Sunteți pe pagina 1din 17

1.

Principiile de clasificare ale medicamentelor adrenergice: după mecanismul de acţiune, structura


chimică, acţiunii predominante asupra receptorilor.

Clasificarea adrenomimeticelor (după mecanismul de acţiune)

cu acţiune directă cu acţiune indirectă cu acţiune mixtă


(neurosimpatomimetice)
 epinefrină  ce contribuie preponderent la  efedrină
 norepinefrină eliberarea mediatorilor:  metaraminol
 fenilefrină  amfetamină
 izoprenalină  metamfetamină
 orciprenalină  tiramină
 salbutamol  nafazolină
 terbutalină
 fenoterol  ce inhibă recaptarea
 dopamină mediatorilor:
 dobutamină  cocaină
 nortriptilină
 desipramină

Clasificarea adrenomimeticelor (după selectivitatea acţiunii)


, - AM  - AM  - AM Dopaminomimetice
 Epinefrină (adrenalină) 1. 1 – AM 1. 1 ,2 – AM  dopamina
(β1 β2α1 α 2)  fenilefrină (mezaton)  izoprenalină (izadrină)  dopexamina (dopacard)
 Norepinefrină  etilefrină  orciprenalină (alupent,
(norepinefrină) (α1  metoxamină astmopent)
α2,β1)  metaraminol
 Efedrină (α1 α 2 β1 β2)  midodrină 2. 1 – AM
 Dopamină (D-rec; α1 α2  dobutamină (dobutrex)
β1) 2. 2 – AM:  dopamina
a) periferice:
 nafazolină (naftizină) 3. 2 – AM:
 xilometazolină  salbutamol
(galazolină)  terbutalină (bricanil)
 indanazolină  fenoterol (berotec,
 tetrahidrazolină partusisten)
 oximetazolină (nazol)  hexoprenalină (ginipral)
 ritodrină
b) centrale:  salmeterol
 clonidină (clofelină  formoterol
 metildopă (dopegit)  clenbuterol
 guanfacină
 guanabenz

Clasificarea după structura chimică


Fenilalchilamine Sintetice – deriv. Imidazolinei
 Epinefrină (adr.)  Nafazolină (Naftizină, Sanorină)
 Norepinefrină (nor.)  Xilometazolină (galazolină)
 Efedrină – de origine vegetală  Dobutamină
 Fenilefrină
 Izoprenalină

1
2. Alfa-adrenomimeticele: clasificarea, influenţa lor asupra sistemului cardiovascular, microcirculaţiei,
indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse.

2
Acţiunea asupra - bradicardie reflectorie la utilizarea preponderent a norepinefrinei (excitarea baro-receptorilor
cordului arcului aortei datorită ↑ presiunii în aortă cu ↑ tonusului vagusului).

Acţiunea asupra - vasoconstricţia vaselor pielii şi mucoaselor, mezenteriale şi renale prin stimularea α-
vaselor adrenoreceptorilor → ↑ presarcinii şi postsarcinii;
- arterio- şi venoconstricţie sistemică după principiul: cu cât este mai mic diametrul vasului,
cu atât e mai puternică constricţia (sfincterele precapilare > metarteriole > arteriole > artere
sau venule > vene) →reducerea microcirculaţiei →hipoxie →acidoză până la necroza
ţesuturilor;
- vasele musculaturii striate – vasoconstricţie (excitarea α-adrenoreceptorilor vaselor mari)
la doze mari;
- dilatarea vaselor plămânilor (sunt prezenţi α- şi β-receptori), dar presiunea în artera
pulmonară creşte, datorită ↑ presarcinii şi FCC;
- vasele coronariene conţin α (vasoconstricţie);
- vasele cerebrale – constricţie (alfa-receptori) intensă a arterelor şi moderată a venelor;
- vasele glandelor salivare – constricţie (α1-receptori);
- constricţia vaselor mucoasei nazale, conjunctivei etc., cu ↓edemului şi permeabilităţii
vasculare;
- ↑ TA, datorită vasoconstricţiei sistemice, cu ↑ presarcinii;
- rezistenţa vasculară periferică (RVP) se ↑, datorită arterio- şi venoconstricţiei;

Asupra - ↓ tonusului şi motilităţii tractului gastro-intestinal (excitării α2-receptorilor);


musculaturii - ↑ tonusul sfincterelor (excitarea α-receptorilor);
netede - ↑ tonusul sfincterului vezicii urinare ( excitarea α-1-receptorilor);
- contracţia uterului (în sarcină), la excitarea α-receptorilor.

