Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ABUR
Qi Q gc Qa
În care Qgc este căldura sensibilă la intrarea în cazan a gazelor calde aduse de
o sursă exteroară.
Căldura utilă (Qu) se compune, de obicei, din căldura aburului supraîncălzit
sau saturat produs de cazan (Qd).
2
Qu Qd
Dacă însă de la un cazan care livrează abur supraîncălzit (cu căldura Q si) se preia și
abur saturat (cu căldura Qes) și apă fierbinte (cu căldura Qaf), atunci:
Qu Qsi Qs Qaf
Sau dacă de la un cazan care produce abur saturat, se preia și apa fierbinte,
Qu Qs Qaf
În cazul unui cazan de abur supraîncălzit din care se preia și abur saturat și
(sau) apă fierbinte:
În cazul unui cazan de abur saturat din care se preia și apă fierbinte
Qa ( Ds Daf D pj ) I a [ kcal / h]
3
Ds – debitul orar de abur saturat, produs de un cazan cu abur saturat sau
livrat de un cazan cu abur supraîncălzit în afara sa, în kg/h;
Daf – debitul orar de apă fierbinte livrat de un cazan de abur în afara sa, în
kg/h;
Ia – entalpia apei de alimentare a cazanului, la temperatura t a și presiunea pa
de intrare a apei în cazan, în kg/h;
Ireg - entalpia apei ce se injectează pentru reglarea temperaturii aburului
supraîncălzit, la presiunea preg și temperatura treg de intrare a apei în regulator, în
kg/h.
În cazul când apa de injecție pentru reglarea temperaturii aburului
supraîncălzit este luata din apa de alimentare, deci Ireg=Ia
Qa ( Dab D pj ) I a [kg / h]
Qa ( Dsi Ds Daf D pj ) I a [kg / h]
Qa ( Ds Daf D pj ) I a [ kg / h]
Qu Dsi I si [kcal / h]
-în cazul unui cazan din care, pe lângă abur supraîncălzit, se livrează în afară
și abur saturat sau (și) apă fierbinte:
-în cazul unui cazan în care se produce și din care se preia în afară numai
abur saturat:
Qu Ds X is (1 x) I as ][kcal / h]
-în cazul unui cazan care se produce abur saturat și din care se preia în afară
și apă fierbinte:
Qu Ds ( X is (1 x ) I as ] Daf I af [kcal / h]
Qper =Qi – (Qu + Qcga + Qga + Qpj + Qrace + Qsg + Qgr + Qcpv) (5.29)
Pentru cazul când în acest fel s-ar obține pierderi care depășesc cu
mult noralul , calculul trebuie refăcut conform prevederilor din subcap 3.4. Pentru
cazanele aquatubulare , pierderile normale (exprimate în procente din Q i) sunt date
în nomograma din anexa 27 vol. 1.
5
5.2.1.5.Calculul bilanțului optim.Pentru întocmirea bilanțului optim se
vor analiza indicii de pierderi obținuți în bilanțul termic real la diverse debite în
comparație cu elementele corespunzătoare din literatură și care se obțin în mod
normal în instalații similare moderne.
Se stabilește apoi bilanțul optim, pornind de la performanțele bune
(în comparație cu literatura) găsite în bilanțul real, iar pentru restul parametrilor, de
la performanțele indicate în literatură sau cartea tehnică a cazanului.
Se stabilesc apoi măsurile tehnico-organizatorice ce trebuie luate
pentru aducerea eficienței exploatării cazanului până la nivelul bilanțului optim.
Se vor avea în vedere în mod special următoarele:
-reducerea pierderilor prin ardere chimică incompletă, prin ameliorarea
instalațiilor de ardere, dotarea cu aparatele de măsură necesare urmăririi arderii,
ridicarea cunostiințelor profesionale ale personalului de deservire a cazanului etc.
-micșorarea pierderilor prin căldura sensibilă a gazelor de ardere,
studiindu-se economitatea introducerii de suprafețe auxiliare suplimentare, precum
și menținerea unui exces optim de aer ;
-micșorarea pierderilor prin radiație și convecție în mediul ambiant prin
izolarea mai bună a cazanului ;
-reducerea procentelor de pierderi nearse mecanic prin ameliorarea
instalațiilor cazanului, măcinarea adecvată etc. și prin folosirea unui combustibil de
dimensiuni și caracteristici adecvate caracteristicilor constructive ale cazanului ;
-analiza cantității de apa de purjă în comparație cu prescripțiile tehnice
și proiectul de executie și îmbunătățire a calității apei de alimentare (în special a
apei de adaos).
