Sunteți pe pagina 1din 24

Proiectarea activităţilor de învăţare

Teme anuale:

CINE SUNT/SUNTEM?
Descrierea temei: O explorare a naturii umane, a convingerilor şi valorilor personale, a corpului uman, a
stării de sănătate proprii şi a familiei, a grupului de prieteni, a comunităţii de apartenenţă, a culturilor cu
care venim în contact, a drepturilor şi a responsabilităţilor proprii, a ceea ce înseamnă să fii om.
CÂND/CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?
Descrierea temei : O explorare a lumii fizice şi materiale, a universului apropiat sau îndepărtat, a relaţiei
cauză-efect, a fenomenelor naturale şi a celor produse de om, a anotimpurilor, a domeniului ştiinţei şi
tehnologiei.
CUM ESTE/A FOST ŞI VA FI AICI PE PĂMÂNT?
Descrierea temei : O explorare a evoluţiei vieţii pe Pământ, cu identificarea factorilor care întreţin viaţa,
a problemelor lumii contemporane (poluarea, încălzirea globală, suprapopularea etc.)O explorare a
orientării noastre în spaţiu şi timp, a istoriilor noastre personale, a istoriei şi geografiei din perspectivă
locală şi globală, a căminelor şi a călătoriilor noastre, a descoperirilor, a contribuţiei oamenilor şi
civilizaţiilor la evoluţia noastră în timp şi spaţiu.
CINE ŞI CUM PLANIFICĂ/ORGANIZEAZĂ O ACTIVITATE?
Descrierea temei : O explorare a modalităţilor în care comunitatea/individul îşi planifică şi îşi
organizează activităţile, precum şi a caracteristiclor produselor activității/ muncii şi, implicit, a
modalităţilor prin care acestea sunt realizate.O incursiune în lumea sistemelor şi a comunităţilor umane,
a specificului activităților umane şi a profesiilor/ ocupațiilor, a rolului capacităţilor antreprenoriale.
CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM?
Descrierea temei :O explorare a felurilor în care ne descoperim şi ne exprimăm ideile, sentimentele,
convingerile şi valorile, atât în relaţiile interpersonale, cât şi prin limbaj şi prin arte. O incursiune în
lumea patrimoniului cultural naţional şi universal.
CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU?
Descrierea temei : O explorare a drepturilor şi a responsabilităţilor, a gândurilor şi năzuinţelor noastre de
dezvoltare personală și profesională. O incursiune în universul jocului, învățării și al muncii, al naturii şi
al valorilor personale și sociale ale acestora. O incursiune în lumea profesiilor, a activităţii umane în
genere, în vederea descoperirii aptitudinilor şi abilităţilor proprii, a propriei valori şi a încurajării stimei
de sine.
PROGRAMUL ZILNIC (3-5/6 ani)

– grupe cu orar normal –

Activităţi Rutine,
Reper Jocuri şi
pe
e activităţi Tranziții/Activităţi
domenii
orare liber-alese
experienţiale
pentru dezvoltare

personală
8,00 – 9,00 Jocuri şi - Rutină: Primirea copiilor (deprinderi
activităţi liber- specifice)
alese (joc liber)
Activitate individuală de explorare a unui
subiect de care este interesat copilul/
activități recuperatorii individualizate sau
pe grupuri mici*

9,00 – Jocuri şi Activități Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15/30


11,30 activităţi liber- pe min.)
alese (pe centre domenii
de interes) experienţiale Rutine şi tranziţii care să vizeze
pregătirea copiilor pentru activitățile care
urmează (deprinderi de igienă
individuală şi colectivă, deprinderi de
ordine şi disciplină, deprinderi de
autoservire etc.)

Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)


11,30-12,30 Jocuri şi - Rutine şi tranziţii care să vizeze
activităţi pregătirea copiilor pentru activitățile
liber-alese liber-alese și, implicit, derularea jocurilor
și a activităților recreative, în aer liber
(jocuri de mișcare, (deprinderi igienă individuală şi
jocuri distractive, colectivă, deprinderi de ordine şi
concursuri, disciplină, deprinderi de autoservire,
spectacole de deprinderi motrice, deprinderi de
teatru, audiții comunicare și cooperare etc.)
literare/muzicale,
activități în aer Opțional (în cazul în care se derulează,
liber, vizite etc.) acesta se va desfășura o dată pe
săptămână)
12,30-13,00 Jocuri şi - Activitate individuală de explorare a unui
activităţi liber- subiect de care este interesat copilul
alese (joc liber)
Rutină: Plecarea acasă
(deprinderi specifice).

PROGRAMUL ZILNIC

– grupe cu orar prelungit/săptămânal –

Activităţi pe
Jocuri şi activităţi Rutine, Tranziții / Activităţi pentru
Repere orare domenii
liber-alese dezvoltare personală
experienţiale

8,00 – 8,30 Jocuri şi activităţi - Rutină: Primirea copiilor (deprinderi


liber-alese (joc liber) specifice)

Activitate individuală de explorare a unui


subiect de care este interesat copilul/
activități recuperatorii individualizate sau
pe grupuri mici

8,30 – 9,00 - - Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice)

9,00 – 11,00 Jocuri şi activităţi Activități pe Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (5-15/30


liber-alese (pe centre domenii de min.)
de interes) experienţiale
Rutine şi tranziţii care să vizeze pregătirea
copiilor pentru activitățile care urmează
(deprinderi de igienă individuală şi
colectivă, deprinderi de ordine şi
disciplină, deprinderi de autoservire etc.)

Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)


11,00 – 13,00 Jocuri şi activităţi Rutine şi tranziţii care să vizeze pregătirea
liber-alese copiilor pentru activitățile liber-alese și,
- implicit, derularea jocurilor și a
(jocuri de mișcare, activităților recreative, în aer liber
jocuri distractive, (deprinderi igienă individuală şi colectivă,
concursuri, spectacole deprinderi de ordine şi disciplină,
de teatru, audiții deprinderi de autoservire, deprinderi
literare/muzicale, motrice, deprinderi de comunicare și
activități în aer liber, cooperare etc.)
vizite etc.)
Opțional (în cazul în care se derulează,
acesta se va desfășura numai pe o singură
tură, dimineața sau după amiaza, sau
altenativ/pe ture, o dată pe săptămână)

Rutină: Masa de prânz (deprinderi


specifice)

13,00 – 15,30 Activităţi de relaxare Rutine şi tranziţii care să vizeze pregătirea


copiilor pentru perioada de somn/relaxare
Jocuri şi activităţi
-
15,30 - 16,00 - Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)

Activităţi
16,00 – 17,30 Jocuri şi activităţi Rutine şi tranziţii care să vizeze pregătirea
recuperatorii şi
liber-alese copiilor pentru activitățile liber-alese și,
ameliorative, pe
(jocuri pe centre de domenii implicit, derularea jocurilor de dezvoltare
interes, jocuri de experienţiale a aptitudinilor individuale (deprinderi de
mișcare, jocuri igienă individuală şi colectivă, deprinderi
distractive, Activități de de ordine şi disciplină, deprinderi de
concursuri, dezvoltare a autoservire, deprinderi de comunicare și
spectacole de teatru, înclinaţiilor
audiții cooperare, deprinderi de lucru independent
personale /
literare/muzicale, predispozițiilor / etc.)
activități în aer liber, aptitudinilor Opțional (în cazul în care se derulează,
vizite etc.) acesta se va desfășura numai pe o singură
tură, dimineața sau după amiaza, sau
altenativ/ pe ture, o dată pe săptămână)
-
17,30 – 18,00 Jocuri şi activităţi Activitate individuală de explorare a unuI
liber-alese (joc liber) subiect de care este interesat copilul
Rutină: Plecarea copiilor
acasă (deprinderi specifice)
PLANIFICAREA ANUALĂ, ORIENTATIVĂ A TEMELOR DE STUDIU ŞI A PROIECTELOR