Alte efecte - ochi – midriază activă, prin excitarea α1-receptorilor muşchiului radial al irisului;
- ↓ presiunea intraoculară, prin ↓ producerii de lichid intraocular;
- contracţia capsulei splinei, prin excitarea α-receptorilor;
- ↓ secreţia pancreatică;
- glandele salivare produc o salivă densă şi vâscoasă, cu ↓ secreţiei apei şi potasiului
(excitarea α-receptorilor);
- ↑ transmisia neuro-musculară → ↑ eliminarea Ach din terminaţiile presinaptice

Indicaţiile Contraindicaţiile Reacţiile adverse


- şocul anafilactic şi alte reacţii alergice de tip - ateroscleroza sistemică şi a - ↑ considerabilă a TA;
imediat (epinefrina de elecţie, fenilefrina în caz de vaselor coronariene, cerebrale;
menţinere a hipotensiunii arteriale); - acidoză, hiperkaliemie;
- hipertensiune arterială;
- hipotensiune arterială acută de tip hipoton - reducerea microcirculaţiei
(fenilefrina, etilefrina, metoxamina, metaraminol, - sarcină cu necroză tisulară;
midodrina);
- tahifilaxie (nafazolina,
- prelungirea acţiunii anestezicelor locale xilometazolina etc.)
(fenilefrina);

- glaucom cu unghi deschis (fenilefrina);

- ca decongestant al mucoaselor în rinite,


conjunctivite, infecţii respiratorii acute etc.
(nafazolina, xilometazolina, oximetazolina etc.)

3. Beta-adrenomimeticele. Clasificarea. Beta-1-adrenomimeticele: influența asupra cordului și rinichilor,


indicațiile, contarindicaţiile şi efectele adverse. Beta-2- adrenomimeticele: influenţa lor asupra tonusului
bronhiilor, miometrului, vaselor şi metabolistumului, indicaţiile, contarindicaţiile şi efectele adverse.

3
Beta-1-adrenomimeticele
Asupra cordului - efect inotrop pozitiv (cardiostimulator puternic) – ↑ contractilitatea miocardului, prin
stimularea beta1-adrenoreceptorilor din miocard, cu ↑ volumului sistolic (VS) şi minut-
volumului (MV);
- efect cronotrop pozitiv (tahicardie) – ↑ frecvenţa contracţiilor cardiace (FCC);
- efect dromotrop pozitiv – ↑ conductibilitatea prin nodul atrio-ventricular, fasciculul Hiss
şi fibrele Purkinje;
- efectul batmotrop pozitiv – ↑ automatismul şi excitabilitatea miocardului (probabilitatea
aritmiilor);
- ↑ necesitatea miocardului în oxigen cu intensificarea metabolismului (glicogenolizei) ce
duce la acidoză , hipoxie → dezvoltarea anginei pectorale şi aritmiilor;
- ↑ TA sistolică;
Asupra aparatului - secreţie de renină → stimulează eritropoieza,
juxtaglomerular
renal
Beta-2- adrenomimeticele
Asupra vaselor - vasele musculaturii striate – vasodilataţie (excitarea beta2-receptorilor din vasele cu
diametrul mic);
- dilatarea vaselor ficatului;
- dilatarea vaselor plămânilor (sunt prezenţi beta-receptori);
- coronarodilataţie, prin beta1 şi beta2 şi datorită unor mecanisme de reglare proprii;
- dilatarea vaselor cerebrale de diametru mic;
- ↑ TA, datorită ↑ FCC, dar se poate constată o ↓ TA, datorită vasodilataţiei, prin beta2-
receptorii;
- rezistenţa vasculară periferică (RVP) se ↓, cu ↓ TA diastolice şi TA medii, datorită
vasodilataţiei prin beta2-receptori;
Asupra - bronhodilataţie → excitării beta2-receptorilor, cu înlăturarea bronhospasmului de diferită
musculaturii geneză;
netede - ↑ secreţia de surfactant şi funcţia epiteliului;
- ↓ tonusul şi motilitatea tractului gastro-intestinal (excitării beta2-receptorilor);
- relaxarea detrusorului vezicii urinare (excitarea beta2-receptorilor);
- relaxarea uterului (în sarcină) la excitarea beta2-receptorilor (efect tocolitic).
Asupra - ↑ glicogenoliza ( excitarea beta2 -receptorilor din ficat, muşchii striaţi);

4
metabolismului - ↑ glicogenolizei → hiperglicemie, hiperlactacidemie şi hiperkaliemie;
- hiperlactacidemia, datorită scindării glicogenului în muşchii striaţi, cu formarea lactatului
şi ieşirea lui în sânge;
- hiperglicemie moderată → ↑ glicogenoliza şi ↓ sinteza glicogenului (excitarea beta2-
receptorilor);
- ↑ lipoliza → ↑ acizii graşi în plasmă (hiperlipidemie), la excitarea beta3-receptorilor, iar a
alfa2-receptorilor – inhibă lipoliza;
- ↑ metabolismul bazal (efect calorigen);

Beta-1-adrenomimeticele Beta-2- adrenomimeticele


Indicații - hipotensiune arterială acută de tip - accese grave de astm bronşic şi
hiperton (mai frecvent dobutamina status astmatic
etc.); - tratamentul astmului bronşic
- bradicardii sinusale, bloc atrio- - bradicardii sinusale, bloc atrio-
ventricular (izoprenalina, ventricular (izoprenalina,
orciprenalina, dobutamina); orciprenalina, dobutamina);
- stimularea eritropoezei; - naşterea prematură, avortul
spontan (fenoterol, terbutalina,
hexoprenalina etc.);

Contraindicații - tahiaritmii;
- maladii organice ale cordului.

