MEDICINĂ GENERALĂ

REZUMATE EXAMEN PRACTIC

HISTOLOGIEGENERALĂ
TIMUS

Timus: - aspect gneral, H.E. X 40 Timus: - medulară, corpuscul Hassal, H.E. X

100

Timus: - celule epiteliale reticulare stromale, H.E. Timus: - zona corticală, H.E. X 200
X 400

Timus: - venulă postcapilară, H.E. X 200

 TIMUSUL

Diagnostic pozitiv:
1. Organ limfatic primar(OLP) ;
2. Capsulă conjunctivă  septuri conjunctive  lobuli incompleţi (pseudolobuli) ;
3. Pseudolobulul  2 zone : -periferifcă, intens bazofilă = corticală ;
-centrală, slab bazofilă = medulară ;
• Corticala  conţine predominant timocite .
• Medulara  conţine corpusculi HASSAL.

Descrierea elementelor:
• în afara capsulei timice există ţesut adipos alb şi brun ;
capsula conjunctivă = ţesut conjunctiv dens semiordonat ce trimite spre interiorul
organului septuri conjunctive ;
• atât capsula cât şi septurile conţin lumene vasculare;
• corticala conţine 2 populaţii celulare:
1. celule epiteliale reticulare stromale (puţin evidente) ;
2. timocite (predomină) ;
• timocitele —au dimensiuni din ce în ce mai mici ,mergând din periferie spre medulară ;
-la periferie se observă figuri mitotice ;
• medulara : -conţine puţine timocite ;
-predomină celulele epiteliale reticulare stromale
• celulele epiteliale reticulare stromale : - sunt mari ,cu prelungiri;
-nucleul este hipocrom cu nucleol evident; -
citoplasmă acidofilă;
• corpusculul HASSAL = modalitate de involuţie a celulelor stromale ,comparat cu un bulb
de
ceapă ; - se poate keratiniza sau calcifica ;
• la limita corticala - medulară se găseşte venula post-capilară ;
Diagnostic diferenţial:
1. SPLINA: - organ limfatic secundar (OLS) ;
- capsulă  septuri ;
-stromă citofibrilară;
- parenchimul este structurat în : - pulpă albă ;
- pulpă roşie;
2. GANGLIONUL
LIMFATIC : - OLS ;
- capsulă;
-stromă citofibrilară;
-parenchimul este structurat în : - a) corticala cu 2 zone :- superficială ;
-profundă;
- b) medulară;
3. AMIGDALA : - OLS neîncapsulat;
- tapetată la exterior de un epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare
care se invaginează şi formează cripte ;
-stromă citofibrilară;
-parenchim .
LIMFOGANGLIONUL

Ganglion limfatic – aspect general: capsulă (c),

Ganglion limfatic – zona corticală superficială
sinus limfatic subcapsular (sls), sinus limfatic
(C1) și zona corticală profundă (C2), H.E. X 40
perifolicular (spl), H.E. X 40

Ganglion limfatic – zona paracorticală (p) și zona Ganglion limfatic – zona medulara, H.E. X40
medulară (m), H.E. X 100

Ganglion limfatic – cordoane medulare (cm) și Ganglion limfatic – capsulă, sinus limfatic
sinusuri limfatice medulare (sm), H.E. X 100 subcapsular și sinus limfatic parifolicular, H.E.
X100
 LIMFOGANGLIONUL

Diagnostic pozitiv :
1. Organ limfatic secundar (OLS) încapsulat;
2. Prezintă : - o stromă citofibrilară ;
-un parenchim care conţine 2 zone : 1) - corticala :- superficială ;
-profundă;
2) - medulara ;
3. Conţine sistemul sinusoidelor limfatice : - sinus subcapsular ;
- sinus cortical;
- sinus medular;

Descrierea elementelor :
• capsula —» ţesut conjunctiv dens semiordonat  septuri fine incomplete  compartimente ce
comunică între ele;
• corticala superficială conţine foliculi limfatici primari şi secundari = zonaT-
independentă ;
• foliculul limfatic primar (areactiv) : -este de formă rotundă ,alcătuit din limfocite (Ly)
mici
dispuse în aglomerări compacte ,omogene ;
• foliculul limfatic secundar (reactiv) : - este de formă ovalară ,alcătuit din 2 zone:
- centrul clar (germinativ)  Ly mari ;
- coroana de limfocite  Ly mici ;
• corticala profundă (paracorticala) este reprezentată dintr-o aglomerare de limfocite
mici
dispuse dens ,difuz ,omogen  zona T-dependentă ;
• medulara conţine : - cordoane compacte celulare ,anastomozate între ele
- sinusoide medulare largi;
-arteriole şi venule;
• sinusul subcapsular este alcătuit dintr-un : - perete continuu  spre capsulă ;
- perete discontinuu  spre parenchim ;
• venule post-capilare în paracorticala ;

Diagnostic diferenţial:
1. TIMUSUL : - OLP , nu are foliculi limfatici;
- organizare caracteristică : -capsulă  septuri  pseudolobuli ;
- pseudolobulul - 2 zone : - corticala;
- medulară (corpusculi Hassal) ;
2. S P INA: -O LS ;
- capsulă  septuri ;
- stromă citofibrilară;
- parenchimul este structurat în : - pulpă albă ;
- pulpă roşie;
3. AMIGDALA : - OLS neîncapsulat;
- tapetată la exterior de un epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare
care
se invaginează şi formează cripte ;
- stromă citofibrilaiâ;
- parenchim.
SPLINA

Splină – capsulă și septuri (s.), H.E. X 40 Splină – corpuscul Maplpighi, H.E. X 40

Splină – sept, H.E. X 200 Splină – teacă periarteriolară, H.E. X 200

Splină – pulpă albă (pa.) și pulpă roșie (pre), Splină – pulpă roșie, H.E. X 400
H.E. X 40
 SPLINA

Diagnostic pozitiv:

1. OLS încapsulat;
2. Capsulă conjunctivă  trabecule  compartimente comunicante inegale ;
3. Parenchim structurat în : -a)- pulpă albă = ţesutul limfoid al splinei - cu cele 2 componente :
• corpusculul MALPIGHI;
• teci (manşoane) periarteriolare ;
-b)- pulpă roşie — cu cele 2 componente :
• sinusuri venoase;
• cordoane BILLROTH;
Descrierea elementelor :

• capsula conjunctivă = ţesut conjunctiv dens semiordonat ,cu rare fibre musculare netede

trabecule  spaţii intercomunicante ; - capsula şi trabeculele pot conţine lumene vasculare ;
• pulpa albă : - tecile (manşoanele) periarteriolare  Ly T mici dispuse dens ,difuz ,omogen
,în
jurul unei arteriole centrale = zone T-dependente ;
- corpusculii Malpighi  foliculi limfatici secundari cu o arteriolă situată
excentric = zone T-independente ;
• pulpa roşie : - cordoane Billroth = spaţii fără perete propriu, delimitate prin sinusuri venoas;
- sinusuri venoase cu structură particulară ;
- populaţia celulară comună pentru cordoane şi sinusuri sunt: limfocite
„hematii,
plachete ,plasmocite ,macrofage ;

Diagnostic diferenţial:

1. TIMUSUL - OLP ,nu are foliculi limfatici;

- organizare caracteristică : - capsulă  septuri  pseudolobuli;
- pseudolobulul prezintă 2 zone : - corticala ;
- medulara (corpusculul Hassal);
2. GANGLIONUL
LIMFATIC : - OLS
;
- capsulă;
- stromă citofibrilară;
- parenchimul este structurat în : - a) corticala cu 2 zone : -superficială ;
-
profundă; -b) medulară;
3. AMIGDALA: - OLS neîncapsulat;
- tapetată la exterior de un epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare
care
se invaginează şi formează cripte ;
- stromă citofibrilară;
- parenchim;
AMIGDALA

Amigdala palatină – H.E. X 40 Amigdala palatină – zonă T-independentă,

H.E. X 40

Amigdala palatină – criptă, H.E. X 40 Glanda palatină – H.E. X 40

Amigdala palatină – criptă, H.E. X 100

 AMIGDALA

Diagnostic pozitiv :

1. OLS neîncapsulat ,acoperit de epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare ce

se
invaginează formînd cripte ;
2. Foliculi limfatici primari şi secundari = zone T-independentă ;
3. Arii de limfocite dispuse interfolicular ,dens ,difuz ,omogen = zone T-dependente ;

Descrierea elementelor:

• epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare ce se invaginează formând cripte ;

• epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare este alcătuit din 3 straturi:
- bazal;
- spinos;
- superficial ;
• foliculul limfatic primar (areactiv) : - este de formă rotunda ,alcătuit din Ly mici ,dispuse
în
aglomerări compacte ,omogene;
• foliculul limfatic secundar (reactiv) : - este de formă ovalară ,alcătuit din 2 zone :
- centrul clar (germinativ)  Ly mari ;
- coroana de limfocite  Ly mici;
• limfocite dispuse difuz ,interfolicular ce formează zonele T-dependente ;
• la baza amigdalei se găsesc : - ţesut conjunctiv ;
- fibre musculare striate ;
- glande salivare minore ;
- vase sangvine;

Diagnostic diferenţial:

1. TIMUSUL : - OLP ,nu are foliculi limfatici;

- organizare caracteristică : capsulă  septuri  pseudolobuli ;
- pseudolobulul — 2 zone : - corticală ;
- medulară (corpusculi Hassal) ;
2. GANGLIONUL
LIMFATIC: -OLS ;
- capsulă;
- stromă citofibrilară;
- parenchimul este structurat în: -a) corticală cu 2 zone : - superficială ;
-
profundă; -b) medulară ;
3. SPLINA:-OLS;
- capculă  septuri ;
- stromă citofibrilară;
- parenchimul este structurat în : - pulpă albă ;
- pulpă roşie;
LIMBĂ