TEMA SĂPTĂMÂNALĂ
TEMA ANUALĂ DE STUDIU PROIECT TEMATIC SUBTEMA
INDEPENDENTĂ (TSI)
FRUMOASĂ-I GRĂDINIȚA
MEA - EVALUARE INIŢIALĂ
ÎMPREUNĂ NE JUCĂM,
ÎMPREUNĂ ÎNVĂȚĂM! -
EVALUARE INIŢIALĂ
EU SUNT, TU EȘTI, CORPUL MEU
CINE SUNT, SUNTEM?
NOI SUNTEM (Evaluare inițială)
EU SUNT, TU EȘTI, NOI SUNTEM O
CINE SUNT, SUNTEM?
NOI SUNTEM FAMILIE
CÂND, CUM ŞI DE CE SE
TOAMNĂ HARNICĂ BOGĂȚIILE TOAMNEI
ÎNTÂMPLĂ?
CÂND, CUM ŞI DE CE SE COMOARA DIN
TOAMNĂ HARNICĂ
ÎNTÂMPLĂ? CĂMARĂ
CÂND, CUM ŞI DE CE SE TABLOU DE
TOAMNĂ HARNICĂ
ÎNTÂMPLĂ? TOAMNĂ
CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM O POVESTE SĂ-ȚI GĂINUȘA CEA
CEEA CE SIMŢIM? MAI SPUN… MOȚATĂ
CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM O POVESTE SĂ-ȚI CIUBOȚELELE
CEEA CE SIMŢIM? MAI SPUN… OGARULUI
UNDE AU FUGIT
CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM O POVESTE SĂ-ȚI
ODATĂ JUCĂRIILE DE
CEEA CE SIMŢIM? MAI SPUN…
LA UN COPIL?
CINE SUNT/SUNTEM? NOI SUNTEM ROMÂNI
CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI AU FOST, SUNT ȘI
MOȘ NICOLAE
AICI, PE PĂMÂNT? VOR MAI FI
CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI AU FOST, SUNT ȘI PRIMIȚI CU
AICI, PE PĂMÂNT? VOR MAI FI COLINDA?
CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI AU FOST, SUNT ȘI AȘTEPTÂNDU-L PE
AICI, PE PĂMÂNT? VOR MAI FI MOȘ CRĂCIUN
CÂND, CUM ȘI DE CE SE
IARNĂ ALBĂ CU NINSOARE
ÎNTÂMPLĂ?
CÂND, CUM ȘI DE CE SE
SĂ IUBIM ANIMALELE!
ÎNTÂMPLĂ?
NE-AM JUCAT ȘI-AM
ÎNVĂȚAT!
CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI DINOZAURII
AICI, PE PĂMÂNT?
CÂND, CUM ȘI DE CE SE
NOAPTE ȘI ZI
ÎNTÂMPLĂ?
CU CE ȘI CUM EXPRIMĂM
ARTĂ ȘI CULOARE
CEEA CE SIMȚIM?
CÂND, CUM ȘI DE CE SE GHIOCEI ȘI MĂRȚIȘOARE,
ÎNTÂMPLĂ? PRIMELE RAZE DE SOARE
CU CE ȘI CUM EXPRIMĂM
DRAGĂ MAMĂ, TE IUBESC!
CEEA CE SIMȚIM?
CINE
PLANIFICĂ/ORGANIZEAZĂ O ÎNVĂȚĂM SĂ CIRCULĂM
ACTIVITATE?
CINE
ÎNVĂȚĂM SĂ PROTEJĂM
PLANIFICĂ/ORGANIZEAZĂ O
NATURA
ACTIVITATE?
CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI IEPURAȘUL VA VENI, OUĂ
AICI, PE PĂMÂNT? ROȘII VOM CIOCNI
PROGRAMUL "ȘCOALA
ALTFEL"
CÂND, CUM ȘI DE CE SE HAI, COPII, AFARĂ, IAR E
ÎNTÂMPLĂ? PRIMĂVARĂ!
CÂND, CUM ȘI DE CE SE
ÎN GRĂDINI ȘI PRIN LIVEZI
ÎNTÂMPLĂ?
CÂND, CUM ȘI DE CE SE DIN LUMEA CELOR CARE NU
ÎNTÂMPLĂ? CUVÂNTĂ
CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI
CĂLĂTORIE ÎN SPAȚIU
AICI, PE PĂMÂNT?
CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU? AȘ VREA SĂ FIU… …BUN ȘI HARNIC
…CUMINTE ȘI
CE ȘI CUM VREAU SĂ FIU? AȘ VREA SĂ FIU…
ASCULTĂTOR
CE ȘI CUM VREAU SĂ FIU? AȘ VREA SĂ FIU… …CEL MAI BUN
…FERICIT ȘI
CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU? AȘ VREA SĂ FIU…
SĂNĂTOS
VINE VACANȚA!
- EVALUARE FINALĂ
PLANIFICARE SAPTAMANALĂ

SĂPTĂMÂNA: 09.11-13.11.2020

Tema anuală de studiu Subtema Tema proiectului

,,Când, cum şi de ce se ,,Toamna florile dansează!’’ „Poveştile toamnei”


întâmplă?’’

Data/ Interval Semnătura


Ziua orar Activități de învățare

8.00-9.00 ADP: ,,Bine aţi venit la grădiniţă’’- primirea copiilor, deprinderi TURA I
09.11.2020
LUNI

specifice primirii copiilor, deprinderi specifice servirii mesei.


ALA: joc liber
9.00-11.00 ADP: ÎD: „Au înflorit iar crizantemele”- prezenţa, salutul, noutatea
zilei, calendarul naturii
T: „Vântul leagănă ușor/ Petalele florilor plutesc în zbor” (joc
imitativ)
R: „Şi eu pot avea grijă de flori!” (deprinderea de a ocroti
natura)
ALA: B: ,,Citim imagini despre florile de toamnă’’-citire de imagini
A: ,,Crizantema’’- colorare în contur
ADE: DŞ(Cunoaşterea mediului): ,,Crizantema şi tufănica’’-
observare

11.00-12.00 ALA: „Atinge floarea”-joc distractiv


12.00-13.00 ADP: ,,Poftă bună, copii!” deprinderi specifice mesei și îngrijirii
personale
13.00-15.30 ALA: MP: ,,Ne culcăm, o poveste ascultăm’’ -activități de relaxare, TURA II
activități recuperatorii, ameliorative, de dezvoltare a înclinațiilor
personale
ADP: ,, Somn uşor!’’ – pregătire pentru somn/odihnă . Deprinderi de
îmbrăcare/dezbrăcare
15.30-16.00 ADP:,,Poftă bună, copii!’’-Gustare. Deprinderi de autoservire

16.00-17.30 ADE: DŞ: ,,Crizantema’’- desen


ALA: Jocuri în aer liber/ în sala de grupă

7
17.30-18.00 ADP: ,,Iată, ziua s-a sfârşit!’’-deprinderi specifice plecării copiilor
acasă

8.00-9.00 ADP: ,,Bine aţi venit la grădiniţă’’- primirea copiilor, deprinderi TURA I
10.11.2020
MARȚI

9.00-11.00 ADP: ÎD: „Ce ne povestesc florile!”- prezenţa, salutul, noutatea


zilei, calendarul naturii
T: „Ne pregătim pentru activitate”
R: „Când şi unde ajutăm?” (deprinderea de a da sfaturi la
momentul potrivit)
ALA: Ş: ,,Crizantema’’-experiment
JM: ,,Flori multicolore’’-mozaic
ADE: DLC(Educarea limbajului): ,,Flori de toamnă’’de Crăiţa
Georgescu -memorizare

