Fiinta Umana Si Nursingul

FIINTA UMANA SI NURSINGUL
1
Cap. I
Nevoile fundamentale
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definitia celor 14 nevoi

fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, si culturale ale individului.
Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este telul profesiei de asistenta
medicala.
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie sa stie ca o nevoie
fundamentala este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru a-si asigura starea de bine, in
apararea fizica si mentala.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de amanca si abea
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele
9. Nevoia de a evita pericolele
10.Nevoia de a comunica
11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia
12.Nevoia de a fii preocupat in vederea realizarii
13.Nevoia de a se recrea
14.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea.
Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane, si anume: -o
dimensiune biologica
- o dimensiune psihologica
- o dimensiune sociologica -o
dimensiune culturala
- o dimensiune spirituala
Cele 14 nevoi fundamentale imbraca forme foarte variate dupa individ, starea sa de sanatate,
maturitatea sa, obiceiuri personale si culturale. Fiecare nevoie prezinta componente bio-fizico-socio-
culturale.
2
Cele 14 nevoi formeaza un tot: a considera o nevoie facand abstractie de celelalte constituie o
negatie a “totului”; a incerca sa separi fizicul de psihic e inutil.
Dupa conceptual Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistenta este
independenta persoanei in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.
Independenta si dependenta in satisfacerea nevoilor fundamentale
Ca sa-si mentina un echilibru fiziologic si psihologic, pacientul trebuie sa atinga un nivel minim de
satisfacere a nevoilor sale.
Independenta la adult reprezinta atingerea unui nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor prin actiuni pe
care le indeplineste individual insusi(singur) , fara ajutorul unei alte persoane.Independenta este deci
satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni proprii, indeplinite de persoana insasi.
Pentru copii, independenta se considera si atunci cand nevoile sunt indeplinite cu ajutorul altora in
functie de faza de crestere si de dezvoltare a copilului.
Dependenta reprezinta incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a indeplini
singur, fara ajutorul unei alte persoane, actiuni care sa-i permita un nivel acceptabil in satisfacerea
nevoilor astfel incat sa fie independent.
Originea probabila a acestei dependente este o lipsa de forta(cand pacientul nu poate) , lipsa de
vointa(cand nu vrea), lipsa de cunoastere( cand pacientul nu stie cum sa actioneze pentru satisfacerea
nevoilor fundamentale).
Manifestarea de dependenta .Atunci cand o nevoie fundamentala este nesatisfacuta din cauza unei
surse de dificultate, apar una sau mai multe manifestari de dependenta. Acestea sunt semen observabile
ale unei anumite incapacitate a persoanei de a raspunde prin el insusi la aceasta nevoie.
Tipuri de dependenta si nivelul de interventie
Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural si spiritual al finite umane.
Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta:
-potentiala
-actuala
-descrescanda
-permanenta.
1. Potentiala – atunci cand problema de dependenta este posibil sa apara din cauza unor
predispozitii , iar in acest caz trebuie planificata o interventie.
2. Actuala – atunci cand problema este prezenta, dependenta este actuala, iar in acest caz actiunile vor
fi corective.
3. Descrescanda – cand dependenta pacientului se reduce este in descrestere, iar rolul asistentei in
caz este de a sustine acest progres si de a ajuta pacientul sa-si regaseasca gradul optimal de
autonomie.
3
4. Permanenta – atunci cand , in ciuda ingrijirilor din partea asistentei, problema nu poate fi corectata si
dependenta este permanenta sau cronica. Rolul asistentei este in acest caz suplinirea a ceea ce el nu
poate face independent si de a-l ajuta sa se adapteze in aceste limite.
Sursele de dificultate
Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei, adica, orice obstacol major care
impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale .
Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
1.Factori de ordin fizic
2. Factori de ordin psihologic
3. Factori de ordin social
4. Factori de ordin spiritual
5. Factori legati de insuficiente cunostiinte.
1.Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind toate obstacolele( piedicile) fizice de natura intrinseca sau
extrinseca ce influenteaza negative satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale.Sursele de
dificultate intrinseci provin de la individul insusi( ex. oparalizie, o problema metabolica, o infectie etc) .
Sursele de dificultate extrinseci cuprind cuprind agenti externi care in contact cu organismul uman
impiedica functionarea normala( ex. sonda nazo-gastrica sau vezicala care cauzeaza iritatii, pansament
compesiv, o imobilizare, etc) .
2.Sursele de dificultate de ordin psihologic cuprind sentimente si emotii , adica starile sufletesti si
intelectuale care pot influenta satisfacerea anumitor nevoi fundamentale ( tulburari de gandire,
anxietate, stress, situatie de criza, doliu, etc.) . Manifestarile de dependenta de la acest nivel pot
afecta toate nevoile.
3.Sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele de incadrare in comunitate. Ele se pot
prezenta sub forma de modificari ale rolului social( serviciu nou, somaj), dificultati de comunicare,
probleme de adaptare la o cultura, sentiment de respingere etc. Sursele de dificultate de ordin social pot
sa afecteze calitatea vietii si pot fii surse de stres, de depresie, de malnutritie etc.
4.Sursele de dificultate de ordin spiritual constau in aspiratiile spirituale, revolta persoanei asupra sensului
vietii, intrebari religioase, filosofice, limite in practicarea religiei care-i dau persoanei insatisfactii. Au
repercursiuni, in special, asupra persoanelor in varsta sau la muribunzi.
5. Sursele de dificultate legate de lipsa de cunostiinte. Este necesar sa se acorde pacientului informatii
pentru cunoasterea de sine, cunostiinte despre sanatate si boala, cunoasterea celorlalte personae,
cunoasterea mediului social.
4
Cap. II
Procesul de ingrijire
Procesul de ingrijire( nursing) este o metoda organizata si sistemica de activitate care prrmite
acordarea de ingrijiri fiecarui individ. In acelasi timp este un proces mental compus din mai multe etape
ordonate logic, in scopul obtinerii independentei pacientului sau ameliorarii dependentei.
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de nursing usureaza identificarea
nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural si spiritual; usureaza identificarea surselor de
dificultate sau a cauzelor, permite stabilirea interventiilor de nursing capabile sa reduca aceste cause
in scopul obtinerii pe cat posibil autonomia pacientului.
Etapele procesului de nursing:

A. Culegerea de date( anamneza);
B. Analiza si interpretarea datelor culese ( stabilirea diagnosticului de nursing);
C. Planificarea ingrijirilor;
D. Implementarea ingrijirilor;
E. Evaluarea pacientul
A. Culegerea de date sau anamneza.

Aceasta etapa permite crearea unei imagini despre pacient privit in globalitatea sa( bio-psiho-socio
culturala si spirituala) ; este un process continuu , in sensul ca, pe tot parcursul activitatii sale,
asistenta nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota date privind fiecare pacient.
Culegerea datelor da posibilitatea asistentei sa-si stabileasca interventiile de nursing. Datele sau
informatiile culese de asistenta pot fii obiective, adica sunt observate de nursa, si subiective, adica
sunt expuse de pacient.
Culegerea datelor cuprinde: date continand informatii trecute, date continand informatii actuale, date
legate de viata pacientului, de obiceiurile sale, date legate de anturajul sau si de mediul inconjurator.
Datele se clasifica in:
- date relative stabile = nume, prenume, varsta, sex, starea civila, obiceiuri
personale( alimentatie, ritmul de viata), antecedente legate de sanatate( APF, APP,
AHC), grup sanguine, Rh, deficite senzoriale( hipoacuzie, mutism), proteze( dentare, de picior, de
mana), reactii alergice( penicilina, medicamente), reteaua de sustinere a pacientului( rude, nr. de
telefon).
- date variabile = ele sunt in dinamica( se schimba) si necesita o permanenta reevaluare din partea
nursei. Sunt date despre temperatura, tensiune arteriala, puls, frecventa respiratorie, apetit,
eliminarea, somnul, miscarea, reactii alergice, inflamatii, infectii,
5
durere, oboseala, reactii la tratamente administrate, religia de care apartine pacientul in masura in
care afecteaza actul de nursing.
ANOREXIE = lipsa poftei de mancare
INAPETENTA= scaderea apetitului BULIMIE
= senzatie exagerata de foame Surse de
informatie:
-sursa directa : pacient.
-sursa indirecta : membrii echipei de sanatate, apartinatorii, prieteni, dosarl medical ( foaia de
oservatie).
Mijloace de obtinere a informatiilor:

a)observarea;
b)interviul;
c)consultarea surselor secundare.
· Observarea este mijlocul de baza folosit de asistenta, bazandu-se pe cele 5 simturi (vaz, auz,
miros, simt tactil si mai putin gustul) cu care se obtin senzatii si
perceptii la nivelul scoartei cerebrale si determina pornirea unei actiuni.
Observarea este un proces mintal activ.
Dezavantajul il reprezinta subiectivismul celui care observa, determinat de starea analizatorilor lui
de emotii. Trebuie sa fim constienti de aceasta doza de subiectivism si sa-l stapanim prin efort
intelectual astfel incat sa fim cat mai aproape de realitate.
Folosirea simturilor si culegerea datelor cu ajutorul lor:
1) Vazul :
- date despre starea generala a pacientului: stare de bine, stare modificata, stare alterata ;
- date despre culoarea tegumentelor: eritem, escoriatii, edem, tumefiere,
hematom, paloare, congestie, transpiratii etc. ERITEM =
coloratie rosie la nivelul pielii ( inrosire) ESCORIATII =
zgarieturi
EDEM= acumulare de lichid seros in tesuturi (umflare)
TUMEFIERE = edem insotit de semnele inflamatiei (rugor, dolor, calor)
HEMATOM = acumulare de sange in diferite tesuturi
RUGOR= roseata
DOLOR =durere
CALOR =caldura.
2) Auzul – diferite zgomote produse de pacient:
- plans;
- ras;
- gamete;
- respiratie modificata;
- eructatii = evacuarea gazelor din tubul digestiv prin cavitatea bucala.
- borborisme = zgomote intestinale.
6
3) Simtul tactil depisteaza: -
durerea la atingere;
- caldura sau racirea tegumentelor;
- senzatia de fluctuenta = senzatia de moale la nivelul unei inflamatii - senzatia
de flatuenta = meteorism = balonare.
4) Simtul olfactiv sau mirosul – date despre starea de igiena a pacientului sau alte mirosuri
cum ar fi:
- halena = miros urat exaltat de pacient
- halena amoniacala = pacientul miroase a urina, este intalnita in stadiul final al afectiunilor
renale
- halena de alcool etilic = pacientul miroase a alcool, se intalneste in alcoolism, etilism sau
intoxicatii cu alcool.
- halena acetonica = pacientul miroase a acetone, este intalnita in stadiile finale ale afectiunilor
hepatice
- halena fetida = miros greu, urat intalnit in cariile dentare
- mirosurile caracteristice ale secretiilor fiziologice ( materii fecale, urina) - mirosul
secretiilor patologice ( puroi, plagi infectate).
Pacientul trebuie observat din toate cele 5 dimensiuni ( bio-psiho-socio-culturala si spirituala).
Se pot utilize de catre asistenta si instrumente: stetoscop, tensiometru, termometru etc.
· Interviul reprezinta anamneza sau discutia cu pacientul. In timp ce observarea depisteaza

semnele sau manifestarile de dependenta , interviul evidentiaza nevoile fundamentale
insatisfacute , problemele de dependenta si sursele de dificultate sau cauzele.
In realizarea interviului sunt necesare :
- conditii pentru interviu
- abilitati ale asistentei.
Conditii pentru interviu :
- alegerea momentului potrivit pentru interviu ;
- respectarea orelor de masa , de odihna si a perioadelor de mare suferinta ;
- progamarea unui interval de timp suficient pentru a permite pacientului sa-si exprime
relatarile in ritmul lui ;
- respectarea intimitatii sia confortului pacientului ;
- abordarea din partea asistentei a unui comportament care sa exprime acceptare ,
ascultare , respect , empatie.
Abilitati din partea nursei :
- abilitati de a pune intrebari adecvate . Intrebarile pot fi inchise (permit raspunsuri ‘DA’sau
‘NU’) si deschise ( permit pacientului sa se exprime ).
- abilitatea de a confirma sau de a verifica informatiile – permite asistentei sa-si clarifice
unele situatii pe care nu le-a inteles.
- abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare
7
- abilitatea de a face o sinteza a ceea ce a spus pacientul
- abilitatea de a practica o ascultare activa facand uneori referiri la evenimentele sau amanuntele
relatate de pacient
- asistenta trebuie sa stie sa treaca sub tacere evenimente neplacute pentru pacient despre care
acesta nu vrea sa vorbeasca , pacientul nu se grabeste
- asistenta trebuie sa adopte un limbaj corespunzator nivelului educational si cultural al pacientului
; nu se pun mai multe intrebari deodata deoarece pacientul se poate pierde.
- asistenta nu efectueaza alte activitati de nursing in timpul interviului . Se lasa timp pacientului
pentru a raspunde. Intrebarile se pun fara sa se sugereze raspunsurile , asistenta trebuie sa
convinga pacientul sa relateze sincer si real. Daca este necesar asistenta poate reveni asupra
interviului.
· Consultarea surselor secundare – familie, apartinatori, foaia de observatie, echipa

medicala.
B. Analiza si interpretarea datelor culese ( diagnosticul de nursing)

Analiza datelor inseamna examinarea datelor culese si clasificarea lor in doua categorii: de
independenta si dependenta.
Interpretarea datelor culese permite asistentei identificarea sursei de dificultate, conduc asistenta la
stabilirea diagnosticului de nursing.
Dificultati in analiza si interpretarea datelor :
- numar mare de date culese ;
- varietatea surselor de informare ;
- subiectivismul nursei ;
- caracterul schimbator adesea a unor date ;
- caracterul uneori urgent sau grav al situatiei.
Rolul asistentei este sintetizat sa identifice nevoile fundamentale afectate , sa identifice semnele sau
manifestarile de dependenta , sa identifice problemele de dependenta , sa identifice cauza problemei
de dependenta.
In baza acestei logici asistenta stabileste diagnosticul de nursing.
Diagnosticul de nursing este o gandire mentala despre schimbari nefavorabile ale starii de sanatate
actuale sau potentiale legate de un individ , grup sau colectivitate ; este indinspensabil pentru stabilirea
rolului nursei , adica obiectivele de nursing si interventiile de nursing.
 Componentele diagnosticului de nursing :

1) Problema de dependenta.
2) Etiologie ( sursa de dificultate)
3) Semne de dependenta sau manifestari de dependenta.
8
Problema de dependenta reprezinta o dificultate traita de persoana , un
comportament sau o atitudine nefavorabila.
Problema de dependenta se stabileste in urma analizei si interpretarii datelor. Termenii care arata o
problema de dependenta cei mai utilizati sunt : deficit , dificultate , diminuare , alterare , deteriorare ,
incapacitate , imposibilitate , perturbare.
Cu ajutorul acestor termini se formuleaza prima parte a diagnosticului de nursing adica se exprima
problema de dependenta. Ex. : alterarea starii de sanatate , diminuarea acuitatii vizuale , perturbarea
metabolismului , imposibilitatea de a merge , incapacitatea de a vorbi.
Sursa de dificultate este un obstacol in satisfacerea uneia sau mai multor nevoi Cauzele pot fi de
natura fizica , psihica , intrinseca , extrinseca , de natura psiho-socio-culturala , lipsa cunoasterii.
Legarea problemei de dependenta de etiologie se face prin cuvintele “ din cauza de” , “din cauza
ca” , “ legat de” .
Semnele sau manifestarile de dependenta sunt deduse din prima etapa si se leaga
de etiologie prin cuvintele “manifestat (a) prin “ .
Semnele reprezinta manifestarile problemei de dependenta ci nu a cauzei.
 Tipuri de diagnostice de nursing
1) Diagnostic de nursing actual – cand problema exista , semnele exista si sunt

observabile.
Ex: incapacitatea de a respira din cauza caderii posterioare a limbii.
2) Diagnostic potential – diagnosticul in care problemele si semnele nu exista , dar exista
etiologia ,adica factorii favorizanti ce pot provoca o problema.
Ex: atingerea potentiala a integritatii pielii din cauza imobilitatii.
3) Diagnostic posibil – atunci cand problema de dependenta nu este sigura. Asistenta nu poate
identifica aceasta problema dar o banuieste. In acest caz decat sa se emita
un diagnostic de nursing eronat este preferabil sa se prezinte problema ca posibila si sa se
continue procesul de nursing anterior pana la clarificare.
CONCLUZII
Diagnosticul de nursing se face pornind de la datele culese, analiza si interpretarea lor. Diagnosticul de
nursing este compus din PES ; are ca scop orientarea nursei spre rolul ei independent in ceea ce
priveste interventiile de nursig ; este esential sa se stabileasca etiologia problemei , actul de nursing
fiind adeseori adresat ei.
Exista cazuri cand nursa nu poate indentifica clar sursa de dificultate. In aceste situatii , nursa va enunta
problema de dependenta si va stabili ca etiologie posibilitatea unei surse , urmand ca ulterior , reluand
prima etapa sa clarifice cu certitudine etiologia.
In formularea diagnosticului de nursing se pot utiliza si termini proprii , important este sa se exprime
clar cele 3 componente ( PES ) si literar.
9
Studiu de caz
Pacient in varsta de 34 de ani , de sex barbatesc , casatorit , cu domociliul in Craiova , se prezinta in
serviciul de Urgenta insotit de sotie , cu stare generala buna , tegumente normal colorate murdare de
pamant , temperatura corpului in limite normale , apetit prezent , anxietate. Brusc starea generala se
altereaza , tegumentele devin palide , privirea pierduta si respiratia suieratoare. In urma interviului, se
retine electrocutarea pacientului la locul de munca.
Cerinte:
- identificati termenii de specialitate din text ;
- stabiliti manifestarile pe cele 2 categorii: independenta si dependenta ;
- identificati nevoile afectate dupa cadrul conceptual al Virginiei Henderson ;
- enuntati diagnostice de nursing.
Prioritati de ingrijire dupa conceptul Virginiei Henderson

