California Psychological Inventory

Grupaje de scale:

I. Scalele orientarii interpersonale

II. Scalele orientarii valorice si normative
III. Scalele functionarii intelectuale
IV. Scalele rolului si stilului interpersonal

I. Scalele orientarii interpersonale

1. Scala Do

Cateva studii de validare importante sunt:

Gough (1969b): comparatie de peer-nominated cu normele nationale

Gough (1969b): comparatie de high si low nominated intre ei

In ambele studii s-au constat diferente semnificative

Hase & Goldberg (1967): comparatie auto-evaluare globala si auto-evaluare cu CPI (.38 semnificativa)

Comportamente associate

asociate
„Şi-a asumat controlul grupului” (.33);
„A vorbit mult la întâlnire” (.33);
„A avut mai multe de spus decât oricine altcineva” (.32);
„A vorbit doar dacă i s-a adresat altcineva întâi” (-29);
„Nu a intrat în conversaţie până nu i s-a pus o întrebare” (-.19);
„A dat doar răspunsuri monosilabice la întrebări personale” (-.19);

2. Scala Cs

Cateva studii de validare importante sunt:

Gough (1957): Gough Home Index (GHI) (.38 .48)

Bogard (1960): caracterul situational al scalei )(sindicat soferi& firma de expeditii)

Comportamente associate

A fermecat noile cunoştinţe prin conversaţia interesantă (.27);

S-a prezentat singur unei persoane străine, la petrecere (.27);
1
 A povestit o întâmplare lungă, pentru a-i întreţine pe ceilalţi (.28);
A intrat în conversaţie doar când i s-a pus o întrebare (-.19);
S-a întâlnit cu cineva în secret (-.17);
A rugat pe altcineva să facă un împrumut în numele său (-.16);

3. Scala Sy

Studii de validare

studii concentrate pe valoarea predictivă a scalei din punctul de vedere al participării sociale:
 Gough (1969b): peer-nomination, grupe extreme, comparatie de scoruri T(m=T 52 & m= T 42)
 Mizushima & DeVos (1967): delincventa “sociabila” (in grup)
studii care se concentrează pe scală ca măsură a sociabilităţii:
 Hase & Goldberg (1967): corelatie cu masuri ale sociabilitatii(popularity, dating)
 Bouchard (1969): eficienta in sarcini re

Comportamente associates

A discutat aproape cu toată lumea la petrecere (.39);

A avut iniţiativa de a înviora o petrecere plictisitoare (.36);
A fost în centrul atenţiei la reuniune (.32);
A preferat să stea acasă şi să se uite la TV în loc să vină la petrecere (-.24);
A vorbit doar dacă a fost interpelat de altcineva (-.26);

4. Scala Sp

Studii de validare:

Gough (1969b): peer-nomination, categ. Polarizate (dif semnif)

Hase & Goldberg (1967): corelatii puternice intre Sp si indicatori externi (obiectivi) ai sociabilitatii
(notorietate&dating)

Comportamente associate:

A discutat cu mulţi oameni la petrecere (.44);

A discutat cu aproape toată lumea la petrecere (.38);
A vorbit doar după ce a fost interpelat de altcineva (-.18);
A urmat instrucţiunile unui preot fără comentarii (-.21);

5. Scala Sa
6. Studii de validare
2
 Hogan & Mankin (1970): reflectie externa a Sa (hetero evaluare)
Montgomery & Mathis (1992): corelatia cu atractivitatea fizica

Comportamente associate

A avut iniţiativa în grup (.36);

A discutat cu aproape toată lumea la petrecere (.33);
A intrat în vorbă doar după ce a fost interpelat de altcineva (-.22);
A discutat numai după ce a fost interpelat(ă) (-.22);

Scala In.

Studii de validare
Helson & Picano (1990): validare predictiva -22 ani
Singurul grup ale carui scoruri nu s-au modifcat – traditional

Comportamente associate
 A avut iniţiativa în grup (.31);
 A discutat cu multă lume la petrecere (.30);
 S-a certat cu părinţii referitor la planurile lor de vacanţă (-.17);
 A urmat instrucţiunile unui preot fără comentarii (-.20);

7. Scala Em.

Studii de validare
Gough (1969b, 1996): validare de criteriu
Buss & Craik (1980, 1986): validare prin predictie comportamentala
Hogan, Mankin, Conway & Fox (1970) au demonstrat că scala Em se relaţionează puternic cu uzul
drogurilor uşoare

Comportamente asociate
A discutat cu aproape toată lumea la petrecere (.31);
A adus în discuţie o temă controversată (.30);
A vorbit doar după ce a fost interpelat(ă) de altă persoană (-.25);
A intrat în conversaţie numai după ce i s-a adresat o întrebare (-.20);