11.00-12.00 ALA: „Bucheţele, bucheţele” -joc de mişcare

12.00-13.00 ADP: ,,Poftă bună, copii!” deprinderi specifice mesei și îngrijirii


personale
13.00-15.30 ALA: MP: ,,Ne culcăm, o poveste ascultăm’’ -activități de relaxare, TURA II
activități recuperatorii, ameliorative, de dezvoltare a înclinațiilor
personale
ADP: ,, Somn uşor!’’ – pregătire pentru somn/odihnă . Deprinderi de
îmbrăcare/dezbrăcare
15.30-16.00 ADP:,,Poftă bună, copii!’’-Gustare. Deprinderi de autoservire
16.00-17.30 ADE: DLC: ,,Flori de toamnă’’de Crăiţa Georgescu –repetare poezie
ALA: Jocuri în aer liber/ în sala de grupă
17.30-18.00 ADP: ,,Iată, ziua s-a sfârşit!’’-deprinderi specifice plecării copiilor
acasă
8.00-9.00 ADP: ,,Bine aţi venit la grădiniţă’’- primirea copiilor, deprinderi TURA I
11.11.2020
MIERCURI

specifice primirii copiilor, deprinderi specifice servirii mesei.


ALA: joc liber
9.00-11.00 ADP: ÎD: „Un zâmbet, o floare” - prezenţa, salutul, noutatea zilei,
calendarul naturii
T: „Punem florile în ghiveci” (joc imitativ)
R: „După faptă, și răsplată!” (deprinderea de a manifesta
bucurie când finalizează o activitate)
ALA: C: ,,Gardul grădinii’’
JR: ,,La florărie’’
ADE: DŞ(Activitate matematică): „Ordonăm floricelele” – joc
exerciţiu
DEC(Activitate artistico-plastică): „Crizantema” (pictură)
11.00-12.00 ALA:,,Ce-ai mirosit?” Joc senzorial

12.00-13.00 ADP: ,,Poftă bună, copii!” deprinderi specifice mesei și îngrijirii


personale

8
13.00-15.30 ALA: MP: ,,Ne culcăm, o poveste ascultăm’’ -activități de relaxare, TURA II
activități recuperatorii, ameliorative, de dezvoltare a înclinațiilor
personale
ADP: ,, Somn uşor!’’ – pregătire pentru somn/odihnă . Deprinderi de
îmbrăcare/dezbrăcare

15.30-16.00 ADP:,,Poftă bună, copii!’’-Gustare. Deprinderi de autoservire

16.00-17.30 ADE: DŞ: „Crizanteme cu tullpina lungă-crizanteme cu tulpina


scurtă” (constituire grupe după dimensiuni diferite);
DEC: „Crizantema” – finalizarea lucrărilor
ALA: Jocuri în aer liber/ în sala de grupă
17.30-18.00 ADP: ,,Iată, ziua s-a sfârşit!’’-deprinderi specifice plecării copiilor
acasă
8.00-9.00 ADP: ,,Bine aţi venit la grădiniţă’’- primirea copiilor, deprinderi TURA I
12.11.2020
JOI

specifice primirii copiilor, deprinderi specifice servirii mesei.


ALA: joc liber

9.00-11.00 ADP: ÎD: „Ce ne povestesc florile?” - prezenţa, salutul, noutatea


zilei, calendarul naturii
T: „Florile merg în cerc” (mers în cerc)
R: „Folosesc apa şi săpunul zilnic” – deprinderi de igienă
ALA: B: ,,Fiecare stropitoare la ghiveciul potrivit’’-semne grafice
A: ,,Tufănica’’- modelaj
ADE: DOS(Educaţie pentru societate): ,,Cum îngrijim florile’’-
lectură după imagini
11.00-12.00 ALA: ,,Florile înfloresc, florile pălesc!” – joc distractiv

12.00-13.00 ADP: ,,Poftă bună, copii!” deprinderi specifice mesei și îngrijirii


personale

13.00-15.30 ALA: MP: ,,Ne culcăm, o poveste ascultăm’’ -activități de relaxare, TURA II
activități recuperatorii, ameliorative, de dezvoltare a înclinațiilor
personale
ADP: ,, Somn uşor!’’ – pregătire pentru somn/odihnă . Deprinderi de
îmbrăcare/dezbrăcare
15.30-16.00 ADP:,,Poftă bună, copii!’’-Gustare. Deprinderi de autoservire

16.00-17.30 ADE: DOS: „Flori udate, îngrijite şi frumoase” – discuţii libere


ALA: Jocuri în aer liber/ în sala de grupă
17.30-18.00 ADP: ,,Iată, ziua s-a sfârşit!’’-deprinderi specifice plecării copiilor
acasă

9
13.11.2020 8.00-9.00 ADP: ,,Bine aţi venit la grădiniţă’’- primirea copiilor, deprinderi TURA I
VINERI specifice primirii copiilor, deprinderi specifice servirii mesei.
ALA: joc liber