Limbă – H. E. X 40 Limbă – papilă circumvalară, H.E. X 40

Limbă – papilă filiformă, H.E. X 200 Limbă – glanda von Ebner, H.E. X 40

Limbă – papilă fungiformă, H.E. X 200 Limbă – glandă salivară mucoasă minoră,
H.E. X 100
 LIMBA

Diagnostic pozitiv:

1. Mucoasă - alcătuită din : - epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare  papile ;

- corion care conţine glande salivare minore ;
2. Tunică musculară

Descrierea elementelor:

• epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare - alcătuit din 3 straturi : -bazal;

- spinos ;
- superficial;

• epiteliul formează structuri caracteristice = papile linguale;

• papilele linguale sunt de 4 tipuri :

1)- filiforme — epiteliul din vârful papilei poate prezenta
zone de ortokeratinizare şi parakeratinizare ;
2)- fungi forme ;
3)- circumvalate - înconjurate de un şanţ adânc ;
- în grosimea epiteliului ce priveşte spre şanţ se observă
mugurii
gustativi;
4)- foliate - rar întâlnite la om ;

• mugurii gustativi -au aspect de pată clară ,de formă ovalară ce ajunge de suprafaţa
epiteliului;

• corionul conţine : - lumene vasculare ;

- glande salivare minore formate din : - acini seroşi;
- acini mucoşi ;
- canale de excreţie ;
• fibre musculare striate secţionate : - transversal;
- longitudinal;
- oblice ;

• între fibrele musculare striate se găseşte : - ţesut adipos alb ;

- lumene vasculare; -
nervi periferici;

Diagnostic diferenţial: - nu se face .

BUZA

Buză – versant extern, T.S. X 40 Buză – mușhi striat (axul central) și

versantul intern (mucos), H.E. X 40

Buză – versant extern, H.E. X 40 Buză – versant intern (mucos), H.E. X 40

Buză – mușchi striat, H.E. X 200 Buză – marginea liberă, T.S. X 40

 BUZA

Diagnostic pozitiv :

l.)Prezintă : • 2 versanţi: - cutanat (extern) ;

- mucos (intern);
• o margine liberă; 2.) Central se găseşte muşchiul orbicular al buzei ;

Descrierea elementelor:

• versantul extern (cutanat) este alcătuit din :

a) -epiderm subţire = epiteliu stratificat pavimentos cu keratinizare ,format din
5 straturi: -bazai;
- spinos;
- granulos ;
- lucios (poate lipsi) ;
- cornos (superficial sau descuamant) ;
b) -dermul superficial  ţesut conjunctiv lax cu lumene capilare ;
c) - dermul profund  ţesut conjunctiv dens semiordonat ,ce conţine :
• glande sudoripare = glande tubulo-glomerulate ;
• glande sebacee = glande sacciforme ;
• foliculi piloşi -care conţin : - 2 teci epiteliale : - internă şi externă ;
- o teacă conjunctivă ;
- firul de păr : - corticală ;
- medulară;
• muşchiul erector al firului de păr (muşchi neted) ;

• versantul intern (mucos) este alcătuit din :

a) epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare ,format din 3 straturi :
- bazai;
- spinos;
- superficial;
b) corion;
c) glande salivare minore =glande tubulo-acinoase mixte formate din acini
seroşi
mucoşi ,micşti şi canalele de secreţie ale acestora ;

• marginea liberă este formată din :

a) epiteliu stratificat pavimentos cu zone de orto- şi para-keratinizare ;
b) corion - bine vascularizat ,cu nervi periferici;

• central — se găsesc : - fibre musculare striate secţionate longitudinal şi transversal;

- între fibrele musculare striate se găsesc : - lumene vasculare ;
- ţesut conjunctiv;
- nervi periferici ;

Diagnostic diferenţial: - nu se face.

ESOFAG – PASAJ ESOFAGO-GASTRIC

Esofag – mucoasă (m.), submucoasă (sm.), Esofag – tunica musculară (1/3 superioară),
H.E. X 40 H.E. X 40

Esofag – muscularis mucoaseae (mm), Esofag – tunica musculară (1/3 mijlocie),

H.E. X 40 H.E. X 100

Esofag – glande esofagiene proprii, Pasajul eso-gastric – H.E. X 40

H.E. X 100
 ESOFAG - PASAJ ESO-GASTRIC

Diagnostic pozitiv:
1. Segment de tub digestiv (TD) cu perete organizat pe 4 tunici: - mucoasa ;
- submucoasa;
- musculara;
- adventice.
2. Mucoasa prezintă : - epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare;
- corion  canale de excreţie ;
- muscularis mucosae;
3. Submucoasa - conţine glande esofagiene proprii;
4. Musculara - este formată din fibre musculare striate şi netede dispuse pe 2 straturi:
• circular  intern (CI) ;
• longitudinal  extern (LE) ;
5. Trecerea bruscă între epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare al esofagului şi
epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) al stomacului = pasaj eso-gastric;
Descrierea elementelor:
1) Mucoasa - este formată din :
• Epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare  3 straturi : - bazal;
- spinos;
- superficial;
• corion -» ţesut conjunctiv lax în care se găsesc canale de excreţie ale glandelor
esofagiene proprii din submucoasa ;
• muscularis mucosae  conţine fibre musculare netede ;
2) Submucoasa:
• este reprezentată de ţesut conjunctiv lax, bine vascularizat;
• conţine glande esofagiene proprii = glande tubulo-acinoase mucoase
formate din acini mucoşi şi canale de excreţie cu epiteliu cubic bistratificat
(vizibile şi în corionul mucoasei);
3) Musculara : - este formată din fibre musculare dispuse pe 2 straturi :
• circular intern;
• longitudinal extern;
- fibrele musculare sunt: - în 1/3 superioară  fibre striate ;
- în 1/3 medie  fibre striate şi netede ;
- în 1/3 inferioară  fibre netede ;
- între fibrele musculare se găsesc microganglioni vegetativi din plexul
nervos mioenterie Auerbach ;
4) Adventicea — este formată din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare ;
Diagnostic diferenţial:
1) Stomacul: - epiteliu simplu cilindric care înfundă formând cripte gastrice ;
- glande gastrice caracteristice ;
2) Intestinul subţire : - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi caliciforme ;
- vilozităţi intestinale;
- glande Lieberkuhn;
3) Intestinul gros : - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi numeroase caliciforme ;
- glande Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforme .
STOMAC – regiunea fundică

Stomac – regiunea fundică, H.E. X 40 Stomac – regiunea fundică – glande fundice,

H.E. X 100

Stomac – regiunea fundică – cripte și glande, Stomac – glande fundice – celule parietale (pr)
H.E. X 100 și celule principale (p.), H.E. X 200
 STOMAC - regiune fundică

Diagnostic pozitiv:
1) Segment de tub digestiv  4 tunici: - mucoasa;
- submucoasa;
- musculara;
- seroasa;
2) Mucoasa : - epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) cripte gastrice ;
- glande fundice;
3) Musculara : - 3 straturi : - intern oblic ;
- mijlociu circular;
- extern longitudinal;
Descrierea elementelor:
1) Mucoasa - este formată din :
• epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) omogen mucoido-secretor ,ce se înfundă în
corion şi formează cripte gastrice scurte , în baza cărora se deschid glandele fundice
care sunt lungi, dese ,tubulare simple sinuoase ,formate din 4 tipuri de celule :
- 3 tipuri de celule exocrine ;
- 1 tip de celule endocrine (nu se văd în coloraţia HE) ;
• epiteliul de suprafaţă - este format din celule prismatice înalte ,cu nucleul ovalar
perpendicular pe membrana bazală ,cu citoplasmă palidă ;
• glanda fundică 3 tipuri de celule exocrine :
-a)- celule accesorii (mucoase) - localizate la gâtul glandei ,sunt puţine ,mici ,cu nucleu
bazai şi citoplasmă palidă  secretă mucus ;
-b)- celule parietale (oxintice) - predomină în corpul glandei ,sunt mari ,rotunde
acidofile ,cu nucleu rotund situat central  secretă acid clorhidric (HCl) şi factor intrinsec
Castle;
-c)- celule principale(pepsinogene) - localizate în corpul şi baza glandei ,sunt
prismatice cu citoplasmă intens bazofilă ,cu nucleu rotund-ovalar situat la polul bazai al celulei
 secretă pesinogen ;
• corion - de apărare ,cu foliculi limfatici izolaţi;
• muscularis mucosae - conţine fibre musculare netede dispuse în 2 straturi (CI-LE) ;
2) Submucoasa - conţine ţesut conjunctiv lax ,cu lumene vasculare ;
3) Musculara - conţine fibre musculare netede secţionate oblic , longitudinal şi
transversal;
- între fibrele musculare se găsesc microganglioni vegetativi din
plexul nervos mioenteric Auerbach ;
4) Seroasa - este formată din ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu ;
Diagnostic diferenţial:
1) Stomac - regiune pilorică : - prezintă glande pilorice caracteristice de tip tubular
ramificat;
2) Intestin subţire : - epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme ;
- vilozităţi intestinale;
- glande Lieberkuhn;
3) Intestin gros : - epiteliu intestinal cu enterocite şi numeroase celule caliciforme ;
- glande Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforme ;
STOMAC – regiunea pilorică

