BILANȚUL DE COMBUSTIBIL ALE CAZANELOR DE

ABUR

1.Indicații metodice și formulele de calcul ale componentelor specifice

cazanelor de abur

În domeniul cazanelor de abur, există instrucțiunea oficială din care se

extrag în cele ce urmează, aspectele de bază.

1.1. Indicații meteorologice, specifice cazanelor. Bilanțul de combustibil

real pentru cazane se efectuează pentru patru debite ale cazanului (care sunt
debitele pentru care se fac și probe la cald) și anume:
-debitul minim (debitul minim care poate funcționa cazanul timp nedefinit
fără a suferii stricăciuni);
-debitul normal (debitul corespunzător funcționării cazanului cu randament
optim; acesta este aproximativ 80% din debitul nominal);
-debitul nominal (debitul maxim continu de abur pe care cazanul trebuie să-l
asigure în timpul unei exploatări permanente);
-debitul mediu anual (debitul rezultat din raportul producției anuale de abur
la numarul de ore de funcționare a cazanului).
Durata măsurărilor termotehnice pentru fiecare sarcină va fi de cel putin 4 h
dupa atingerea stării de echilibru termic. Pentru cazanele cu evacuarea zgurei
lichide, durata încercarii la fiecare sarcină va fi mărită până la 8 h și chiar 10 h.
Cazanul supus măsurărilor trebuie să fi fost pus în funcțiune cu cel puțin 48 h
înaintea începerii încercărilor, echilibrul termic se consideră atins daca s-a
menținut sarcina la care urmează sa aibe loc proba cu cel puțin 2-3 h înaintea
începerii măsurărilor.
În timpul unei încercări, valoarea parametrilor pentru care se face măsurarea
nu poate depășii ± 15% pentru debit (adică ± 7% deviere maximă a presiunilor
diferențiale) și ±7% pentru presiunea de utilizare.
Dacă în timpul unei măsurări nu s-au putut realiza integral aceste condiții,
măsurarea se va considera totuși valabilă dacă numarul citirilor fiecărui parametru
nu conține mai mult de 10% depașiri ale limitelor indicate mai sus.
Montarea aparatelor de măsură se face a.î. să se poată caracteriza fiecare
suprafață de încălzire în parte. În cazul când lățimea cazanului este de 6 m sau mai
mare, măsurările se vor face pe ambele părți ale cazanului.
Intervalul de timp pentru citiri se va alege a.î. să poate cuprinde cu o singura
suficiență variațiile valorilor măsurate. Se recomandă urmatoarele frecvențe de
măsurare și înregistrare:
1
 - debitele cu manometru diferențial: din 3 în 3 min;
- presiunile și temperaturile: din 15 în 15 min;
- indicațiile date de analizatoarele automate de gaz: din 15 în 15 min;
- preluarea probelor de gaze de ardere pentru analiza chimică cu aparate
tip Orsat: din 30 în 30 min.
Citirea tuturor indicațiilor aparatelor la începutul și sfârșitul încercării se vor
face simultan .Valorile de stare ale atmosferei (presiunea barometrica, umiditatea
aerului, etc) se vor citi înaintea începerii încărcărilor.
Starea de la începutul și sfârșitul încercarilor trebuie să corespunda cât mai
exact în ceea ce privește:
- nivelul apei de alimentare;
- presiunea și temperatura aburului;
- debitul de abur și apa de alimentare;
- condițiile de ardere;
- cantitatea de combustibil de pe grătar, viteza medie a grătarului și
grosimea stratului.
În timpul încercărilor se vor evita purjarea cazanului și suflarea
funinginei.Dacă totuși purjarea nu se poate evita, se va determina cantitatea de apă
scursă prin purjare precum și temperatura ei.
După efectuarea tuturor măsurătorilor se vor face mediile pentru fiecare
măsurare la fiecare încercare.