II. Scalele orientarii valorice si normative

1. Scala Re.

Studii de validare
Hase & Goldberg peer nomination N=190(1967)
Gough (1969b)grupuri extreme (dif=16-18T)
Knapp (1960) (militari de cariera vs recruti)
Vincent (1961) (mame necasatorite)
3
Comportamente asociate

A ascultat cu atenţie cele spuse de interlocutor (.26);

A urmat un program fără să îl modifice (.19);
A a mers la biserică (.24);
S-a îmbrăcat cu o ţinută sexy (-
A mers într-un club de noapte (-.24);
Nu a returnat un obiect găsit pe jos (-.29);

2. Scala So.

Studii de validare
Scala So e scala preferata a lui H. Gough, are si cel mai mare numar de studii de validare
Cateva studii importante sunt:
Gough (1965b) Richardson & Roebuck (1965), Tonra (1963)T<40
Kipnis (1968): cheating in school
Gough (1996): devianta la locul de munca

Comportamente asociate
Umăreşte interlocutorul cu atenţie (.25);
A fost punctual la întâlnire (.20);
A returnat un lucru pierdut de cineva, pe care îl găsise (.18);
A spus un banc deochiat (-.20);
A învinuit alte persoane pentru o greşeală, chiar dacă nu a fost vina lor (-.21);
A împrumutat un album muzical unui prieten nu foarte apropiat (-.24).

3. Scala Sc.

Studii de validare
Cateva studii importante sunt:
Gough (1969): validare predictiva prin nominare impulsivi & controlati
Megargee & Mendelsohn (1962): delicte pentru
a. agresivitate extrema
b. violenta moderata
c. fara violent
d. non-delincventi

Comportamente asociate
• Urmăreşte interlocutorul cu atenţie (.20);
• Merge la biserică (.23);
• S-a implicat profund într-o mişcare religioasă (.18);
• A spus ceva doar pentru s-i şoca pe ceilalţi (-.25);
• A dansat la petrecere (-.28);
• A spus o glumă cu aluzii sexuale (-.29);

4
 4. Scala Gi (Impresie buna, Good impression). ...pe scurt
Persoanele caracterizate de scoruri supramedii, dar nu foarte mari la scala Gi se văd pe sine ca fiind
cooperante, săritoare, pline de consideraţie la adresa semenilor, respectuoase şi politicoase.
Există consonanţă între auto-percepţie şi felul în care sunt văzute de cei din jur, pentru că sunt descrise în
aceiaşi termeni şi de ceilalţi.
Ceea ce nu recunosc niciodată ca fiind printre comportamentele lor cei cu scoruri mari la scala Gi este
tendinţa spre atitudini moraliste şi comportamente oportuniste. Studiile de caz realizate pe marginea
protocoalelor cu scoruri mari şi foarte mari la scala Gi (Dicken, 1960; Heilbrun, Daniel, Goodstein, Stephenson
& Crites, 1962) demonstrează că de multe ori aceşti indivizi încearcă să intre în graţiile superiorilor lor,
ignorând, minimizând sau trecând cu vederea sentimentele şi nevoile subordonaţilor lor.
Scorurile mici pe scala Gi identifică persoane care valorizează foarte mult propriile idei, propriile dorinţe şi
propriul fel de a fi.
Sunt indivizi indiferenţi la cei din jur şi la felul în care se reflectă în ochii acestora, iar la scoruri foarte mici
sunt de-a dreptul agresivi în a-şi afirma dreptul la propria părere şi propria identitate comportamentală.
Sunt persoane critice, nemulţumite, se plâng cu uşurinţă şi verbalizează rapid scepticism şi critică, mai ales la
adresa semenilor lor.

5. Scala Cm (Comunalitate, Communality). ...pe scurt

Scorurile supra-medii obţinute de o persoană pe scala de comunalitate confirmă validitatea protocolului CPI,
în ansamblul său, minimizând probabilitatea ca respectiva persoană să fi dat răspunsuri aleatorii sau
insuficient de gândite la întrebările chestionarului.
De asemenea, scorurile mari pot fi privite drept indicând un comportament normal (nu în sens clinic, ci în
sens social), consonant cu normele, rigorile şi aşteptările grupului de apartenenţă şi ale societăţii în
ansamblu.
Scorurile foarte mari, cum ar fi de exemplu, în viziunea lui Gough (1996) scorurile brute de 37 şi 38, pentru
CPI-462 sau CPI-434, indică de asemenea pentru persoana evaluată convenţionalitate şi conformitate ne-
necesar de accentuată la norme.
Scorurile mici la scala Cm (scoruri brute mai mici de 25 la CPI-434) indică posibilitatea unor
răspunsuri date la întâmplare şi ridică problema unei posibile invalidităţi a protocolului ca întreg.
De asemenea, aceste scoruri sub-medii pot indica pentru persoana evaluată neîncredere în sine şi în propriile
forţe, pesimism, sentimente de alienare şi în general o instabilitate psihologică accentuată.
Scorurile moderat de scăzute (scorurile brute de 30-34 la CPI-434) pot să indice de asemenea un
comportament normal, dar cu unele caracteristici deosebit de accentuate, cum ar fi independent în gândire, o
distanţare creativă faţă de norme şi dorinţa de auto-afirmare.