Pentru a stabili o ordine a prioritatilor trebuie avut in vedere in ce masura nevoia insatisfacuta
ameninta homeostazia ( starea de bine ) pacientului sau viata sa. De aceea Virginia Henderson a
stabilit o schema de prioritati :
1) Nevoia a carei insatisfacere pune in pericol viata sau homeostazia pacientului.
2) Nevoia a carei insatisfacere antreneaza o foarte mare cheltuiala de enegie , epuizanta
din partea pacientului.
3) Nevoia a carei insatisfacere poate compromite serios securitatea pacientului.
4) Nevoia a carei insatisfacere determina un grad important de dependenta sau de suferinta.
5) Nevoia a carei insatisfacere se repercuteaza asupra altor nevoi.
6) Nevoia a carei insatisfacere deranjeaza confortul pacientulu.
7) Nevoia a carei insatisfacere se repercuteaza asupra demnitatii pacientului.
8) Nevoia a carei insatisfacere este importanta in ochii pacientului.
C. Planificarea ingrijirilor de nursing
Consta in stabilirea unui plan de interventii de nursing si a mijloacelor interventiilor de nursing ,

ca si a precautiilor ce trebuiesc luate de catre nursa. Planificarea interventiilor tine cont si de prescriptiile
medicale.
Aceasta etapa permite nursei sa judece urgentele si importanta problemelor de dependenta
putand astfel sa decida prioritatile in actul de ingrijire. Acest plan de nursing se intocmeste
tinand cont de toate sursele de informatie si de participarea tuturor colaboratorilor in scopul unei
orientari comune a actiunilor pentru obtinerea independentei.
Planificarea interventiilor cuprinde 2 componente :
- obiectivul de nursing
- interventiile de nursing .
10
 Obiectivul de nursing poate fi definit astfel: obiectivul poate fi un comportament pe care il
asteptam de la pacient ; tot obiectiv poate fi o reactie sau un rezultat pe care nursa doreste sa-l
obtina in urma interventiilor de nursing.
Obiectivul de nursing trebuie astfel formulat incat sa exprime clar si precis care sunt rezultatele pe
care nursa , pacientul sau familia , sau colectivitatea spera sa le obtina , precum si care sunt actiunile
si interventiile pe care nursa si colectivitatea sau pacientul, le pot intreprinde pentru a atinge
obiectivul .
Obiectivul se exprima dupa un sistem mnemotehnic ( tehnica de memorare ) numit
,,SPIRO “ .
S = specificitate P
= performanta I =
implicare
R = realism
O = observabil
Specificitatea – sa apartina unui singur subiect ( familie , grup , etc. ). Performanta – reprezinta
actiunile , atitudinile , comportamentele asteptate de la o persoana ( ex: ‘ca d-na V sa inteleaga
sis a efectueze….’).
Implicarea – exprima nivelul de implicare a persoanei ( adica singur sau cu ajutor). Realism –
adica obiectivul sa tina cont totdeauna de capacitatile fizice , intelectuale , afective ale persoanei ;
pentru a fi aplicabil , el trebuie sa fie realist si aceasta atat din punct de vedere al capacitatii
persoanei , cat si din punct de vedere al abilitatii si disponibilitatii asistentei pentru a-l ajuta sa
atinga obiectivul.
Observabil – adica comportamentele , actiunile si atitudinile sa poata fi observabile , masurabile ,
evaluabile cu precizie. Se poate referi la diferite momente ale zilei , sau la un ritm de genul de 2
ori /zi sau de 3 ori/ zi, sau cantitate 10 pasi , 10 minute. Intrebari la care un obiectiv de ingrijire
trebuie sa raspunda:
- specificitate = CINE face actiunea?
- performanta = CE FACE ?
- implicare = CUM? (singur sau cu ajutor). IN CE FEL?
- realism = IN CE MASURA se poate face actiunea?
- Observabil = CAND? CAT? ( dimineata , seara , de 3 ori/zi , etc.) Ex de
obiectiv : “ Pac. sa respire singur imediat” .
Obiectivul poate fi clasificat in :
- obiectiv pe termen scurt : secunde , minute , ore.
- obiectiv pe termen mediu : zile , o saptamana.
- obiectiv pe termen lung : saptamani , luni.
Orice obiectiv pe termen lung este precedat de obiectivele pe termen scurt . Se intampla uneori ca
obiectivul sa nu poata fi formulat respectand orbeste regulile mai sus mentionate .Important este ca
obiectivul sa fie clar pentru ca interventiile de nursing sa fie precise . Obiectivul poate fi formulat si in
termeni de interventie a nursei.
11
 Interventia de nursing -- alegerea interventiei permite nursei sa determine modul de a
actiona pentru a corecta problema de dependenta .
Caracteristicile interventiei :
- personalizata
- observabila
- evaluabila
Penrtu ca o interventie de nursing sa fie evaluabila trebuie sa :
- sa indice ora la care sau momentul zilei ( dimineata , la pranz , seara ) cand trebuie sa se
desfasoare actiunea
- la ce interval trebuie sa se desfasoare actiunea
- ce continuitate , pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea nursei sau sa se
supravegheze semnele.
D. Implementarea interventiilor de nursing
Reprezinta momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor planificate pentru a
obtine rezultatul asteptat.
In practica , implementarea interventiilor de nursing are ca scop sa ajute pacientul sa-si mentina sau
sa-si recapete independenta total sau partial . Nursa supravegheaza actiuni , informeaza pacientul ,
incurajeaza , manifesta empatie fata de pacient , efectueaza toate ingrijirile pacientului.
A 3-a si a 4-a etapa ale procesului de nursing sunt strans legate astfel ca in a 3-a etapa , de planificare ,
nursa decide interventiile care trebuie sa se implementeze in etapa a 4-a. Aceasta relatie stransa intre
etape poate fi sursa de confuzie prin repetarea aceluiasi lucru . Pentru a evita aceasta confuzie se poate
ca interventia sa fie consemnata o singura data in planul de nursing la interventii . Este insa foarte
important ca interventia sa fie formulata clar si precis :
- cui sa se adreseze actiunea ( pacientului )
- natura actiunii , actiunea fiind observabila
- precizarea orarului actiunii .
Fiecare plan de nursing va fi competat cu interventii constante si elemente de
supravegheat .
Interventii constante : ex asezarea unui recipient cu apa langa pacient ca sa se poata hidrata.
Elemente de supravegheat : comportamentul , reactii la medicamente( reactii alergice ), functii vitale (
respiratie , puls ,T.A , temperature ) , starea generala.
Interventiile cu rol deleget = care rezulta din prescriptiile medicului.
Recomandari pentru implementarea interventiilor de nursing :
- nu se executa niciodata acte de nursing fara a se cunoaste efectul asteptat
12
- inainte de implementarea actiunilor de nursing este recomandat sa se reexamineze , pentru a
evalua starea problemelor de dependenta , si se verifica inca o data daca interventiile prevazute
sunt intotdeauna potrivite
- se urmaresc atent reactiile pacientului la interventiile de nursing implementate si se modifica
orice interventie de nursing ineficace
- se urmareste implicarea pacientului si a apartinatorilor , cand este cazul , in
implementarea actiunilor de nursing
- se indeparteaza orice sursa de pericol din preajma pacientului .
E. Evaluarea ingrijirilor
Consta in a aduce o apreciere , adica o judecata medicala , asupra progresului pacientului in raport cu
interventiile de nursing ; este o conditie obligatorie a calitatii interventiei de nursing .
Daca interventiile planificate nu si-au atins scopul , atunci trebuie sa se cunoasca sursa insuccesului ,
sa se reevalueze situatia si sa se aplice interventia de nursing corespunzatoare ameliorarii sau
disparitiei problemei de dependenta.
Evaluarea se face periodic la anumite intervale de timp . Ritmul este adesea indicat de obiectiv .
Evaluarea urmareste doua aspecte :
- rezultatul obtinut sau schimbarea observata de nursa la pacient
- satisfactia pacientului
Rezultatul obtinut.
Raportat la rezultatul obtinut , evaluarea este un proces ciclic , care se repeta in functie de obiectivul
stabilit si de obiectivele ulterioare , elaborate din faptul ca rezultatul asteptat inca nu a aparut .
Cand se observa ca manifestarile de dependenta nu s-au diminuat , deci obiectivul nu a fost atins ,
procesul de nursing se reia , restructurand diagnosticul si planul de ingrijire . Evaluarea permite
reajustarea obiectivelor si deci , reajustarea sau chiar modificarea interventiilor .
Evaluarea prin prisma satisfactiei pacientului

Este importanta aprecierea pacientului , dar nursa bazandu-se pe cunostiintele profesionale, teoretice si
practice acumulate trebuie sa faca o evaluare corecta .
Studiu de caz
Un pacient in varsta de 35 de ani se prezinta in urgenta pentru alterarea starii generale , transpiratii
abundente , tegumentele fierbinti si palide , respiratie dificila , greoaie , senzatie de lipotimie .Este internat
de urgenta . Termometrizarea indica 41* C .
Cerinte :
- enuntati diagnostice de nursing pentru fiecare nevoie afectata
- identificati nevoile afectate
- enuntati obiective de nursing .
13
Cap. III
Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
A se misca si a avea o buna postura sunt necesitati a fiintelor vii de a fi in miscare , de a-si mobiliza
partile corpului prin miscari coordonate si de a pastra diferite segmente ale corpului intr-o postura care sa
permita confortul si functiile organismului . Aceasta nevoie este strict legata de nevoia de a avea o buna
circulatie ( miscarea favorizeaza si conditioneaza circulatia sangelui) .
Independenta nevoii este determinate de integritatea :
- aparatului locomotor ( sistemul osos si muscular )
- sistemul nervos – vizeaza cerebelul , bulbul rahidian care contine centrul echilibrului
- aparatul vestibular – are rol in pastrarea echilibrului si orientarea in spatiu
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii :

1) Varsta si dezvoltarea fizica :
- copilul mic are miscarile mai putin coordinate dobandindu-si controlul pe masura ce
se maturizeaza , este foarte activ si adopta pozitii uneori bizarre
- adultul este active in deplinatatea puterii fizice , da suplete miscarilor si le
coordoneaza
- varstnicul are forta fizica diminuata , mobilitatea redusa , ramane insa activ in
exercitii moderate
2) Constitutia si capacitatile fizice influenteaza miscarea in sensul intensitatii efortului fizic .
3) Factorii psihologici :
- emotiile pot determina miscari ale corpului mai rapide si mai adesea involuntare
- stresul , teama prelungite pot determina ticuri
- personalitatea , temperamental determina ca individul sa fie mai active sau mai calm 4) Factorii
sociologici – spirituali :
- cultura – individul practica activitati fizice in functie de gradul de cultura si de societatea in
care traieste
- factorii sociali – in societate individul practica activitati ce impun eforturi fizice mai mari sau mai
mici , eforturi compensate prin ore de repaus
- factorii spirituali – implica miscarile si posturile caracteristice ritualurilor religioase
14
Manifestari de independenta .
1) Postura adecvata sau atitudinea inseamna pastrarea raporturilor corecte intre diferite segmente ale
corpului .
Raporturile normale :
- pozitia in picioare se numeste ORTOSTATISM : capul drept , privirea drept inainte , spatele
drept , membrele superioare pe langa corp , membrele inferioare drepte , piciorul in unghi drept cu
gamba
- pozitia SEMISEZAND : culcat pe spate , toracele formeaza un unghi de 30-45 grade cu linia
orizontala
- pozitia in SEZUT : capul drept , spatele drept rezemat , membrele superioare sprijinite , coapsele
orizontale , gambele verticale , piciorul in unghi drept cu gamba
- CLINOSTATISM sau pozitia DECUBIT sau pozitia culcat :
a) decubit dorsal = culcat pe spate
b) decubit ventral = culcat pe burta
c) decubit lateral stang = culcat pe partea stanga
d) decubit lateral drept = culcat pe partea dreapta
2) Miscari adecvate :
- ABDUCTIE = indepartarea unui segment de corp de linia mediana
- ADDUCTIE = miscarea de apropiere a unui segment de linia mediana
- miscarea de FLEXIE si EXTENSIE = apropierea sau indepartarea a doua segmente de corp unul
de celalalt
- PRONATIE = miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara ( palma ) in jos
- SUPINATIE = miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara ( palma ) in sus
- miscarea de rotatie = miscarea unei articulatii in jurul axului
Clasificarea exercitiilor fizice :
- active – miscari executate de individ
- passive – executate de o alta persoana
- exercitii cu deplasare – cu efectuare de lucru mechanic
- exercitii izometrice – fara deplasare , doar cu tensiune musculara crescuta
- miscari armonioase coordinate
Rolul nursei pentru pastrarea independentei :

- educatia sanitara a pacientului pentru orice fel de sport
- practicarea exercitiilor fizice corespunzatoare varstei si capacitatii fizice individului
- invatarea pacientului sa practice tehnici de destindere si relaxare . Aceasta implica obligatoriu
postura confortabila
- evitarea si eliminarea tabagismului
- evitarea meselor copioase
- evitarea surplusului ponderal .
15
Dependenta in satisfacerea nevoii .
Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta apar urmatoarele probleme de dependenta :
A)Imobilitate
B)Hiperactivitate
C)Necoordonarea miscarilor
D)Postura inadecvata E)Miscari
inadecvate F)Refuzul de a face
miscare
G)Edeme ale membrelor
A) Imobilitatea – reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii , fiind recomandata , adesea , ca

metoda terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale .
Surse de dificultate care determina imobilizarea :
a) de ordin fizic :
- alterarea centrilor nervosi ( A.V.C )
- alterarea integritatii aparatului locomotor ( fracture , entorse , luxatii )
- piedici ale miscarii ( pansamente , aparat gipsat , extensie continua )
b) de ordin psihologic :
- tulburari de gandire
- anxietate , stes , pierderea , separarea
c) de ordin sociologic :
- esecul
- izolarea
d) lipsa cunoasterii de sine , despre altii .
Manifestari de dependenta :
1) dificultate de deplasare – dificultate de a se ridica , dificultate de a se aseza , dificultatea
de a merge
2) diminuarea sau absenta miscarilor – prezenta parezelor sau paraliziilor
PAREZA = diminuarea tonusului muscular si reducerea drastica a miscarilor la acest nivel
PARALIZIA = absenta totala a miscarii , tonus muscular 0 MONOPAREZA sau
MONOPLEGIE = intereseaza un membru HEMIPAREZA sau HEMIPLEGIE =
intereseaza jumatate de corp PARAPAREZA sau PARAPLEGIE = sunt interesate
membrele inferioare TETRAPAREZA sau TETRAPLEGIE = sunt interesate toate cele 4
membre
3) Contracura musculara = reprezinta contractia involuntara si permanenta a unuia sau mai multor
muschi care determina o pozitie inadecvata .
4) Crampa musculara = este o contractie musculara dar de scurta durata .
5) ATONIE musculara = absenta totala a tonusului muscular
HIPOTONIE musculara = diminuarea tonusului muscular
6) ATROFIE musculara = absenta volumului muscular si a tonusului muscular
16
HIPOTROFIE musculara = scaderea volumului muscular si a tonusului muscular
7) ANCHILOZA = imposibilitatea miscarii unei articulatii
8) ESCARE = distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala , de obicei prin leziuni
vasculare sau prin compresiune continua
Regiuni predispuse aparitiei escarelor :

e) Decubit dorsal :
- regiunea occipitala
- omoplatii
- coate
- regiunea sacrococcigiana
- calcaie
f) Decubit lateral :
- umar
- regiunea trohanteriana
- fetele laterale ale genunchilor
- maleole
g) Decubit ventral :
- tample
- umeri
- creasta iliaca
- genunchi
- degetele picioarelor
Interventiile asistentei .
Obiective Interventii autonome si delegate

Pac. sa aiba tonusul muscular si forta musculara - asistenta planifica un program de exercitii , in
pastrata ( sau sa si le recapete ) , singur sau cu functie de cauza imobilizarii si de capacitatea
ajutorul nursei sau cu ajutorul cadrului metallic , pacintului
sau cu ajutorul carjelor , cu ajutorul bastonului in
termen de……..
Pac. sa-si recapete integritatea tegumentelor si a - asistenta schimba pozitia pacientului in pat
activitatii articulare cu ajutorul nursei sau al la interval de 2 ore
aparatelor medicale , peogresiv in termen de - maseaza regiunile expuse riscului de aparitie
a escarelor , le pudreaza cu talc , efectueaza
sau asigura igiena perfecta a regiunilor
predispuse la escare
- efectueaza miscari pasive la fiecare 2 ore
- invata pacientul care este postura adecvata si
cum sa efectueze exercitii musculare active
Pac. sa-si mentina functia respiratorie la parametrii - asistenta efectueaza tapotaj toracal
17
normali singur sau cu ajutorul nursei , permanent - educa pacientul sa practice exercitii de
respiratie profunde
- schimbarea pozitiei pacientului in pat la
interval de 2-4 ore
- educa pacientul sa expectoreze ( sa elimine)
secretiile , sa tuseasca
- educa pacientul sa renunte la fumat sau sa
reduca numarul de tigari
- administreaza medicatia prescrisa de medic
Pac. sa fie echilibrat psihic cu ajutorul nursei sau al - pregateste psihic pacientul in vederea
echipei medicale in termen de…………….. efectuarii oricarei tehnici
- reda increderea pacientului ca imobilitatea
sa este o stare trecatoare si ca isi va putea
relua mersul
Pac. sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi -supravegheaza pacientul
fundamentale , singur sau cu ajutorul nursei - il ajuta in satisfacerea celorlalte nevoi
permanent - il serveste la pat cu cele necesare
B) Hiperactivitatea – consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor individului ,

determinata de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor .
Sursele de dificultate :
- de ordin fizic : dezechilibre endocrine , reactii medicamentoase , alcoolism.
- de ordin psihologic : senilitate , tulburari de gandire , criza , pierdere , separatie
- lipsa cunoasterii de sine
1) Vorbire caracteristica = vorbeste mult , precipitat
2) Miscari caracteristice rapide , frecvente
3) Spasme = contractia involuntara a unuia sau mai multor muschi
4) Ticuri = miscari involuntare ale ochilor , ale gurii , ale unui brat sau ale unui picior
5) Euforie = stare de buna dispozitie nejustificata
6) Hiperactivitatea la orice stimul
7) Manie = comportament psihotic mergand pana la agresivitate fizica
AUTOAGRESIVITATE = se loveste pe el
HETEROAGRESIVITATE = ii loveste pe altii
ESCARE = distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala , de obicei prin leziuni
vasculare sau prin compresiune continua
18
Interventiile asistentei
Obiective Interventiile autonome si delegate

Pac. sa recapete o mobilitate normala singur sau cu - asistenta inlatura toti stimulii din mediul
ajutorul nursei in termen de……. inconjurator
- creaza izolare fonica , semiobscuritate
- asigura conditii pentru bai calde , relaxante ,
masaj relaxant
Pac. sa-si mentina integritatea fizica cu ajutorul - asistenta supravegheaza pacientul pentru a
nursei permanent nu se rani permanent
- inlatura obiectele cu care pacientul se poate
rani
- aplica constrangeri fizice , daca este cazul
( chingi , camasa de forta )
- administreaza tratamentul tranchilizant
prescris de medic
C) Necoordonarea miscarilor – reprezinta dificultatea sau incapacitatea individului de a-si coordona

miscarile diferitelor grupe musculare .
Surse de dificultate :
- de ordin fizic : boli ale A.V.C , intoxicatii medicamentoase , intoxicatii cu droguri , intoxicatie cu
alcool , maladia Parkinson
- de ordin psihologic : stresul , anxietatea
- de ordin sociologic : mediu de lucru necunoscut
- lipsa cunoasterii de sine , a anturajului
1) AKINEZIE = absenta miscarilor voluntare
2) ATAXIE = tulburari de coordonare ale miscarilor active voluntare
3) Tremuraturi
4) Tulburari ale mersului
5) Convulsii = contractii repetate , involuntare ale unui muschi , urmate de relaxare
6) Dificultatea de a trece din ortostatism in pozitie sezand
7) Expresie faciala rigida
19

Pac. sa aiba tonusul muscular adecvat activitatii - asistenta planifica impreuna cu pacientul un
depuse cu ajutorul nursei in termen de …………… program de exercitii fizice active si pasive ,
exercitii de mers in functie de capacitatea
pacientului ; invata pacientul sa utilizeze
diferite aparate de sustinere
- ajuta pacientul sa faca bai calde
- ii face masaje la nivelul extremitatilor
Pac. sa fie echilibrat psihic cu ajutorul nursei in - pregateste psihic pacientul in vederea
termen de……………. oricarei tehnici de ingrijire
- indeparteaza stimuli din mediul extern
- asigura televizor , presa , lectura
Pac. sa-si satisfaca toate nevoile organismului cu - pacientul va fi ajutat sa-si satisfaca nevoile
ajutorul nursei in termen de …….. organismului
D) Postura inadecvata – reprezinta orice pozitie anatomica care nu respecta postura normala .
- de ordin fizic : leziuni ale oaselor , alr muschilor , durerea , aparate gipsate cu impiedicarea
posturii normale
- de ordin psihologic : anxietate , stress
- de ordin sociologic : conditii inadecvate de munca
- lipsa cunoasterii de sine , a anturajului .
1) Oboseala musculara = scaderea temporara a tonusului muscular
2) Deformari ale coloanei vertebrale.
CIFOZA = deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu convexitatea in afara LORDOZA
= deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu concavitatea in fata
SCOLIOZA = deformarea laterala a coloanei vertebrale la orice nivel al ei .
3) Deformari ale membrelor inferioare .
GENU VALGUM = genunchii sunt apropiati , iar picioarele departate GENU
VARUM = genunchii sunt departati si picioarele apropiate PICIOR ECVIN =
sprijinit pe degete
PICIOR TALUS = sprijinit pe calcai PICIOR
VARUS = sprijinit pe partea externa
PICIOR VALGUS = sprijinit pe partea interna
PICIOR PLAT = bolta plantara prabusita
20
4) Deformari ale soldurilor .
LUXATIE = iesirea capului femural din articulatia coxofemurala
5) Pozitii patognomonice ( specifice unei boli ).
OPISTOTONUS= sprijin pe calcaie si extremitatea cefalica , corpul fiind in extensie (in tetanos )
PLEUROSTOTONUS = sprijin pe marginea laterala a plantei si umar , corpul fiind in extensie ( in
tetanos )
Pozitia “COCOS de PUSCA” = capul in hiperflexie , iar membrele inferioare flectate pe coapse , iar
coapsele pe abdomen
6) TORTICOLIS = inclinarea capului intr-o parte datorita musculaturii gatului .
7) Batatura ( clavus ) .