1.2. Ecuația de bilanț de combustibil a unui cazan cu abur. Bilanțul de

combustibil al unui cazan se poate executa prin două metode: directă și indirectă.
În prezenta lucrare se va trata numai metoda directă deoarece este cea mai
indicată pentru calculul bilanțului; de asemenea, se vor trata numai cazanele
utilizate curent în industrie (deci nu și cele care fac o supraîncălzire intermediară
sau care folosesc aer de combustie preîncălzit în alte instalații).
Cantitatea orară de căldură intrată se compune, în cazul cazanelor clasice,
din căldura chimică (QCB) și sensibilă (QB) a combustibilului, căldura sensibilă a
apei de alimentare și a apei de injecție în regulatorul cu abur (Q a), căldura
introdusă prin aburul de injecție a combustibilului lichid (Qinj), căldura sensibilă a
aerului intrat în cazan (Q1) și căldura intrată prin apa de răcire (Qraci),

Qi  QCB  QB  Qa  Qinj  Q1  Qraci

În cazul cazanelor recuperatoare, căldura intrată se poate calcula cu relația:

Qi  Q gc  Qa

În care Qgc este căldura sensibilă la intrarea în cazan a gazelor calde aduse de
o sursă exteroară.
Căldura utilă (Qu) se compune, de obicei, din căldura aburului supraîncălzit
sau saturat produs de cazan (Qd).

2
 Qu  Qd

Dacă însă de la un cazan care livrează abur supraîncălzit (cu căldura Q si) se preia și
abur saturat (cu căldura Qes) și apă fierbinte (cu căldura Qaf), atunci:

Qu  Qsi  Qs  Qaf

Sau dacă de la un cazan care produce abur saturat, se preia și apa fierbinte,

Qu  Qs  Qaf

În cazul combustibililor solizi, pe lângă aceste pierderi, apar în plus pierderi

de căldura sensibilă a zgurii (Qsg), prin ardere incompletă în zgură (Qnsg), prin
particule nearse căzute prin barele grătarelor și nerecuperate în focar (W gr), căldura
pierdută prin combustibil nears în cenușă și praf volant (Qcpv):

Q p  Q ga  Qcga  Q per  Q pj  Qsg  Qnsg  Q gr  Qcpv

1.3. Calculul componentelor bilanțului. Bilanțurile cazanelor se întocmesc

în funcție de bilanțuri orare.
În cele ce urmează se explicitează (particularizează) numai formulele
relative la câteva componente și anume: Qa , Qu=Qd , Qpj și Qper.
a) Cantitatea orară de căldură conținută în apa de alimentare introdusă
în cazan (Qa) se determină, după caz, cu una din urmatoarele relații:
În cazul unui cazan care livrează numai abur supraîncăzit sau numai abur
saturat:

Qa  ( Dab  Dreg  D pj )  I a  Dreg  I reg [ kcal / h]

În cazul unui cazan de abur supraîncălzit din care se preia și abur saturat și
(sau) apă fierbinte:

Qa  ( Dsi  Ds  Daf  Dreg  D pj )  I a  Dreg  I reg [kcal / h]

În cazul unui cazan de abur saturat din care se preia și apă fierbinte

Qa  ( Ds  Daf  D pj )  I a [ kcal / h]

în care: Dab este debitul orar de abur produs de cazan, în kg/h;

Dreg – debitul orar de apă injectată în aburul supraîncălzit pentru reglarea
temperaturii acestuia, în kg/h;
Dpj – debitul orar de apă eliminată prin purja, în kg/ h;
Dsi – debitul orar de abur supraîncălzit produs de cazan, în kg/h;

3
 Ds – debitul orar de abur saturat, produs de un cazan cu abur saturat sau
livrat de un cazan cu abur supraîncălzit în afara sa, în kg/h;
Daf – debitul orar de apă fierbinte livrat de un cazan de abur în afara sa, în
kg/h;
Ia – entalpia apei de alimentare a cazanului, la temperatura t a și presiunea pa
de intrare a apei în cazan, în kg/h;
Ireg - entalpia apei ce se injectează pentru reglarea temperaturii aburului
supraîncălzit, la presiunea preg și temperatura treg de intrare a apei în regulator, în
kg/h.
În cazul când apa de injecție pentru reglarea temperaturii aburului
supraîncălzit este luata din apa de alimentare, deci Ireg=Ia