9.00-11.00 ADP: ÎD: ,,Flori şi culori” - prezenţa, salutul, noutatea zilei,


calendarul naturii
T: ,,Dacă aş fi o floare, mi-ar place să fiu...”
R: „Udăm florile!” – deprinderea de a oferi ajutor plantelor
ALA: C: ,,Coşuleţe pentru flori”
JM:,,Sortează florile de toamnă”
ADE: DPM(Educaţie fizică): „Dansul florilor”- dans tematic
11.00-12.00 ALA: ,,Cursa florilor de toamnă’’

12.00-13.00 ADP: ,,Poftă bună, copii!” deprinderi specifice mesei și îngrijirii


personale
13.00-15.30 ALA: MP: ,,Ne culcăm, o poveste ascultăm’’ -activități de relaxare, TURA II
activități recuperatorii, ameliorative, de dezvoltare a înclinațiilor
personale
ADP: ,, Somn uşor!’’ – pregătire pentru somn/odihnă . Deprinderi de
îmbrăcare/dezbrăcare
15.30-16.00 ADP:,,Poftă bună, copii!’’-Gustare. Deprinderi de autoservire

16.00-17.30 ADE: DPM: „Repetarea tuturor variantelor de mers învăţate”.


ALA: Jocuri în aer liber/ în sala de grupă
17.30-18.00 ADP: ,,Iată, ziua s-a sfârşit!’’-deprinderi specifice plecării copiilor
acasă
SĂPTĂMÂNA
Activitate metodică SEMNATURA
09.11-13.11.2020 Tura I
-pregătirea materialului didactic
-întocmirea planificării săptămânarea
-studiu individual
-completarea mapelor preşcolarilor şi completarea Tura II
documentelor educatoarei

Consilierea părinților
SĂPTĂMÂNA Tura I
,,Rolul familiei în dezvoltarea psihică a copilului’’- dezbatere
09.11-13.11.2020
Tura II

PROIECT DE ACTIVITATE

10
DATA:
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT :
NIVELUL : I
GRUPA : Mijlocie
PROFESOR PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR:
TEMA DE STUDIU : „Când, cum şi de ce se întâmplă? ”
SUBTEMA: ,,Carnavalul fructelor’’
TEMA ACTIVITĂŢII: ,,Aşază fructele în borcanul potrivit!’’
DOMENIUL DE ACTIVITATE: DŞ (Domeniul ştiinţă)
CATEGORIA ACTIVITĂŢII: Activitate matematică
MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic
TIPUL ACTIVITĂŢII : Consolidare și verificare
SCOPUL ACTIVITĂȚII: informativ- consolidarea cunoştinţelor cu privire la numeraţia 1-3 şi
fructe de toamnă

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:

-Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date, grupare,
comparare, ordonare, apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă;
-Să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiectele într-un spaţiu dat ori
să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat;
-Să numere de la 1 la 3 recunoscând grupele cu 1-3 obiecte şi cifrele corespunzătoare

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :

Cognitive:
O1 – să grupeze fructele după criteriul dat ;
O2 – să numere corect în limitele 1-3 elementele mulţimii nou formate;
O3 – să raporteze corect numărul la cantitate şi cantitatea la număr;

Afectiv – atitudinale:
O4: - să participe activ la activitate;
O5: - să manifeste interes pentru activităţile desfăşurate

Psiho- motorii:
O6: - să adopte o poziţie corectă pe scăunel pe tot parcursul zilei
O7:-să execute diverse variante de mers în cadrul jocurilor

Strategia didactică:
 Metode şi procedee: observaţia, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia;
 Forme de realizare : frontal, individual;
 Mijloace de învăţământ : cutia cu surprize, scrisoare , jetoane cu borcane şi fructe de
toamnă, recompense

Evaluarea:

11
 Continuă: prin observarea comportamentului copiilor, prin analiza
acţiunilor şi a răspunsurilor, corectarea imediată a greşelilor, stimulare
verbală şi prin aplauze;

Forma de organizare : frontal şi pe grupe


Locul de desfăşurare: Sala de grupă
Durata: 25- 30 minute
Elemente de joc: fructe, clopoţel, aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, recompensa,
mânuirea materialelor

Material bibliografic:
 „Curriculum pentru educatie timpurie-2019;
 ,,Activitatile matematice in gradiniţă”, Magdalena Dumitrana, Editura Compania,
Bucureşti, 2002;
 ,,Pedagogie preşcolară”, Elisabeta Voiculescu, Ed. Aramis, 2003;
 Revista învăţământului preşcolar, Nr. 3–4/2017.

REGULILE JOCULUI:

Educatoarea a pregătit în prealabil materialele. Pe tabla magnetică se afla borcane ce


contin cifre în concentrul 1-3 , borcane care au diverse culori şi borcane care conţin anumite
fructe. Aceasta solicită unui copil să extragă un jeton din coşuleţ, să observe ce fruct este ce
culoare are şi să îl aşeze în borcanul potrivit . Preşcolarul va privi imaginea, o va descrie şi o
aşază în borcanul potrivit. Un alt copil, caută cifra corespunzătoare numărului de elemente aflate
în borcan şi o aşază în dreptul borcanului unde este formată mulţimea.