Pac. sa aiba o postura adecvata singur sau cu - asistenta instaleaza pacientul in pat ,
ajutorul nursei in termen de ………… respectand pozitiile anatomice ale diferitelor
segmente ale corpului
- foloseste utilaje auxiliare si de confort
pentru mentinerea pozitiei anatomice
Pac. sa aiba o postura care sa favorizeze respiratia - asistenta aseaza pacientul intr-o pozitie
si circulatia cu ajutorul nursei in termen de semisezanda in tulburari de respiratie
……………… - aseaza pacientul in pozitie Trendelemburg in
starile de anemie
- foloseste utilaje pentru confortul pacientului
Pac. sa nu prezinte complicatii precum escare , - asistenta schimba pozitia pacientului in pat
anchiloze cu ajutorul nursei la interval de 2 h
- verifica tegumentele zilnic in regiunile cu
proeminente osoase
- efectueaza masaj bland
- tapotaj toracal
- asigura igiena tegumentelor si mucoaselor
- a lenjeriei de corp si de pat
- efectueaza exercitii active si passive
- invata pacientul care este pozitia adecvata si
supravegheaza daca recomandarile sunt
respectate
Studiu de caz .
Pac. in varsta de 64 de ani , prezinta de cativa ani hemipareza stanga , control sfincterian
pentru urina si materii fecale prezent . In momentul interviului cu asistenta se observa
tegumente transpirate , miros usor neplacut.
Cerinte:
- enuntati diagnostice de nursing pentru fiecare nevoie afectata
- identificati nevoile afectate
- enuntati obiective de nursing
- stabiliti interventiile .
21
Cap. IV
Nevoia de a manca si a bea
Oricarui organism ii este necesar sa ingere si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate
suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea , intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia
indinspensabila unei bune functionari .
Independenta in satisfacerea nevoii . Organismul are nevoie de alimentatie adecvata calitativ si

cantitativ . Alimentatia trebuie sa cuprinda toti factorii necesari pentru mentinerea vietii si asigurarea
functiilor organismului : glucide , proteine , lipide , vitamine, apa , saruri minerale .
1)Glucidele sau hidratii de carbon reprezinta sursa principala energetica a organismului. Digerarea si
asimilarea lor nu solicita organismul prea mult , de aceea este bine ca 50% din necesitatile calorice ale
organismului sa se asigure prin hidrati de carbon , daca nu exista o contraindicatie in ceea ce priveste aportul
lor (diabetul zaharat, obezitate , colita de fermentatie ) .
COLITA = inflamatia intestinului
Aportul de glucide trebuie marit in boli febrile , casexie (stare extrema de slabire), denutritie , afectiuni
hepatice , renale si pot fi administrate sub forma de ceaiuri , siropuri , limonade , sucuri de fructe etc. (mai
ales in perioada febrile) .
Principala sursa de hidrati de carbon este painea , cartoful , orezul . Necesarul
zilnic de hidrati de carbon = 4-6g/kg corp/24 h
2)Proteinele reprezinta materialele plastice (de formare) ale organismului , ele inlocuind substantele
distruse prin uzura fiziologica sau patologica . Reprezinta sursa importanta de energie si constituie
material prima a enzimelor si a hormonilor .
Aportul insuficient de proteine de lunga durata determina distrugerea parenchimului hepatic , aparitia
anemiei si retentia (retinerea) apei in organism cu formare de edeme . Aceste probleme se datoreaza scaderii
proteinelor din plasma . Cresterea cantitatii de proteine este indicata in sarcina , alaptare , arsuri , anemii ,
postoperator , evacuari pleurale si abdominale .
Scaderea cantitatii de proteine este indicata in boli renale , afectiuni febrile . Necesarul de
proteine = 4-6g/kg corp/24 h
Rezistenta organismului fata de infectii depinde de aportul proteic ; in anumite cazuri ( de arderi
exaggerate sau pierderi patologice ) , necesarul proteic creste ; in afectiuni renale (insuficienta renala )
necesarul proteic este scazut pentru menajarea rinichiului.
Proteinele se gasesc in carne , oua , peste , branza , lapte , legume uscate (fasole si mazare).
3)Lipidele au valoare calorica mare si calitati energetice mari intr -un volum mic. Ele au rol energetic ,
structural , adica intra in compozitia sistemului nervos si a eritrocitului (globulul rosu), au rol de sustinere
pentru organelle interne , rol de deposit pentru rezervele de energie .
Necesarul de lipide = 1-2g/kg corp/24 h
Aportul de lipide se va reduce in boli febrile , boli hepatice , insuficienta pancreatica , insuficienta
renala , diabet zaharat , obezitate ; si va creste in malnutritie , hipertiroidism (datorita arderilor
exagerate).
Aportul de lipide trebuie sa fie de origine animala (unt , smantana , sunca) si vegetala (ulei).
4)Vitaminele sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului. Necesarul de vitamine se
asigura prin consumarea fructelor , legumelor , salatelor , sucurilor de fructe.
Vitaminele pot fi clasificate in :
- vitamine hidrosolubile
- vitamine liposolubile
5)Apa si sarurile minerale. In apa se petrec toate reactiile biochimice din organism , au rol structural si
catalizator.
Necesarul zilnic de apa este de 2000-2500 ml , provenind din aport si din arderea hidratilor de carbon si a
lipidelor .
Necesarul de saruri minerale : 4g de Na/zi , 3-4g K/zi , 2g Ca/zi , 6g Cl/zi , 18mg Fe/zi , 0,15g Mg/zi .Pentru
ca absorbtia de Ca si Mg sa fie optima, raportul trebuie sa fie de 2 la 1. Surse de Ca si K : branza , lapte si
derivate.
Necesitatile de apa si saruri minerale cresc in boli febrile , diaree , varsaturi , hemoragii abundente ,
arsuri intinse ; si scad in insuficienta cardiaca , in ciroza, etc.
Necesitatile calorice ale omului sanatos. Valoarea
energetica a principiilor alimentare :
- glucide – 4,1cal prin metabolizarea unui gram
- lipide – 9,3 cal prin metabolizarea unui gram
- proteine - 4,1cal prin metabolizarea unui gram
Necesarul caloric pe 24 h in functie de activitate :
- in repaus – 25 cal/kg corp/zi
- efort fizic usor -35 cal/kg corp/zi
- efort mediu - 45 cal/kg corp/zi
- efort mare – 55 cal/kg corp/zi
Necesarul caloric pe 24 h in functie de varsta :
- se creste necesarul caloric cu 20-30% pentru copii
- se scade cu 10-15% pentru varstnici
- la femei este cu 10% mai mic decat la barbat
- in starile febrile necesarul caloric este marit cu 10%
- la sportive , in sarcina , alaptare se creste necesarul caloric cu 30% Necesarul
caloric este de 2500-3000 cal/zi .
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii .
1) Factori bilogici :
- varsta si dezvoltarea – nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de
crestere si dezvoltare : copil , adolescent , adult , varstnic.
- activitati fizice – cu cat activitatea musculara este mai mare cu atat creste si aportul
alimentar
- orarul si repartizarea meselor – un program regulat al meselor este recomandat
tuturor indivizilor , intervalul dintre mese fiind in functie de varsta
2) Factori psihologici :
- emotiile- influenteaza consumul de hrana (unii isi pierd apetitul , iar altii consuma
mai multe alimente) .
- anxietatea – hranirea este strans legata de satisfacerea unei nevoi de securitate , de
dragoste si de bunastare
3) Factori sociologici :
- climatul – iarna , indivizii au nevoie de mai multe calorii , iar vara , sunt preferabile mesele usoare si
o cantitate crescuta de lichide
- statutul socio-economic –saracia influenteaza negative satisfacerea nevoii
- religia – in functie de apartenenta lor religioasa , indivizii au anumite ritualuri alimentare : post
urmat de sarbatori mari , interzicerea consumului unor alimente (carne de porc , cafea , alcool ) ,
dar si prepararea si servirea alimentelor dupa un anumit ritual
- cultura – alimentatia este strans legata de traditiile si superstitiile fiecarei culture.
Manifestari de independenta :
1) Cavitatea bucala – dentitia trebuie sa fie buna , proteza dentara (daca este cazul) trebuie sa fie
adaptata si in stare buna , mucoasa bucala roza si umeda , limba roz , gingiile de culoare roz si
aderente dintilor .
2) Masticatia – trebuie sa fie usoara , eficace , cu gura inchisa .
3) Reflexul de deglutitie (inghitire) – trebuie sa fie prezent
4) Digestia – trebuie sa fie usoara , lenta .
5) Deprinderile alimentare- orarul meselor (3 mese si 2 gustari cu 10 ore de repaus nocturn).
6) Apetitul – trebuie sa fie prezent.
7) Satietatea (senzatia de satul) – trebuie sa fie prezenta
8) Hidratarea – reprezinta consumul de lichide in functie de varsta
9) Simtul gustative – trebuie sa fie prezent.
Rolul nursei pentru mentinerea independentei :
- asistenta calculeaza necesarul de calorii pe 24 h , in functie de activitate , varsta si starea
fiziologica
- asistenta cantareste pacientul si urmareste evolutia greutatii
- asigura echilibrul intre alimentele energetice si cele neenergetice (apa , vitamine , saruri
minerale) .
- asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel:
a. 50-55% glucide
b. 10-15% lipide
c. 30-40% proteine
- asigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala : a) 40% proteine
de origine animala
b) 60% proteine de origine vegetala c) 35%
lipide de origine animala d) 65% lipide de
origine vegetala
- ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele alimentare
- cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului
- inlocuieste, la nevoie , un aliment cu altul , conform echivalentelor cantitative si calitative ale
diferitelor principii alimentare
- calculeaza indicele ponderal care reprezinta raportul dintre greutatea reala si cea ideala.
Greutatea reala se cantareste , iar greutatea ideala se calculeaza astfel: 50+0,75(Tcm -150) + Vani -20/ 4
x 0,9 (la femei)
T=talie V =varsta
Indicele ponderal trebuie sa fie cuprins intre 0,9-1,1. Intre:
- 0,8-0,9 – distrofie gradul I
- 0,7-0,8 – distrofie gradul II
- 0,6-0,7 - distrofie gradul III
- peste 1,1-1,2 – obezitate gradul I
- intre 1,2-1,3 – obezitate gradul II
- peste 1,3 – obezitate gradul III
Dependenta in satisfacerea nevoii.
Probleme de dependenta :
1) Alimentatie inadecvata prin deficit
2) Alimentatie inadecvata prin exces au surplus
3) Dificultate de a se alimenta si/sau hidrata
4) Dificultate de a urma dieta
5) Greturi si varsaturi
6) Refuz de a se alimenta si hidrata Surse de
dificultate :
1) de ordin fizic :
- alterarea mucoasei bucale , tubului digestiv - afectiuni ale
ficatului si ale cailor biliare
- tubajul gastric : intoxicatii alcoolice , abuz de medicamente , afectiuni endocrine - obstructii sau
strangulari intestinale
2)de ordin psihologic :
- anxietate
- stress
- stari de criza
3)de ordin sociologic :
- insalubritatea
- religia
4)lipsa cunoasterii de sine , a mediului inconjurator .
 Alimentatia inadecvata prin deficit – aport insufficient de alimente .
- ANOREXIE = lipsa totala a poftei de mancare
- INAPETENTA = apetit scazut
- DISFAGIE = durere la inghitire
- GINGIVITE = inflamatia gingiilor
- Ulceratii ale mucosei bucale , buzelor
- GLOSITA =limba incarcata
- Dificultate in masticatie
- La nivelul tegumentelor : tegumente uscate , deshidratate , lipsite de elasticitate , stare de
slabiciune
- Greturi
- Varsaturi
- Diaree
- Scaderea indecelui ponderal
- Greseli in alegerea si prepararea alimentelor
- REGURGITATII = intoarcerea alimentelor din stomac la nivelul cavitatii bucale
Interventiile asistentei.

Pac. sa aiba o stare de bine , fara greturi si varsaturi - asistenta aseaza pacientul in pozitie
cu ajutorul nursei in termen de…... semisezand sau in decubit dorsal cu capul
intr-o parte
- protejeaza lenjeria de corp si de pat a
pacientului cu musama , aleza , prosop
- ajuta pacientul in timpul varsaturilor
sprijinindu-l
- invata pacientul sa inspire profound
- copilul mic se aseaza in decubit lateral
- asistenta introduce sau interzice anumite
alimente
(antiemetice , vitamine , saruri minerale)
26
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen - alimenteaza pacientul parenteral , daca nu
de…………………….. poate singur , instituind perfuzii cu glucoza
5% , 10% , 20% , 33% , 40% la indicatia
medicului
- calculeaza indicele ponderal , necesarul
caloric in functie de starea patologica
(febra , varsaturi , diaree)
- in caz de febra asistenta adauga la necesarul
caloric 10% pentru fiecare grad de
temperatura peste 37 grade C si 20-30%
pentru agitatie , convulsii , arsuri
- dupa incetarea varsaturilor asistenta
hidrateaza pacientul cu cantitati mici de
lichide reci la intervale egale de timp
- exploreaza gusturile si obiceiurile
alimentare ale pacientului valorificandu-le
- educa pacientul asupra importantei dietei
alimentare
- controleaza pachetele de la apartinatori
- face bilantul lichidelor ingerate si eliminate
Pac. sa fie echilibrat nutritional cu ajutorul nursei in - exploreaza preferintele pacientului
termen de…………….. - serveste pacientul cu alimente la
temperatura moderata
- respecta orarul meselor , acorda atentie
modului de preparare
- alimentele sa fie prezentate cat mai atragator
- educa pacientul asupra regimului alimentar
pe care trebuie sa-l urmeze
- colaboreaza cu pacientul in scopul alegerii
alimentelor preferate , contraindicatiile
regimului
- stabileste curba ponderala
Pac. sa fie echilibrat psihic - asigura climat cald , confortabil
- incurajeaza pacientul si ii explica scopul
interventiilor
- manifesta empatie
· Alimentatia si hidratarea inadecvata prin surplus – aport alimentar exagerat cantitativ si

calitativ .
- greturi , varsaturi
- POLIFAGIE = nevoie exagerata de a manca cu absenta sentimentului de satietate
- BULIMIE = sezantie exagerata de foame
- indice ponderal crescut cu 15-20% (ingrasare)
27
- stres , anxietate
- singuratate
- tulburari psihice
- dezechilibre endocrine sau organice

Pac. sa aiba greutatea cat mai aproape de cea ideala - asistenta calculeaza indicele ponderal
in functie de varsta , sex , fiziologie - invata pacientul valoarea energetica a
alimentelor si necesarul in functie de
activitatile fizice si varsta
- alcatuieste impreuna cu pacientul un regim
alimentar hipocaloric
- urmareste orarul si distributia meselor
- controleaza pachetele de la apartinatori
- urmareste curba ponderala
Pac. sa desfasoare activitate fizica singur , zilnic - educa pacientul asupra necesitatii efectuarii
exercitiilor fizice
- stabileste un program de activitate fizica in
functie de capacitatile si preferintele
pacientului
Pac. sa fie echilibrat psihic permanent - stimuleaza pacientul sa-si exprime emotiile
nelasandu-l in negativism verbal sau izolare
- il invata metode de relaxare
 Dificultate de a se alimenta si hidrata.

- disfagie
- oboseala
- slabiciune
- diminuarea mobilitatii mandibulei
- tegumente uscate , palide

1) Pac. sa se alimenteze singur utilizand - asistenta ajuta pacientul sa se alimenteze
ustensile adecvate in termen de……….. - il incurajeaza apreciindu-i efortul
2) Pac. sa consume alimente care se mananca - administreaza medicatia prescrisa de medic
cu mana (fructe , paine) , singur la fiecare
masa in termen de….
3) Pac. sa se alimenteze singur fara nici o jena
in termen de………………..
28
 Dificultate de a urma dieta .
- nu bea
- omite mesele
- ameteli
- paloare
- indispozitie
- constipatie Surse de
dificultate :
- obisnuinte alimentare diferite , legate de cultura si religie
- lipsa cunoasterii alimentelor premise sau interzise in afectiunea pe care o are pacientul
- neacceptarea bolii

Pac. sa urmeze regimul alimentar singur in termen - ajuta pacientul sa se alimenteze
de……………………….. - ii explica necesitatea dietei alimentarea
 Greturi , varsaturi.
- astenie (oboseala) fizica
- paloarea tegumentelor
- inapetenta
- balonari
- regurgitatii
- PITUITE = reflux in cavitatea bucala a unor cantitati mici de lichide din cavitatea gastrica
- varsaturi bilioase = contin bila galbena si gust amar
- varsaturi alimentare
- HEMATEMEZA = varsaturi cu sange digerat , de culoare negricioasa
29

1) Pac. sa-si diminueze greturile si varsaturile - asistenta impune pacientului repaus
cu ajutorul nursei in termen de… alimentar
2) Pac. san u mai prezinte greturi/varsaturi in - impune repaus la pat
termen de………. - treptat , instituie dieta hidrozaharoasa (apa si
glucide) , iar apoi hidrolactozaharoasa
- revine in cateva zile la regim alimentar
corespunzator varstei
- educa pacientul san u-si administreze
alimente greu digerabile (conserve ,
afumaturi , tocaturi , condimente , mezeluri)
- verifica pachetele primite de la apartinatori
- hidrateaza pacientul cu lichide in cantitati
mici la intervale egale de timp (ingestia de
cantitati mari provoaca varsaturi)
(antiemetice)
 Refuzul de a se alimenta.
- refuzul de a manca
- refuzul de a bea
Surse de dificultate:
- depresii majore
- singuratatea (divort , deces)
- pierderi sociale ( somaj , de avere etc.)