Qa  ( Dab  D pj )  I a [kg / h]
Qa  ( Dsi  Ds  Daf  D pj )  I a [kg / h]
Qa  ( Ds  Daf  D pj )  I a [ kg / h]

b) Căldura fizică a produselor cazanului, adică căldura utilă Qu, se

determină, după caz, cu una din următoarele relații:
-în cazul unui cazan din care nu se preia în afara decât abur supraîncălzit:

Qu  Dsi  I si [kcal / h]

-în cazul unui cazan din care, pe lângă abur supraîncălzit, se livrează în afară
și abur saturat sau (și) apă fierbinte:

Qu  Dsi  I si  Dsi  [ X is  (1  x)  I as ]  Daf  I af [kcal / h]

-în cazul unui cazan în care se produce și din care se preia în afară numai
abur saturat:

Qu  Ds   X is  (1  x)  I as ][kcal / h]

-în cazul unui cazan care se produce abur saturat și din care se preia în afară
și apă fierbinte:

Qu  Ds ( X is  (1  x )  I as ]  Daf  I af [kcal / h]

În care: Isi – este entalpia aburului supraîncălzit produs de cazan, la

presiunea psi și temperatura tsi de ieșire din cazan, pe conducta principală, în
kcal/kg;
Is - entalpia aburului saturat uscat la presiunea ps (sau temperatura de
saturație ts) de ieșire în cazan, în kcal/kg;
Ias - entalpia apei corespunzătoare presiunii ps (sau temperaturii de saturație
ts) a aburului saturat realizat în cazan, în kcal/kg;
4
 X - titlul aburului saturat preluat din cazan, la iesirea din cazan;
Iaf - entalpia apei fierbinți preluată în cazan, în kcal/kg.

c) Pierderile de căldură prin apa purjată (Qpj), se calculează numai pentru

purja continuă și se determină cu formula:

Qpj = Dpj · Ias [kcal/h] (5.28)

d) Pierderile de căldură în mediul ambiant prin pereții instalației (prin

conducție, convecție și radiație ), Q per, se pot calcula, în cazul cazanelor de abur,
mai simplu decât s-au prevăzut la subcapitolul 3.2 (vol.1) și anume ca diferență de
căldură totală intrată Qi pe de o parte și energie utilă și restul pierderilor pe de altă
parte .

Qper =Qi – (Qu + Qcga + Qga + Qpj + Qrace + Qsg + Qgr + Qcpv) (5.29)

Pentru cazul când în acest fel s-ar obține pierderi care depășesc cu
mult noralul , calculul trebuie refăcut conform prevederilor din subcap 3.4. Pentru
cazanele aquatubulare , pierderile normale (exprimate în procente din Q i) sunt date
în nomograma din anexa 27 vol. 1.

5.3.1.4. Indicatorii de eficiență ai cazanelor cu aburi. La cazanele cu

de abur, în practica mondială se folosăște drept indicator de eficiență așa numitul
randament termic brut care, pentru cazanele avute în vedere în prezentul capitol
(cazane fără preîncălzire – în afara cazanului – a aerului de combustie și fără
supraîncălzire intermediară ) este dată de relația:
Qu – Qa + Qpj
ηtb = ——————————————— (5.30)
Qi – Qa – (Ql + Qraci +Bl ·Iinj · 600

Precum și randamentul de exploatare dat de relația

Qu Qa
ηexp=—— - —— (5.31)
Qi Qa
Ca și comsumul specific de combustibil diferit de formula
Qcв + Qв
CspB = ————— (kcal în comb/kcal abur produs) (5.23)
Qn - Qa

În care: Bl este consumul orar de combustibil lichid, în kg ;

Ginj – este cantitatea de abur folosită pentru injecția combustibilului
lichid în kg abur/kg comb lichid.