Stomac – regiunea pilorică, H.E. X 40 Stomac – muscularis mucosae (mm),

submucoasă (sm), mulsculară (m), H.E. X 100

Stomac – glande pilorice, H.E. X 400 Stomac – tunica submucoasă (sm)

și musculară (m), H.E. X 40

Stomac – mucoasă (mc) și submucoasă (sm), Stomac – plex Auerbach, H.E. X 100
H.E. X 40
 STOMAC - regiune pilorică

Diagnostic pozitiv :

1) Segment de TD  4 tunici: - mucoasa ;

- submucoasa;
- musculara;
- seroasa;
2) Mucoasa - epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt)  cripte gastrice ;
- glande pilorice caracteristice ;
3) Musculara — 3 straturi : - intern  oblic ;
- mijlociu  circular ;
- extern  longitudinal;
Descrierea elementelor :

1) Mucoasa — este formată din :

• epiteliu de suprafaţă = epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) omogen mucoido-

secretor care se înfundă formând cripte gastrice lungi ,1a baza cărora se deschid
glandele pilorice care sunt mai rare ,scurte ,tubulare ramificate cu secreţie mucoasă ;
• corion - de apărare ;
• muscularis mucosae - conţine fibre musculare netede dispuse în 2 straturi (CI-LE) ;
a)- circular intern;
b)- longitudinal extern;
2) Submucoasa : - formată din ţesut conjunctiv lax ,cu lumene vasculare ;

3) Musculara : - fibre musculare netede secţionate oblic ,longitudinal şi transversal între

care se găsesc microganglioni din plexul nervos mioenteric Auerbach ;

4) Seroasa : - este formată din ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu ;

Diagnostic diferenţial:

1) Stomac-regiune fundică:-prezintă glande fundice caracteristice ( tubulare simple

sinuoase);

2) Intestin subţire : - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi celule caliciforme ;

- vilozităţi intestinale;
- glande Lieberkuhn;

3) Intestin gros : - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi celule caliciforme ;

- glande Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforiiţe.
DUODEN JEJUN

Duoden – tunica mucoasă (mc) și tunica Jejun – tunica mucoasă, H.E. X 40

submucoasă (sm), H.E. X 40

Duoden – glande Lieberkühn (gL.) Jejun – mucoasă (mc), submucoasă (sm),

și glande Brunner (g.B.), H.E. X 40 musculară (m), H.E. X 40

Duoden – tunica mucoasă (mc), submucoasă (sm) Jejun – vilozități intestinale, H.E. X 200
și musculară (m), H.E. X 40
 DUODEN
Diagnostic pozitiv :
1. Segment de tub digestiv  4 tunici : - mucoasa ;
- submucoasa;
- musculara;
- seroasa;
2. Mucoasa - este formată din epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) ce formează
cu corionul : - expansiuni spre lumen  vilozităţi intestinale ;
- invaginaţii  glande Lieberkuhn = glande tubulare simple dreapte ;
3. Submucoasa — conţine glande Brunner = glande tubulo-acinoase mucoase
;
Descrierea elementelor :
1. Mucoasa prezintă : • vilozităţi intestinale largi ,cu aspect de frunză de ferigă ;
• glande Lieberkuhn mai scurte ,unele uşor deviate datorită ascensionalii glandelor Brunner
în
corionul mucoasei ;
• glanda Lieberkuhn conţine 5 tipuri de celule :
a)- enterocite - celule prismatic înalte cu platou striat ,citoplasmă slab bazofilă ,
nucleul este ovalar;
b)- celule caliciforme ;
c)- celule bazale — de regenerare ;
d)- celule Paneth — de formă piramidală, cu nucleu rotund , situat
bazal,
citoplasmă acidofilă cu granule intens acidofile ce conţin lizozim ;
e)- celule enteroendocrine — care nu se văd în coloraţie HE ;
• vilozitatea intestinală : - epiteliul este alcătuit din enterocite ,caliciforme şi celule
endocrine
(nu se văd în HE) şi axul conjuncţi vo- vascular ,cu corion de apărare chili fer central limfatic
şi fibre musculare netede (muşchiul lui Brucke) ;
• muscularis mucosae - fiibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE) ;
- poate fi disociată ,întreruptă de adenomerii glandelor Brunner ;
2. Submucoasa - ţesut conjunctiv lax ,cu lumene vasculare şi glande Brunner = glande
tubulo-
acinoase mucoase formate din celule prismatice ,cu citoplasmă palidă ,nucleu turtit
,situat
bazai ce se varsă în glandele Lieberkuhn ;
3. Musculara - formată din fibre musculare netede disouse pe 2 straturi (CI-LE) :
a)- circular intern;
b)- longitudinal extern;
- între cele 2 straturi se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos
mioenteric Auerbach ;
4. Seroasa - ţesut conjunctiv lax şi
mezoteliu ;
Diagnostic diferenţial:
1. Jejunul : - vilozităţi intestinale  lungi ,dese ,digitiforme ;
- glande Lieberkuhn  lungi ,dese ,până la muscularis mucosae
2. Ileonul : - vilozităţi intestinale  scurte şi late ;
- glande Lieberkuhn  mai scurte ,unele deviate ;
- plăci Peyer = foliculi limfatici primari şi secundari ;
3. Stomac :- epiteliu simplu cilindric mucoido-secretor cu cripte şi glande caracteristice
4. Intestin gros : - nu are vilozităţi ;
- glande Lieberkuhn -lungi ,dese ,cu numeroase caliciforme .
JEJUN

Jejun – vilozitate intestinală, H.E. X 400 Jejun – tunica submucoasă (sm) și musculară (m)
H.E. X 40

Jejun – glande Lieberkühn, H.E. X 100 Jejun – tunica submucoasă (sm), H.E. X 100

Jejun – glande Lieberkühn, H.E. X 200 Jejun – tunica musculară (m) și seroasă (s)
H.E. X 200
 JEJUN

Diagnostic pozitiv :

1) Segment de tub digestiv  4 tunici: - mucoasa ;

- submucoasa ;
- musculara;
- seroasa ;
2) Mucoasa prezintă : - vilozităţi intestinale  lungi ,dese ,digitiforme ;
- glande Lieberkuhn  lungi ,dese ,până la fibrele de muscularis
mucosae ;

Descrierea elementelor :

1. Mucoasa prezintă :
• vilozităţile intestinale  sunt foarte înalte ,efilate cu aspect digitiform ;
• glandele Lieberkuhn : - nu conţin celule Paneth ;
- sunt lungi ,adânci ,dese şi ajung până la fibrele musculare din
muscularis mucosae ;
• corion  de apărare ;
• muscularis mucosae  conţine fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE) ;
2. Submucoasa - este formată din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare ;
3. Musculara - este formată din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE):
• circular - intern ;
• longitudinal - extern ;
- între fibrele musculare se află microganglioni vegetativi din plexul nervos
mioenreric Auerbach ;
4. Seroasa - ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu ;

Diagnostic diferenţial:

1. Duodenul : - vilozităţi intestinale largi cu aspect de frunze de ferigă ;

- glande Lieberkuhn mai scurte ,uşor deviate ;
- glande Brunner = glande tubulo-acinoase mucoase ;
2. Ileonul : - vilozităţi intestinale scurte şi late ;
- glande Lieberkuhn mai scurte ,unele deviate ;
- plăci Peyer = foii cui i limfatici primari şi secundari ;
3. Stomacul : - epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor care se înfundă
formând cripte gastrice;
- glande gastrice caracteristice ;
1. Intestinul gros : - nu prezintă vilozităţi intestinale ;
- glandele Lieberkuhn sunt lungi, dese cu numeroase celule caliciforme ;
ILEON

Ileon – mucoasa (mc), submucoasa (sm),

H.E. X 40

Ileon – submucoasa (sm), musculară (m),

H.E. X 40
 ILEON

Diagnostic pozitiv:
1. Segment de tub digestiv  4 tunici: - mucoasa ;
- submucoasa;
- musculara;
- seroasa;
2. Mucoasa prezintă :
• vilozităţi intestinale - mai scurte ,late ;
• glande Lieberkuhn - mai scurte ,unele deviate ;
• fibrele de muscularis mucosae întrerupte de foliculi limfatici primari şi secundari
ascensionaţi din submucoasa până în corionul mucoasei = plăci Peyer ;
3. Submucoasa prezintă foliculi limfatici primari şi secundari = plăci Peyer;

Descrirea elementelor:
1. Mucoasa prezintă:
• vilozităţi intestinale scurte ,late ,alcătuite din :
a)- la exterior  epiteliul de înveliş alcătuit din enterocite ,celule caliciforme şi celule
enteroendocrine;
b)- în interior  ax conjunctivo-vascular cu corion de apărare ,chilifer central limfatic şi
fibre musculare netede (muşchiul lui Brucke) ;
• glande Lieberkuhn scurte ,uşor deviate  conţin enterocite ,caliciforme ,celule bazale de
regenarare ,celule Paneth ,celule enteroendocrine ;
• fibre musculare netede din muscularis mucosae întrerupte ;
2. Submucoasa
• ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi foliculi limfatici primari şi secundari agminaţi ,ce
pot ascensiona până în corionul mucoasei = plăci Peyer;
3. Musculara
• este alcătuită din fibre musculare netede dispuse în 2 straturi CI-LE ,între care există
microganglioni vegetativi din plexul mioenteric Auerbach ;
4. Seroasa
• ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu ;