Reacții adverse - tahicardie şi aritmii cardiace;


- acidoză, hiperkaliemie;
- accese de angină pectorală până la infarct miocardic;
- cefalee;
- tremor;
- tahifilaxie.

4. Alfa,beta-adrenomimeticele: influenţa lor asupra sistemului cardiovascular, microcirculaţiei, organelor cu


musculatură netedă, metabolismului, indicaţiile, contraindicaţiile şi reacţiile adverse.

Alfa,beta-adrenomimetice
Asupra - efect inotrop pozitiv (cardiostimulator puternic) – ↑ contractilitatea miocardului prin
cordului stimularea beta-1-adrenoreceptorilor din miocard, cu ↑ volumului sistolic (VS) şi minutvolumului
(MV);
- efect cronotrop pozitiv (tahicardie) – ↑ frecvenţa contracţiilor cardiace (FCC);
- efect dromotrop pozitiv – ↑ conductibilitatea prin nodul atrio-ventricular, fasciculul Hiss şi
fibrele Purkinje;
- efectul batmotrop pozitiv – ↑ automatismul şi excitabilitatea miocardului (creşte
probabilitatea aritmiilor);
- ↑ necesitatea miocardului în oxigen, cu intensificarea metabolismului (glicogenolizei) ce
provoacă acidoză, hipoxie → dezvoltarea anginei pectorale şi aritmiilor;
- ↑ TA sistolică;
- bradicardie reflectorie la utilizarea preponderent a norepinefrinei (excitarea
baroreceptorilor arcului aortei datorită ↑ presiunii în aortă cu ↑ tonusului vagusului);

Asupra - vasoconstricţia vaselor pielii şi mucoaselor, mezenteriale şi renale prin stimularea


vaselor alfaadrenoreceptorilor → ↑ presarcinii şi postsarcinii;
- arterio- şi venoconstricţie sistemică, după principiul cu cât este mai mic diametrul vasului, cu atât
e
mai puternică constricţia (sfincterele precapilare > metarteriole > arteriole > artere sau venule >
vene)
→reducerea microcirculaţiei →hipoxie →acidoză până la necroza ţesuturilor;
- vasele musculaturii striate – vasodilataţie (excitarea beta2-receptorilor din vasele de
diametru mic) la doze mici şi vasoconstricţie (excitarea alfa-adrenoreceptorilor vaselor mari)
la doze mari;
- dilatarea vaselor ficatului;
- dilatarea vaselor plămânilor (sunt prezenţi alfa- şi beta-receptorii), dar presiunea în artera
pulmonară creşte, datorită ↑ presarcinii şi FCC;
- vasele coronariene conţin alfa (vasoconstricţie), beta1 şi beta2 şi dopaminoreceptori

5
(dilatare), dar predomină coronarodilataţia, datorită unor mecanisme de reglare proprii;
- vasele cerebrale – constricţie (alfa-receptori) intensă a arterelor şi moderată a venelor;
- vasele glandelor salivare – constricţie (alfa1-receptori);
- ↑ TA, datorită ↑ FCC şi vasoconstricţiei sistemice, cu ↑ presarcinii, dar la finele administrării
se constată o ↓ TA datorită vasodilataţiei prin beta2-receptori;
- rezistenţa vasculară periferică (RVP) se ↓ la doze medii, cu ↓ TA diastolice datorită
vasodilataţiei prin beta2-receptori, în timp ce TA medie creşte, datorită ↑ TA sistolice;
- RVP la dozele mari de epinefrină creşte;
Asupra - bronhodilataţie – excitarea beta2-receptorilor contribuie la înlăturarea bronhospasmului
musculaturii de diferită geneză;
netede - ↓ tonusul şi motilitatea tractului gastro-intestinal (excitarea alfa2 şi beta2-receptorilor);
- ↑ tonusul sfincterelor ( excitarea alfa-receptorilor);
- ↑ tonusul sfincterului vezicii urinare (excitarea alfa1-receptorilor);
- relaxarea detruzorului vezicii urinare (excitarea beta2-receptorilor);
- contracţia uterului (în sarcină) la excitarea alfa-receptorilor.

Asupra - ↑ glicogenoliza (excitarea beta2 şi alfa-receptorilor) din ficat, muşchii striaţi;


metabolismulu - ↑ glicogenolizei → hiperglicemie, hiperlactacidemie şi hiperkaliemie;
i - hiperlactacidemia, datorită scindării glicogenului în muşchii striaţi, cu formarea lactatului
şi ieşirea lui în sânge;
- hiperglicemia;
a) ↑ glicogenoliza şi ↓sinteza glicogenului (excitarea beta2-receptorilor);
b) ↑ gluconeogeneza (excitarea alfa sau beta2-receptorilor);
c) ↓ secreţia insulinei de celulele beta-ale insulelor Langerhans (excitarea alfa2-receptorilor);
d) ↓ captarea glucozei de ţesuturi;
- ↑ lipoliza →↑ acizilor graşi în plasmă (hiperlipidemie) la excitarea beta3-receptorilor, iar la
excitarea alfa2-receptorii se inhibă lipoliza;
- ↑ metabolismul bazal (efect calorigen);
Alte efecte - ochi – midriază activă, prin excitarea alfa1-receptorilor muşchiului radial al irisului;
- ↓ presiunea intraoculară, prin ↓ producerii de lichid intraocular
- contracţia capsulei splinei, prin excitarea alfa-receptorilor;
- ↓ secreţia pancreatică;
- glandele salivare produc o salivă densă şi vâscoasă cu ↓ secreţiei apei şi potasiului
(excitarea alfa-receptorilor);
- ↑ transmisia neuro-musculară → ↑eliminarea Ach din terminaţiile presinaptice şi
acţiunea directă a Adr asupra muşchilor;
SNC - efecte de excitare slab pronunţate: agitaţie, tremor, stimularea zonei chemoreceptoare a
centrului vomei;
- pe electroencefalogramă – desincronizarea EEG → semne de deşteptare;