5
 5.2.1.5.Calculul bilanțului optim.Pentru întocmirea bilanțului optim se
vor analiza indicii de pierderi obținuți în bilanțul termic real la diverse debite în
comparație cu elementele corespunzătoare din literatură și care se obțin în mod
normal în instalații similare moderne.
Se stabilește apoi bilanțul optim, pornind de la performanțele bune
(în comparație cu literatura) găsite în bilanțul real, iar pentru restul parametrilor, de
la performanțele indicate în literatură sau cartea tehnică a cazanului.
Se stabilesc apoi măsurile tehnico-organizatorice ce trebuie luate
pentru aducerea eficienței exploatării cazanului până la nivelul bilanțului optim.
Se vor avea în vedere în mod special următoarele:
-reducerea pierderilor prin ardere chimică incompletă, prin ameliorarea
instalațiilor de ardere, dotarea cu aparatele de măsură necesare urmăririi arderii,
ridicarea cunostiințelor profesionale ale personalului de deservire a cazanului etc.
-micșorarea pierderilor prin căldura sensibilă a gazelor de ardere,
studiindu-se economitatea introducerii de suprafețe auxiliare suplimentare, precum
și menținerea unui exces optim de aer ;
-micșorarea pierderilor prin radiație și convecție în mediul ambiant prin
izolarea mai bună a cazanului ;
-reducerea procentelor de pierderi nearse mecanic prin ameliorarea
instalațiilor cazanului, măcinarea adecvată etc. și prin folosirea unui combustibil de
dimensiuni și caracteristici adecvate caracteristicilor constructive ale cazanului ;
-analiza cantității de apa de purjă în comparație cu prescripțiile tehnice
și proiectul de executie și îmbunătățire a calității apei de alimentare (în special a
apei de adaos).

5.2.2. Bilanțul termic al cazanului CR 9

5.2.2.1.Caracteristici tehnice ale cazanului .Cazanul CR 9 de 10t/h si 17

at este un cazan de radiație cu circulație naturală, folosind drept combustibil gaz
metan. Este de tipul cu drumuri orizontale de gaze, cedarea de caldură la suprafețe
de încălzire făcându-se cu suprapresiune pe partea gazelor.
Cazanul funcționează cu tiraj suflat realizat cu ajutorul unui
ventilator, pentru ardere folosindu-se aer preîncălzit cu gaze de ardere într-un
preîncălzitor de aer tubular integrat în cazan. Cazanul are un arzător care
funcționează pe gaz metan, realizând o reglare a sarcinii între 30-110%.
Datele caracteristice ale cazanului CR 9 care interesează în
calculul bilanțului sunt conform cărții tehnice:
 debitul nominal de abur 10t/h
 debitul normal 8t/h
 debitul minim 4t/h
 debitul maxim(30 min) 11t/h
6
  presiunea normală a aburului 16at
 temperatura aburului supraîncălzit 350°C
 temperatura apei de alimentare 70°C
 consumul orar de gaz metan 1200 Nm³/h
 temperatura gazelor rezultate la coș 140- 180°C
 temperatura de preîncălzire a aerului 180 -220°C
 temperatura gazelor la intrarea în supraîncălzitor 1047°C
 temperatura gazelor la iesirea din supraîncălzitor 909°C
 temp. gazelor la intrarea în preîncălzitorul de aer 353°C
 depresiunea în focar 67mm H2O
 Conținutul optim de CO2 în gazele de ardere 10%
 Conținutul max de CO2 și H în gazele de ardere 0.4%
 Coeficientul optim de exces de aer 1.16%
 Dimensiunile de gabarit
3350*4760*6240mm

5.2.2.2.Întocmirea bilanțului real.Conform [34], bilanțul

se va întocmi pentru patru mărimi ale debitului: debitul minim (4t/h),
debitul normal (8t/h), debitul nominal (10t/h) și debitul mediu anual
realizat în exploatare (6t/h conform calculelor: 38600 t abur
produs/an/6450 h funcționare /an).
Mai jos se va exemplifica întocmirea bilanțului numai
pentru mediu (6t/h), pentru restul debitelor dându-se direct valorile
diverselor componente.
Ecuația de bilanț, conform relațiilor (5.14), (5.16), (5.19) date
anterior și ținând seama că în cazul de față, Q inj=0, iar apa de răcire
este luată din circuitul apă-abur și este integral recuperată (deci
Qraci=Qrace=0), este