Diagnostic diferenţial:
1) Stomac : — epiteliu simplu prismatic mucoido-secretor cu glande caracteristice şi cripte
gastrice;
2) Duoden : - vilozităţi intestinale largi cu aspect de frunză de ferigă;
- glande Lieberkuhn mai scurte ,unele uşor deviate ;
- glande Brunner tubulo-acinoase mucoase ;
3) Jejun : - vilozităţi intestinale lungi ,dese digitiforme ;
- glande Lieberkuhn lungi ,dese ,până la fibrele de muscularis mucosae ;
5. Intestin gros : - nu are vilozităţi;
glande Lieberkuhn lungi ,dese ,cu numeroase celule caliciforme .
COLON

Colon – tunica mucoasă (mc) și submucoasă (sm), Colon – glande Lieberkühn, H.E. X 400
H.E. X 100

Colon – glande Lieberkühn, H.E. X 200 Colon – tunica mucoasă (mc), submucoasă (sm),
musculară (m), H.E. X 100
 COLON

Diagnostic pozitiv:
1) Segment de tub digestiv  4 tunici: - mucoasa;
- submucoasa;
- musculara;
- seroasa;
2) Mucoasa conţine:
• glande Lieberkuhn lungi ,dese ,cu numeroase celule caliciforme ;
• corion de apărare ,cu foliculi limfatici izolaţi;
3) Musculara — dispusă pe 2 straturi CI-LE ,este grupată în 3 panglici = tenii;

Descrierea elementelor:
1) Mucoasa prezintă:
• epiteliu simplu prismatic înalt (cilindric) cu enterocite şi caliciforme ,realizează
numeroase
glande Lieberkuhn ,dese ,1 ungi până la muscularis mucosae ;
• glanda Lieberkuhn conţine : - enterocite;
- celule caliciforme numeroase ;
- celule bazale de regenerare;
- celule enteroendocrine;
- nu există celule Paneth ;
• atât în corion cât şi în submucoasa se remarcă foliculi limfatici izolaţi;
• muscularis mucosae - conţine fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi CI-
LE;
2) Submucoasa:
• ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare;
3) Musculara conţine:
• fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi : - circular -intern;
- longitudinal-extern;
4) Seroasa:
• ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu ;

Diagnostic diferenţial:
1) Stomac : - epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor cu cripte gastrice şi
glande
caracteristice;
2) Intestin subţire : - epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme ;
- vilozităţi intestinale caracteristice ;
- glande Lieberkuhn caracteristice ;
3) Apendicele ileo-cecal:
• glande Lieberkuhn scurte ,mai rare ,cu puţine celule caliciforme;
• muscularis mucosae întreruptă de numeroşi foliculi limfatici primari şi
secundari, precum şi de infiltrate limfoide în corion şi submucoasa;
APENDICE ILEO-CECAL

Apendice ileo-cecal – tunica mucoasă (mc),

și submucoasă (sm), H.E. X 40

Apendice ileo-cecal – tunica submucoasă (sm),

și musculară (m), H.E. X 40

Apendice ileo-cecal – folicul limfatic secundar,

T.S. X 40
 APENDICE BLEO-CECAL

Diagnostic pozitiv:
1) Segment de tub digestiv  4 tunici: - mucoasa;
- submucoasa;
- musculara;
- seroasa;
2) Mucoasa prezintă :
• glande Lieberkuhn mai scurte ,mai rare ,cu mai puţine celule caliciforme decât în colon ;
• muscularis mucosae întreruptă ,de numeroşi foliculi limfatici primari şi secundari şi
infiltraţii
limfoide prezente în corionul mucoasei şi submucoasa;

Descrierea elementelor:
1) Mucoasa prezintă:
• glande Lieberkuhn — mai rare ,scurte ,care conţin : - enterocite;
- caliciforme puţine;
- celule bazale de regenerare;
- celule Paneth;
- celule enteroendocrine;
• corion de apărare;
• muscularis mucosae — conţine fibre musculare netede ce sunt întrerupte datorită bogăţiei de
foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii limfoide prezente atât in corion cât şi în
submucoasa;
2) Submucoasa:
• ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii
limfoide;
3) Musculara:
• fibre musculare netede dispuse în 2 straturi : - circular - intern;
- longitudinal - extern;
• între cele 2 straturi de fibre musculare netede se găsesc microganglioni vegetativi din
plexul
nervos mioenteric Auerbach ;
4) Seroasa:
• ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu;

Diagnostic diferenţial:
1) Colon: - glande Lieberkuhn lungi ,dese cu numeroase celule caliciforme;
- corion de apărare cu foliculi limfatici izolaţi;
2) Intestin subţire : - epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme;
- vilozităţi intestinale caracteristice;
- glande Lieberkuhn;

3) Stomac : - epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor cu cripte şi glande gastrice

caracteristice.
TIROIDA ȘI PARATIROIDA

Tiroida – capsulă, H.E. X 100 Tiroida – celule C, T.S. X 400

Tiroidă – H.E. X 40 Paratiroida – H.E. X 40

Tiroida – coloid tiroidian, H.E. X 200 Paratiroida – celule principale, H.E. X 400
 TIROIDA şi PARATIROIDA

Diagnostic pozitiv:

1) Capsulă;
2) Foliculi tiroidieni în diferite stadii funcţionale ;
3) Celule parafoliculare;
4) Paratiroida  aranjare cordonal compactă a celulelor principale ;

Descrierea

elementelor:

TIROIDA:

1) Capsula - ţesut conjunctiv dens semiordonat -» septuri fine  compartimente (denumite

impropriu lobuli);
2) Stroma - ţesut conjunctiv lax ,cu o bogată reţea de capilare (fenestrate);
3) Parenchimul — format din foliculi tiroidieni (formă sferică sau ovalară) ;
• foliculii tiroidieni sunt alcătuiţi din : - celule foliculare = tireocite ;
- coloidul tiroidian - situat central;
• foliculii tiroidieni se găsesc în diferite stadii de activitate :
• normofuncţie celule foliculare (tireocite)cubice ;
• hiperfuncţie  celule foliculare prismatice ,cu puţin coloid;
• hipofuncţie  celule foliculare cubico-plate ,cu mult coloid ;
• celule parafoliculare - sunt situate între foliculi au o citoplasmă clară ,palidă ,eozinofilă ;
- secretă calcitonină;
• tireocitul = celula foliculară - are o citoplasmă bazofilă ,nucleu rotund situat central;
• coloidul tiroidian — conţine tireoglobulina din care se vor forma hormonii tiroidieni T3 şi T4
.

PARATIROIDELE :

• sunt în număr de 4 ;
• prezintă : - capsulă ;
- stromă;
- parenchim;
• capsula - este foarte subţire ,formată din ţesut conjunctiv ,trimite în interior septuri fine ;
• stroma - ţesut conjunctiv lax cu fibre de reticulină ,susţine parenchimul;
• parenchimul - prezintă 2 tipuri de celule : - celule principale ;
- celule oxifile;
• celulele principale : - sunt de formă poligonală ,cu citoplasmă bazofilă ,nucleu palid
,situat
central;
• celule oxifile : - sunt situate printre celulele principale ,sunt mai mici ,au citoplasmă
acidofilă
şi nucleu intens colorat;
SUPRARENALA

Spurarenala – capsulă (c), glomerulată (g), Corticosuprarenala – zona fasciculată (f)

fasciculată (f), reticulată (r), medulară (m), și reticulată (r), H.E. X 100
H.E. X 40

Corticosuprarenala – zona glomerulată (g), Spurarenala – corticosuprarenală (cs),

și fasciculată (f), H.E. X 100 și medulosuprarenala (ms),
H.E. X 40
 SUPRARENALA

Diagnostic pozitiv:

1) Capsulă;
2) Corticosuprarenala  cordoane celulare aranjate diferit ,pe 3 zone : - glomerulata ;
- fasciculata;
- reticulata;
3) Medulosuprarenala  centrală ,cu cordoane celulare scurte sau cuiburi celulare;

Descrierea elementelor:

1) Capsula - ţesut conjunctiv cu fibre elastice care trimite în interior septuri fine ;
2) Stroma - ţesut conjunctiv cu fibre de reticulină (nu se văd în coloraţie HE) ;
3) Parenchim - organizat diferit: - corticosuprarenala ;
- medulosuprarenala;

 Corticosuprarenala - prezintă 3 zone :

• zona glomerulata : - cordoane celulare arcuite ,în ghemuri (15%) ;

• zona fasciculata : - cordoane celulare lungi ,cu traiect perpendicular pe suprafaţa
glandei
(75%);
• zona reticulata : - cordoane celulare scurte ,ramificate ,anastomozate ,ca o reţea (10%) ;

• celulele corticosuprarenalei - sunt prismatice sau poliedrice ,cu nucleul situat central
şi citoplasmă palidă ,cu aspect spumos (datorită încărcării cu picături lipidice) ;
• între cordoanele celulare se remarcă capilare cu aspecte diferite ,în funcţie de zonă ;
• celulele corticosuprarenalei secretă hormoni de natură lipidică ,diferiţi în funcţie de zonă :
• zona glomerulata - mineralocorticoizi;
• zona fasciculata - glucocorticoizi;
• zona reticulata - gonadocorticosteroizi;

 Medulosuprarenala — prezintă :

• celule care formează cordoane scurte ,anastomozate între ele ,realizând o reţea în
ochiurile
căreia se găsesc elemente vasculare ;
• celulele sunt mai mari ,poliedrice cu citoplasmă bazofilă ,nucleu central ,prezintă granule
de
secreţie;
• între cuiburile de celule se găsesc capilare largi;
• celulele secretă catecolamine : - adrenalină;
- noradrenalină;
• conţine şi corpi celulari ai neuronilor simpatici preganglionari .
PANCREAS