Indicaţiile Contraindicaţiile Reacţiile adverse


- şocul anafilactic şi alte reacţii - tahiaritmii; - ↑ considerabilă a TA;
alergice de tip imediat (epinefrina de - ateroscleroză sistemică şi a - edem pulmonar;
elecţie, vaselor coronariene, cerebrale; - tahicardie şi aritmii cardiace;
norepinefrina în caz de menţinere a - hipertensiune arterială; - hiperglicemie până la comă
hipotensiunii arteriale); - sarcină; hiperglicemică;
- accese grave de astm bronşic şi - hipertiroidism; - accese de angină pectorală până
status astmatic (epinefrina); - administrarea pe fondal de la infarct miocardic;
- tratamentul astmului bronşic ciclopropan, fluorotan, preparate de - acidoză, hiperkaliemie;
(uneori efedrina); calciu; - reducerea microcirculaţiei cu
- hipotensiune arterială acută de tip necroză tisulară;
hipoton (mai frecvent norepinefrina, - moarte subită prin fibrilaţii
epinefrina şi ventriculare sau accidente
efedrina – rar); vasculare;
- stop cardiac (epinefrina); - tahifilaxie (efedrina)
- coma hipoglicemică (epinefrina);
- bloc atrio-ventricular (epinefrina,
efedrina);
- prelungirea acţiunii anestezicelor
locale (epinefrina);
- glaucom cu unghi deschis;
- ca decongestionant al mucoaselor
(efedrina sau pseudoefedrina);

6
5. Alfa-adrenoblocantele: clasificarea, farmacodinamia (mecanismul de acţiune, efectele farmacologice),
indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse.

α-adrenoblocante

α1 – selective α2- selective α1, α2- neselective


- prazosin - iohimbină • Necompetitive - fenoxibenzamină
- terazosin • Competitive – fentolamină, tolazolina, proroxan, tropodifen, butiroxan
- doxazosin • Neuroleptice – clorpromazina, droperidol, levomepromazina
- alfuzosin • Alcaloizii din ergot –dihidroergotamină, dihidroergotoxină
- tamsulozin • Vasodilatatoare cerebrale - nicergolină
- indoramină

Efectele • dilatarea vaselor, → ↓ rezistenţei periferice şi ↓ TA;


• ameliorarea microcirculaţiei;
• tahicardie reflectorie → ↓ TA şi ↑ eliberării catecolaminelor din membrana presinaptică datorită
blocării α2-receptorilor presinaptici;
• α1-adrenoblocantele selective mai puţin provocă tahicardie reflectorie → ↓ TA;
• acţiune indirectă asupra inimii prin ↓ rezistenţei periferice, ↓presarcinii şi presiunii în circuitul mic
(efect+ p/u activitatea VS), ↓ postsarcinii → ↓ lucrului cordului şi necesităţii în oxigen; Se
îmbunătăţeşte circulaţia coronariană;
• acţiunea bronholitică (datorită dilatării sfinctelor prealveolare →↑ s 2 efectivă resp., precum şi
majorării sensibilităţii β2-receptorilor);
• relaxarea sfincterelor tubului digestiv şi al vezicii urinare;
• micşorarea concentraţiei lipoproteinelor aterogene la utilizarea îndelungată.

Indicaţii • tratamentul hipertensiunii arteriale (preponderent α1-adrenoblocantele);


• combaterea puseelor (crizelor) hipertensive;
• tratamentul şocului traumatic, cardiogen, combustiv (numai după normalizarea presiunii
arteriale);
• diagnosticul, tratamentul şi pregătirea preoperatorie a bolnavilor cu feocromocitom;
• insuficienţa cardiacă congestivă acută şi cronică (preponderent α1-adrenoblocantele);
• edem pulmonar cu hipertensiune în circuitul mic;
• tratamentul ulcerelor trofice ale gambei;
• profilaxia şi tratamentul tromboflebitelor;
• tratamentul endarteritelor, maladiei Raynaud;
• tratamentul complex a atoniei intestinale postoperatorie;
• oprirea metroragiilor în perioada postnatală;
• tratamentul complex al astmului bronşic;
• adenomul prostatei (α1-adrenoblocantele).