La semnalul educatoarei, copiii închid ochii, iar din mulţimea formată, se va lua sau
adăuga unul sau două elemnte, la o bătaie din palme, copiii vor deschide ochii.Copilul numit de
educatoare, va observa modificările apărute în mulţime şi va preciza numărul de elemente ce
necesită a fi adăugate sau eliminate pentru a forma mulţimea cu numărul iniţial de elemente.

Varianta I:

Câte un preşcolar ales o să extragă un jeton din coşuleţ, să observe ce fruct este ce culoare
are şi să îl aşeze în borcanul potrivit .

După rezolvarea sarcinii, copiii, vor închide ochii, iar la auzul sunetului de clopoţel îi vor
deschide şi vor corecta greşelile apărute în cadrul grupelor nou formate.

Varianta II:

12
La semnalul educatoarei, copiii închid ochii, iar din mulţimea formată, se va lua sau adăuga
unul sau două elemnte, la o bătaie din palme, copiii vor deschide ochii.Copilul numit de
educatoare, va observa modificările apărute în mulţime şi va preciza numărul de elemente ce
necesită a fi adăugate sau eliminate pentru a forma mulţimea cu numărul iniţial de elemente.

13
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Nr Evenimentul Conţinutul instructiv-educativ Strategii didactice Evaluarea


crt didactic
Metode si Mijloace Forma de
procedee didactice organizare

1. Moment Aerisirea sălii de grupă;


organizatoric Aranjarea mobilierului ;
Pregătirea materialului didactic
necesar.

2. Captarea Se va realiza cu ajutorul “Cutiei cu Conversația cutia cu Frontal Observarea sistematică a


atenţiei surprize” care vine însoţită şi de o surprize, comportamentului
scrisoare pe care poştaşul le-a lăsat-o scrisoare preșcolarilor
dimineaţă la grădiniţă pentru grupa
mijlocie. Scrisoarea este de la Zâna
Toamnă care ne propune să deschidem
cutia, pentru a afla ce surprize ne-a
pregătit.
3. Reactualizarea Se va purta o scurtă conversație despre Conversația Imagini cu Frontal Proba orală
cunoştiintelor fructele de toamnă şi despre fructe de
preparatele ce se pot obţine din toamnă
acestea.
4. Anuntarea Zâna Toamnă ne-a trimis materialele Conversația Imagini cu Frontal Proba orală
temei şi a necesare desfăşurării jocului de astăzi Explicația fructe de
obiectivelor care se numește ,,Aşază fructele în toamnă
borcanul potrivit!’’ .

5. Dirijarea Se desfăşoară jocul didactic la


învăţării matematică „Aşază fructele în Conversaţia
borcanul potrivit!”. Educatoarea Frontal
Jetoane
prezintă regulile şi sarcinile copiilor.

14
Pe tabla magnetică se afla borcane
care conţin cifre, au diverse culori, iar
altele conţin anumite fructe.

Educatoarea va solicita un copil care


va extrage un jeton din coşuleţ, va
Borcane
identifica fructul şi îl va aşeza în
borcanul potrivit.Un alt copil va aşeza Explicaţia
cifra corespunzătoare numărului de
fructe găsite anterior.

Se vor verbaliza acţiunile desfăşurate: Fructe


,,Am extras un jeton cu mar. În
borcanul roşu am aşezat mărul. Am
aşezat cifra unu pentru că este un
singur măr.’’
Demonstraţia
Jocul de probă:

Se desfăşoară o dată pentru a verifica


înţelegerea sarcinilor.
Expunerea
Un copil iese în faţa grupei, urmând să
demonstreze modul de desfăşurare al
jocului.

Desfăşurarea jocului propriu- zis:


Exerciţiul
Se va continua jocul până la
epuizarea materialului, fiecare acţiune
fiind verbalizată. Preşcolarul va privi
imaginea, o va descrie şi o aşază în

15
borcanul potrivit. Un alt copil, caută
cifra corespunzătoare numărului de
elemente aflate în borcan şi o aşază în
dreptul borcanului unde este formată
mulţimea.

La semnalul educatoarei, copiii


închid ochii, iar din mulţimea formată, Jocul
se va lua sau adăuga unul sau două
elemente, la o bătaie din palme, copiii
vor deschide ochii.Copilul numit de
educatoare, va observa modificările
apărute în mulţime şi va preciza
numărul de elemente ce necesită a fi
adăugate sau eliminate pentru a forma
mulţimea cu numărul iniţial de
elemente.

Exemplu:,, -Ce observăm? Ce s-a


întâmplat în borcan?’’ Conversaţia

,,-Câte fructe sunt în mulţime?’’

,,-Câte fructe au fost în total?’’

,,-Câte fructe au fost luate din


borcan?’’

,,-Câte fructe trebuie să mai punem


pentru a avea tot atâtea elemente câte
indică cifra?’’

16
Fiecare răspuns corect va fi aplaudat.

Varianta 1:

Câte un preşcolar ales o să extragă Jocul


un jeton din coşuleţ, să observe ce
fruct este ce culoare are şi să îl aşeze
în borcanul potrivit .