Pancreas – imagine de ansamblu, H.E. X 40 Pancreas exocrin – canal extralobular,

H.E. X 200

Pancreas exocrin – acini serosi, H.E. X 200 Pancreas exocrin – canal intralobular și canalul
extralobular, H.E. X 200

Pancreas exocrin – canal intercalar, H.E. X 200 Pancreas endocrin – H.E. X 100
 PANCREAS

Diagnostic pozitiv :

1) Organizat în lobuli ,înconjuraţi de ţesut conjunctiv ,în care coexistă :

• acini seroşi (componenta exocrină) ;
• insule Langerhans(componenta endocrină) ;

Descrierea elementelor:

 Componenta exocrină :

1) Acinii seroşi - caracteristici :

• nu au celule mioepiteliale ;
• prezintă celule centro-acinoase - formează prima porţiune a canalului de excreţie ;
• sunt alcătuiţi din celule piramidale ,cu nucleu rotund ,bazal ,citoplasmă bazofilă ;

2) Canalele de excreţie intralobulare (intercalare) - sunt mărginite de un epiteliu simplu cubic

;
3) Canalele de excreţie interlobulare (extralobulare) - se găsesc în septurile
conjunctive
interlobulare alături de lumene vasculare şi sunt mărginite de un epiteliu simplu prismatic ;
4) Canalul principal rezultă prin confluarea canalelor extralobulare ;

 Componenta endocrină:

• este reprezentată de insulele Langerhans;

• insulele Langerhans - apar din loc în loc în lobul ,printre acini ,ca nişte arii rotunde
sau
ovalare ,mai palide ,cu celule secretorii (care nu se pot deosebi între ele în HE) ;
• insulele Langerhans conţin mai multe tipuri de celule :
• celule A (alfa) - aproximativ 20% ,care secretă glucagon ;
• celule B (beta) — aproximativ 70% ,care secretă insulina;
• celule D (delta) - aproximativ 5% ,care secretă somatostatină ;
• celule G — aproximativ 1% ,care secretă gastrină ;
• celule PP - aproximativ 1 % ,care secretă polipeptid pancreatic ;

Diagnostic diferenţial:

Glanda salivară exclusiv seroasă (parotida) care prezintă aspecte caracteristice atât
pentru acini cât şi pentru canale :
• acinii seroşi prezintă celule mioepiteliale ;
• canalele intralobulare (intercalare) sunt de 2 tipuri :
a)- canale Boli cu epiteliu simplu cubic ;
b)- canale Pfluger cu epiteliu cubico-prismatic ;
• canale interlobulare (extralobulare) sunt cu epiteliu bistratificat cubic ,simplu prismatic sau
stratificat pavimentos fără keratinizare .
FICAT – VEZICA BILIARĂ

Ficat – H.E. X 40 Spațiul porto-biliar – H.E. X 100

Ficat – venulă centală, H.E. X 100 Triada portală – arteriola (A.), venula (V.) și
canaliculul biliar (B.), H.E. X 100

Ficat – capilare sinusoide – celule endoteliale (E.), Vezica biliară – T.S. X 40

celule Kupffer (K.), H.E. X 200
 FICAT

Diagnostic pozitiv :
1) Organ parenchimatos ;
2) Lobuli clasici hepatici : - hexagonali ,centraţi de o venă centrală ,spre care converg
cordoane
de hepatocite ,radiar ,separate de capilare sinusoide ;
3) în colţurile hexagonului se găsesc spaţiile porto-biliare (Kieman) ;

Descrierea elementelor :
• cordoane de hepatocite ce converg spre vena centrală în cadrul lobulului clasic ;
• hepatocitul  celulă poliedrică ,citoplasmă acidofilă sau bazofilă (în raport cu stadiul de
activitate ,nucleu rotund ,cu nucleol evident ,situat central; - uneori pot fi binucleate ;
• între hepatocite  capilare sinusoide hepatice ,cu endoteliu discontinuu şi membrana bazală
fragmentată ,iar în coloraţia HE putem observa :
- celule endoteliale cu nucleu aplatizat;
- macrofagele hepatice (celule Kupffer) cu nucleu rotund ,ce proemină în
lumenul
sinusoidului;
• spaţiile porto-biliare  conţin cel puţin 3 lumene ,într-o atmosferă redusă de ţesut ţesut
conjunctiv lax : - o arteriolă ,ram din artera hepatică ;
- o venulă ,ram din vena portă ;
- un canalicul biliar ,mărginit de un epiteliu simplu cubic ;

VEZICULA BILIARĂ

Diagnostic pozitiv :
1) Organ tubular ,cu perete organizat pe 3 tunici :
• mucoasă  epiteliu simplu prismatic ce realizează înfundări în corion(fals aspect de
glande);
• musculară  fibre musculare netede dispuse plexiform ;
• seroasă;

Descrierea elementelor:
• epiteliu de suprafaţă - este simplu prismatic alcătuit din celule cu nucleu în porţiunea bazală
- se înfundă în grosimea corionului (de apărare) realizând un fals
aspect de glande;
• fibre musculare netede din tunica musculară ,secţionate oblic longitudinal şi transversal ;
• seroasa - ţesut conjunctiv lax ,tapetat de mezoteliu .
GLANDE SALIVARE

Glandă salivară mixtă – H.E. X 40 Glandă salivară mixtă – canal interlobular (Boll),
H.E. X 400

Acini micști – H.E. X 200 Glandă salivară mixtă – canal interlobular

(Pflüger), H.E. X 200.

Glandă salivară mixtă – H.E. X 200 Glandă salivară mixtă – canal extralobular,
H.E. X 200.
 GLANDE SALIVARE

Glandele salivare sunt de 2 tipuri : - glande salivare majore ;

- glande salivare minore
. Glandele salivare majore sunt în număr de 3 :
- glanda parotidă -» formată exclusiv din acini seroşi ;
- glanda sublinguală  glandă de tip mixt;
- glanda submaxilară  glandă de tip mixt;

Diagnostic pozitiv :
1) Lobuli ,înconjuraţi de septuri conjunctive ;
2) In lobuli se găseşte : - stromă  ţesut conjunctiv lax redus ,cu adipocite ;
- acini seroşi ,mucoşi şi micşti;
- canale intralobulare ;

Descrierea elementelor:
1) Lobului glandei conţine :
• stromă - ţesut conjunctiv lax ,redus cu prezenţa de adipocite ;
• acini : - seroşi  secretă enzime ;
- mucoşi  secretă mucus ;
- micşti;
• canale intralobulare :
- canal Boll  epiteliu simplu cubic ;
- canal Pfluger  epiteliu simplu cubico-prismatic ;
• în septurile conjunctive interlobulare se observă :
- lumene vasculare ;
- structuri nervoase ;
- canale interlobulare sau extralobulare ;
• canalele interlobulare  iniţal au epiteliu bistratificat cubic ,apoi devine simplu prismatic iar
în final se deschid în cavitatea bucală ,unde epiteliul devine stratificat paviment os fără
keratinizare ;
TRAHEEA

Trahee – tunica mucoasă (mc.), tunica medie (m.), Traheea – tunica mucoasă, T.S. X 200
și adventicea (a.), H.E. X 40

Traheea – tunica mucoasă și medie, T.S. X 100 Traheea – tunica medie și adventicea, H.E. X 100

Traheea – tunica mucoasă, T.S. X 100

 TRAHEEA

Diagnostic pozitiv:

1) Organ tubular ,cu partea posterioară incompletă ,superior fixată la laringe ,iar inferior se
bifurcă în cele 2 bronhii primare ,dreaptă şi stângă ;
2) Traheea are un perete alcătuit din 4 tunici :
• mucoasa - alcătuită din : - epiteliu pseudostratifîcat de tip respirator ;
-corion;
• submucoasa;
• fibro-musculo-cartilaginoasă;
• adventice;

Descrierea elementelor:

1) Mucoasa conţine :
• epiteliu pseudostratifîcat de tip respirator - alcătuit din 3 tipuri de celule :
- celule bazale ,de formă cuboidală cu rol în regerarea epiteliului;
- celule prismatic înalte (cilindrice) cu cili la polul apical;
- celule caliciforme  care secretă mucus ;
• corion de apărare — cu fibre elastice şi conjunctive ,bogat în celule cu rol în apărare ,cu
elemente limfoide solitare sau grupate şi glande tubulo-acinoase sero-mucoase ;

2) Submucoasa - este alcătuită din :

• ţesut conjunctiv lax ,bine vascularizat ,până la pericondrul cartilagiului traheal;

3) Tunica fibro-musculo-cartilaginoasă este alcătuită din :

• inele cartilaginoase (tip hialin) incomplete ,cu aspect de potcoavă (cu concavitatea posterior)
• aceste inele cartilaginoase sunt solidarizate între ele prin ţesut conjunctiv dens ,bogat în fibre
elastice ,în continuitate cu pericondrul;
• extremităţile libere ale inelelor sunt conectate prin fascicule de fibre musculare netede
(muşchiul traheal) ;

4) Adventicea — se găseşte la exterior;

• este alcătuită din ţesut conjunctiv lax ,bogat în adipocite lumene vasculare şi nervi periferici;
PLAMÂN, BRONHIE, BRONHIOLE

Plămân – imagine de ansamblu, H.E. X 40 Bronhie supralobulară – secțiune transversală,

H.E. X 40

Plămân – pleură, H.E. X 200 Bronhiolă intralobulară – secțiune transversală,

H.E. X 100

Bronhie supralobulară – secțiune longitudinală, Bronhiolă terminală (T.) și respiratorie (R.),

H.E. X 100 H.E. X 40
 PLĂMÂNUL

Diagnostic pozitiv :
1) Structură caracteristică ,asemănătoare cu o dantelă ,determinată de prezenţa alveolelor
pulmonare separate prin septuri fine interalveolare ;
2) Bronşii supralobulare cu structură asemănătoare cu peretele traheei ;