Qсв + Qв +Qa +Ql = Qu + Qcga + Qga + Qpj + Qper (5.33)

În care diverșii termeni au semnificațiile arătate la punctul

5.2.1.2. și calculează (3.55),(3.56).(5.21),(3.60),(5.24), (3.87) ,
(3.89), (5.28) si (5.29).
Măsurile efectuate și calcule preliminare. În tabelul 5.1
sunt trecute elementele ce au fost măsurate și care intervin în calculele
de bilanț. Valorile înscrise în tabel sunt valorile medii – pe durata
încercărilor – rezultate din măsurări.
Se calculează presiunea absolută a apei din tambur (P ata) și
a aburului ieșit din cazan (Pab), pe baza presiunilor relative respective
(Prta si Prab) și a presiunei barometricea(Pab):

Pbar * 13.6 752*13.6

7
 Pata=Prta + ————— =10.7+———— =11.72 at
10000 1 000

Pbar * 13.6 752* 13.6

Pab= Prab + ————— =10 + ———— =11.02 at
10 000 10000
Element Simbol Mărimea Unitatea de
măsurat găsită măsura
Preiunea Pbar 752 Mm hg
barometrica
Combustibil
intrat
Cantitatea Bi 567 Nm³/h
Compoziția (CH4)с 98.51 %volum
chimică
(C2H4)с 0.80 %volum
(O2)с 0.20 %volum
(N2)с 0.49 %volum
Temperatura Tві 10 °C
Apa de
alimentare
Cantitate Da 6520 Kg/h
Temperatura Ta 95 °C
Presiunea Prta 10.7 At
relativa în tambur
Aer intrat
Temperatura Tlp 20 °C
Abur ieșit
Cantitate Dnb 6010 Kg/h
Temperatura Tab 324 °C
Presiune Prab 10 At
relativă
Gaze de
ardere ieșite
Temperatura Tgacos 184 °C
la bază a coșului
Compoziția CO2 6 %volum de
chimică gaze uscate
O2 10.2 Idem
N2 83.8** Idem
Purja
continuă
Greutate Dpj 510 Kg/h

8
 Din tabelele de apă-abur și din anexa 12 (vol.1), prin interpolări se
găsesc entalpiile care intervin în formulele componente de bilanț:
-entalpia apei de alimentare (la presiunea P ata=11.72 at și temperatura
Ta= 95°C)…………………………………………………….Ia=95.2kcal/kg;
-entalpia aburului ieșit din cazan (la presiunea P aab=11.02 at și
temperatura Tab=324°C)………………………………......Iab=739.7kcal/kg;
-entalpia combustibilului (CH4)
(la temperatura Tві=10°C)……………………………….Iві=4kcal/kg ;
-entalpia aerului de combustie intrat (la temperatura Tlp=20°C)
……………………………………………………..….Ilp=6.23 kcal/kg ;
-entalpia diverselor componente ale gazelor de ardere (la temperatura
Tgacos=184°C)……………… …………………….ICO2=78.7 ; IO2=58.8;
IN2=57.3 si
IH2O=66.9kcal/Nm³.

Calculul componenetelor bilanțului

Cădura chimică a combustibilului Qсві este dată de ralația (3.55) :

Qa=Bi * Hi [kcal/h]

Conform relației (3.2) puterea calorică a combustibilului este :

Hi=1/100ΣVj*Hij=1/100(98.51*8550 +0.80 *14320)=8537 kcal/Nm³.