7
Pata=Prta + ————— =10.7+———— =11.72 at
10000 1 000
8
Din tabelele de apă-abur și din anexa 12 (vol.1), prin interpolări se
găsesc entalpiile care intervin în formulele componente de bilanț:
-entalpia apei de alimentare (la presiunea P ata=11.72 at și temperatura
Ta= 95°C)…………………………………………………….Ia=95.2kcal/kg;
-entalpia aburului ieșit din cazan (la presiunea P aab=11.02 at și
temperatura Tab=324°C)………………………………......Iab=739.7kcal/kg;
-entalpia combustibilului (CH4)
(la temperatura Tві=10°C)……………………………….Iві=4kcal/kg ;
-entalpia aerului de combustie intrat (la temperatura Tlp=20°C)
……………………………………………………..….Ilp=6.23 kcal/kg ;
-entalpia diverselor componente ale gazelor de ardere (la temperatura
Tgacos=184°C)……………… …………………….ICO2=78.7 ; IO2=58.8;
IN2=57.3 si
IH2O=66.9kcal/Nm³.
Qa=Bi * Hi [kcal/h]
Qсві=567*8537=4840000 kcal/h
9
Căldura aerului intrat în cazan Ql, este conform relației (3.60) și ținând
seama că, în speță, nu există aer supraîncălzit în afara cazanului (L v=0) și n = 0
(combustibil gazos)
Unde : λ este dat de relația (3.27) combinată cu relația (3.28), adică ținând
seama ca din compoziția măsurată a gazelor de ardere ale cazanului a rezultat
CO=H2=CH4=O, iar din cea a combustibilului (CO2)с=(CO)с=(H2S)с=0
21
Λ =————— = O2
21 - 79 ———————————————————
(N2)с
100 – (CO2 + O2)+——————— · CO2
CH4+ 2C2H4
· 21
=—————
10.2
21 – 79 ·—————————————————
0.49
100-(6 + 10.2) + ———————— · 6
98.51+ 2 ·0.080
1 4 4
Lo= ——[(1+ ——)· CH4 (2 + ——)C2H4 – O2]
21 4 4
Rezultă
10
Căldura chimică a gazelor arse Q cga, conform compoziției acestor
gaze, este nulă (arderea este incompletă)
11
I pj se determină la parametrii apei din tambur (11.72 at) și
temperatura de saturație corespunzatoare, din tabelele de abur – apa rezultând I pj
189 kcal/kg
Din nomograma din anexa 27(vol 1), această cotă rezultă că ar trebui
să fie de numai 4,2 %.Admitem
Bilanțul real
Qi=cald.total intrata 371,0 100,0 5528,8 100,00 7059,0 100,00 8878,0 100,00
Qu=Qd=cald abur 2860,0 76,85 4445,0 80,46 5868,0 83,12 7288,0 82,12
prod.
Qga=cald.fiz.gaze 498,0 13,45 654,0 11,71 783,0 11,09 11,31 12,61
ard
Qpj=cald.apei purj. 80,0 2,15 96,4 1,75 116,0 1,64 141,0 1,59
Qper=cald.pierd.prin 186,0 5,0 249,0 4,50 269,o 3,82 302,0 3,50
pereti
Δp=eroare bilant 95,0 2,55 84,6 1,52 23,0 0,33 16,0 0,18
12
Qp=cald.total pierd. 859,0 23,15 1080,4 19,54 1191,0 16,88 1590,0 17,88
Qe=cald.total iesita 3719,0 100,00 5528,8 100,00 7059,0 100,00 8878.0 100,00
4840 + 2,3
Cspв= ————— = 1,267 [kcal. din comb./kcal. abur produs
4445 – 621,5
Rezultatele respective, pentru toate cele patru debite pentru care s-a întocmit
bilantul, fiind date în tabelul 5.3.
Tabelul 5.3.
Indicatorul Sarcina cazanului
4 t/ h 6 t/ h 8t/h 10 t / h
Randamentul 0.774 0.8025 0,839 0.827
termic brut
Randamentul de 0,73 0,77 0.80 0.79
exploatare 6 9 9 8
Consumul 1.33 1,26 1,22 1,23
specific(kcal/kcal) 2 7 1 3
15
În comparație cu bilanțul real (la aceeași sarcină) pierderile în valoare
absolută au scăzut cu 1191 – 889.4 = 301.6 Mcal/h, iar valoarea relativă cu [(16.88
– 13.16)/16.88] · 100 = 22%.
Randamentul termic brut a devenit η tbr = 0.868, cel de xploatare ηex =
0.850, iar consumul specific Csp = 1.168, ceea ce reprezintă o creștere a
randamentelor cu 3.35 %, respectiv cu 5.07 %, și o scădere a consumului specific
cu 4.43 %, conducând –dacă se admite aceeasi variație procentuală la sarcina
medie anuală de 6 t /h –la o funcționare anuală de 6450h (cât realizează cazanul) la
o economie anuală de combustibil de :
Sau
1384000 Mcal/an
ΔBi =———————— = 162 000 Nm³CH4/an
8.541 Mcal/Nm³CH4
16