După rezolvarea sarcinii, copiii, vor


închide ochii, iar la auzul sunetului de
clopoţel îi vor deschide şi vor corecta
greşelile apărute în cadrul grupelor
nou formate.

Varianta 2:

La semnalul educatoarei, copiii


închid ochii, iar din mulţimea formată,
se va lua sau adăuga unul sau două
elemnte, la o bătaie din palme, copiii
vor deschide ochii.Copilul numit de
educatoare, va observa modificările
apărute în mulţime şi va preciza
numărul de elemente ce necesită a fi
adăugate sau eliminate pentru a forma
mulţimea cu numărul iniţial de
elemente.

17
6. Obţinerea Conversația Frontal Proba orală
performanţei Invit un copil să spună tot ce a învățat Explicația Individual Observarea sistematică a
şi asigurarea despre fructele de toamnă şi se rezolvă comportamentului
retenţiei şi o fişă de lucru.
transferului
7. Evaluare Se fac aprecieri asupra modului în care Conversația fructe Frontal Observarea sistematică a
copiii au rezolvat sarcinile didactice. comportamentului
Vor primi un fruct drept recompensă. Autoevaluarea

18
Proiect tematic

19
FAMIlIA MEA
 Membri
 Activităţi
 Locuinţă
 Norme de comportare
 Drepturi în familie

CORPul uMAN
Eu ÎN luMEA
 Grădiniţa
 Înfăţişare  Activităţi
 Rase umane
 Organe interne şi externe
 Norme sanitare
şi  Rechizite
 Reguli de comportare
 Drepturile copilului

lumea
în grădiniţ

mea

20
Monodisciplinaritatea este o modalitate de abordare a realităţii şi de organizare a conţinuturilor pe
discipline predate relativ independent una de cealaltă. Avantajul acestei abordări îl constituie faptul că elevul
are un traseu de învăţare car-ie poate garanta atingerea unor performanţe, în special la nivelul cunoştinţelor
şi al competenţelor cognitive. Dezavantajul major este hiperspecializarea (specializare limitată) şi lipsa unei
perspective de ansamblu asupra realităţii.

Activitatea integrată - este activitatea specifică reformei curriculare propusă de noul Curriculum pentru
învăţământul preşcolar. Aceasta se desfăşoară atât ca activităţi în cadrul unui proiect tematic, cât şi în cadrul
proiectării pe teme săptămânale. Procesul instructiv-educativ pe care îl desfăşurăm în grădiniţă, permite
fiecărei educatoare, sau echipe de educatoare, punerea în valoare a propriei experienţe didactice, prin
activităţi educative cu caracter integrat, şi cu o abordare complexă a conţinuturilor.

Prin activitate integrată înţelegem – demers global, în care graniţele dintre categoriile de activităţi dispar,
activitatea desfăşurându-se după un scenariu unitar, în scopul investigării unei teme. Demers concertat,
coerent, care nu se desfăşoară fiindcă se cere, ci pentru că asigură un plus în educarea şi instruirea copiilor.
Aceste activităţi ample, care reunesc conţinuturi din ştiinţe şi domenii diferite înlesnesc copilului procesul
înţelegerii, însuşirii şi aplicării cunoştinţelor. Astfel se creează situaţii de învăţare optim structurate din
punct de vedere logic, psihologic şi pedagogic, determinând experienţe de învăţare mai complexe, net
superioare celor monodisciplinare. Activitatea integrată din grădiniţă ne conduce la realizarea unui scenariu
bine gândit pentru o zi. Această activitate presupune o împletire de obiective care provin de la arii
curriculare diferite, apelându-se la conţinuturi din diferite domenii.

Clasificare:

Activitătile integrate sunt de patru feluri în functie de elementele de conţinut. Astfel, avem:

• activitate integrată care cuprinde toate activităţile din cadrul unei zile

• activitate integrată care integrează ALA (activităţi liber alese) și ADE (activităţi pe domenii experienţiale)

• activitate integrată care cuprinde ADE dintr-o zi

• activitate integrată în care sunt înglobate mai multe domenii experienţiale, indiferent de programul zilei

Activitatea integrată poate fi definită ca fiind un demers coerent, global în care graniţele dintre discipline
dispar, activitatea desfăşurându-se după un scenariu bine stabilit, în scopul investigării unei teme. Prin
aceste activităţi se va pune accentul pe dezvoltarea gândirii critice, pe latura calitativă a formării, pe feed-
back-ul pozitiv. Integrarea se va face prin împletirea într-un scenariu bine închegat a conţinuturilor
corespunzătoare ariilor curriculare implicate. În maniera activităţilor integrate întregul program al unei zile

21
reprezintă un tot, un întreg, având o organizare şi structurare a conţinuturilor menită să elimine graniţa
dintre domeniile de învăţare.

Abordarea integrată este, aşadar, o împletire a conţinuturilor într-o formă atractivă, flexibilă, care conduce
activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare şi aplicarea practică a celor învăţate.
Săptămânal, fiecare educatoare trebuie să desfăşoare 3 activităţi integrate la nivel I(3-5 ani) şi 5 activităţi la
nivel II (5-6/7 ani ).

