicã trebuie sã constituie un fel de rezervã pentru cartea
tiparitã. Aşa cum am spus, în biblioteci se pot alcãtui cataloage de cãrţi
electronice care sã poatã fi puse la dispoziţia beneficiarilor atunci când cãrţile în
format tipãrit sunt prea puţine sau punerea lor la dispoziţie ar putea determina
deteriorarea lor din cauza fragilitatii materialului, ori atunci când valoarea lor ar
face prea riscantã consultarea directã de utilizatori. Acest lucru este cât se poate
de elocvent în cazul manuscriselor de exemplu.