Contraindicaţii • afecţiuni organice ale cordului;


şi precauţii • gastrită şi ulcer (cu precauţie);
• infarct miocardic, angină pectorală;
• hipotensiune arterială;
• dereglări ale circulaţiei cerebrale;
• stenoză mitrală şi aortală (α1-adrenoblocantele);
• embolie pulmonară (α1-adrenoblocantele);
• sensibilitate la preparat

Reacţii • colaps ortostatic;


adverse • tahicardie;
• creşterea peristaltismului intestinal şi secreţiei sucului gastric (greaţă, vomă, diaree, acutizarea
ulcerului, dureri în abdomen);
• hipoglicemie;
• slăbiciune, cefalee, ameţeli, iritabilitate, somnolenţă
• efectul “primei doze” (α1-adrenoblocantele);

6. Beta-adrenoblocantele: clasificarea, farmacodinamia (mecanismul de acţiune, efectele farmacologice),


indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse.

β-adrenoblocante

7
β1, β2-neselective fără activitate β1 – selective fără β1, β2-neselective cu activitate β1 – selective cu ASI
simpatomimetică intrinsecă. (ASI) ASI simpatomimetică intrinsecă

- tropranolol - talinolol - pindolol - acebutolol


- timolol - metoprolol - oxprenolol - practolol
- nadolol - atenolol - alprenolol
- sotalol - nebivolol
- betaxolol
- bisoprolol

β-adrenoblocante
β-AB- neselective β-AB-selective
a)fără ASI b)cu ASI c) cu acţiune a)fără ASI b) cu ASI c) cu acţiune
- propranolol - oxprenolol vasodilatatoare -betaxolol - acebutolol vasodilatatoare
- nadolol - bopindolol - carvedilol -bisoprolol - practolol - nebivolol
- sotalol - pindolol - carteolol -esmolol - metoprolol - celiprolol
- timolol - alprenolol - flestolol - atenolol - bevantolol
- clorpropranolol - talinolol

Beta1-adrenoblocantele selective:

 Nu vor influenţa asupra unor efecte benefice ale CA asupra β2 şi β3-rec.:


 Dilatarea arterelor şi arteriolelor şi nu vor ↑ suplimentar postsarcina asupra VS;
 Nu vor influenţa tonusul bronhiilor (prioritare în maladii bronhoobstructive pulmonare);
 Nu vor afecta metabolismul glucozei (↑ gluconeogenezei şi glicogenolizei în ficat );
 Nu vor ↓ secreţia insulinei din pancreas;
 Mai puţin vor afecta metabolismul lipidic

Vor fi de elecţie la bolnavii cu:

• HTA (sunt mai efective ca neselective);


• ICC (efect vasodilatator sau ↓ RA);
• Asocierea HTA şi ICC cu BPCO, DZ tip 1 şi 2, ateroscleroza vaselor periferice, hipertrigliceridemie

Acţiunea simpatomimetică intrinsecă (ASI):

 se comportă ca agonişti parţiali;


 este evidentă numai în condiţiile unui control simpatic redus;
 are intensitate slabă şi se poate manifesta prin stimularea inimii, relaxarea bronhiilor şi vasodilataţie.
 ↓ riscul deprimării contractilităţii şi conductibilităţii.
 nu contribuie la instalarea vasospasmului periferic,
 reduce pericolul bronhospasmului.
 frecvenţa hipoglicemiilor este mai mică.
 mai puţin vor modifica (majora) nivelul trigliceridelor şi colesterolului lipoproteinelor aterogene, cu creşterea celor
antiaterogene (HDL).
 ↓ riscul RA

Efectele • efect cronotrop negativ (↓ FCC);


• efect inotrop negativ (↓ contractilitatea) - la ↑ dozelor şi se manifestă mai întâi în zonele intacte;
• efect dromotrop negativ (↓ conductibilitatea);
• efect batmotrop negativ (↓ automatismul şi excitabilitatea);
• efect cardioprotector –reduce efectele cardiotoxice ale CA;
• activitate psiho-sedativă moderată → înlăturarea spaimei, excitabilităţii, emoţiilor negative,
insomniei;
• inhibă lipoliza şi glicogenoliza;
• creşte contractilitatea miometrului.

8
Efectele • acţiune antiaritmică (efect batmotrop negativ);
clinice • acţiune antianginoasă/antiischemică - efect cronotrop negativ (↓FCC);
• acţiune antihipertensivă (hipotensivă) datorită:
a) ↓ lucrului cordului;
b) blocării β-adrenoreceptorilor presinaptici → ↓ eliberării mediatorului;
c) inhibării secreţiei reninei, → ↓ producţiei angiotensinei II şi aldosteronului. (mai ales în
hipertensiunile renale);
• Efecte clinice secundare benefice: antioxidant, antiagregant, antiapoptotic, antiproliferativ,
modificarea expresiei genelor etc.