În activităţile integrate accentul va cădea pe activităţile de grup şi nu pe cele frontale, copiii fiind încurajaţi
în permanenţă să se manifeste, să -şi exprime ideile, să interpreteze date, să facă predicţii, să-şi asume roluri
şi responsabilităţi, şi mai ales, „ să facă”, „ să trăiască împreună cu ceilalţi” şi „ să devină” parte integrantă a
comunităţii. Un aspect important ce trebuie precizat legat de proiectarea şi planificarea activităţilor de tip
integrat este faptul că activităţile care fac parte din activitatea integrate îşi pierd statutul de activitate de sine
stătătoare, acestea fiind părţi componente ale unui demers global.

Avantajele activităţilor integrate în grădiniţă sunt:

• dobândeşte cunoştinţe profunde şi solide;

• identifică mai uşor relaţiile dintre idei şi concepte;

• face corelaţii între temele abordate în grădiniţă şi cele din afara ei;

• parcurge teme care-l interesează şi le studiază mai mult timp;

• se încurajează comunicarea;

• învaţă să rezolve sarcini prin cooperare;

• se formează sentimentul de apartenenţă la grup;

• devine mai responsabil în procesul învăţării.

• stimulează interesul pentru abordarea unor noi conţinuturişi metode;

• îşi organizeaza mai bine planificarea;

• utilizează o varietate de activităţi pentru a prezenta tema în profunzime;

• încurajează copiii să producă idei originale pentru activităţi.

Finalităţile activităţii integrate sunt selectate din listele de obiective cadru şi de referinţă ale domeniilor
experienţiale, iar obiectivele operaţionale vor constitui un set unitar şi restrâns de 4-5 obiective, cu referire

22
directă la experienţele de învăţare vizate. Conţinuturile abordate sunt selectate şi abordate în strânsă relaţie
cu nucleul de integrare curriculară.

Într-o situaţie în care tema săptămânii este „Animale sălbatice”, iar tema activităţii integrate este
„Proiectarea unei grădini zoologice pentru oraşul nostru”, conţinuturile didactice vehiculate vor proveni din
domeniile experienţiale: Ştiinţe, Om şi Societate şi, eventual, din domeniul estetic şi creativ, dar se vor
selecta acele conţinuturi şi activităţi care vor contribui la îndeplinirea cerinţelor impuse de tema activităţii
integrate.

De exemplu, alcătuirea proiectului grădinii zoologice, cu vizualizarea spaţiului şi a accesoriilor necesare


pentru găzduirea fiecărui tip de animal, discutarea şi decizia privind vecinătăţile, spaţiile de vizitat, hrana
necesară, formularea regulilor de comportament pentru vizitatori, estimarea costurilor biletelor etc.

Fiecare dintre situaţiile de învăţare proiectate şi desfăşurate în cadrul activităţii integrate contribuie la
explicitarea, analiza, rezolvarea temei activităţii.

Activitatea integrată include valenţele formative ale curriculumului integrat ca model de proiectare
curriculară. În situaţia descrisă în exemplul de mai sus, copiii vor fi încurajaţi să caute informaţii privind
dimensiunile, habitatul, comportamentul, hrana unor animale sălbatice care vor fi găzduite în grădina
zoologică, să propună mai multe variante de organizare a grădinii zoologice, pe care să le ilustreze cu
material intuitive (gărduleţe, cuşti construite din cutii de carton sau cuburi, animale în miniatură etc.).

Activităţile integrate aduc un plus de lejeritate şi mai multă coerenţă procesului de predare-învăţare,
punând accent deosebit pe joc ca metodă de bază.

Activitatea integrată se dovedeşte de a fi o soluţie pentru o mai bună corelare a activităţilor de învăţare cu
viaţa societăţii, cultura şi tehnologia didactică. Pentru copiii mici, adaptarea la regimul grădiniţei se face
adesea cu greutate. Cea mai uşoară cale de a-l face pe copil să nu simtă absenţa mamei, a jucăriilor şi
lucrurilor personale de acasă este aceea a "scenarizării" activităţilor din grădiniţă. Marea artă a educatoarei
este aceea de a fi o artistă deosebită şi de a da, în fiecare clipă, "marea reprezentaţie" în faţa micilor
spectatori şi de a-i implica şi pe ei.

Reușită predării integrate a conținuturilor în grădinită ține în mare masură de gradul de structurare a
conținutului proiectat, într-o viziune unitară, țintind anumite finalități. Învățarea într-o manieră cât mai
firească, naturală pe de-o parte și, pe de altă parte, învățarea conform unei structuri riguroase sunt extreme
care trebuie sa coexiste în curriculum-ul integrat. De reținut este faptul că preșcolarii trebuie sa învețe într-o
manieră integrată, fiecare etapă de dezvoltare fiind strâns legată de cealaltă.

23
Activitățile integrate sunt oportune în acest sens, prin ele aducându-se un plus de lejeritate și mai multă
coerență procesului de predare-învățare, punând accent deosebit pe joc ca metodă de bază a acestui proces.

Activitatea integrată se dovedește a fi o soluție pentru o mai bună corelare a activităților de învățare cu
viața societății, cultura și tehnologia didactică.

24