Descrierea elementelor:
1) bronşii supralobulare - cu peretele structurat asemănător cu cel al traheei  4 tunici :
• mucoasa :. - epiteliu pseudostratificat de tip respirator;
- corion mai redus ,cu elemente limfoide şi glande tubulo-acinoase sero-
mucoase ;
• submucoasă : - ţesut conjunctiv lax mult diminuat;
• tunica fibro-musculo-cartilaginoasă conţine :
- piese de cartilagiu hialin - cu forme neregulate ,realizând un inel incomplet;
- fibre de colagen şi elastice - care conectează plăcile cartilaginoase ;
- fibre musculare netede = muşchiul lui Reissesen ;
• adventicea - ţesut conjunctiv fibro-elastic ,comun cu teaca conjunctivă care înconjură vasele
pulmonare ;
2) bronşii intralobulare - reprezentate de : - bronşiolele propriu-zise ;
- bronşiolele terminale;
- bronşiolele respiratorii;
• la acest nivel epiteliul devine simplu cilindric ,aplatizându-se progresiv şi devenind simplu
cubic ,simplu pavimentos ; - epiteliul la acest nivel nu mai conţine celule caliciforme ,
acestea sunt înlocuite de celule Clara (bronşiolare) care devin din ce în ce mai numeroase
pe măsură ce calibrul bronşiolelor diminuă ; - aceste celule secretă un material surfactant-
like ; - alături de aceste celule se mai găsesc numeroase celule ciliate ;
• corionul este foarte slab reprezentat (glandele ,elementele limfoide şi plăcile de
cartilagiu dispar);
 bronşiolele propriu-zise prezintă un epiteliu simplu cilindric ,format din celule Clara şi
numeroase celule ciliate ; - un corion slab reprezentat care conţine fibre musculare netede
cu dispoziţie circulară ce înconjură complet lumenul;
 bronşiolele terminale prezintă un epiteliu simplu cubic ,format din celule Clara şi
celule ciliate ; - un corion redus cu fibre musculare netede discrete ;
 bronşiolele respiratorii prezintă un epiteliu simplu pavimentos ; - un corion redus cu
fibre
musculare netede întrerupte ; - acestea se continuă cu teritoriul respirator al pulmonului;
3) teritoriul respirator al pulmonului - este reprezentat de : -canalele alveolare , -
sacii
alveolari şi alveolele pulmonare ;
 canalele alveolare — au un perete discontinuu,alcătuit din epiteliu simplu pavimentos şi
un corion redus conţinând fibre elastice şi rare fibre musculare netede ; - acestea se sfârşesc
în "fund de sac " ,formând sacii alveolari ,fâră perete propriu ;
 alveolele pulmonare — sunt despărţite Intre ele prin septuri Interalveolare fine ,în care
se găseşte ţesut conjunctiv ,numeroase capilare şi numoroase macrofage ;
• epiteliul alveolar - este alcătuit din 2 tipuri de pneumocite (alveolocite) :
• pneumocite tip I = membranoase - în MO seamănă cu o celulă endotelială ,sunt celule
turtite aplatizate ,cu nucleu turtit ,alungit ,paralel cu MB ; - participă la realizarea barierei
aer-sânge;
• pneumocite tip II = granulare - în MO sunt rotunde ,cu nucleu rotund ,proemină în
lumenul
alveolei ;-produc surfactantul alveolar;
• la periferia preparatului se observă pleura = ţesut conjunctiv tapetat de mezoteliu
RINICHI

Rinichi – zona corticală, H.E. X 40 Tubi contorți proximali – H.E. X 200

Rinichi – zona medulară, H.E. X 100 Anse Henle – secțiune longitudinală, H.E. X 200

Corpuscul renal – H.E. X 200 Tub contort distal – H.E. X 200

 RINICHI

Diagnostic pozitiv:
1) Prezintă 2 zone : - CORTICALA  conţine : - corpusculi renali (CR) ;
- tubii
nefronului; - MEDULARA conţine tubi
colectori ;
2) Cele 2 zone se interpătrund ;

Descrierea elementelor:
 CORTICALA - este alcătuită din :
• cortex corticis  nu conţine CR ;
• zona labirintică  între piramidele Ferrein ;
• coloanele Bertin  între piramidele Malpighi;

 MEDULARA - este alcătuită din piramidele Malpighi pe care se găsesc piramidele Ferrein;

 CORPUSCULUL RENAL (CR) prezintă următoarele componente :

1) componenta epitelială (capsula Bowmann) cu 2 foiţe :
• parietală  epiteliu simplu pavimentos ;
• viscerală  tapetează ghemul vascular ; - este reprezentat de celule specifice ,numite
podocite ,care prezintă o citoplasmă evidentă ,nucleu globulos ,cu cromatina dispersată ;
2) componenta endotelială - este alcătuită din capilare glomerulare de tip fenestrat;
3) componenta mezangială este alcătuită dintr-o matrice şi celule mezangiale ce se observă
între
ansele capilare ; - aceste celule au o citoplasmă condensată şi nucleu cromatic ;

 TUBII NEFRONULUI - sunt de 3 tipuri : - tubul contort proximal (TCP) ;

- tubul contort distal (TCD) ;
- ansa Henle;
• TCP — sunt alcătuiţi din celule cubice sau cubico-prismatice cu nuclei evidenţi
,citoplasmă intens acidofilă ,prezintă o "margine în perie" caracteristică ; - TCP au lumen
mic ,neregulat;
• TCD - sunt alcătuiţi din celule cubice ,cu citoplasmă palidă acidofîlă ; - TCD au un
lumen larg şi regulat;
• la nivelul polului vascular al CR din aparatul juxtaglomerular se observă macula densa
= modificarea structurii TCD ce ia un aspect rectiliniu ,cu celule mai înalte în palisadă ;
• ansa Henle - alcătuită dintr-un epiteliu simplu pavimentos ;

 TUBII COLECTORI
• sunt alcătuiţi dintr-un epiteliu simplu cubico-prismatic cu celule care prezintă un pol apical
în cupolă ,iar limitele intercelulare sunt vizibile ;
VEZICA URINARĂ, URETER

Vezica urinară în vacuitate – tunica mucoasă (mc) Vezica urinară în plenitudine – tunica musculară,
și musculară (m), H.E. X 40 H.E. X 100

Vezica urinară în vacuitate – tunica mucoasă, Ureter – tunica mucoasă (mc), musculară (m),
H.E. X 40 și seroasă (s), H.E. X 40

Vezica urinară în plenitudine – tunica mucoasă, Ureter – tunica mucoasă (mc) și musculară (m),
H.E. X 100 H.E. X 40
 VEZICA URINARĂ

Diagnostic pozitiv :

 organ cavitar cu peretele organizat pe 3 tunici:

• mucoasă - formată din uroteliu şi corion ;
• musculară plexiformă ;
• adventice;

Descrierea elementelor:

1) MUCOASA

 Uroteliu - este un epiteliu pseudostratificat ,format din 3 straturi celulare :

• strat bazai  celule cubice ,de regenerare ;
• strat intermediar polimorf ("în rachetă de tenis");
• strat superficial  celule "în umbrelă" ,mai late la PA ,acoperă 2 celule din stratul
subjacent;
- aceste celule prezintă o specializare a PA numită cuticulă ;

 Corion - ţesut conjunctiv ce se prelungeşte şi între fibrele musculare netede din musculară;

2) MUSCULARA
• este alcătuită din fibre musculare netede dispuse plexiform ;

3) ADVENTICEA
• este alcătuită din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi microganglioni vegetativi;

Diagnostic diferenţial:

URETERUL - este organizat pe 3 tunici:

• mucoasa - formată din uroteliu şi corion ;
• musculara — alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (LI-CE) :
- longitudinal intern;
- circular extern;
• adventice.
OVAR, TROMPA UTERINĂ

Folicul ovarian primar – albastru de toluidină X 200

Ovar – stromă, T.S. X 200

Folicul ovarian secundar preantral – T.S. X 400

Ovar – zona corticală, T.S. X 40

Folicul ovarian secundar antral – T.S. X 100

Ovar – zona medulară, T.S. X 100

Foliculi ovarieni primordiali – H.E. X 400 Folicul ovarian terțiar oprit în evoluție, H.E. X 40
 OVAR

Diagnostic pozitiv:
• la periferie  epiteliu simplu cubic;
• CORTICALA  foliculi ovarieni în diferite stadii evolutive şi involutive;
• MEDULARA  ţesut conjunctiv bogat vascularizat;

Descrierea elementelor:
• epiteliu simplu cubic numit impropriu şi "germinal";
• sub epiteliu există o condensare a stromei = ALBUGINEE;
 CORTICALA — conţine foliculi ovarieni în diferite stadii de evoluţie şi involuţie :

1) FOLICULUL OVARIAN PRIMORDIAL = ovocit I înconjurat de un rând de

celule foliculare aplatizate;- în exterior există membrana lui SLAVIANSKI;- sunt
localizaţi pe mai multe rânduri, imediat sub albuginee;

2) Foliculul ovarian PRIMAR = ovocit I înconjurat de un rând de celule foliculare cubice

= celule granuloase;- în exterior există membrana lui Slavianski;

3) Foliculul ovarian SECUNDAR PREANTRAL = ovocit I crescut în diametru;

celulele granuloase se multiplică şi se dispun pe mai multe rându ri;- în jurul
ovocitului există membrana PELLUCIDA;- la exteriorul foliculului există membrana
lui Slavianski şi se edifică tecile foliculare;