Indicaţii • boala ischemică (angina pectorală, infarctul miocardic) (atenolol, metoprolol, nebivolol,
propranolol);
• hipertensiune arterială;
• aritmii (esmolol, sotalol);
• insuficienţa cardiacă cronică(bisoprolol, nebivolol, metoprolol retard, carvedilol)
• anevrism disecant de aortă (labetalol)
• cardiopatiile hipertrofice;
• tireotoxicoză (propranolol etc.);
• migrenă (profilaxia) (propranolol, timolol),
• glaucom (betaxolol, timolol, carteolol);
• în travaliul la gravide cu patologie cardiovasculară;
• tratament sistematic şi complex al bolnavilor cu feocromocitom şi în premedicaţie (propranolol +
alfa-AB).
• la copii cu tetrada Falo;
• la copii excitabili (tremor, spaimă pe fundalul tahiaritmiilor);
• Anxietate (controlul tahicardiei şi tremorului);
• Tremorul esenţial (propranolol);
• Sindromul Marfan (propranololul micşorează progresia dilatării aortei şi complicaţiilor);
• Profilaxia hemoragiilor esofagiene în hipertensia portală;
• Hiperhidroză
• Stresul chirurgical (micşorarea complicaţiilor postoperatorii la bolnavii cu CI)

Contraindicaţii • bradicardie, bloc AV; Precauţiile  bronhopneumopatii obstructive cronice;


• insuficienţă cardiacă;  isuficienţa cardiacă tratată;
• astm bronşic sever;  fenomenul Raynaud;
• depresie psihică severă;  diabet zaharat;
• boli vasculare severe (necroze,  graviditate;
gangrene);  vârstnici;
• hipotensiune marcată;  hiperlipidemie;
• şoc cardiogen;  angina pectorală vasospastică.
• sensibilitate la preparat

Reacţii • insuficienţă cardiacă;


adverse • bradicardie; bloc atrio-ventricular;
• hipotensiune arterială;
• efect aritmogen;
• dureri ischemice în membre;
• bronhospasm;
• hipoglicemie;
• la diabetici beta-adrenoblocantele favorizează reacţii hipoglicemice, maschează simptomele
hipoglicemiilor
• ↑ trigliceridelor şi lipoproteinelor de densitate foarte mică în ser;
• dereglări ale funcţiilor sexuale.
• Întreruperea bruscă → sindromul rebound (agravarea ischemiei miocardice până la infarct,
creşterea presiunii arteriale până la crize, apariţia aritmiilor severe etc.)

Sindromul rebound al Beta-AB:

• Agravarea simptomelor HTA, aritmiilor, anginei pectorale


• Cauza- hiperreactivitatea beta-receptorilor;
• ⇑ nivelului triiodtironinei;
• ⇑ lucurlui inimii și necesității miocardului în oxigen;
• ⇑ agregării trombocitelor.
• Preîntâmpinarea – suspendarea treptată a preparatului; reducerea activității fizice.

9
7. Alfa,beta-adrenoblocantele: farmacodinamia (mecanismul de acţiune, efectele farmacologice), indicaţiile,
contraindicaţiile, reacţiile adverse.

αβ-adrenoblocantele:

- labetalol
- carvedilol
- proxodolol

CARVEDILOL

10
• reprezintă un beta-adrenoblocant neselectiv de III generaţie cu acţiune alfa1-adrenblocantă şi
antioxidantă.
• Acţiunea vasodilatoatoare este determinată de blocada alfa-1 –adrenoreceptorilor datorită prezenţei în
structură a amino grupei (NH-CH2- CH2-O-inelul benzilic- O-CH3).
• Blocada alfa1-adrenoreceptorilor este benefică asupra utilizării glucozei şi sensibilităţii ţesuturilor
periferice la insulină. Carvedilol - efectul antioxidant
• este cauzat de lipofilitatea preparatului şi de prezenţa grupei carbazolice, → posibilitatea unicală de a se
cupla cu radicalii liberi (îndeosebi anionul superoxide – O2*) şi ↓POL
• se relevă şi prin păstrarea rezervelor tocoferolilor (vitamina E – antioxidant endogen) şi este chiar mai
puternic pentru unii metaboliţi ai carvedilolului.
• acţiune antiinflamatoare - inhibă expresia Fasproteinei apoptotice (inhibă apoptoza celulelor) şi proteinei
factorului de necroză tumorală - TNFalfa.
• Prin neutralizează O2* ↓ inactivarea NO şi inhibă expresia endotelinei → la ameliorarea vasodilataţiei
entodelial dependentă.

8. Simpatoliticele: clasificarea, mecanismele de acţiune, efectele farmacologice, indicaţiile, contraindicaţiile,


reacţiile adverse.

Simpatolitice
cu acţiune predominant centrală cu acţiune predominant periferică cu acţiune mixtă

metildopa guanetidina, rezerpina


guanadrel,
debrizochina,
bretiliu

Mecanismul de Metildopa

11
acţiune • predecesorul metilat al dopaminei, care se captează de neuroni şi intră în antagonism
competitiv cu DOPA la nivelul decarboxilării, reţinând transformarea DOPA → dopamină
→noradrenalină → adrenalină, → deficitul mediatorului în granule.
• parţial este transformată în ţesutul în α-metildopamină → metilnoradrenalină –mediator „fals”.
→ stimulează α2-rec.din SNC (tractul solitar etc.), →↓ tonusul simpatic periferic.