1) Pac. sa-si exprime dreptul de a manca si - asistenta stimuleaza pacientul sa-si exprime
abea singur in termen de……….. anxietatea , emotiile care au provocat
2) Pac. sa aiba confort psihic si fizic cu decizia de negativism
ajutorul nursei permanent - colaboreaza cu apartinatorii in situatii de
singuratate pentru a nu lasa singur pacientul
- explica pacientului necesitatea de a bea si a
manca , ridica moralul pacientului , reda
pofta de viata pacientului
(antidepresive)
30
Hidratarea si mineralizarea organismului.
Apa :
- reprezinta 70% din greutatea organismului
- este lichidul solvent al tuturor substantelor organice , chimice si anorganice , necesare
bunei functionari a organismului
- nevoia de apa a adultului este de 2000-2500 ml/24h
- la copil nevoia de apa este mai mare , in raport cu greutatea corporala astfel:
a) 180ml apa/kg corp/zi in primele 6 luni
b) 150ml apa/kg corp/zi intre 6-9 luni
c) 120ml apa/kg corp/zi intre 9-12 luni
d) 100ml apa/kg corp/zi peste 1 an
- eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai , astfel :
a) 1000-1500 ml prin urina
b) 350-500 ml prin transpiratie
c) 350-500 ml prin respiratie
d) 100-200 ml prin scaun
- in mod natural, este un echilibru intre lichidele itroduse in organism si pierderile fiziologice
- in situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la dezhidratare sau
hiperhidratare.
Se deosebesc mai multe sindroame de dezhidratare :
1) deshidratare izotona –cand pierderile intereseaza atat apa cat si electrolitii in aceeasi proportie
(varsaturi , diaree , hemoragii masive , paracentezele repetate) .
2) deshidratare hipertona – se elimina apa in proportie mai mare (transpiratie exagerata, polipnee)
3) deshidratare hipotona – se elimina sarurile minerale in proportie mai mare.
Cauzele deshidratarii sunt :
- de ordin fizic : diaree , transpiratii abundente , tulburari endocrine , aport insuficient de lichide ,
climat cald
- de ordin psihologic : stres , stari de criza
- de ordin sociologic : pauperitate , insalubritate , conflicte sociale , posturile
- lipsa cunoasterii de sine , notiuni de educatie sanitara
- tegumente uscate
- pliu cutanat persistent
- buze uscate
- senzatie de sete
- astenie fizica si intelectuala
- cefalee
- ameteli
- tendinta la hipotensiune
31
- febra
- modificari de puls (tahicardic)

Pac. sa fie hidratat cu ajutorul nursei in termen - pacientul trebuie educat sa se hidrateze cu
de…………… cantitati mici de lichide in greturi , varsaturi,
stari febrile si lichide calde in degeraturi , si
la recomandarea medicului
- asistenta hidrateaza pacientul care nu se
poate hidrata
- face bilantul ingest-excret (bilantul hidric)
- pacientul cu reflex de deglutitie scazut va fi
hidratat de asistenta cu cescuta cu pai sau cu
o lingurita
- in starile febrile asistenta administreaza
limonade , apa fiarta si racita , compoturi in
functie de necesitatile fiziologice si
patologice
Caile de hidratare ale organismului :

1) Orala
2) Perfuzie intravenoasa – introducerea pe cale parenterala , picatura cu picatura , a solutiilor
medicamentoase
3) Subcutanata – se face prin perfuzie, dar resorbtia este lenta . Accidente : flegmoane , necroza
tesutului prin compresiune , complicatii septice.
4) Duodenala – administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala
5) Rectala – se face prin clisma , picatura cu picatura.
Diversificarea alimentatiei la sugari:

- la varsta de 2 luni se da copilului mic suc de fructe , banana pasata
- la varsta de 4 luni se da supa de zarzavaturi , incepandu-se cu 1-2 lingurite , apoi se completeaza
pane ce ajunge la un biberon de supa/zi
- treptat zarzavatul fiert se paseaza si se administreaza supa crema
- la varsta de 5 luni la supa de zarzavat se poate adauga un cotoi de pui , ficat de pui (pasate) ; se
introduce oul fiert tare , initial administrandu-se numai galbenusul , iar la 2-3 saptamani albusul.
Se administreaza un ou fiert tare la 3 zile (interzis ou de rata)
- la 6 luni copilul trebuie sa aiba 6 mese/zi a 180 ml :
a) 3x san sau lapte de vaca sau lapte praf
b) 1x mar ras + biscuit + 5% zahar
c) 1x supa de zarzavat + 25g carne mixata + ulei vegetal
32
d) 1x orez pasat +branza de vaci Sau
e) ou fiert tare, ficat pasare , carne de pasare fiarta , banana , portocala
- la 9 luni copilul primeste 5 mese/zi a 200ml :
a) 2x san sau lapte de vaca sau lapte praf
b) 1x mar ras + biscuit + 5% zahar
c) 1x supa de zarzavat + 50g carne mixata +piure de legume+ ulei vegetal
d) 1x orez pasat +branza de vaci
sau
e) ou fiert tare, ficat pasare , carne de pasare fiarta , papanasi, cartofi ,smantana, mamaliga
cu branza , banana , portocala , lamie, apa fiarta si racita
- la 1 an copilul este asezat la masa adultilor si se lasa sa manance singur
Se interzice :
- pestele pana la varsta de 3 ani
- ciocolata si capsunile pana la 2 ani
- ciresele se pot da dar fara samburi
33
CAP V
Nevoia de a elimina
Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a indeparta substantele nefolositoare , nocive din

organism rezultate din metabolism.
Excretia se relizeaza pe mai multe cai :
- aparatul renal – urina
- prin piele – transpiratie
- aparat respirator
- aparat digestive – scaun
- aparat genital feminin – menstruatie
In stari patologice pot aparea eliminari patologice ca:
- pe cale digestive – melena , hematemeza
- respiratorie – sputa
Functia excretorie mentine homeostazia organismului , echilibrul acido-bazic si
hidroelectrolitic.
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii :
1) Factori biologici :
- alimentatia - o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri (legume , fructe , cereale)
faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala ; mesele luate la ore fixe favorizeaza ritmul
eliminarilor
- exercitiile – activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular , fortifica musculatura
abdominala si pelvina , care au rol important in eliminarea intestinala
- varsta – la copii controlul sfincterian se obtine in 2-3 ani , la persoanele varstnice diminuarea
tonusului musculaturii abdominale poate provoca lipsa de control a eliminarii , la barbate
hipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune
- programul de eliminare intestinala – trebuie sa fie zilnic si poate varia de la un individ la
altul
- temperature – frigul influenteaza mictiunea in sensul cresterii ritmului
- stres
- anxietate
- emotiile pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea eliminarii urinare si intestinale
3)Factori sociologici:
- educatia
- cultura
- igiena
- pauperitatea
- insalubritatea
- religia
34
· Independenta in satisfacerea nevoii .
B) Urina - este o solutie apoasa prin care se elimina din organism substanetele toxice si inutile
rezultate in urma metabolismului.
MICTIUNE = actul fiziologic constient de eliminare a urinei DIUREZA
= cantitatea de urina eliminata din organism in 24 h
1)Cantitatea – variaza in functie de varsta :
- nou-nascut – 30-300 ml/24 h
- copii – 500-1200 ml/24 h
- adult – 1200-1500 ml/24 h
2)Frecventa mictiunilor :
- nou-nascut – mictiuni frecvente
- copil – 4-5 mictiuni/zi
- adult – 5-6 mictiuni/zi
- varstnic – 6-8 mictiuni/zi
3) Ritmul mictiunilor – 2/3 din numarul mictiunilor se produc in timpul zilei si 1/3
noaptea.
4) Culoarea urinei – este galben deschis pana la galben inchis , in functie de dilutia ei .
Culoarea urinei este modificata in functie de alimentatie si de unele medicamente ,
astfel :
- culoarea inchisa = regim bogat in carne
- culoare deschisa = regim vegetarian
- roz , rosu-caramiziu = tratament cu piramidon
- albastru-verde = tratament cu albastru de metilen
- cafeniu-rosu = tratament cu acid salicilic
5) Mirosul urinei:
- urina proaspata – miros de bullion
- amoniacal , dupa un timp , din cauza fermentatiei alkaline
6) Reactia urinei – este acida – pH-ul este intre 4,5 . Ea difera in functie de alimentatie
astfel ca in regimul bogat in carne vom avea o urina mai acida , iar in regimul
vegetarian o urina mai putin acida (pH mai alcalin).
7) Aspectul urinei – la emisie este clar , transparenta. Dupa untimp ea poate deveni
tulbure , in mod normal , ca urmare a coagularii mucinei si a celulelor epiteliale
antrenate din caile urinare si a mucusului din organelle genitale .
8) Densitatea urinei se determina imediat dupa emisie deoarece prin racire densitatea se
modifica . Valoarea normala a densitatii este de 1010-1025 la regim mixt ( deoarece
si regimul poate creste sau scade densitatea urinii) si la o temperatura de 15 grade C
( si temperatura modifica densitatea) .
B. Scaunul - reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie , eliminate din organism
prin actul defecatiei
DEFECATIE =eliminarea materialelor fecale prin anus
35
Manifestari de independenta : 1) Frecventa
:
- la nou-nascut – 1-2 scaune/ zi
- la sugar pana in luna a 6 a – 3-4 scaune/zi
- 6 luni – 1 an – 2-3 scaune/zi
- pentru sugarul alimentat artificial – 1-2 scaune/zi
- la adult -1-2/zi sau unul la 2 zile
2) Orarul – este ritmic , la aceeasi ora a zilei , dimineata dupa trezire
3) Consistenta – pastoasa , omogena
4) Forma – cilindrica , de lungime variabila
5) Culoarea :
- la adult este bruna
- la sugarul alimentat la san este galben-auriu , devine verzui sau verde in contact cu aerul prin oxidarea
bilirubinei
- la sugarul alimentat artificial este galben-deschis
- dupa introducerea fainii in alimentatie este brun
Culoarea scaunului este variata si de alimentatie si medicatie :
- deschis- galben = regim lactate
- brun-inchis = regim carnat
- negru = alimente preparate care contin sange
- verde = legume verzi
- negru-verziu= tratament cu fier
- alb = tratament cu bariu
- negru-mat = carbine
6) Mirosul :
- usor acru la sugarul alimentat la san
- fad la sugarul alimentat artificial
- la adult , mirosul este fecaloid si difera de la un individ la altul
C. Transpiratia - este fenomenul fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderea de caldura si
functia de excretie , prin intermediul glandelor sudoripare . Transpiratia contine , din punct de vedere
chimic , 99% apa si 1% reziduu uscat (uree , urati , saruri minerale , acizi grasi)
Manifestari de independenta:
- pH-ul este acid , usor alcalin ; 5,2
- cantitatea este minima , astfel incat sa mentina umiditatea pliurilor
- mirosul variaza in functie de alimentatie , climat si de deprinderile igienice ale individului
D . Menstra - reprezinta pierderea temporara sau periodica de sange , prin organelle genitale feminine.
Ea apare la pubertate si dispare la menopauza si in timpul sarcinii.
- ritmul este regulat la 28-35 zile
- durata este de 3-5 zile
- aspectul este de mucus amestecat cu sange si detritusuri celulare ; nu coaguleaza
- culoarea – rosu-negricios la inceput , apoi rosu-deschis
- cantitatea = 50-200 g
- mirosul este dezagreabil
- evolutia trebuie sa fie fara dureri , doar o usoara jena fiziologica
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii :

- asistenta cerceteaza deprinderile de eliminare ale pacientului
- planifica programul de eliminare al pacientului , tinand cont de activitatile sale
- planifica exercitii fizice pentru pacient
- invata pacientul tehnici de relaxare
- cerceteaza deprinderile alimentare ale pacientului
- ii recomanda pacientului sa consume alimente si lichide care favorizeaza eliminarea
 Dependenta in satisfacerea nevoii.
1) Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ
2) Retentie urinara
3) Incontinenta de urina si materii fecale
4) Diaree
5) Constipatie
6) Varsaturi
7) Eliminare menstruala inadecvata
8) Diaforeza
9) Expectoratie
10)Deshidratare
1) Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ. Surse de

dificultate :
- alterarea cailor urinare
- alterarea parenchimului renal
- anomalii ale cailor urinare
- dezechilibru metabolic , electrolitic , endocrine , neurologic
- durere
- situatie de criza
- insalubtitatea mediului
- lipsa cunoasterii de sine , a celorlalti
- POLIURIE = diureza peste 2500 ml
- OLIGURIE = diureza sub 500 ml
- ANURIE = lipsa urinei in vezica
- POLAKIURIE = mictiuni frecvente in cantitati mici
- DISURIE = dureri la mictiune
- NICTURIE = mictiuni mai frecvente noaptea
- HEMATURIA = prezenta sangelui in urina
- ALBUMINURIE = prezenta proteinelor in urina
- GLICOZURIE = prezenta glucozei in urina
- HIPERSTENURIE = urina foarte concentrata (densitate mare)
- HIPOSTENURIE = urina foarte diluata (densitate mica)
- IZOSTENURIE = densitate urinara scazuta , constanta
- EDEME = acumularea de lichid seros in tesuturi , manifestat prin cresterea in volum a regiunii
edematiate , stergerea cutelor naturale , pierderea elasticitatii tesutului edematiat , cu pastrarea
presiunii digitale (semnul godeului)
- Urini tulburi
- Urina cu miros de fructe coapte – in diabetul zaharat , din cauza prezentei acetonei
- Dureri lombare
- Sete intensa
- Greturi si varsaturi
Pac. sa fie echilibrat hidroelecrolitic cu ajutorul - asistenta stabileste bilantul hidric zilnic
nursei in tremen de…………… - cantareste zilnic pacientul
- hidrateaza pacientul corespunzator bilantului
hidric sau reduce aportul de lichide
- hidratarea se face cu cantitati mici de lichide
respectandu-se regimul dietetic
Pac. san u prezinte complicatii cutanate , - asistenta recolteaza urina pentru examenele
respiratorii , urinare cu ajutorul nursei permanent chimice si bacteriologice
- ajuta pacientul sa-si efectueze toaleta
corporala
- serveste pacientul la pat , daca este cazul ,
cu urinar si basinet
- schimba lenjeria de pat si de corp ori de cate
ori este nevoie
- administreaza antiseptice urinare ,
antibiotice conform antibiogramei , la
indicatia medicului
Pac. sa fie echilibrat psihic permanent - asistenta pastreaza o atmosfera calda
- da dovada de solicitudine si este prompta la
chemarile pacientului
- incurajeaza pacientul pentru a se exprima in
legatura cu problema sa de dependenta
2) Retentia urinara sau ischiuria reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua
continutul.
- spasme vezicale
- anomalii ale cailor urinare
- anxietate
- afectiuni ale mucoasei uretrale
- calculi inclavati in uretra
- hipertrofia prostatei , la barbat
- stres
- intoxicatii alimentare si medicamentoase
- lipsa cunoasterii de sine , a celorlalti
- mictiuni absente
- polakiurie
- glob vezical = reprezentat de distensia vezicii urinare deasupra simfizei pubiene , cauzata de
retentia urinara

Pac. sa aiba mictiuni spontane in termen de……….. - asistenta practica proceduri de stimulare a
mictiunii
- lasa robinetul sa curga apa astfel incat
zgomotul sa fie auzit de bolnav
- introduce bazinetul cald sub bolnav
- aplica comprese calde pe regiunea pubiana
- introduce mainele pacientului in apa calda
- efectueaza pacientului sondaj vezical , la
indicatia mediculi
Pac. sa fie echilibrat psihic in termen de……… - asistenta invata pacientul importanta
efectuarii exercitiilor fizice
- asigura un climat cald , confortabil
- linisteste pacientul si il incurajeaza in
legatura cu problema sa
3) Incontinenta de urina si materii fecale – reprezinta emisiile involuntare de urina si materii fecale .
Surse de dificultate:
- infectii urinare sau intestinale
- traumatisme ale maduvei
- pierderea starii de constienta
- deteriorare a activitatii sfincterelor
- cresterea presiunii abdominale
- leziuni obstreticale
- leziuni ale SNC
- incontinenta urinara = emisii de urina involuntare si inconstiente
- ENUREZIS = emisie de urina involuntara si inconstienta , noaptea , intalnita mai frecvent la
copii cu tulburari nevrotice dupa varsta de 3 ani
- incontinenta de materii fecale = emisie de materii fecale involuntar si inconstient
- iritarea tegumentelor regiunii anale

Pac. sa prezinte tegumente si mucoase curate si - asistenta schimba lenjeria de pat si de corp
intacte permanent dupa fiecare eliminare a pacientului
- asigura igiena riguroasa a tegumentelor si
mucoaselor dupa fiecare mictiune si
defecatie
- aplica o crema protectoare la nivelul
tegumentului si mucoasei
- schimba pozitia pacientuli in pat la interval
de 2 h
- aplica colaci de cauciuc si de vata in zonele
predispuse aparitiei escarelor
- efectueaza masaj bland zonelor de risc
- aplica pampers corespunzator varstei
- efectueaza sondaj vezical , la indicatia
medicului
Pac. sa-si recapete controlul sfincterelor in termen - asistenta asigura aport hidric in functie de
de………………………. bilantul hidric
- stabileste un orar al eliminarilor
- ii formeaza pacientului deprinderi de
eliminare la ore fixe , la inceput la un
interval mai scurt , iar pe masura ce se
obtine controlul sfincterelor , intervalul se
va mari
- invata pacientul exercitii de intarire a
musculaturii perianale prin contractarea
acesteia
- contractia muschilor se face inainte si dupa
mictiune , timp de 4 sec , apoi se efectueaza
relaxarea , se repeta de 10 ori
- cresterea capacitatii vezicii urinare prin
asteptarea , timp de aproximativ 5 minute ,
de la snzatia de mictiune pana in momentul
eliminarii
- oprirea jetului urinar in timpul mictiunii si
reluarea eliminarii de mai multe ori
Pac. sa fie echilibrat psihic permanent - asistenta asigura intimitatea pacientului
- incurajeaza pacientul sa se exprime in
legatura cu problema sa
- arata simpatie , toleranta , rabdare
pacientului
4) Diareea = transit intestinal accelerat ,cu scaune frecvente apoase sau moi .
- leziuni ale mucoasei intestinale
- scaderea resorbtiei intestinale
- cresteri ale secretiei intestinale
- greseli alimentare
- stres
- afectiuni nervoase
- afectiuni inflamatoare
- insalubritate
- pauperitate
- lipsa cunoasterii de sine , lipsa educatiei sanitare despre alimentatie
- scaune frecvente de la 5-6 /zi ,mergend pana la 20/zi
- scaune moi , pastoase , semilichide , apoase
- culoare galnen –aurie , verde a scaunului in diaree
- albicios in icterul mechanic
- hipercolorat in icterul hemoltic
- negru ca pacura in hemoragii ale tubului digestiv superior
- mirosul scaunului poate fi acid (fermentatie exagerata) , putred(putrefactie) , ranced (grasimi
nedigerate), fetid(cancer de colon , rect) , de varza stricata(infectii cu bacilul coli)
- crampe abdominale
- colica abdominala
- dureri la nivelul anusului
- iritatia tegumentelor perianale
- tegumente si mucoase uscate
- oboseala , slabiciune
- greata si varsaturi
-

Pac. sa prezinte transit intestinal normal in termen - asistenta pregateste pacientul pentru examinari
de…………………………….. - instituie pacientului o dieta hidrica in primele
24-48 h
- asistenta serveste pacientul cu ceai neindulcit ,
supa de morcov , zeama de orez
- treptat , introduce cantitati mici de carne slaba ,
fiarta ,cas proaspat , paine alba prajita , supe de
legume strecurate
- dupa 4-5 zile se trece la o alimentatie mai
completa
- asistenta administreaza la indicatia medicului
simptomatice , spasmolitice , antimicrobiene ,
sedative
Pac. sa prezinte tegumentele si mucoasele perianale - asistenta efectueaza toaleta regiunii anale dupa
curate si integre permanent fiecare scaun
- aplica creme protectoare
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen - asistenta face bilantul hidric
de………… - hidrateaza pacientul pe cale orala si prin
perfuzii , urmarind inlocuirea pierderilor de apa
si elecroliti
- recolteaza scaun pentru coprocultura
- monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le
noteaza in foaia de observatie
Pac. sa fie echilibrat psihic permanent - asistenta da dovada de intelegere si rabdare,
menajand pudoarea pacientului
- il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime
emotiile si sentimentele in legatura cu starea sa
5)Constipatia este caracterizata prin frecventa scazuta a scaunelor.