4) Foliculul ovarian SECUNDAR ANTRAL = ovocit I înconjurat de membrana Pellucida şi

de
un rând de celule granuloase dispuse radiar = CORONA RADIATA;- celulele
granuloase
sintetizează lichid folicular ce se acumulează formând cavităţi;- la exterior există
membrana
Slavianski, iar în afara ei există :
• TEACA INTERNĂ - predominant celulară;
• TEACA EXTERNĂ - fibro-vasculară;

5) Foliculul ovarian MATUR (terţiar sau de GRAAF) = folicul mare prin creşterea cantităţii
de lichid folicular; rezultă o cavitate mare = ANTRUM, înconjurat de câteva rânduri de
celule granuloase = GRANULOASA PARIETALĂ;- ovocitul este înconjurat de zona
Pellucida, corona radiata şi mai există un grup de celule granuloase = DISCUL
PROLIGER;- la exterior există membrana lui Slavianski şi cele 2 teci (intenfă şi externă);

6) FOLICULI OVARIENI ATREZICI - atrezia implică:

• degenerescenta celulelor granuloase;
• diminuarea dimensiunilor foliculare;
• moartea ovocitului  zone Pellucida izolate, ratatinate;
• persistenţa prelungită a tecilor  foliculi tecogeni;
• hipersecreţie de lichid folicular  foliculi chistici;
OVAR, TROMPA UTERINĂ

Corp progestativ – T.S. X 40 Folicul ovarian atrezic – T.S. X 400

Corp progestativ – T.S. X 400 Foliculi ovarieni atrezici – T.S. X 400

Corp albicans – H.E. X 40 Trompa uterină – T.S. X 40

Folicul ovarian atrezic – T.S. X 400 Trompa uterină – T.S. X 100

 MEDULARA
• conţine ţesut conjunctiv, bogat în lumene vasculare (artere, arteriole, vene, venule,
capilare);
• pe lamă poate exista :

 CORPUL PROGESTATIV- cu 2 tipuri de celule :

1) celule granuloase luteale -> provenite din fostele celule granuloase;- în MO - sunt celule
rotunde sau ovalare, prezintă limite vizibile, nucleu sferic, citoplasmă spongioasă;
2) celule tecale luteale —» provenite din fostele celule ale tecii interne;- în MO — sunt celule
mici, alungite, intens colorate;

 CORPUL ALBICANS - rezultă din alterarea corpului progestativ prin :

• degenerescentă lipidică;
• hipertrofie fibroasă;

TROMPA UTERINĂ

Diagnostic pozitiv:
• organ tubular, prezintă 3 tunici : - mucoasă;
- musculară;
- adventice;
• mucoasa prezintă un epiteliu simplu cilindric hormono-dependent;
• corionul mucoasei prezintă numeroase pliuri;

Descrierea elementelor:

 MUCOASA
• epiteliu simplu cilindric hormono-dependent, conţine 2 tipuri celulare : - ciliate;
- secretorii;
• corionul realizează pliuri ce ocupă aproape tot lumenul tubar;

 MUSCULARA
• este alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE)
- circular intern;
- longitudinal extern;

 ADVENTICEA
• este reprezentată de ţesut conjunctiv lax, bine vascularizat;- este acoperită de mezoteliu
peritoneal;
UTER cu ENDOMETRU în fază proliferativă

Endometru – fază proliferativă – pătura Endometru – fază proliferativă – glanda

funcțuională, T.S. X 40 endometrială, H.E. X 200

Endometru – fază proliferativă – pătura bazală, Endometru – fază proliferativă – glanda

T.S. X 40 endometrială, H.E. X 400
 UTER cu ENDOMETRU în fază proliferativă

Diagnostic pozitiv:
 organ cavitar cu perete format din 3 tunici:
• mucoasă = endometru;
• musculară = miometru;
• seroasă = parametru;
 mucoasa — prezintă un epiteliu simplu cilindric(prismatic înalt) ce se invaginează  glande
endometriale şi un corion citogen;
 endometru este structurat pe 2 zone : - superioară = pătura funcţională (2/3);
- inferioară = pătura bazală, de regenerare (1/3);

Descrierea elementelor:
 MUCOASA
• epiteliul de suprafaţă - este simplu prismatic cu 2 tipuri celulare :-ciliate  mai puţine;
-secretorii  mai numeroase;
• epiteliul se invaginează în corion formând glande endometriale = glande tubulare
simple
sinuoase; - glandele sunt rectilinii, perpendiculare pe suprafaţă; - lumenele glandelor
sunt
bine definite, rotunde sau ovalare;
• corionul — este citogen  predomină celulele de tip fibroblast şi substanţa fundamentală;
- există arteriole, venule, capilare situate subepitelial;
• mucoasa prezintă 2 pături : - funcţională  2/3 superioară a endometrului;
- bazală  1/3 inferioară a endometrului;
 MUSCULARA
• este alcătuită din fibre musculare netede, dispuse în 3 straturi :
- intern longitudinal;
- mijlociu plexiform;
- extern longitudinal;
• stratul mijlociu plexiform este gros, bine reprezentat şi bine vascularizat  conţine arteriole
fără adventice, în continuitate directă cu fibrele musculare;
 SEROASA
• este alcătuită din ţesut conjunctiv, bogat în fibre elastice, acope rit de mezoteliu în
2/3
superioară;

Diagnostic diferenţial:
• uter cu endometru în fază secretorie.
UTER cu ENDOMETRU în fază secretorie

Endometru – fază secretorie – glandă Uter – miometru, H.E. X 100

endometrială, H.E. X 200

Endometru – fază secretorie – zona spongioasă, Miometru – arteriole fără adventice,

H.E. X 200 H.E. X 100

Endometru și miometru – H.E. X 200 Miometru – arteriole fără adventice,

H.E. X 200
 ENDOMETRU în fază secretorie

Diagnostic pozitiv:

 mucoasa uterină prezintă :

• un epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) ce se înfundă  glande endometriale
caracteristice;
• un corion;
 mucoasa conţine 2 zone : - compactă;
- spongioasă;

Descrierea elementelor :

 EPITELIU DE SUPRAFAŢĂ
• este simplu cilindric, în el predomină celulele secretorii;
• epiteliu de suprafaţă se înfundă în corion formând glande endometriale caracteristice;
• glandele endometriale - sunt lungi, sinuoase, cu lumen larg, ondulat, festonat, asemănător
cu
"dinţii de fierăstrău";

 CORIONUL este edemaţiat; - la nivelul păturii funcţionale se disting 2 subzone :

• zona compactă - conţine gâtul glandelor endometriale şi celulele stromale ce s-
au
transformat decidual;
• zona spongioasă - conţine corpul glandelor cu aspect caracteristic de "dinţi de fierăstrău",
iar
la acest nivel corionul este edemaţiat cu celule stel ate distanţate între ele prin
edemul
acumulat;

Diagnostic diferenţial:

• endometru în fază proliferativă.

PLACENTA

Vilozități placentare – I trimestru, H.E. X 40 Vilozități placentare – ultimul trimestru –

trofoblastul, H.E. X 400

Vilozități placentare – I trimestru / hematii Vilozități placentare – ultimul trimestru –

materne, H.E. X 200 fibrinoid, H.E. X 400

Vilozități placentare – ultimul trimestru, Vilozități placentare – ultimul trimestru și

H.E. X 40 deciduă maternă, H.E. X 200
 PLACENTA

• este un organ tranzitoriu;

 Placenta I — prezintă 2 componente:

1) Placenta fetală - reprezentată de vilozităţi placentare;

2) Placenta maternă - reprezentată de celulele deciduale;

• Vilozităţile placentare sunt de 3 tipuri:

1) vilozităţi primare  lipsite de ţesut conjunctiv şi vase sangvine fetale;
2) vilozităţi secundare  prezintă un miez conjunctiv;
3) vilozităţi terţiare  prezintă un miez conjunctiv invadat de vase sangvine în dezvoltare;
 Vilozităţile placentare sunt tapetate la exterior de TROFOBLAST - alcătuit din 2 straturi
celulare :
• CITOTROFOBLAST — situat intern, format din celule cubice cu citoplasmă clară, nuclei
mari;
• SINCIŢIOTROFOBLAST — situat extern, apare ca o pătură continuă de citoplasmă cu
numeroase vacuole, incluzii lipidice şi nuclei dispuşi pe un singur rând;

 Celulele deciduale — sunt mari, poligonale, dispuse sub formă de placarde; - sunt bogate în
glicogen;
• zone de fibrinoid — material extracelular rezultat din degenerarea celulelor deciduale şi
trofoblastice;
• lacuri sangvine materne;

 Placenta II - este alcătuită din 2 componente:

1) Placenta fetală - reprezentată de vilozităţi placentare primare, secundare, terţiare;

2) Placenta maternă - reprezentată de celule deciduale;
 Vilozităţile placentare — sunt tapetate la exterior de TROFOBLAST format numai din
SINCIŢIOTROFOBLAST (citotrofoblastul dispare);
 Celulele deciduale — sunt mari, poligonale, dispuse în placarde; - sunt bogate în glicogen;
• zona de fibrinoid - material extracelular rezultat din degenerarea celulelor
deciduale şi trofoblastice;
• lacuri sangvine materne.
GLANDA MAMARĂ

Glanda mamară în repaus – H.E. X 40 Glanda mamară în repaus – canal de excreție

extralobulară, H.E. X 40

Glanda mamară în repaus – H.E. X 200 Glanda mamară în lactație – H.E. X 40

Glanda mamară în repaus – țesut conjunctiv Glanda mamară în lactație – T.S. X 200
extralobular, H.E. X 40
 Glanda mamară în repaus