Unde 8550 si 14320 reprezintă puterea calorică a CH 4, respectiv a C2H4

luate din anexa 4(v.vol. 1)

Qсві=567*8537=4840000 kcal/h

Căldura fizică a combustibilului Qв este dată conform relației (3.56)

Qв=567 * 4 = 2270 kcal/h

Căldura fizică a apei de alimentare Qa, este dată de relația (5.21 a)

Qa=Da * Ia=6250 * 95.2 = 6215000 [kcal/h]

9
 Căldura aerului intrat în cazan Ql, este conform relației (3.60) și ținând
seama că, în speță, nu există aer supraîncălzit în afara cazanului (L v=0) și n = 0
(combustibil gazos)

Ql=λ * Lo * Ilp * Bi [kcal/h]

Unde : λ este dat de relația (3.27) combinată cu relația (3.28), adică ținând
seama ca din compoziția măsurată a gazelor de ardere ale cazanului a rezultat
CO=H2=CH4=O, iar din cea a combustibilului (CO2)с=(CO)с=(H2S)с=0
21
Λ =————— = O2
21 - 79 ———————————————————
(N2)с
100 – (CO2 + O2)+——————— · CO2
CH4+ 2C2H4

· 21
=—————
10.2
21 – 79 ·—————————————————
0.49
100-(6 + 10.2) + ———————— · 6
98.51+ 2 ·0.080

L0 – dat de formula (3.20) care în speță se reduce la

1 4 4
Lo= ——[(1+ ——)· CH4 (2 + ——)C2H4 – O2]
21 4 4
Rezultă

Ql=1.94 ·9.48 · 6.23 · 567 = 65000 [ kcal/h]

Caldura totală intrată este

Qi=Qсв + Qв + Qa + Ql = 5528770 [ kcal/h]

Caldura utilă Qu, egală cu căldura aburului ieșit din cazan Q d se

determină cu relația (5.24)

Qu=Qd=Dab · Iab=6010 · 739.7= 4445000 [ kcal/h]

10
 Căldura chimică a gazelor arse Q cga, conform compoziției acestor
gaze, este nulă (arderea este incompletă)

Căldura fizică a gazelor de ardere Q ga, este dată de relația (3.89), în

care, în speță, n=0, iar Vgaor= 0 (din măsurări)

Qga = Bi · Vga · ΣVjga · Ijga /100 [ kcal/h]

Vga este dat de relația (3.34) combinată cu relațiile (3.37) și (3.38)

Vga = Vgus + VH2O [Nm³/Nm³]

Vgus=1 / 100 [(CH4)с + 2 (C2H4)с] + (λ- 0.21 )Lo=

=1 / 100(98.51 + 2 · 0.80) + (1.94 – 0.21) · 9.48
=17.30 Nm³ gaze uscate /Nm³ combustibil

VH2O=1/100 [ 2(CH4)с + 2(C2H4)с+ 0.1244 ·Da · λ · Lo

=1/100(2 · 98.51 + 2 · 0.80)+ 0.1244 · 0.010 · 1.94 ·9.48
=2.03 Nm³ H2O/Nm³ comb

Vga=17.30+2.03=19.33 Nm³ gaze umede/Nm³ comb

Pentru a cunoaște participația diverselor gaze componente în gazele

de ardere umede, rezultatele măsurătorilor (care reprezintă participația în gazele de
ardere uscate) trebuie multiplicate cu raportul V gus/Vga = 17.30/19.33 = 0.893 ,
obținând :

CO2 = 6 · 0.893 = 5.36 % O2 = 10.22 · 0.893= 9.12 %

N2= 83.8 · 0.893 = 75 .02%

H2O ,ca participație, reprezintă H2O==2.03/19.39 · 100 = 10.50%

(Verificare: 5.36+ 75.02 + 9.12+ 10.50 =100.00%)

Atunci I ga=1/100 ΣVjga · Ijga= (5.36 · 78.7 · 9.12 · 5.88 · 75.02 ·

57.3 + 10.50 · 66.9)100=59.6 kcal/Nm³ gaze de ardere
Și Qga=567 · 19.33 · 59.6 = 654000 [kcal/h]

Căldura pierdută cu purja continuă, Qpj, este dată de formula

(5.28)

Qpj=Dpj · Ipj [kcal/h]

11
 I pj se determină la parametrii apei din tambur (11.72 at) și
temperatura de saturație corespunzatoare, din tabelele de abur – apa rezultând I pj
189 kcal/kg

Qpj= 510 · 189 = 96400 [kcal/h]

Căldura pierdută prin pereți în mediul ambiant, Q per, se

determină cu relația (5.29)

Q per= Qi – (Qu +Qga +Qpj) = 333570 kcal/h ceea ce reprezintă 6.02

% din Qi.