Ileus = paralizia musculaturii intestinale avand drept consecinta disparitia miscarilor peristaltice.
Ileusul este :
- mecanic –este provocat de obstacole : tumori , inflamatii , strangulari intestinale.
- dinamic – este reprezentat de spasmele musculaturii intestinale (contractii
musculare) .
- alterarea mucoasei intestinale
- diminuarea peristaltismului intestinal
- tumori
42
- anxietate
- stres
- situatie de criza
- schimbarea modului de viata
- program de lucru inadecvat
- insuficienta cunoastere de sine , a mediului inconjurator
- ileus
- scaun rar , 1 la 2-4 zile
- orar neregulat al scaunelor
- cantitate scazuta sau crescuta a scaunului
- forma este de bile dure(in constipatia spastica) , masa fecaloida abundenta(in constipatia atona) ,
bile conglomerate ( cand materiile fecale au stagnat mult in rect)
- culoare inchisa
- crampe
- meteorism = acumulare de gaze in intestine
- flatulenta = eliminarea frecventa a gazelor din intestin
- tenesme = senzatie dureroasa de defecare , fara elimenare de materii fecale
- fecalom = acumulare de materii fecale in rect
- anorexie
- cefalee
- iritabilitatea

Pac. sa prezinte transit intestinal normal in termen - asistenta determina sa ingere o cantitate
de…………………………….. suficienta de lichide
- recomanda pacientului alimente bogate in
reziduuri
- asistenta stabileste impreuna cu pacientul un
orar regulat de eliminare, in functie de
activitatile sale
- determina pacientul sa faca exercitii fizice
cu regularitate
- urmareste si noteaza in foaia de observatie
consistenta si frecventa scaunelor scaunelor
- efectueaza ,la nevoie , clisma evacuatoare
simpla sau uleioasa
- administreaza, la indicatia medicului ,
laxative
Pac. sa prezinte tegumentele si mucoasele perianale - asistenta efectueaza toaleta regiunii anale
curate si integre permanent dupa fiecare scaun
- aplica creme protectoare
43
Pac. sa-si satisfaca celelalte nevoi fundamentale - asistenta serveste pacientul cu bazinet
permanent - protejeaza patul cu musama si aleza
- asigura repausul la pat al pacientului cand
starea generala a acestuia este alterata
Pac. sa fie echilibrat psihic permanent - asistenta da dovada de intelegere si rabdare,
menajand pudoarea pacientului
- il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime
emotiile si sentimentele in legatura cu starea
sa
6)Varsaturile reprezinta evacuarea prin cavitatea bucala a continutului stomacal . Cauzele

varsaturii pot fi :
- de origine cerebrala = are loc cresterea tensiunii intracraniene ( meningite , encefalite , tumori
etc. ). Se produc fara nici un efort , nu sunt precedate de senzatii de greata si de stare generala
alterata.
- de origine periferica = excitatia bulbului vine de la periferie . Este de origine digestiva ,
urogenitala , boli infectioase , tulburari metabolice si endocrine , agenti chimici ,
medicamentosi etc.
Varsaturile de origine periferica prezinta simptome premergatoare :
- greata
- salivatie abundenta
- ameteli
- tahicardie
- dureri de cap
Frecventa varsaturilor :
- ocazionale
- frecvente
- incoercibile
Orarul:
- matinale
- postprandiale precoce sau tardive
Cantitatea :
- mare in stenoza pilorica
- mica (cativa zeci de ml)
Continutul :
- alimentare
- mucoase , apoase (etilici si gravide)
- fecaloide (ocluzii intestinale)
- biliare (colecistopatii)
- purulente
- sanguinolente
44
HEMATEMEZA =varsatura cu sange
Culoarea :
- galben-verzuie in varsaturile bilioase
- rosie in hematemeza
- galben murdar in ocluzii
- bruna – aspect de zat de cafea in cancer gastric
Mirosul :
- fad , acru
- fecaloid
- ranced
Forta de proiectie – in jet , brusc , fara legatura cu alimentarea in varsatura de
origine cerebrala
Simptome ce insotesc varsatura :
- dureri abdominale
- greata
- hipersalivatie
- cefalee
- transpiratii reci
- tahicardie
- deshidratare

Pac. sa fie menajat fizic si psihic in timpul - asistenta aseaza pacientul, in functie de
varsaturii starea lui , in pozitie semisezand , sezand
sau in decubit dorsal cu capul intr-o parte ,
la marginea patului
- linisteste pacientul psihic
- il ajuta in timpul varsaturii si pastreaza
produsul eliminate
- ii ofera pacientului un pahar de apa sa-si
clateasca gura dupa varsatura
- alimenteaza pacientul parenteral prin
perfuzii cu glucoza hipertona , amestecuri de
aminoacizi , vitamine si electroliti
- administreaza medicatie simptomatica la
indicatia medicului
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acido-bazic - asistenta corecteaza tulburarile electrolitice
ale pacientului
- va incepe rehidratarea orala incet , cu
cantitati mici de lichide reci oferite cu
lingurita
- face bilantul lichidelor ingerate si excretate
- monitorizeaza functiile vitale si vegetative si
le noteaza in foaia de observatie
45
7)Eliminare mensuala si vaginala inadecvata.
Menstra = este o pierdere de sange prin organele genitale feminine , care apare la sfarsitul fiecarui
ciclu menstrual , daca ovulul nu a fost fecundat ( de la pubertate pana la menopauza).
Menarha = prima menstra
Menarha apare intre 11- 14 ani si este influentata de mediu , clima, viata in aer liber. Leucoreea
fiziologica = lichidul secretat de glandele mucoasei genitale , care contribuie la procesul de
autoaparare a aparatului genital fata de infectii.
Leucoreea patologica = secretie abundenta , exteriorizata sub forma unei scurgeri iritante , in
cantitate variabila.
AMENOREE= absenta menstruatiei
DISMENOREE= dureri in perioada menstruatiei
METRORAGII = hemoragii survenite intre doua menstre succesive , neregulate
MENORAGII = hemoragii menstruale prelungite
OLIGOMENOREE = intervale lungi intre menstre
POLIMENOREE = intervale scurte intre menstre
HIPOMENOREE = cantitate scazuta de menstruatie
HIPERMENOREE = cantitate crescuta de menstruatie
LEUCOREE patologica = poate fi de la cativa ml pana la 200-400 ml
CULOAREAsi aspectul scurgerilor vaginale :
- alba-laptoasa in candida albicans
- galben-verzuie in gonoree
- maronie in trichomonas
- cafenie (spalatura de carne) in tumori
- mucoasa, mucopurulenta sau purulenta in infectii genitale
RITMUL scurgerilor – continue sau periodice.

Pac. sa prezinte mucoase curate si intacte in termen - asistenta asigura repausul pacientei la pat
de…………….. - asistenta efectueaza spalaturi vaginale cu
solutii antiseptice , dar nu inainte de a
recolta secretia vaginala pentru examen
bacteriologic si citologic
- asistenta aplica pansament vaginal
absorbant
- schimba pansamentul
- invata pacienta tehnici de relaxare
- asistenta protejeaza patul cu musama si
aleza ,cand este cazul
- calmeaza durerea prin administrare de
antialgice
- asistenta face educatie sanitara pacientei in
ceea ce priveste lenjeria intima , igiena
personala , sex
Pac. sa aiba o stare de bine psihic permanent - asistenta linisteste pacienta in legatura cu
problema sa
- ii explica scopul examenelor care i se fac
- adminstreaza medicatia sedativa , la
indicatia medicului
8)Diaforeza = transpiratie in cantitate abundenta.

- orarul este regulat sau neregulat
- cantitatea variaza de la 600-1000 ml/24 h ajungand , in cazuri extreme , la 10 litri/24 h
- localizarea poate fi generalizata (cand temperatura mediului este crescuta) si la nivelul palmelor si
plantelor (in alcoolism cronic , rahitism , SIDA , boala Basedow)
- mirosul este puternic si variaza in functie de alimentatie , temperatura ambianta , deprinderile
igienice ale bolnavului

Pac. sa aiba o stare de bine in termen de……… - asistenta ajuta sau ii mentine pacientului
tegumentele curate si uscate
- asistenta spala tegumentele pacientului ori
de cate ori este nevoie
- asistenta schimba lenjeria de pat si de corp
- mentine igiena riguroasa a plicilor si a
spatiilor interdigitale
- asigura imbracaminte usoara si comoda
- face bilantul hidric
- monitorizeaza functiile vitale si le noteaza in
foaia de observatie
Pac. sa fie echilibrat psihic permanent - asistenta va solicita pacientului , cu tact si
blandete , sa se spele
- asistenta incurajeaza pacientul sa-si exprime
sentimentele in legatura cu problema sa de
dependenta
9)Expectoratia reprezinta eliminarea sputei din caile respiratorii .

Sputa reprezinta secretia eliminata de la nivelul arborelui bronsic dupa un acces de tuse.
Culoarea:
- roz in edemul pulmonar
- rosie-gelatinoasa in cancerul pulmonar
47
- galben-verzuie in supuratii pulmonare
- alba sau alba-cenusie in inflamatia bronsica si in astmul bronsic
- neagra in infarctul pulmonary
- ruginie in pneumonie
HEMOPTIZIE= expectoratie sanguinolenta , spumata , aerate
Mirosul – fetid , fara miros
Consistenta :
- spumoasa
- aerata
- gelatinoasa
- vascoasa
- lichida
Forma – perlata in astmul bronsic.
Aspectul :
- mucos
- purulent
- muco-purulent
- seros
- sanguinolent
Cantitatea variaza de la 50-100ml/24 h (TBC , pneumonii) pana la 1000 ml/24 h (in
bronsiectazii , gangrena pulmonara , TBC cavernos)
VOMICA = eliminarea unei cantitati masive de puroi sau exudat.

Pac. sa nu devina sursa de infectii nosocomiale - asistenta educa pacientul cum sa
expectoreze
- il invata sa tuseasca cu gura inchisa , sa nu
inghita sputa ci sa o colecteze in scuipatoare
(dezinfectata cu solutie lizol , fenol 3%)
- il invata sa nu stranute in jur ci in batista
personala
- ii curata mucoasa bucala si dintii cu
tampoane
- goleste si curate scuipatorile dupa ce au fost
dezinfectate
- manuieste scuipatorile cu prudenta
48
CAP VI
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
I. Respiratia reprezinta nevoia fiecarei finite umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator ,
necesar proceselor de oxidare din organism , si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile
celulare .
Independenta in satisfacerea nevoii
Este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii si a muschilor respiratori , de eficienta
functionarii lor .
Etapele respiratiei :
1) Ventilatia reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxigen si eliminarea aerului incarcat cu
dioxid de carbon . Are 2 timpi :
- inspiratia
- expiratia
2) Difuziunea gazelor este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece in capilarele
perialveolare , si dioxidul de carbon din capilare trece in alveolele pulmonare.
3) Etapa circulatorie consta in conducerea oxigenului prin vasele arteriale la tesuturi, si dioxidul
de carbon adus de la tesuturi , prin vasele venoase , la plamani pentru a se elimina .
4) Etapa tisulara reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi , cu ajutorul unui
sistem enzimatic complex .
Asistenta face observatii privind doar etapa ventilatorie a respiratiei .
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de a respira:
1) Factori bilogici :
- varsta – la copil numarul de respiratii este mai mare ca la adult.
- sexul – la femei , valorile frecventei respiratorii se inregistreaza la limita maxima , iar la barbati
la limita minima .
- statura – la persoanele mai scunde , numarul de respiratii/minut este mai mare decat la
persoanele inalte
- somnul – in timpul somnului frecventa respiratiilor este mai scazuta decat in timpul starii de
veghe
- postura – pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul respiratiei .
Pozitia care favorizeaza respiratia este cea sezand si ortostatica , prin contractia
corespunzatoare a diafragmei .
- alimentatia – influenteaza mentinerea umiditatii cailor respiratorii si favorizeaza buna
functionare a diafragmei si a celorlalti muschi respiratori .
- exercitiul fizic – influenteaza frecventa respiratiei.
2)Factori psihologici :
- emotiile – influenteaza frecventa si amplitudinea respiratiei
3)Factori sociologici :
- mediul ambiant – procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic favorizeaza
respiratia , iar mediul poluat influenteaza negativ respiratia
- climatul – caldura determina cresterea frecventei respiratiei , frigul-scaderea frecventei ,
vantul perturba respiratia , altitudinea determina cresterea frecventei
- locul de munca – prin poluare chimica sau microbiana , devine un mediu nefavorabil bunei
respiratii .
- frecventa respiratiei reprezinta numarul de respiratii/minut si este influentata de varsta si sex ,
astfel :
a) la nou-nascut – 30-50 respiratii/min
b) la 2 ani – 25-35 respiratii/min
c) la 12 ani – 15-25 respiratii/min
d) la adult – 16-18 respiratii/min
e) la varstnic – 15-25 respiratii/min
- amplitudinea este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la
fiecare respiratie .Deci , respiratia poate fi profunda sau superficiala.
- ritmul reprezinta pauzele egale dintre respiratii ; deci , respiratia este ritmica.
- respiratia nu trebuie sa fie zgomotoasa , este linistita ; in somn poate deveni zgomotoasa
(sforait)
- in timpul respiratiei (inspiratiei si expiratiei) ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de
ridicare si coborare
- mucoasa respiratorie este umeda , cu secretii reduse , transparente
- tusea = reprezinta o expiratie fortata , prin care se elimina secretiile din caile
respiratorii , fiind un fenomen de protectie al organismului
Exista 3 tipuri de respiratie :
a) costal superior – intalnit la femeie , prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice ,
datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei
b) costal inferior – intalnit la barbat , prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice
c) abdominal – intalnit la copii si varstnici , prin marirea diametrului vertical al cutiei
toracice .
- asistenta exploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului
- invata pacientul sa faca exercitii respiratorii
- sa faca exercitii de relaxare , fizice
- sa adopte posturi adecvate care sa favorizeze respiratia
- invata pacientul sa inlature obiceiurile daunatoare cum ar fi : imbracamintea stramta, tabagismul ,
mesele copioase.
50
1) Alterarea vocii
2) Dispneea
3) Obstructia cailor respiratorii
1) Alterarea vocii .
- procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare : nas , faringe , laringe
- prezenta alergenilor din mediul inconjurator
- DISFONIE = raguseala , voce stinsa , aspra
- AFONIE = imposibilitatea de a vorbi
- Senzatia de sufocare
2) Dispneea = respiratie dificila
- boli ale inimii
- boli ale cailor respiratorii superioare
- ORTOPNEE = pozitie fortata , dificila in pozitie sezand
- APNEE = oprirea respiratiei
- BRADIPNEE = reducerea frecventei respiratiei
- TAHIPNEE = cresterea frecventei respiratiei
- Modificarea amplitudinii respiratiei (superficiala sau profunda)
- HIPERVENTILATIE = patrunderea unei cantitati mai mari de aer in plamani
- HIPOVENTILATIE = patrunderea unei cantitati mai mici de aer in plamani
- HEMOPTIZIE = hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala , provenind de la plamani
- Tuse
- Sputa
- Dispnee de tip CHEYNE-STOKES = respiratie frecventa ajunsa la un grad maxim , dupa care
frecventa scade treptat si este urmata de o perioada de apnee , dupa care ciclul se reia (respiratie
in 4 timpi)
- Dispnee de tip KUSMAUL= inspiratie lunga urmata de o expiratie fortata , apnee , dupa care
ciclul se reia.
- Zgomote respiratorii . Sunt de diferite tipuri:
a) crepitante
b) romflante
c) sibilante
- CIANOZA = colorarea albastrui-vanata a extremitatilor (nas , buze , lobul urechii , unghii)
51
3) Obstructia cailor respiratorii .
Cauze :
- procese inflamatorii ale cailor respiratorii
- prezenta unor corpi straini in caile respiratorii superioare
- deformari ale nasului
Manifestari de depandenta :
- secretii abundente nazale care impiedica respiratia
- respiratie dificila pe nas (bolnavul respira pe gura)
- EPISTAXIS = hemoragie nazala
- deformari ale nasului cum ar fi deviatia de sept , traumatisme
- stranut = expiratie fortata
- CORNAJ = zgomot inspirator cu caracter de suieratura , auzibil de la distanta
- TIRAJ = depresiune inspiratorie (infundatura) a partilor moi ale toracelui , mai ales
supraclavicular , intercostal si epigastru

Pac. sa respire pa nas in termen de………… - asistenta indeparteaza secretiile nazale sau
educa pacientul sa-si indeparteze secretiile
in batista personala
- umezeste aerul din incapere
- hidrateaza pacientul cu lichide
Pac. sa nu devina sursa de infectie - asistenta educa pacientul pentru a folosi
batista individuala , de unica folosinta
- educa pacientul pentru a folosi scuipatoarele
speciale , sa evite imprastierea secretiilor
nazale
Pac. sa i se opreasca epistaxisul de catre nursa in - asistenta aseaza pacientul in decubit dorsal
termen de 5 min cu capul in hiperextensie
- comprima cu policele , pe septul nazal, nara
care sangereaza timp de 5-10 min
- aplica comprese reci pe frunte , nas sau
ceafa
- recomanda pacientului sa nu-si sufle nasul
Pac. sa prezinte mucoase respiratorii umede si - asistenta umezeste aerul din incapere
intacte permanent……………………… - recomanda pacientului repaus vocal absolut
- invata pacientul sa utilizeze comunicarea
nonverbala
- educa pacientul sa faca gargara cu solutii
antiseptice
- se hidrateaza pacientul cu lichide
Pac. sa inghita fara dificultate in termen - asistenta intrerupe alimentatia solida
de……………. - instituie alimentie semisolida si lichide
52
caldute
- recomanda pacientului sa faca gargara cu
solutii antiseptice
Pac. sa fie echilibrat psihic permanent - asistenta pregateste pacientul in vederea
efectuarii oricarei tehnici
Pac. sa prezinte sau sa capete rezistenta la infectii in - asistenta educa pacientul sa evite
termen de…………… schimbarile bruste de temperatura
- sa evite locurile aglomerate
Pac. sa prezinte cai respiratorii permeabile - asistenta invata pacientul sa tuseasca , sa
permanent expectoreze si sa colecteze sputa
- umezeste aerul din incapere cu apa
alcoolizata
- aspira secretiile bronsice , daca este cazul
- invata pacientul sa adopte o pozitie care sa
favorizeze respiratia
- invata pacientul sa efectueze exercitii
respiratorii
- educa pacientul sa renunte la obiceiurile
daunatoare
II. Circulatia .
Circulatia este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul vaselor sanguine , care are
drept scop transportul substantelor nutritive si oxigenului la tesuturi , dar si transportul produsilor de
catabolism de la tesuturi la organele excretoare . Asistenta supravegheaza circulatia prin urmarirea
pulsului si a tensiunii arteriale .
Independenta in satisfacerea nevoii .

1) Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor , care se comprima pe un plan osos.
Factori care influenteaza pulsul :
a) Factori biologici :
- varsta – la copilul mic si la varstnic , frecventa pulsului este mai crescuta decat la
adult .
- inaltimea corporala – persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decat a
celor inalte
- somnul – in timpul somnului frecventa pulsului este mai redusa
- alimentatia – in timpul digestiei , frecventa pulsului creste
- efortul fizic – determina cresterea frecventei pulsului
b) Factori psihologici :
- emotiile
- plansul
53
- teama produc cresterea frecventei pulsului . c)
Factori sociali :
- mediul ambiant – influenteaza frecventa pulsului prin concentratia in oxigen a
aerului inspirit
- frecventa pulsului (nr. de pulsatii/minut) :
a) la nou-nascut – 130-140 pulsatii/min
b) la copilul mic – 100-120 pulsatii/min
c) la 10 ani – 90-100 pulsatii/min
d) la adult – 60-80 pulsatii/min
e) la varstnic – peste 80-90 pulsatii/min
- pulsul este ritmic , pauzele dintre pulsatii fiind egale
- amplitudinea (volumul) pulsului este determinata de cantitatea de sange existenta in vase ;
amplitudinea este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima
- celeritatea pulsului reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile
- tegumentele , inclusiv extremitatile trebuie sa fie calde , roz
2) Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali
.
Factorii care determina T.A sunt :
- debitul cardiac
- forta de contractie a inimii
- elasticitatea si calibrul vaselor
- vascozitatea sangelui
T.A scade de la centru catre periferie .
Factori care influenteaza tensiunea arteriala : a)

Factori biologici:
- varsta – T.A este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in varsta ; creste usor la
varstnic
- somnul – T.A este mai mica in timpul somnului decat in perioada de veghe - activitatea –
efortul fizic produce cresterea T.A , la fel si activitatea diurna b) Factori psihologici :
- emotiile -
bucuriile
- anxietatea determina cresterea T.A c)
Factori sociologici :
- climatul – frigul produce vasoconstrictie, deci cresterea T.A
- caldura produce vasodilatatie , deci scaderea T.A
54
- tensiunea sistolica corespunde momentului de ejectie a sangelui in artere prin contractia
inimii si este mai mare
- tensiunea diastolica corespunde fazei de umplere a inimii cu sange
- tensiunea sistolica + tensiunea diastolica = tensiunea arteriala
- tensiunea arteriala se exprima in mm Hg
Valori normale ale T.A :
- intre 1-3 ani – 75-90/50-60 mm Hg
- intre 4-11 ani – 90-110/60-65 mm Hg
- intre 12-15 ani – 100-120/60-75 mm Hg
- adult 110- 140/75-90 mm Hg
- varstnic peste 150/90 mm Hg
- tensiunea diferentiala este diferenta dintre T.A maxima si T.A minima si este aproximativ
60 mm Hg
- T.A minima (diastolica) = T.A maxima /2 +1
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei circulatiei :
- educa pacientul pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere (aerisire)
- educa pacientul sa-si mentina tegumentele curate si integre
- sa aiba o alimentatie echilibrata , fara exces de grasimi
- sa evite tutunul , excesul de alcool
- sa evite sedentarismul
- sa poarte imbracaminte lejera , care sa nu stanjeneasca circulatia .
Circulatie inadecvata .
- de ordin fizic : alterarea muschiului cardiac , a peretilor arteriali , venosi ; obstructii arteriale ,
supraincarcarea inimii
- de ordin psihologic : anxietatea , stresul , situatia de criza
- lipsa cunoasterii de sine , despre altii , despre obiceiurile daunatoare , despre alimentatia
echilibrata
1) Modificari ale pulsului :
a) de frecventa – TAHICARDIE = cresterea frecventei pulsului
- BRADICARDIE = scaderea frecventei pulsului
b) de volum – puls filiform = puls cu volum foarte redus , abia perceptibil
- puls asimetric = volum diferit al pulsului la arterele simetrice
c) de ritm – puls aritmic = pauze inegale intre pulsatii
- puls dicrot = se percep 2 pulsatii , una puternica si alta slaba , urmata
de pauza
55
2) Modificari ale T.A :
- hipertensiunea arteriala (H.T.A.) = cresterea T.A peste valorile normale
- hipotensiunea arteriala = scaderea T.A sub valorile normale
- modificari ale T.A diferentiale
- T.A difera la segmente simetrice (brat stang , drept)
- COLAPS= prabusirea T.A
3) Tegumente modificate :
- reci , palide datorita irigarii insuficiente a pielii
- cianotice – coloratie violacee a extremitatilor
4) HIPOXEMIE = scaderea cantitatii de oxigen din sange
HIPOXIE = diminuarea cantitatii de oxigen din tesuturi

Pac. sa prezinte circulatie adecvata permanent - asistenta invata pacientul sa renunte la
tutun , alcool
- sa aiba o alimentatie bogata in fructe ,
zarzavaturi
- sa evite grasimile si sarea din alimentatie
- asistenta aplica tehnici de favorizare a
circulatiei : exercitii pasive , active , masaje
- administreaza medicatia prescrisa de
medic(antiaritmice , diuretice ,
vasodilatatoare , tonice cardiace ,
hipotensoare , antianginoase ,
anticoagulante)
- urmareste efectul medicamentelor
- educatie sanitara a bolnavului
Pac. sa fie echilibrat psihic permanent - asistenta informeaza pacientul asupra stadiului
bolii sale , asupra gradului de efort pe care poate sa-
l depuna , asupra importantei continuarii
tratamentului medicamentos
56
CAP VII
Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limitele normale
Mentinerea temperaturii in limite normale este necesitatea organismului de a-si conserva o

temperatura la un grad aproximativ constant , pentru a-si mentine starea de bine .
Temperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre termogeneza si termoliza.
Termogeneza reprezinta caldura din organism rezultata in urma proceselor oxidative din organism .
Organele principale ale termogenezei sunt muschii , ficatul , glandele endocrine.
Termoliza reprezinta pierderea de caldura si se produce prin mecanisme fizice . Se pierde prin
piele , rinichi , plaman .
a) valori normale ale temperaturii :
- nou-nascut si copilul mic 36,1-37,8 grade C
- adult 36-37 grade C (in axila)
- varstnic 35-36 grade C
b) daca temperatura se masoara in cavitati inchise (rect , vagin , cavitate bucala) valorile
sunt cu 0,3-0,5 grade C mai mare decat in axila
c) tegumentele : roz , caldute , transpiratie minima , senzatie placuta fata de frig sau caldura
d) temperatura mediului ambiant : 18-25 grade C
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii :
- varsta – temperatura variaza in functie de varsta
- exercitiul fizic – in timpul activitatii intense temperatura corpului creste , iar in
timpul inactivitatii scade
- alimentatia – ingestia de alimente ridica temperatura corpului
- variatia diurna – temperatura este minima dimineata intre orele 3-5 si maxima seara
intre orele 18-23
- sexul – la femei temperatura corporala inregistreaza valori peste 37 grade C in a
doua jumatate a ciclului menstrual , in timpul ovulatiei
- anxietatea
- emotiile puternice pot determina o crestere a temperaturii corporale
57
- locul de munca
- climatul
- locuinta – temperatura incaperii influenteaza temperatura corpului
- atunci cand temperatura mediului ambiant este crescuta , asistenta invata pacientul sa reduca din
alimentatie , mai ales alimentele cu valoare energetica mare
- sa consume lichide si alimente reci
- sa aeriseasca incaperile
- sa poarte o imbracaminte lejera , ampla
- atunci cand temperatura mediului ambiant este scazuta , asistenta invata pacientul sa creasca
cantitatea de alimente
- sa ingere alimente si lichide calde
- sa aiba in incapere temperatura de 18-25 grade C
- sa poarte imbracaminte calduroasa
1) Hipertermia .
2) Hipotermia .
1) Hipertermia – temperatura corporala peste valorile normale .

- imunitatea sistemului de termoreglare
- caldura
- dereglari hormonale
- dereglari functionale ale hipotalamusului
- anxietatea
- emotiile
- lipsa cunoasterii
1) Subfebrilitate – temperatura intre 37-38 grade C
2) Febra moderata – temperatura intre 38-39 grade C
3) Febra ridicata – temperatura intre 39-40 grade C
4) Hiperpirexie – temperatura peste 40 grade C
5) Frisoane
6) Piele rosie , calda , umeda
7) Sindrom febril = grup de semne cum ar fii cefalee , tahicardie , tahipnee , inapetenta, sete , oligurie
, convulsii , halucinatii , dezorientare.
8) Eruptii cutanate intalnite in bolile infectioase .
58
Tipuri de febra :
- febra continua (subfebrilitate rigida) – temperatura peste 37 grade C cu diferenta sub 1 grad C
intre valorile inregistrate dimineata si seara
- febra intermitenta – diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si
seara, cele mai mici valori scazand sub 37 grade C
- febra intermitenta periodica
- febra remitenta – diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara , dar
valorile cele mai mici nu scad sub 37 grade C
- febra recurenta – perioade febrile de 4-6 zile , ce alterneaza cu perioade de afebrilitate ,
trecerea facandu-se brusc
- febra ondulanta – perioade febrile ce alterneaza cu perioade de afebrilitate , trecerea facandu- se
lent
- febra de tip invers – valorile crescute se inregistreaza dimineata si cele minime seara In evolutia
fiecarei febre se disting 3 perioade :
- perioada de debut – brusc
- lent
- perioada de stare – poate dura zile , saptamani
- perioada de decline – poate fii scurta sau de cateva zile

Pac. sa-si mentina temperatura corpului in limitele - asistenta aeriseste salonul
fiziologice in termen de ………… - asigura pacientului imbracaminte lejera
- aplica comprese reci , punga cu gheata
- efectueaza pacientului impachetari reci
- incalzeste pacientul in caz de frisoane
- administeaza medicatia prescrisa de medic :
antibiotice , antitermice
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de - asistenta face bilantul hidric
…………………… - hidrateaza pacientul cu lichide reci , in
cantitati mici , la intervale scurte de
timp,conform bilantului hidric
Pac. sa aibe o stare de bine fizic si psihic - asistenta schimba lenjeria de corp si de pat
pacientului
- asigura igiena tegumentului
- pregateste psihic pacientul in vederea
efectuarii oricarei tehnici
59
2)Hipotermia – reprezinta scaderea temperaturii corpului sub limitele normale , cauzata de un
dezechilibru intre termogeneza si termoliza .
- expunerea prelungita la frig
- dereglari endocrine
- abuzul de sedative si alcool
- incetinirea activitatii sistemului nervos (la varstnici)
- lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare (la copii)
1) HIPOTERMIE = temperature corpului sub 36 grade C
2) Hipotensiune arteriala
3) Cianoza
4) Eritem = roseata (a pielii , fetii , urechilor , mainilor)
5) Edem generalizat – tumefierea intregului corp
6) Durere
7) Oboseala
8) Vorbire lenta
9) Somnolenta
10)Degeraturi = leziuni de necroza la nivelul pielii , determinate de temperatura scazuta
11)Apatie = indiferenta
12)Parestezii = senzatie de amorteli si furnicaturi in regiunea expusa la frig

Pac. sa aiba temperature corpului in limitele - asistenta incalzeste pacientul cu paturi
normale in termen de …………. - creste temperatura mediului ambiant
- recolteaza sange pentru examene de
laborator
- administreaza pacientului lichide calde
- pregateste pacientul pentru examen
cardiologic
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen - asistenta administreaza pacientului lichide
de……………. calde in cantitati mici la intervale egale de
timp
- face bilantul hidric
Pac. sa aiba o stare de bine fizic si psihic in termen - asistenta schimba pacientului des lenjeria de
de……………. corp si de pat
- mentine igiena tegumentelor pacientului
- pregateste psihic pacientul in vederea
efectuarii oricaror tehnici
60
CAP VIII
Nevoia de a fi curat , ingrijit si de a-si proteja tegumentele si mucoasele
A fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necessitate pentru a-ti mentine
o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat aceasta sa-si poata indeplini functiile .
Independenta in satisfacerea nevoii.
Pielea indeplineste o serie de functii , si anume :
- apara organismul impotriva agentilor patogeni , impiedicand patrunderea acestora
- apara organismul impotriva unor radiatii (ultravioletele) , prin pigmentii pe care ii contine
- receptioneaza excitatiile termice , tactile , dureroase
- participa la excretia substantelor rezultate din metabolism , prin glandele sudoripare
- participa la termoreglare prin stratul adipos ce are rol de izolator termic
- participa la absorbtia unor medicamente
- participa la respiratie (o cantitate mica de oxigen poate intra prin piele si o cantitate
mica de dioxid de carbon se elimina prin piele)
Pentru a indeplini aceste functii , pielea trebuie sa fie curata , sanatoasa si ingrijita . La fel trebuie sa
fie si mucoasele care acopera orificile (nas , ochi , urechi , vagin , rect) pentru a asigura binele
individului si buna functionare a organelor respective.
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii.
- varsta – la copil si varstnici , pielea este mai sensibila , la variatii de temperatura , la
infectii si microbi . La varstnici , dintii slabesc si cad , parul si unghiile devin mai
putin rezistente .
- temperatura – datorita variatiilor de temperatura , pielea se usuca , se dezhidrateaza.
- exercitiile fizice – amelioreaza circulatia si faciliteaza eliminarea deseurilor din
organism prin piele
- alimentatia – absorbtia unei cantitati suficiente de lichide da elasticitate pielii
- emotiile – pot creste sudoratia
- educatia – in functie de educatie , indivizii au deprinderi igienice diferite
- cultura – importanta curateniei difera dupa nivelul de cultura
- organizarea sociala – obiceiuri de igiena in functie de conditiile fizice , materiale
61
- parul sa aiba suplete , stralucire
- urechile configuratie normala
- nasul – mucoasa umeda , fose nazale libere
- cavitatea bucala – dentitie alba , completa , fara carii ; mucoasa bucala umeda si roz; gingiile
aderente dintilor si roz
- unghiile curate , taiate scurt , de culoare roz
- pielea curata , neteda , catifelata , elastica , pigmentata normal
- deprinderi igienice frecvente (baie , dus , spalarea dintilor , spalarea parului)
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei :
- asistenta exploreaza deprinderile igienice ale pacientului
- planifica un program de igiena cu pacientul , in functie de activitatile sale
- il invata masuri de igiena corporala
Dependanta in satisfacerea nevoii .
1) Carente de igiena
2) Alterarea tegumentelor si fanerelor
3) Dezinteres fata de masurile de igiena
4) Dificultate de a urma prescriptiile de igiena
5) Alterarea mucoaselor
A)Carente de igiena – neglijenta in masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat.

Surse se dificultate :
- slabiciunea sau paralizia membrelor superioare
- lezare fizica
- refuzul de a se spala
- saracie
- pierderea imaginii corporale
- imibilitate
- slabiciune
- lipsa cunoasterii Manifestari
de dependenta :
1) Parul este murdar si gras , in dezordine ; pediculoza .
2) Urechile prezinta pavilioane murdare , murdarie retroauriculara , murdarie acumulata in
conductul auditiv extern
3) Nasul prezinta rinoree , cruste
4) Cavitatea bucala:
- absenta dintilor
- carii dentare
- culoarea galbena a dintilor
- prezenta tartrului pe dinti
62
- halena fetida
- glosita (limba incarcata)
- fisuri ale buzelor
5) Unghii netaiate cu murdarie acumulata la capatul unghiilor
6) Piele gri sau neagra ; barba murdara , aspra
7) Lipsa deprinderilor igienice :
- nu se spala
- nu se piaptana
- dezinteres fata de masurile de igiena
- degaja miros dezagreabil
Pac. sa prezinte tegumente si mucoase curate in - asistenta ajuta pacientul sa isi faca baie sau
termen de …………. dus , sau ii efectueaza toaleta pe regiuni
- pregateste materialele pentru efectuarea baii
- pregateste cada
- asigura temperatura apei (37 grade C) si in
camera(22-24 grade C)
- ajuta pacientul sa se imbrace , sa se pieptene
, sa-si faca toaleta cavitatii bucale , sa-si taie
unghiile
- pentru efectuarea toaletei pe regiuni ,
pregateste salonul si materialele , protejeaza
pacientul cu paravan si-l convinge cu tact si
cu blandete sa accepte
- asistenta efectueaza toaleta cavitatii bucale
la pacientii inconstienti
Pac. sa-si redobandeasca stima de sine in termen - asistenta identifica , impreuna cu pacientul
de…………………….. cauzele si motivatia preocuparii pentru
aspectul fizic si ingrijirile igienice
- ajuta pacientul sa-si schimbe atitudinea fata
de aspectul sau fizic si fata de ingrijirile
igienice
- constientizeaza pacientul in legatura cu
importanta mentinerii curate a
tegumentelor , pentru prevenirea
imbolnavirilor
63
8) Alterarea tegumentelor si fanerelor. Cauze
:
- leziuni ale pielii
- diminuarea circulatiei sanguine in punctele de presiune
- iritatia produsa de vesminte
- acumularea de murdarie
Eritem = pata congestiva datorata vasodilatatiei
Excoriatii = zgarieturi
Cruste = leziune datorata uscarii unei serozitati provenite dintr-o ulceratie (vezicula ,
flictena)
Vezicule = ridicaturi ale epidermului (basici) rotunde , de dimensiuni mici pline cu
lichid clar , insotite de prurit si durere de cele mai multe ori
Pustule = abces minuscule la suprafata pielii , localizat la radacina firului de par si
constituind leziunile de foliculita (cosuri)
Papule = leziuni caracterizate printr-o ridicatura circumscrisa si solida la suprafata
pielii
Fisuri = intreruperi liniare ale continuitatii tegumentului
Descuamatie = desprinderea celulelor cornoase , superficiala , din epiderma Acnee =
pustula determinata de un agent patogen specific
Furuncule = infectie specifica foliculului polisebaceu , produsa de stafilococul auriu
Intertrigo = micoza cutanata situate la nivelul plicilor si interdigital
Vitiligo = leuco-melano-dermie de natura neuroendocrina , caracterizata prin pete
acromice , marginita de o zona hiperpigmentata
Ulceratii = pierdere de substanta rezultand dintr-un proces patologic ce actioneaza
asupra pielii
Escare
Edeme = acumulare de lichid seros in tesuturi
Varice = dilatari permanente ale venelor superficiale , insotita de insuficienta valvulelor
peretelui venos
Hemoroizi = afectiuni ale plexurilor venoase anale si din partea terminala a rectului ,
constand in dilatarea acestor vene , cu aparitia de procese inflamatorii si trombotice
Ulcere varicoase = erodare a tesuturilor pe teren varicos
Alopecie = lipsa partiala sau totala a parului
64
Inteventiile asistentei .
Pac. sa nu devina sursa de infectie in termen de - asistenta protejeaza leziunile suprainfectate