Guanetidina:
a) acţiune blocantă asupra membranei presinaptice cu dereglarea procesului de eliminare a
mediatorului;
b) ↓ recaptării active a catecolaminelor în vezicule, deoarece guanetidina însăşi se supune
captării neuronale prin aceleaşi sisteme de transport ca şi noradrenalina;
c) substituirea noradrenalinei în depozitele intraneuronale;
d) depozitarea în citosol şi granule, substituind mediatorul din ele, eliminându-se apoi ca
mediator „fals”;
e) acţiunea inhibitoare asupra membranei veziculelor şi dereglarea procesului depozitării
noradrenalinei cu intensificarea inactivării prin monoaminoxidază (MAO)
• Toate aceste efecte contrubuie la diminuarea conţinutului noradrenalinei în varicozităţile
terminaţiilor adrenergice, precum şi în miocard, vase, alte organe şi ţesuturi cu excepţia SNC şi
medulosuprarenalelor.

Bretiliul:
a) blocarea influxului ionilor de calciu în membrana presinaptică, dereglând astfel eliberarea
catecolminelor;
b) inhibarea MAO;
c) împiedicarea recaptării noradrenalinei.

Rezerpina dereglează procesul depozitării noradrenalinei în vezicule prin:


a) ↓ procesului transportului activ al noradrenalinei din citosol în granule;
b) blocarea depozitării în granule a mediatorului, recaptat din fanta sinaptică;
c) ↑inactivării noradrenalinei acumulate în citosol de către MAO.
 Aceste mecanisme contribuie la reducerea concentraţiei noradrenalinei şi, posibil, a
serotoninei în granule.
 Rezerpina micşorează concentraţia noradrenalinei în inimă, vase, medulosuprarenale,
SNC şi alte organe.

Pe fundalul acţiunii simpatoliticelor:


❖ efectul adrenomimeticelor cu acţiune directă chiar se va ↑,
❖ efectul adrenomimeticelor cu acţiune indirectă (tiramina, efedrina, amfetamina) este mai
slab.

Farmacodinamia Efectul principal, utilizat clinic, este cel antihipertensiv, care se manifestă variat în dependenţă
de preparat şi locul de acţiune - ↓TA sistolică şi diastolică;
•↓ TA prin ↓ RVP, MV, FCC;
• iniţial (pe câteva ore) se poate constata o ↑ TA;
• guanetidina acţionează mai puternic ca rezerpina, poate provoca chiar o ↓ brutală a TA
datorită efectului ganglioplegic;
• la utilizarea îndelungată se constată o retenţie hidrosalină cu diminuarea efectului hipotensiv;
• rezerpina posedă şi efect sedativ.

Indicaţii • tratamentul HTA formele uşoare sau medii (rezerpina, metildopa);


• Tratamentul HTA la gravide (metildopa)
• tratamentul formelor grave de HTA (guanetidina);
• în puseele hipertensive (rezerpina, metildopa mai frecvent ca adjuvante);
• aritmii ventriculare (bretiliul);
• glaucom (ocazional guanetidina).

Contraindicaţii • insuficienţă cardiacă gravă;


• bradicardie, bloc A-V;
• infarct miocardic, angină pectorală;
• feocromocitom;
• dereglări ale circulaţiei periferice (maladia Raynaud);
• ateroscleroză marcată a vaselor cerebrale;
• depresie;
• parkinsonism;
• epilepsie;

12
• ulcer gastric şi duodenal;
• nefroză

Reacţiile • somnolenţă, depresie;


adeverse • ameţeli;cefalee;
• dereglări extrapiramidale;
• hipotensiune arterială, colaps ortostatic;
• bradicardie, bloc A-V;
• bronhospasm, bronhoree;
• ulcere peptice;
• diaree;
• uscăciune în gură, anorexie;
• retenţie hidrosalină;
• dereglări sexuale (micşorarea libidoului, impotenţă, ginecomastie);
• sindrom Raynaud;
• rinită medicamentoasă;
• erupţii cutanate

9. Clasificarea preparatelor cu influenţă asupra sistemului dopaminergic. Dopaminomimeticele: mecanismul


de acţiune, efectele, indicaţiile. Dopaminoblocantele: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile.

Localizarea şi efectele la excitarea dopaminoreceptorilor

Tipul Localizarea
• D1 A = D1 postsinaptic
• D1 B = D5 postsinaptic
• D2 A = D2 post – şi presinaptic
• D2 B = D3 post – şi presinaptic
• D2 C = D4 post – şi presinaptic

Localizarea şi efectele la excitarea dopaminoreceptorilor

Centrali

D1 şi D2 - ganglionii bazali sistemul limbic

D3 - sistemul limbic

• creşte activitatea motorie;


• stare timică, plăcere;
• hipotermie;
• creşte secreţia prolactinei;
• greaţă, vomă;
• diminuarea eliberării acetilcolinei.

Periferici

D1

• Miocard - efect inotrop pozitiv;


• vasele renale, mezenteriale, coronariene, cerebrale - vasodilataţie;

D2

• musculatura netedă a tubului digestiv - relaxare;


• vomă;
• membrana presinaptică - diminuarea eliberării mediatorilor.