Din nomograma din anexa 27(vol 1), această cotă rezultă că ar trebui
să fie de numai 4,2 %.Admitem

Qper =0.45 · Qi = 249 000 [kcal/h]

Diferența de 333570 – 249570 = 84570 kcal/h, considerând-o eroare de

închidere a bilanțului, în limita admisibilă (1.52 % din Qi)
Bilanțul real este dat în tabelul 5.2., conform celor de mai sus,
pentru sarcinile de 6 t/h, și conform rezultatelor măsurărilor și calculelor analoage
pentru celelalte sarcini. În fig.5.1. s-a dat diagrama Sankey pentru sarcina de 8t/h .

Bilanțul real

Denumirea Sarcina cazanului

componentelor 4t/h 6t/h 8t/h 10 t / h
Mcal/h Mcal/h Mcal/h Mcal/h
% % % %
0
1 2 3 4 5 6 7 8
Qв=cald.chimica 3244,5 87,80 4840,0 87,54 6164,1 87,33 7768.4 87,49
comb.
Qв=cald.fizica 1,5 0,04 2,3 0,04 2,9 0,04 3,6 0,04
comb.
Qa=caldura apa alim 423,0 11,40 621,5 11.25 810,0 11,47 997,0 11,24
Ql=cald.aer 50,0 1.36 65,0 1,17 82,0 1,16 109,0 1,23

Qi=cald.total intrata 371,0 100,0 5528,8 100,00 7059,0 100,00 8878,0 100,00
Qu=Qd=cald abur 2860,0 76,85 4445,0 80,46 5868,0 83,12 7288,0 82,12
prod.
Qga=cald.fiz.gaze 498,0 13,45 654,0 11,71 783,0 11,09 11,31 12,61
ard
Qpj=cald.apei purj. 80,0 2,15 96,4 1,75 116,0 1,64 141,0 1,59
Qper=cald.pierd.prin 186,0 5,0 249,0 4,50 269,o 3,82 302,0 3,50
pereti
Δp=eroare bilant 95,0 2,55 84,6 1,52 23,0 0,33 16,0 0,18

12
Qp=cald.total pierd. 859,0 23,15 1080,4 19,54 1191,0 16,88 1590,0 17,88
Qe=cald.total iesita 3719,0 100,00 5528,8 100,00 7059,0 100,00 8878.0 100,00

Digrama Samkey corespunzătoare bilanțului real al

Cazanului CR 9 la sarcina de 8 t/ h

Pe baza datelor din bilanț, cu ajutorul formulelor (5.30)-(5.32) se

determină randamentele și consumul specific de combustibil, astfel pentru sarcina
de 6 t / h.

4445 - 621,5 + 96,4

ηtb=————————— = 0,8025
5528,8 – 621,5 – 65
13
 4445+ 621,5
ηex=—————— = 0.779;
5528,8 – 621,5

4840 + 2,3
Cspв= ————— = 1,267 [kcal. din comb./kcal. abur produs
4445 – 621,5

Rezultatele respective, pentru toate cele patru debite pentru care s-a întocmit
bilantul, fiind date în tabelul 5.3.

Tabelul 5.3.
Indicatorul Sarcina cazanului
4 t/ h 6 t/ h 8t/h 10 t / h
Randamentul 0.774 0.8025 0,839 0.827
termic brut
Randamentul de 0,73 0,77 0.80 0.79
exploatare 6 9 9 8
Consumul 1.33 1,26 1,22 1,23
specific(kcal/kcal) 2 7 1 3