…………………………… cu pansament efectuat in conditii de asepsie,
atat a tegumentelor , materialelor cat si a
mainilor persoanei care il executa
- pansamentul se va face cu blandete , pentru
a nu distruge tesuturile nou formate prin
procesul de vindecare
- desfacerea pansamentelor se va face bland ,
umezindu-le la nevoie
- asistenta supravegheaza ca pansamentele sa
nu fie prea stranse , pentru a nu impiedica
circulatia sanguina
Pac. sa fie echilibrat nutritional pentru favorizarea - asistenta indruma pacientul sa consume
cicatrizarii leziunilor cutanate in termen alimente neiritante si neexcitante
de…………….. - contoleaza alimentele provenite de la
apartinatori
- invata pacientul sa cosume legume ,
fainoase , fructe si zarzavaturi
- constientizeaza pacientul in legatura cu
rolul nociv al alcoolului , cafelei ,
condimentelor , alimentelor prajite ,
conservelor , afumaturilor
Pac. sa aiba o stare de bine psihic si fizic permanent - asistenta incurajeaza pacientul permanent
- ii explica pacientului necesitatea
interventiilor
- asistenta preleveaza produse specifice
pentru investigatii de laborator (cruste, puroi
, fire de par , unghii)
65
CAP IX
Nevoia de a comunica
Nevoia de a comunica este o necesitate a fiintei umane de a schimba informatii cu semenii sai .Ea
pune in miscare un proces dinamic , verbal si nonverbal , permitand persoanelor sa se faca accesibile
una alteia , sa reuseasca sa puna in comun sentimentele, opiniile , experientele si informatiile .
Independenta in satisfacerea nevoii.
Omul are nevoie de alte persoane pentru a raspunde ansamblului necesitatilor sale vitale pentru a-si
satisface nevoile sale superioare.
Comunicarea se realizeaza in 2 moduri :
1) modul verbal – este vehicul al gandirii , permite o exprimare mai clara , mai precisa si mai
nuantata a semnificatiilor de exteriorizat ; limbajul scris este mai cizelat , este insotit de semne de
punctuatie pentru a reda intonatiile , nuantele .
2) modul nonverbal – limbajul corpului (expresia ochilor , a figurii , gesturile , postura , mersul) este
o forma arhaica de transmitere a trairilor noastre interioare .
Pentru a se realiza din plin , din punct de vedere al nevoii de comunicare , individul trebuie sa aiba o
imagine pozitiva despre sine , o cunoastere a eului sau material , adaptiv si social .
Independenta in satisfacerea acestei nevoi presupune integritatea individului , a organelor de simt , o
dezvoltare intelectuala suficienta pentru a intelege semnificatia mesajelor schimbate .
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de comunicare :
- integritatea organelor de simt – auzul , vazul permit comunicarea cu lumea
exterioara ; gustul , pipaitul protejeaza individul fata de pericolele din lumea
inconjuratoare
- integritatea organelor fonatiei – permite comunicarea verbala
- integritatea aparatului locomotor – face posibila comunicarea nonverbala (gesturi ,
miscari)
- inteligenta – comunicarea este influentata de gradul de inteligenta a individului , de puterea de
intelegere a stimulilor primiti , de gandire , imaginatie , memorie
- perceptia –reprezinta reflectarea personala a unui fenomen , obiect care se face cu ajutorul
simturilor
66
- emotiile – sunt exprimate prin expresia fetei , prin debitul verbal (bucurie-tristete ; ras-plans)
- anturajul – este determinant , deoarece , climatul armonios in anturaj , in familie , permite
individului sa stabileasca legaturi affective
- cultura si statutul social – educatia , cultura joaca un rol important in comunicare
- personalitatea – determina individul sa fie increzator in capacitatile sale de a se exprima , a se
afirma , sa stabileasca legaturi semnificative cu cei din jur
- functionarea adecvata a organelor de simt :
- acuitate vizuala
- acuitate auditiva
- finete gustativa si a mirosului
- sensibilitate tactila
- debit verbal usor cu ritm moderat , limbaj clar si precis
- expresie nonverbala – facies expresiv , privire semnificativa , posturi si gesturi ale mainii adecvate ,
mecanisme senzoro-perceptuale adecvate
- exprimare usoara a nevoilor , dorintelor , ideilor , emotiilor , exprimare clara a gandurilor
- imagine pozitiva de sine
- exprimarea sentimentelor prin pipait
- utilizarea adecvata a mecanismelor de aparare
- atitudinea receptiva si de incredere in altii
- stabilirea de relatii armonioase in familie , la locul de munca , in grupuri de prieteni
Interventiile asistentei pentru mantinerea independentei nevoii de a comunica :
- exploreaza impreuna cu pacientul mijloacele sale de comunicare
- invata pacientul sa-si mentina integritatea simturilor (vaz , auz , gust , miros)
- sa utilizeze mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor , emotiilor
- sa aiba o atitudine de receptivitate si de incredere in alte persoane
- sa mentina legaturi cu persoanele apropiate
1) Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor
2) Comunicare ineficienta la nivel intelectual
3) Comunicare ineficienta la nivel afectiv
4) Confuzie
5) Singuratate
6) Atingerea integritatii functiei si rolului sexual
7) Izolare sociala
8) Perturbarea comunicarii familiale
67
1) Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor . Reprezinta dificultatea individului de a
capta , prin intermediul simturilor sale , mesaje care vin din anturaj, din mediul exterior sau din
ambele .
- tulburari circulatorii cerebrale
- atingere cerebrala sau nervoasa
- obstacole in functionarea simturilor si a limbajului (pansamente , aparate)
- alcoolism
- mediu inadecvat
- esec , conflicte
- lipsa cunoasterii de sine , a anturajului
Tulburari senzoriale :
- SURDITATE = pierderea auzului
- HIPOACUZIE = diminuarea auzului
- CECITATE = pierderea vederii
- scaderea acuitatii vizuale
- pierderea sau diminuarea gustului
- ANOSMIE = pierderea mirosului
- HIPOSMIE = scaderea mirosului
- HIPOESTEZIE = scaderea simtului tactil
- HIPERESTEZIE = cresterea sensibilitatii tactile
- ANESTEZIE = pierderea simtului tactil
Tulburari motorii :
- paralizii
- pareze
Tulburari de limbaj :
- balbaiala = greutate in pronuntarea unor cuvinte
- mutism = bolnavul nu raspunde , nu comunica cu anturajul
- DISLALIA = vorbire fara inteles
- DIZARTRIA = tulburari in articulatia sunetelor
- AFAZIE = nu poate sa vorbeasca
Reactii afective in insuficienta sau exces sensorial :
- neliniste
- inactivitate – lipsa activitatii fizice si/sau intelectuale
- anxietate
- incetinirea dezvoltarii gandirii
- halucinatii = perceptii fara obiect
- izolare – singuratate
68

Pac. sa fie echilibrat psihic permanent - asistenta linisteste bolnavul cu privire la
starea sa explicandu-i scopul si natura
interventiilor
- familiarizeaza pacientul cu mediul sau
ambiant
- asigura un mediu de securitate , linistit
Pac. sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate - asistenta cerceteaza posibilitatile de
starii sale comunicare ale bolnavului
- furnizeaza mijloacele de comunicare
- invata pacientul sa foloseasca mijloace de
comunicare conform posibilitatilor sale
Pac. sa fie compensat senzorial si motor prin - asistenta asigura ingrijiri de suplinire la
propriile forte in termen de………… perturbarile senzoriale si motorii ale
pacientului (cecitate, surditate , paralizie)
- pregateste pacientul pentru diverse
examinari ale simturilor si il ingrijeste dupa
examinare
- efectueaza exercitii pasive si active pentru
prevenirea complicatiilor musculare ,
articulare
2) Comunicare ineficienta la nivel intelectual – reprezinta dificultatea individului de a intelege

stimulii primiti si de a-si utiliza judecata , memoria pentru a putea comunica cu semenii .
- tulburari de memorie pe componentele de fixare si evocare :
-de evocare =pacientul nu-si aminteste evenimentele
petrecute demult
- de fixare = pacientul nu-si aminteste evenimentele petrecute de curand
- tulburari de gandire , de judecata , de inteligenta
- confuzie
- OBNUBILARE = stare de confuzie , vorbire incoerenta , dezorientare in timp si spatiu
69
Obiective Interventiile autonome si delegate
Pac. sa fie orientat in timp si spatiu in termen - asistenta ajuta pacientul sa se orienteze in
de……………………………. timp si spatiu
- sugereaza pacientului sa tina un jurnal si-l
ajuta sa-l completeze
- ajuta pacientul sa-si evalueze capacitatile si
preferintele
- lasa pacientul sa faca tot ceea ce poate cu
propriile sale mijloace
- da posibilitate pacientului sa ia singur
decizii
- invata pacientul tehnici de afirmare de
sine ,de comunicare , de relaxare
- antreneaza pacientul in diferite activitati ,
care sa-i dea sentimentul de utilitate
Pac. sa fie ferit de pericole permanent - asistenta supravegheaza in permanenta
bolnavul
- administreaza medicatia prescrisa de medic :
anxiolitice , tranchilizante , antidepresive .
70
CAP X
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a evita pericolele este o necesitate a fiintei umane pentru a fi protejata contra tuturor
agresiunilor , pentru mentinerea integritatii sale fizice si psihice .

Organismul uman este protejat impotriva agresiunilor (agenti fizici , chimici , microbieni sau din alte
motive) , pentru ca poseda numeroase medii naturale ca : parul , secretiile pielii , ca obstacole de
penetrare a agentilor externi .
El este capabil sa-si mentina integritatea sa prin mecanisme naturale de autoaparare .
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii :
- varsta
- mecanismul de autoaparare – individul poseda mecanisme de autoaparare innascute
(termoreglarea) sau dobandite
- emotiile
- anxietatea
- stresul
- salubritatea mediului – un mediu sanatos este esential persoanelor pentru un trai fara pericole
- clima
- religia
- organizarea sociala – masuri legale care trebuie luate de societate pentru protectia individului
impotriva pericolelor
- cultura
- educatia
- securitatea fizica prin prevenirea accidentelor , infectiilor , bolilor , agresiunilor
- securitatea psihologica prin metode de destindere , relaxare , practicarea unui obicei , o
religie ; raspuns eficace si adaptat la agent stresant
- securitatea sociologica prin salubritatea mediului
71
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei : 1) Pentru
mentinerea unui mediu sanatos :
- asistenta educa pacientul pentru evitarea poluarii atmosferei prin stergerea umeda a mobilierului
si aerisirea incaperilor
- indeparteaza sursele cu miros dezagreabil
- participa la programe de educatie a populatiei pentru mentinerea unui mediu sanatos 2) Pentru
prevenirea accidentelor :
- asistenta verifica daca sunt respectate normele de securitate a muncii , mai ales in unitatile cu
activitati cu risc de accidente
- exploreaza pericolele reale si cele potentiale la locul de munca si la domiciliu
3) Pentru prevenirea infectiilor :
- asistenta supravegheaza daca sunt respectate normele de igiena , salubritate , dezinfectie ,
dezinsectie si deratizare
- asigura implicarea populatiei in aplicarea programelor pentru mentinerea si promovarea
sanatatii
- supravegheaza starea de sanatate a populatiei scolare prin controale periodice , mai ales
persoanelor cu risc crescut la infectie
- organizeaza si efectueaza imunizarile obligatorii
1) Vulnerabilitatea fata de pericole
2) Afectarea fizica si psihica
3) Anxietate
4) Durere
5) Stare depresiva
6) Pierderea stimei de sine
7) Pierderea imaginii de sine
8) Pierdere , separare
9) Frica
1) Vulnerabilitatea fata de pericole. Pericolul fata de infectii , accidente , boli este mare la
organismele slabite , obosite , surmenate
- deficit sensorial , lipsa de sensibilitate
- afectare fizica , durere
- dezechilibru metabolic si electrolitic
- anxietate
- stres
- pierdere , pierderea imaginii corporale
72
- insalubritatea mediului , poluare
- saracie , conditie deficitara de munca
- insuficienta cunoastere de sine , a altora si a mediului inconjurator
- neatentia
- leziuni ale tegumentului
- deshidratarea
- manifestari pulmonare , ale aparatului cardiovascular , din partea S.N.C
- surmenaj = slabire fizica excesiva care influenteaza organismul
- fatigabilitate = slabire fizica , lipsa de forta
- acte antisociale (crima , automutilare mergand pana la sinucidere)

Pac. sa fie in siguranta fara accidente si infectii - asistenta ia masuri pentru asigurarea
permanent conditiilor de munca
- amplaseaza pacientul in salon , in functie de
starea sa , afectiune si receptivitatea lui
- ia masuri de prevenire a transmiterii
infectiilor
- alege procedurile de investigatie si tratament
cu risc minim de infectie
- efectueaza imunizarile necesare
Pac. sa fie echilibrat psihic cat mai curand - asistenta favorizeaza adaptarea pacientului
la conditiile de spital
- invata pacientul tehnici de relaxare
- face masaj al spatelui , mainilor si
picioarelor
- creaza conditii de lecturare , activitati, etc
- asigura legatura pacientului cu familia
- participa la reintegrarea pacientului in
societate
73
2) Afectarea fizica si psihica .
- semnele inflamatiei
- agitatie , iritatie , agresivitate , neincredere , frica , idei de sinucidere
Pac. sa-si satisfaca nevoile singur in termen - asistenta ajuta si suplineste pacientul
de……………………….. in satisfacerea nevoilor organismului
- determina pacientul sa participe la
luarea deciziilor privind ingrijirile
- administreaza tratamentul
medicamentos , la indicatia medicului
- aplica masurile de prevenire a
complicatiilor septice
- foloseste metode de relaxare pasiva
(masaj , muzica)
Pac. sa aiba siguranta psihica in termen - asistenta asigura un mediu de
de………………. protectie psihica adecvat starii de
boala a pacientului
- aplica tehnici de psihoterapie
adecvata
- incurajeaza pacientul sa comunice cu
cei din jur , sa-si exprime emotiile ,
nevoile , frica , opiniile
- asistenta invata pacientul sa
foloseasca mijloacele de autoaparare
74
CAP XI
Nevoia de a dormi , a se odihni
Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii , timp suficient ,
astfel incat sa-i permita organismului sa obtina randamentul maxim .
Fiinta umana consacra o parte importanta a vietii somnului si odihnei. Odihna este
perioada in care se refac structurile alterate ale organismului , se
completeaza resursele energetice folosite , se transporta produsii formati in timpul efortului ,
fie in ficat (acidul lactic) , fie in rinichi .
Somnul este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe . Somnul elibereaza
individul de tensiuni psihologice si fizice si ii permite sa gaseasca energia necesara activitatii
cotidiene.
In timpul somnului , activitatile fiziologice descresc , are loc diminuarea metabolismului bazal , a
tonusului muscular , a respiratiei , a pulsului , a T.A ; sporeste secretia hormonilor de crestere , mai
ales la pubertate .
Se cunosc 2 tipuri de somn :
- somnul lent – reprezinta o veritabila perioada de odihna pentru organism (numai partial
pentru creier ) , are rol reparator , fortifiant , cu functie in cresterea si reinnoirea tesuturilor
corporale .
- somnul paradoxal , rapid – este important pentru refacerea creierului (creste fluxul sanguin in
creier)
Visele se produc in somnul paradoxal . Cei treziti din somnul paradoxal isi amintesc perfect continutul
visului cu detalii , sau alteori , isi amintesc greu sau deloc. Pentru a se mentine starea de independenta
este necesara respectarea ritmului somn-veghe .
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii : 1)
Factori biologici :
- varsta – copilul are nevoie de mai multe ore de somn , care se diminueaza progresiv pana la varsta
adulta , cand se stabilizeaza ; la persoanele varstnice se modifica calitatea somnului (superficial ,
dificultati de adormire , frecventa trezirilor nocturne, facilitatea atipirilor diurne)
- necesitatile proprii organismului – unele persoane dorm mai putin , pastrandu-si puterea de
munca si voiciunea , in timp ce altele necesita un numar mare de ore de odihna si de somn
- activitatea – o activitate fizica adecvata predispune individul la un somn regenerator
- deprinderile legate de somn – somnul are regulile sale , ritualul sau de care trebuie sa se tina seama
, culcarea la aceeasi ora , unele obiceiuri inainte sau la culcare cum ar fi : lectura , baie calda ,
bautura calda sau rece , iar la copii , povestile sau jocul cu jucaria preferata favorizeaza somnul .
75
- ritmul somn-veghe – somnul nocturn este mult mai odihnitor decat cel diurn , iar
perturbarea alternantei zi-noapte , veghe-somn , atrage dupa sine perturbarea
numeroaselor sisteme biologice .
- anxietatea
- teama
- nelinistea produc o puternica tensiune interioara , modifica calitatea si cantitatea
somnului
- programul de activitate – persoanele cu un program de munca variabil au ritmul veghe-somn
modificat
- locul de odihna – confortul , numarul de persoane cu care imparte camera , intimitatea
si linistea locului de odihna pot modifica repausul si somnul .
Manifestari de independenta : 1)
Somnul :
- durata somnului variaza in functie de varsta , si anume :
- la nou-nascut = 16-20 ore
- 1 an = 14-16 ore
- 3 ani = 10-14 ore
- 5-11 ani = 9-13 ore
- adolescent = 12-14 ore
- adult = 7-9 ore
- varsnici = 6-8 ore
- somnul trebuie sa fie regenerator , calm , fara cosmaruri , fara intreruperi , individul adormind cu
usurinta si trezindu-se odihnit ; la copil somnul nocturn continuu este instalat dupa luna a-3-a , iar
la sfarsitul lunii a-10-a , organizarea fiind ca la adult .
- visele sa fie placute , agreabile
2) Perioadele de repaus trebuie intercalate cu perioadele de activitate (pentru evitarea
suprasolicitarii fizice si psihice) .Ex. pauza dupa ora de curs
3) Perioadele de relaxare si timp liber – alternate cu activitatea bine organizata , permit refacerea
fortei fizice si a incapacitatii intelectuale . Ex. vacanta , concediile .
4) Modalitati folosite pentru odihna si relaxare :
- cea mai eficienta odihna este cea activa , adica dupa activitati fizice urmeaza activitati intelectuale ;
dupa activitatile intelectuale , activitati fizice usoare , placute .
- sunt evitate modalitatile care nu ofera posibilitatea destinderii si nu contribuie la mentinerea
sanatatii
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei nevoii :
- mentine conditiile necesare somnului , respectand dorintele si deprinderile persoanei
- observa daca perioadele de relaxare , de odihna sunt in raport cu necesitatile
organismului si munca depusa
- ii explica necesitatea unei vieti ordonate , cu un program stabilit
76
- ii invata tehnici de relaxare si modalitati care sa-i favorizeze somnul prin discutii ,
demonstratii , material documentar
1) Insomnie
2) Hipersomnie
3) Disconfort
4) Oboseala
5) Dificultate sau incapacitate de a se odihni Surse
de dificultate :
- afectiuni cerebrale , endocrine , dezechilibre
- durerea , surmenajul
- anxietatea , afectarea gandirii
- frustrare , stress
- situatie de criza , pierdere , separare
- esecul functiei
- insuficienta cunoasterii de sine
- anturaj inadecvat
- temperature
- ambianta inadecvata
- cresterea stimulilor senzoriali in locuinta si nu numai
1) Insomnia – reprezinta dificultatea de a dormi sau de a te odihni dormind . Manifestari

de dependenta :
Somn perturbat :
- ore insuficiente de somn
- insomnii partiale = pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata
- insomnii terminale = dupa o adormire normala , se trezeste si nu mai poate adormi
- insomnii dormitionale = aparitia multiplelor perioade de veghe , care survin in timpul
noptii , faramitand somnul nocturn
- insomnii predormitionale = stare de veghe prelungita pana la instaurarea somnului
- insomnii post-dormitionale = survin la varstnici si mai ales la cei care se culca la ore timpurii
Atipiri in timpul zilei
Cosmaruri
Somnambulism = pacientul se da jos din pat si incepe sa umble prin camera , strazi , locuri
periculoase ; are privirea ratacita , miscari dezordonate , nu vorbeste , nu raspunde la intrebari ,
iar dupa un timp se intoarce , se culca , adoarme .
Apatie
Pavor nocturn = stare de spaima intensa , care apare in timpul somnului , mai frecvent la
copii ; dupa cateva minute , aceasta stare dispare , pacientul adoarme .
77
Neliniste
Confuzie
Iritabilitatea
Sentiment de depresie-tristete – la pacientii nesatisfacuti uneori de repausul lor , fiind
convinsi ca nu au dormit toata noaptea
Diminuarea puterii de concentrare
Oboseala

Pac. sa beneficieze de somn corespunzator - asistenta invata pacientul sa practice tehnici
cantitativ si calitativ in termen de relaxare , exercitii respiratorii cateva
de………………………………. minute inainte de culcare
- ofera pacientului o cana cu lapte cald inainte
de culcare , o baie calda
- invata pacientul care se trezeste devreme sa
se ridice din pat cateva minute , sa citeasca ,
sa asculte muzica , apoi sa se culce din nou
- observa si noteaza calitatea , orarul
somnului , gradul de satisfacere a celorlaltor
nevoi
- intocmeste un program de odihna
corespunzator organismului
- administreaza tratamentul medicamentos
- observa efectul acestuia asupra organismului
2) Hipersomnia – ore excesive de somn , prelungirea duratei si intensificarea profunzimii

somnului
Somn modificat :
- numarul de ore de somn noaptea este de peste 10 ore la adult si 12 ore la copil ; se exclud
cazurile de oboseala dupa eforturi excesive , convalescenta sau insomnii
- calitatea somnului se diferentiaza de somnul normal prin profunzime , durata , bruschetea
aparitiei
Somnolenta (exces de somn diurn)
Letargia = hipersomnie continua , mai profunda care poate dura ore , zile , luni , ani ; iar functiile
vitale sunt diminuate .
Narcolepsia = necesitatea subita de somn , precedata de pierderea tonusului muscular ; somnul
este superficial , intretaiat de treziri , vise dezagreabile , reactii vegetative , transpiratii
78
Comportament verbal si nonverbal lent , greoi ; pacientul raspunde cu greu la intrebari
Oboseala
Inactivitate

Pac. sa beneficieze de un numar de ore de somn - asistenta identifica cauza hipersomniei
corespunzator varstei in termen de …………….. - identifica cu pacientul metodele de
diminuare a factorilor cauzatori
- creeaza un climat de incredere , incurajeaza
si linisteste pacientul pentru a-si recapata
echilibrul psihic
- observa si noteaza toate schimbarile care
survin in starea pacientului
- administreaza tratamentul medicamentos
Pac. sa fie activ , cooperant in termen de……….. - asistenta identifica activitatile agreate de
pacient
- elaboreaza impreuna cu pacientul un
program de activitate , care sa corespunda
starii pacientului si posibilitatilor
organismului
- observa somnul , calitatea acestuia , raportul
intre starea de veghe si somn
3)Disconfort – reprezinta senzatia de jena , de neplacere fizica si psihica

1) Iritabilitatea
2) Indispozitie , jena
3) Stare de incomoditate (disconfort)
4) Diaforeza
5) Mialgii = dureri muscular

Pac. sa beneficieze de confort fizic si psihic in - asistenta discuta cu pacientul pentru a
termen de…………….. identifica cauzele disconfortului
- favorizeaza odihna pacientului prin
suprimarea surselor ce-i pot determina
disconfortul si iritabilitatea
- creeaza senzatie de bine pacientului , prin
discutii purtate
- faciliteaza contactul cu alti pacienti , cu
membrii familiei
- aplica tehnici de ingrijire curenta , necesare
79
obtinerii starii de satisfactie
- observa si noteaza schimbarile
4)Oboseala – senzatie penibila insotita de inactivitate , stare de epuizare nervoasa si musculara .