Diagnostic pozitiv:
 LOBULUL - conţine:
• stromă - ţesut conjunctiv lax bine reprezentat;
• canale intralobulare - mărginite de un epiteliu bistratificat;
 Ţesutul extralobular - ţesut conjunctiv dens semiordonat care conţine adipocite, vase
sangvine, canale galactofore (extralobulare);

Descrierea elementelor:
 LOBULUL
• componenta secretorie = ACINII - este practic absentă;
• singurele lumene prezente aparţin canalelor intralobulare, mărginite de un epiteliu
bistratificat, format din celule cubice secretorii, care delimitează lumenul şi celule
mioepiteliale;
• stroma intralobulară - ţesut conjunctiv lax evident;
• între lobuli există ţesut conjunctiv dens semiordonat cu lumene vasculare, adipocite, canale
extralobulare cu un epiteliu cubic bistratificat;

Diagnosticul diferenţial - se face cu glanda mamară în activitate (sarcină sau lactaţie)

Glanda mamară în activitate

Diagnostic pozitiv:
 LOBULUL - este mare, conţine numeroase lumene care în marea majoritate reprezintă
porţiuni secretorii = ALVEOLE;
 STROMA - ţesut conjunctiv lax puţin evident;

Descrierea elementelor:
 LOBULUL prezintă:
• porţiunea secretorie = ALVEOLA - este mărginită de un epiteliu simplu cubic, dublat la
exterior de celule mioepiteliale; - acestea predomină în dauna canalelor intralobulare ce sunt
mărginite de un epiteliu bistratificat cubic;
• stroma intralobulară - ţesut conjunctiv lax, foarte redus;
• interlobular - ţesut conjunctiv dens semiordonat bine reprezentat, cu lumene vasculare,
adipocite şi canale extralobulare mărginite de un epiteliu bistratificat cubic;

Diagnosticul diferenţial - se face cu glanda mamară în repaus.

TESTICUL ȘI CĂILE EXTRATESTICULARE

Testicul – capsulă, H.E. X 40 Conuri eferente – H.E. X 40

Testicul – tubi seminiferi, H.E. X 40 Epididim – H.E. X 40

Testicul – celulă mioidă (M), selulă Sertoli (S), Canal deferent – H.E. X 200
spermatogonie (Sg.), spermatocite I (Sc. I) și
spermatide (SP), H.E. X 400

Testicul – celule Leydig, H.E. X 200 Vezicule seminale – H.E. X 200

 Testicol şi căi extratesticulare

Diagnostic pozitiv:
• capsulă la periferie;
• tubi seminiferi cu aspect caracteristic;
• între tubii seminiferi există celulele Leydig;
• căi spermatice extratesticulare cu structură caracteristică;

Descrierea elementelor:
• capsula - ţesut conjunctiv dens semiordonat;
• stroma - ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi celule interstiţiale Leydig (mari,
poligonale, cu citoplasmă spumoasă) care secretă hormonii androgeni;
• parenchimul - reprezentat prin tubi seminiferi, la nivelul cărora observăm celulele de
susţinere Sertoli şi celulele liniei germinale, recunoscute după aspectul caracteristic al nucleului;
• celula Sertoli - nucleu ovalar dispus în 1/3 bazală, perpendicular pe MB hipocrom cu 1-2
nucleoli evidenţi;
• spermatogoniile - sunt rotunde, cu citoplasmă clară şi omogena, nucleu voluminos, rotund; -
sunt situate în vecinătatea MB;
• spermatocitele de ordin I - sunt cele mai mari din linia germinală, cu nucleu mare cu
cromatina dispusă în grămezi;
• spermatocitele de ordin II - reprezintă un stadiu de transformare rapid, motiv pentru care sunt
mai greu de observat în MO;
• spermatidele - sunt localizate în apropierea lumenului tubului seminifer, sunt mici, rotunde
cu nucleu hipercrom; - sunt dispuse în 3-4 straturi;
• spermatozoizii - sunt localizaţi spre lumenul tubului seminifer; - sunt alcătuiţi din cap, gât şi
coadă; - se observă ca mici virguliţe;
• în afara capsulei testiculare se observă căile spermatice extratesticulare; - acestea sunt
reprezentate de conurile eferente, epididim şi canalul deferent;
• conurile eferente - sunt alcătuite dintr-un epiteliu simplu format din celule cubice neciliate în
alternanţă cu celulele cilindrice ciliate, ceea ce conferă lumenului un aspect fes tonat; - în
exteriorul epiteliului există un strat conjunctivo-muscular subţire;
• epididimul - este mărginit de un epiteliu pseudostratificat cu celule cubice bazale şi celule
cilindrice cu stereocili; - lumenul este larg, regulat în care se observă stereocili;- stratul
conjunctivo-muscular extern este mai bine reprezentat decât la conurile eferente;
• canalul deferent — prezintă 3 tunici: - mucoasă;
- musculară;
- adventice;
- mucoasa - este alcătuită dintr-un epiteliu pseudostratificat (cu celule cubice bazale şi celule
cilindrice cu stereocili) şi un corion;
- musculara - este alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 3 straturi (longitudinal intern,
mijlociu circular, longitudinal extern);
- adventicea - ţesut conjunctiv lax.
PROSTRATA

Prostrata – stromă conjunctivo-musculară ș

componentă grandulară constituită din acini
tapetațo de epiteliu pseudo-stratificat cilindric,
Prostrata – glande prostatice, H.E. X 40
H.E. X 40

Prostata – epiteliu glandular – simpexion,

H.E. X 25
Prostata – simpexioane Robin, H.E. X 200
 PROSTATA

Diagnostic pozitiv:

• organ cu structură musculo-conjunctivă;

• format din 30-50 lobuli;
• fiecare lobul conţine o glandă tubulu-alveolară cu dispoziţie particulară şi canale de excreţie;

Descrierea elementelor:

 Prostata prezintă : - capsulă;

- stromă;
- parenchim;

1) CAPSULA - este conjunctivo-musculară, trimite travee conjunctive spre nucleul central,

rezultând 30-50 lobuli;

2) STROMA - ţesut conjunctiv cu rol de susţinere a parenchimului;

3) PARENCHIMUL - conţine : - elemente glandulare ;

- fibre musculare netede;

 Prostata prezintă 2 zone :

1) o zonă centrală = fibro-musculară, traversată de uretra prostatică;
2) o zonă periferică = spongioasă, ce conţine ţesut glandular;
• ţesutul glandular este de tip tubulo-alveolar, se dispune în 3 straturi :
- glande ale mucoasei — cele mai scurte în vecinătatea uretrei;
- glande ale submucoasei;
- .glande prostatice propriu-zise - cele mai mari, mai evidente;
• fiecare glandă tubulo-alveolară are un duet propriu ce se deschide la nivelul uretrei prostatice;
• epiteliu glandular este pseudostratificat, format din celule cubice bazale şi celule cilindrice
secretorii;
• în lumenul glandelor prostatice se poate observa acumularea de concreţiuni prostatice =
simpexioane Robbin.
PIELEA

Glandă sudoripară – canale de excreție, H.E. X 200

Piele cu epiderm gros, T.S. X 40

Glandă sebacee, T.S. X 100

Piele cu epiderm subțire, H.E. X 40

Mușchiul erector al firului de păr, H.E. X 200

Dermul superficial și profund al pielii,

H.E. X 100

Bulb pilos, T.S. X 100

Glandă sudoripară – adenomere, H.E. X 200 Foliculi pilosi – secț. transversală, T.S. X 40
 PIELEA

Diagnostic pozitiv:
• structură ce conţine : - epiderm;
- derm superficial;
- derm profund;
• conţine foliculi piloşi, glande sebacee şi glande sudoripare;

Descrierea elementelor:
1) EPIDERMUL - conţine 5 straturi celulare :
• bazai;
• spinos;
• granulos - celulele conţin keratohialin;
• lucios - celulele conţin eleidină;
• cornos;
 alte tipuri celulare sunt:
• celulele Langerhans - celule prezentatoare de Ag-ne;
• celule Merkel;
• melanocite - produc melanină;
2) DERMUL - este bine vascularizat şi inervat, prezintă 2 zone :
• dermul papilar superficial - este un ţesut conjunctiv lax cu fibre de colagen tip III;
• dermul profund reticular — este un ţesut conjunctiv dens semiordonat, care conţine glandele
anexe ale pielii;
3) GLANDELE ANEXE ale pielii sunt:
• Glandele sebacee - sunt de tip sacciform; - prezintă un adenomer şi un canal; - adenomerul
prezintă 3 tipuri celulare : - bazale, cu rol în regenerare;
- sebacee - care produc sebum (produs de natură lipidică);
- nesebacee - care conţin keratină, cu rol de susţinere;
• Glandele sudoripare - sunt de tip tubulo-glomerulat; - prezintă un adenomer şi un canal;
- adenomerul prezintă 2 tipuri celulare (cubico-prismatice care delimitează lumenul şi celule
mioepiteliale); - canalul este tapetat de un epiteliu bistratificat cubic;
• Firul de păr - prezintă 2 porţiuni: - o porţiune liberă = tija;
- o porţiune la nivelul pielii = rădăcina;
• rădăcina prezintă o zonă terminală = bulbul pilos;
• rădăcina prezintă mai multe porţiuni:- medulara - în centru;
- corticala - în jurul medularei;
- cuticula corticalei;
- teaca epitelială internă;
- teaca epitelială externă;
- teaca conjunctivo-fibroasă;
• ataşat rădăcinii se găseşte muşchiul erector al firului de păr.