5.2.2.3.Analiza bilanțului real. Cazanul funcționează cu parametrii mult

diferiți de cei prevăzuți în cartea tehnică și care, de altfel, se realizează în alte
întreprinderi.
Analiza se va face pentru sarcina de 8 t/h, pentru care sunt valabili
parametrii din cartea tehnica.Rezultă:
-excesul de aer λ =1.64 este exagerat de mare și poate fi redus la 1.16
(conform cărții tehnice) prin urmărirea permanentă arderii. În acest caz, ținând
seama că gazele de ardere vor avea (conform cărții tehnice), 10 % CO 2, 0,4% CO
și H2, din formula (3.26) care îl dă pe λ, se găsește, pentru λ=1.16, O2=3.36%
-tempratura gazelor la coș poate și ea să fie redusa, în condițiile de mai
sus, de la 184°C la 170°C;
-procentul de apa purjată este mare (8% la sarcina de 8 t/h), din cauză că nu
se returnează condensul, iar la stația de tratare a apei este dimensionată pentru
ipoteaza unei returnări de condens de minim 70%. Luând măsuri pentru atingerea
acestui procent de returnare, purja se reduce la jumatate .
-izolația cazanului este în bună stare, deci procentul de pierderi pereți nu
poate fi redus

5.2.2.4.Întocmirea bilanțului optim.Bilanțul optim se întocmeste după

modelul arătat la bilantul real, însă, în funcție de noile date privind excesul de aer,
14
compoziția gazelor de ardere, temperatura acestora la baza coșului și cantitatea de
apă purjată, în faza inițială nu se cunoaște consumul de combustibil, care se va
determina însă ecuația de bilant, se găsește astfel :

Qсв =8537 Bi kcal/h Qcga = 145 Bi kcal/h

Qв = 4 Bi kcal/h Qga =675 Bi kcal/h
Ql = 68.5 Bi kcal/h Qpj =62400 kcal/h
Qa = 787000 kcal/h Qper=0.0382(Qсв + Qв+ Qa+Ql) kcal/h
Qu = 5868000kcal/h

Introducându-se expresiile de mai sus în ecuația (6.33) se obține o

ecuație in Bi, din care rezultă imediat :

Bi = 694 Nm³ gaz metan / h

Cu această valoare, se determină mărimile diverselor componente.

Rezultatele sunt trecute în tabelul 5.4. care reprezintă bilanțul optim pentru sarcina
de 8 t / h.

Denumirea Mcal/h % Denumirea Mcal %

componentelor componentelor
1 2 3 4 5 6
INTRĂRI IEȘIRI
Qсв=căld 5920.0 87.61 Qu=căldură 5868.0 86.84
chim. a comb. abur produs
Qв = 2.8 0.04 Qcga=căld.ch 100.7 1.49
căld.fiz.a comb. imica gaze arse
Qa= căld. 787.0 11.65 Qga=căld.fiz. 468.0 6.93
Apei de gaze arse
alimentare
Ql = 47.6 0.70 Qpi=căldura 62.4 0.92
căldura aerului apei purjate
Qi =total 6757.4 100.00 Qper=căld.pie 258.3 3.82
rduta prin pereti
Total 889.4 13.16
pierderi=Qp
Total 6757.4 100.00
căldura ieșita=Qe

15
 În comparație cu bilanțul real (la aceeași sarcină) pierderile în valoare
absolută au scăzut cu 1191 – 889.4 = 301.6 Mcal/h, iar valoarea relativă cu [(16.88
– 13.16)/16.88] · 100 = 22%.
Randamentul termic brut a devenit η tbr = 0.868, cel de xploatare ηex =
0.850, iar consumul specific Csp = 1.168, ceea ce reprezintă o creștere a
randamentelor cu 3.35 %, respectiv cu 5.07 %, și o scădere a consumului specific
cu 4.43 %, conducând –dacă se admite aceeasi variație procentuală la sarcina
medie anuală de 6 t /h –la o funcționare anuală de 6450h (cât realizează cazanul) la
o economie anuală de combustibil de :

ΔBi=4842.3 Mcal/h · 6450 h/an · 0.0443=1384000Mcal/an

Sau

1384000 Mcal/an
ΔBi =———————— = 162 000 Nm³CH4/an
8.541 Mcal/Nm³CH4

16