13
 Dopaminomimetice:

Dopamina, dopexamina (dopacard)

Efectele Doze mici - – efectele excitării dopaminoreceptorilor cu:


dopaminei în 0,5-2 •efect inotrop pozitiv fără tahicardie;
dependenţă μg/kg/min •vasodilataţie renală, mezenterială;
de doză •ameliorarea hemodinamicii sistemice şi organice;
•creşterea diurezei;
•corecţia hipotensiunii arteriale de tip hiperton;
•eficacitate în insuficienţa cardiacă acută.
Doze medii - • excitarea β1-receptorilor cu:
2-10 • efect inotrop pozitiv;
μg/kg/min • efect cronotrop pozitiv;
• efect dromotrop pozitiv;efect batmotrop pozitiv;
• eficacitate în insuficienţa cardiacă acută.
Doze mari - • excitare a α-receptorilor cu:
>10 • arterio- şi venoconstricţie;
μg/kg/min • creşterea rezistenţei periferice şi presiunii arteriale;
• reducerea microcirculaţiei cu hipoxie, ischemie, acidoză, necroză;oligo- sau
anurie;
• eficacitate în hipotensiune de tip hipoton sau mixt.
Indicaţii • şocuri de diferită geneză (cardiogen,postoperator, anafilactic, infecţios-toxic, hipovolemic (după
restabilirea VSC);
• Insuficienţa cardiacă şi vasculară în diferite stări patologice;
• Hipotensiune arterială de tip hipoton şi hiperton;
• Insuficienţa renală acută (doze mici)

Contraindicaţii • tireotoxicoză,
• feocromocitom,
• Glaucom cu unghi închis,
• Hiperplazia prostatei cu retenţie urinară,
• tahiartimii, fibrilaţie ventriculară,
• Hipersensibilitate la preparat

Reacţiile • Greaţă, vomă (uneori);


adverse • Cefalee, nelinişte;
• Tremor al mânilor;
• Cardialgii, tahicardie,
• Majorarea TA;
• La doze mari: aritmii atriale şi ventriculare, ↑ presiunii în VS;
• F.rar hemoragii gastro-intestinale;
• Necroză la nimerirerea subcutanată

Dopaminoblocantele

Neuroleptice Antivomitive și prochinetice


• haloperidol, • metoclopramida,
• droperidol, • domperidon
• clorpromazina,
• levomepromazina

Neurolepticele:

• Efect alfa-adreblocant central și periferic – acțiune sedativă și hipotensivă;

• Efect dopaminoblocant periferic și central– acțiune antivomitivă și prochinetică

14
Metoclopramida și domperidon– efect dopaminoblocant periferic – acțiune antivomitivă (înlătură greața și voma de
diferită origine) și acțiune prochinetică (crește motilitatea musculaturii netede a etajului superior al tuublui digestiv,
spasmul sfincterului inferior al esofagului, contribuie la evacuarea stomacului)

15
Forma Modul de Dozele Mecanismul de Farmacocinetica Indicaţiile Contraindicaţiile R
medicamentoasă administrare Max/priză 24 h Terapeutică acţiune a
Norepinefrină Sol. 0,2% - 1ml în fiole α,β – AM - nu se absorb - şocul
hidrotartrat la administrare anafilactic şi
a – acţionează enterală din alte reacţii
asupra alfa1-, care cauză se alergice de
alfa2 şi beta1- folosesc tip imediat
receptorilor parenteral, şi -
(predomină îndeosebi hipotensiune
excitarea intravenos prin arterială
alfa- perfuzie; acută de tip
adrenoreceptorilor, - aceasta se hipoton
din care cauză datoreşte
este considerat metabolismului
preponderent rapid de către
drept alfa- MAO sau
adrenomimetic); COMT. T0,5=2
min.
Epinefrină Sol. 0,1%; 0,18% - 1ml
clorhidrat în fiole
Izoprenalină Comprimate 0,005
Sol. 0,5% - 1ml în fiole
Aerosol 1% - 25ml
Salbutamol Comprimate 0,002;
0,004; 0,008
Sirop 0,04% - 50ml
Sol. 0,1% - 5 ml în fiole
(i/v, s/c)
Aerosol 10ml (inhalator)
Dopamină Sol. 0,5%; 1% - 2ml în
fiole (i/v)
Sol. 2% - 10ml; 4% -
5ml în flacoane
Dobutamină Sol. 0,5%- 50ml; 1,25%
- 20ml în fiole
Pulb.liof. 0,25; 0,5 în
flacoane
Fenilefrină Sol. 1% -1ml în fiole
Efedrină Comprimate 0,01;
clorhidrat 0,025
Sol. 5% - 1 ml în fiole
(i/m; i/v; s/c)
16
Sol. 2%; 3% - 10ml în
flacoane (picături
nazale)
Aerosol 10ml (inhalator)
Nafazolină Sol. 0,05%; 0,1% - 10
ml în flacoane (picături
nazale)
Fentolamină Comprimate 0,025
Sol. 1% - 1ml în fiole
Prazosină Comprimate 0,001;
0,005
Propranolol Comprimate 0,01; 0,04
Sol. 0,25% - 1ml în fiole
Colir 1% - 5ml
Atenolol Comprimate 0,025;
0,05; 0,1
Nebivolol Comprimate 0,005
Carvedilol Comprimate 0,000625;
0,0125; 0,025
Rezerpină Comprimate 0,0001;
0,00025
Guanetidină Comprimate 0,025

17

S-ar putea să vă placă și