- fata palida care exprima tristete
- ochi incercanati , privire incetosata
- puls rar , lent , slab batut
- T.A cu tendinta la scadere
- somnolenta diurna
- tegumente palide , transpiratii reci
- stare de plictiseala , apatie
- scadere ponderala
- astenie

Pac. sa fie odihnit , cu tonusul fizic si psihic bun in - asistenta identifica cauza oboselii
termen de……………………. - ajuta pacientul sa-si planifice activitatile
cotidiene
- observa daca perioadele de odihna
corespund necesitatilor organismului
- stimuleaza increderea pacientului in forte
proprii si in cei care il ingrijesc
- invata pacientul cum sa efectueze tehnici de
relaxare
- ajuta la aplicarea corecta a acestora
- observa si noteaza functiile vitale si
vegetative , perioada somn-
odihna,comportamentul pacientului
- administeaza medicatia prescrisa de medic
- observa efectul acestuia
80
CAP XII
Nevoia de a se recrea
Recrearea este o necesitate a fiintei umane de a se destinde, de a se distra , recurgand la activitati

agreabile , in scopul obtinerii unei relaxari fizice si psihice .
Divertismentul , distractia , relaxarea sunt principalele functii ale acestor tipuri de activitati
accesibile pentru toate varstele .
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii .
- varsta – copilul mic si prescolarul isi petrec o mare parte a timpului jucandu-se ,
ceea ce va favoriza dezvoltarea lui fizica si personalitatea ; iar scolarul imparte
timpul intre invatatura si joc.
- constitutia si capacitatile fizice – activitatile recreative trebuie selectate si practicate
dupa constitutia si capacitatile fizice ale fiecarui individ
- dezvoltarea psihologica
- emotiile
- cultura
- roluri sociale
- organizarea sociala
- destinderea = starea de relaxare , de incetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stari de incordare
- satisfactia = este un sentiment de multumire , de placere
- placerea = este senzatia sau emotia agreabila , legata de satisfacerea nevoii , de relaxare
- amuzamentul = reprezinta distractia , divertismentul , inveselire
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in nevoia de a se recrea :

- exploreaza gusturile si interesul pacientului pentru activitati recreative pentru petrecerea
timpului liber
- planifica activitati recreative impreuna cu pacientul
- asigura conditiile necesare
- organizeaza activitati recreative individuale sau in grup , in functie de varsta , posibilitati si
locul de desfasurare al acestora
- faciliteaza accesul la biblioteci , sali de lectura sau procura carti , reviste
- antreneaza si stimuleaza pacientul in aceste activitati
81
1) Neplacerea de a efectua activitati recreative
2) Dificultate de a indeplini activitati recreative
3) Refuz de a indeplini activitati recreative
- handicapuri , constangeri fizice
- diminuarea capacitatii functionale a organelor de simt
- tulburari de gandire , de memorie
- anxietate , stres
- situatii de criza
- singuratatea , retragerea , pensionarea
- munca de rutina
- lipsa de cunoastere de sine si despre cei din jur
1) Neplacerea de a efectua activitati recreative – se defineste ca fiind o impresie dezagreabila

si penibila care conduce la inactivitate , plictiseala si tristete .
- inactivitatea
- plictiseala
- tristetea
.
Pac. sa prezinte stare de buna dispozitie in termen - asistenta exploreaza ce activitati recreative ii
de……………………… produc placere pacientului
- analizeaza si stabileste daca acestea sunt in
concordanta cu starea sa psihica si fizica
- organizeaza activitati recreative specifice
pentru copii , adulti , varstnici
- amenajeaza camere de recreere
- noteaza reactiile si manifestarile pacientului
cu referire la starea de plictiseala si tristete
Pac. sa-si recapete increderea in forte proprii in - asistenta determina pacientul sa-si exprime
termen de……………………. emotiile si sentimentele , castiga increderea
bolnavului si-l ajuta sa depaseasca
momentele dificile
- administreaza tratamentul indicat de medic
(tranchilizante , antidepresive)
- supravegheaza efectele tratamentului
administrat
82
CAP XIII
Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Este o necesitate proprie individului de a purta imbracaminte adecvata , dupa circumstante, temperatura ,
activitate , pentru a-si proteja corpul de rigorile climei , permitandu-i o libertate a miscarilor .
Omul are nevoie de haine cu care sa se imbrace , pentru a se proteja de rigorile climei , el isi alege
vesmintele adecvate circumstantelor si necesitatilor proprii .Vesmintele atesta integritatea individului si ii
protejeaza intimitatea sexuala .In plus , imbracamintea din punct de vedere estetic , contribuie la expresia
corporala si participa , in mod semnificativ , la comunicare .
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii : 1)
Factori biologici :
- varsta
- talia , statura
- activitatea
- credinta
- emotiile
3) Factori sociologici si culturali :
- clima
- statutul social
- munca
- cultura
- vesmintele trebuie sa fie adecvate climatului , statutului social
- sa se acorde o importanta imbracamintei si tinutei personale
- vesmintele sa fie alese dupa gust si circumstante
- purtarea de obiecte semnificative pune in evidenta rangul social , insemnatatea personala ,
functie religioasa , etc.
- mobilitate articulara , tonus muscular , maturitate psihomotorie

- asistenta invata persoana sa-si aleaga imbracamintea corespunzatoare climei , temperaturii
mediului inconjurator , activitatii , varstei
- exploreaza gusturile si semnificatia vesmintelor la fiecare persoana
83
- incurajeaza persoana pentru a-si alege singura imbracamintea , ornamentele , accesoriile
dorite
1) Dificultate de a se imbraca si dezbraca
2) Dezinteres pentru tinuta vestimentara
3) Neindemanare in a-si alege haine potrivite
- lezare fizica
- absenta unui membru superior sau a unei portiuni din membru (bont)
- aparate gipsate , chingi , pansamente
- durere , slabire , fatigabilitate
- tulburari de gandire , anxietate , stres , situatie de criza
- pierderea imaginii de sine
- esecuri , conflicte , saracie
- insuficienta cunoastere de sine , a mediului inconjurator
Dificultate de a se imbraca si dezbraca.

Dezinteres pentru tinuta vestimentara.
-dificultate de a-si incheia si descheia nasturii
- dificultatea sau incapacitatea de a-si misca mebrele superioare
- dificultatea de a se incalta si descalta
- apatie in a se imbraca
- refuzul de a se imbraca si dezbraca
- imbracaminte exagerata , caraghioasa , coafuri bizare
- vesminte neadecvate taliei , masei corporale

Pac. sa cunoasca importanta satisfacerii nevoii de a - asistenta educa pacientul privind importanta
se imbraca si dezbraca in termen vestimentatiei in identificarea personalitatii
de……………………….. - noteaza zilnic interesul pacientului de a se
imbraca si dezbraca
- supravegheaza cu ce se imbraca pacientul
- incurajeaza pacientul
Pac. sa se poata imbraca si dezbraca singur , in - asistenta identifica capacitatile si limitele
termen de ………………….. fizice ale persoanei ingrijite
- sugereaza apartinatorilor sa-i procure haine
largi , usor de imbracat , cu mod de
incheiere simplu , incaltaminte fara siret
84
- asistenta imbraca si dezbraca pacientul in
caz de paralizii ale membrelor ; incepe
imbracarea cu membrul paralizat si apoi cu
cel sanatos si dezbracarea invers
Pac. cu tulburari psihice sa-si recastige - evalueaza gradul de confuzie a pacientului si
independenta de a se imbraca si dezbraca in termen observa schimbarile de comportament ,
de………………. orientandu-l regulat in timp si spatiu
- solicita pacientului sa se imbrace , vorbindu-
i clar , cu respect si rabdare respectand
ritmul acestuia
- aseaza hainele in camera in ordinea folosirii
lor si solicita pacientului la dezbracare sa le
puna in ordine inversa
85
CAP XIV
Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori , de a practica religia
A actiona propriilor convingeri si valori este o necesitate a individului de a face sau a exprima
gesturi , acte de bine si rau , de dreptate , de urmare a unei ideologii . Independenta in satisfacerea
nevoii .
Nu exista fiinta umana izolata. Ea este in interactiune constanta cu ceilalti indivizi , membrii ai
societatii , si cu viata cosmica sau Fiinta suprema , absoluta . Aceasta interactiune scoate in evidenta
experienta vietii lor , convingerile , credintele , si valorile propriei fiinte si , pe de alta parte ,
dezvoltarea personalitatii .
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii sunt :

- gesturile si atitudinile corporale – permit pacientului sa isi satisfaca aceasta nevoie, in functie de
convingerile proprii sau de apartenenta religioasa
- cautarea , cercetarea sensului vietii si mortii – urmarirea acestui obiectiv face individul sa realizeze
gesturile si ritualurile care raspund credintelor/ convingerilor si valorilor sale .
- dorinta de a comunica cu Fiinta suprema sau cu cosmosul
- apartenenta religioasa influenteaza in mare masura actiunile pe care le infaptuieste individul ,
pentru a-si satisface nevoile .
- asistarea la ceremonii religioase
- folosirea obiectelor religioase ( sirag de matanii , imagini )
- practicarea unei religii
- timp pentru rugaciune si meditatie
- participarea la fapte de caritate , la fapte de umanitate
- valori
- libertatea de a actiona conform propriilor credinte sau dorinte .
-
- asistenta determina pacientul sa-si exprime propriile convingeri si valori
- planifica impreuna cu pacientul , activitati religioase
- il informeaza despre serviciile oferite de comunitate
- mijloceste desfasurarea unor activitati conform cu credintele si dorintele bolnavului
86
.
1) Culpabilitatea
2) Frustrarea
3) Dificultatea de a actiona dupa credintele si valorile sale
4) Dificultatea de a participa la activitati religioase
5) Neliniste fata de semnificatia propriei existente .
Surse de dificultate: 1)
De ordin fizic :
- lezare fizica
- dezechilibre
- durere
- surmenaj
2) De ordin psihologic :
- anxietate
- stres
- pierdere , separare , doliu
- situatii de criza
3) De ordin sociologic :
- conflicte sociale
- esecuri
- contradictii cu familia si societatea
4) Lipsa cunoasterii de sine , a situatiilor , a atitudinilor celorlalti , a mediului
1) Culpabilitatea reprezinta sentimental dureros , resimtit ca urmare a contrazicerii propriilor

convingeri si valori , motiv pentru care individul se simte vinovat . Culpabilitatea este un
sentiment fundamental si nemotivat , care se manifesta in
surdina , in afara cunoasterii adevaratei sale semnificatii . Mai multe situatii pot cauza sentimente
de culpabilitate : boala , pierderea stimei si a respectului , anxietatea , conflictele sociale .
Sentiment de culpabilitate exprimat prin :
- amaraciune
- autodepresie
- autopedepsire
- autoacuzare
- mania de a se scuza inutil
- intelegerea bolii ca o pedeapsa
- sentiment de a fi nedemn
- pozitie curbata
87
- miscari lente
Manifestari de depresie ca :
- plans
- insomnie
- balbaiala
Manifestari de anxietate ca :
- tahicardie
- tegumente reci , umede
- hiperventilatie
- furie
- manie .
Obiective Interventii proprii si delegate

Pac. sa-si pastreze imaginea pozitiva de sine in - incurajeaza bolnavul sa-si exprime
termen de……………… sentimentele in legatura cu problema sa
- faciliteaza satisfacerea convingerilor sale
- actioneaza pentru recastigarea stimei de sine
a bolnavului
- planifica , impreuna cu pacientul activitati
care sa-I dea sentimental utilitatii
Pac. sa fie echilibrat psihic in termen de ……… - asistenta pune pacientul in legatura cu
persoanele dorite , apropiate
- administreaza medicatie antidepresiva ,
tranchilizante la indicatia medicului.
88
CAP XV
Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
A invata este acea necesitate a fiintei umane de a acumula cunostiinte , atitudini si deprinderi pentru
modificarea comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente, in scopul mentinerii sau
redobandirii sanatatii .
Procesul de invatare este deosebit de complex si cuprinde organizarea intregii comportari a individului ,
pentru a deveni capabil sa-si dirijeze intreaga sa activitate in mod creator , in functie de conditiile in care
se afla , pe baza cunostiintelor , priceperilor si deprinderilor insusite anterior .
Dupa ce a dobandit cunostiinte , atitudini , deprinderi pentru mentinerea sanatatii , individul capata
un sentiment de siguranta , prin care devine capabil sa lupte impotriva bolii , anxietatii si stress-ului
vietii cotidiene .
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii : 1)

Factori biologici :
- varsta
- capacitatile fizice 2)
Factori psihologici :
- motivarea
- emotiile
3) Factori sociologici – mediul ambiant .
- invatarea – reprezinta activitatea pentru insusirea de cunostiinte si dobandirea de noi deprinderi in
toate sectoarele vietii psihice ( cunoastere , vointa , emotivitate) .
- deprinderea – este o componenta automatizata a activitatii .
- acumularea de cunostiinte
- educatia – reprezinta ansamblul de actiuni de transmitere a cunostiintelor, de formare a
deprinderilor si comportamentului .
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei de a invata :

- asistenta medicala exploreaza nevoile de cunoastere ale pacientului
- elaboreaza obiective de studio cu pacientul
- informeaza pacientul cu privire la mijloacele si resursele pe care le poate asigura : brosuri ,
carti , pliante , reviste , etc .
- sustine motivarea pacientului fata de cunostiintele care urmeaza sa le dobandeasca
89
- organizeaza activitati de educatie pentru sanatate : convorbiri , cursuri , conferinte , filme ,
demonstratii practice .
- prezinta pacientului materiale cu subiecte interesante , attractive , cu mijloace si procedee
adecvate nivelului de cultura si gradului de intelege a pacientului .

1) Ignoranta fata de dobandirea de noi cunostiinte , atitudini , deprinderi .
2) Dificultate de a invata .
3) Cunostiinte insuficiente .
- lezarea integritatii fizice
- deficite senzoriale
- durerea
- afectarea starii de constienta
- tulburari de gandire si memorie
- anxietatea
- stresul
- situatia de criza
- lipsa cunostiintelor
- insuficienta cunoastere de sine si a mediului inconjurator
- cunostiinte insuficiente
- pacientul nu intelege necesitatea de a invata si nu este receptive
- pacientul prezinta nesiguranta si frica de necunoscut
- lipsa interesului de a invata
- dificultate in invatarea masurilor preventive si curative .
Obiective Interventii proprii si delegate

Pac. sa acumuleze noi cunostiinte - asistenta exploreaza nivelul de cunostiinte al
bolnavului privind boala , modul de
manifestare , masurile preventive si curative
- identifica manifestarile de dependenta,
sursele lor de dificultate , interactiunile lor
cu alte nevoi
- stimuleaza pacientului dorinta de cunoastere
- constientizeaza pacientul asupra propriei
responsabilitati privind sanatatea
- organizeaza activitati educative cu pacientul
- verifica daca pacientul a inteles corect
90
mesajul transmis si daca si-a insusit noile
cunostiinte
Pac. sa dobandeasca atitudini , obiceiuri si - asistenta identifica obiceiurile si
deprinderi noi deprinderile gresite ale bolnavului
- corecteaza deprinderile daunatoare sanatatii
- tine lectii cu pacientul de formare a
deprinderilor igienice , de alimentatie
rationala , modul de viata echilibrat , de
administrare a diferitelor medicamente
- intocmeste programe de recuperare si
reeducare a bolnavilor cu deficiente
senzoriale si motorii
- va incuraja si ajuta la dobandirea noilor
deprinderi .
91
Bibliografie
1) Lucretia Titirca- Ghid de nursing vol. I – Editura Viata Medicala Romaneasca

2) Dictionarul Bailliere de nursing – Weller & Wells
92

Fiinta Umana Si Nursingul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fiinta Umana Si Nursingul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIINTA UMANA SI NURSINGUL

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definitia celor 14 nevoi

Etapele procesului de nursing:

A. Culegerea de date sau anamneza.

Mijloace de obtinere a informatiilor:

· Interviul reprezinta anamneza sau discutia cu pacientul. In timp ce observarea depisteaza

· Consultarea surselor secundare – familie, apartinatori, foaia de observatie, echipa

B. Analiza si interpretarea datelor culese ( diagnosticul de nursing)

 Componentele diagnosticului de nursing :

 Tipuri de diagnostice de nursing

1) Diagnostic de nursing actual – cand problema exista , semnele exista si sunt

Prioritati de ingrijire dupa conceptul Virginiei Henderson

C. Planificarea ingrijirilor de nursing

Consta in stabilirea unui plan de interventii de nursing si a mijloacelor interventiilor de nursing ,

Evaluarea prin prisma satisfactiei pacientului

Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

Factori care influenteaza satisfacerea nevoii :

Rolul nursei pentru pastrarea independentei :

A) Imobilitatea – reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii , fiind recomandata , adesea , ca

Regiuni predispuse aparitiei escarelor :

Obiective Interventii autonome si delegate

B) Hiperactivitatea – consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor individului ,

Obiective Interventiile autonome si delegate

C) Necoordonarea miscarilor – reprezinta dificultatea sau incapacitatea individului de a-si coordona

Obiective Interventii autonome si delegate

Obiective Interventii autonome si delegate

Independenta in satisfacerea nevoii . Organismul are nevoie de alimentatie adecvata calitativ si

Obiective Interventii autonome si delegate

· Alimentatia si hidratarea inadecvata prin surplus – aport alimentar exagerat cantitativ si

Obiective Interventii autonome si delegate

 Dificultate de a se alimenta si hidrata.

Obiective Interventii autonome si delegate

Obiective Interventii autonome si delegate

Obiective Interventii autonome si delegate

Obiective Interventii autonome si delegate

Obiective Interventii autonome si delegate

Caile de hidratare ale organismului :

Diversificarea alimentatiei la sugari:

Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a indeparta substantele nefolositoare , nocive din

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii :

 Dependenta in satisfacerea nevoii.

1) Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ. Surse de

Obiective Interventii autonome si delegate

Obiective Interventii autonome si delegate

Obiective Interventii autonome si delegate

5)Constipatia este caracterizata prin frecventa scazuta a scaunelor.

Obiective Interventii autonome si delegate

6)Varsaturile reprezinta evacuarea prin cavitatea bucala a continutului stomacal . Cauzele

Obiective Interventii autonome si delegate

Obiective Interventii autonome si delegate

8)Diaforeza = transpiratie in cantitate abundenta.

Obiective Interventii autonome si delegate

9)Expectoratia reprezinta eliminarea sputei din caile respiratorii .

Obiective Interventii autonome si delegate

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Obiective Interventii autonome si delegate

Independenta in satisfacerea nevoii .

Factori care influenteaza tensiunea arteriala : a)

Obiective Interventii autonome si delegate

Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limitele normale

Mentinerea temperaturii in limite normale este necesitatea organismului de a-si conserva o

1) Hipertermia – temperatura corporala peste valorile normale .

Obiective Interventii autonome si delegate