6. Scala Wb (Sanatate, Wellbeing).

Ca şi concluzie generală privind scala Wb, putem spune că scorurile foarte mici sugerează exagerarea grijilor
personale sau chiar mimarea lor în scopul distorsiunii protocolului. Aceste scoruri invalidează protocolul şi nu
ar trebui interpretate dincolo de această semnificaţie.
Scorurile sub-medii sau chiar mici, dar moderate şi nu extreme, descriu persoane animate de griji,
concentrate pe problemele cu care se confruntă, nesigure de sine şi în general de cum ar trebui să rezolve
respectivele probleme. Aceste persoane se culpabilizează, sunt pesimiste şi negativiste, în general consideră
că viaţa le-a fost potrivnică şi sunt nemulţumite de propria poziţie şi de propriile perspective.
Persoanele cu scoruri mari sunt animate de sentimente generalizate de bine, atât fizic cât şi psihologic, sunt
competente, optimiste şi mulţumite cu sine. Sunt rezistente la stres şi la
traume, axate pe soluţie şi pe viitor şi consideră că viaţa merită trăită şi că viaţa este corectă cu toţi.

5
Gough (1996) consideră că nici scala Wb nu are semnificaţii alterate pentu scorurile extreme de mari şi că, în
principiu, nu există o limită superioară dincolo de care un scor obţinut pe această scală ar putea avea
semnificaţii disfuncţionale.
Deşi iniţial s-a considerat că scorurile extreme pe scala Wb ar putea sugera comportamente narcisiste şi auto-
suficiente, această ipoteză nu s-a confirmat empiric şi chiar cele mai înalte scoruri pe scala Wb rebuiesc
interpretate pozitiv în relaţia cu tonusul psihologic.

7. Scala To.

Studii de validare
Dunbar, 1995: corelatie negativa cu scala de antisemitism
Gough (1969b), Gough (1969b), Megargee (1972): corelatii negative cu California F

Comportamente asociate
S-a oferit să gătească cina pentru prieteni în weekend (.20);
Se îmbracă tern (.25);
A iniţiat o conversaţie cu o persoană timidă, la o petrecere (.21);
A făcut glume pe seama altora la petrecere (-.19);
Nu a predat sau înapoiat ceva ce a găsit pe jos (-.23);
A acuzat pe cineva că îl vorbeşte pe la spate (-.23);

6
III. Scalele functionarii intelectuale

1. Scala Ac.

7
Studii de validare
 Gough (1996): valoarea predictiva f. mare pentru sc. generala, mare pentru liceu si relativ mica
pentru universitate
 Griffin & Flaherty (1964), Gough (1964b): validare cu GPA, Grade Point Average

Comportamente asociate

 Îşi face planuri detaliate ale carierei (.18);
 Joacă tenis (.21);
 A râs zgomotos la glume (-.22);
 A spus „nu ştiu” când i s-a pus o întrebare la care nu a dorit să răspundă (-.24);
 A divulgat un secret despre propria persoană (-.21);

2. Scala Ai.

Studii de validare
 Gough & Lanning (1986): validare pe criteriu (note in primul an de studiu universitar)
 MacKinnon (1961b): creativitate
 validari concurente: BigFive (C, O)

Comportamente asociate

 Nu a avut obiecţii pentru ca partenerul/partenera să îşi petreacă timpul cu o persoană de sex opus
(.27);
 Îşi urmăreşte interlocutorul cu atenţie (.28);
 Şi-a făcut un prieten doar pentru a obţine o favoare (-.22);
 S-a împrietenit cu cineva doar pentru a-i putea folosi maşina (-.20 ip);

8
 3. Scala Ie/Cf (Eficienţă intelectuală, Intellectual Efficiency / Fluenţă conceptuală, Conceptual Fluency).

Obiectivele scalei
Scala Ie/Cf a fost denumiră original drept „test de inteligenţă nonintelectual” (Megargee, 1972) şi a
fost construită astfel încât, deşi conţine exclusiv itemi pentru psihodiagnoza de personalităţii, să
coreleze semnificativ cu măsurile uzuale ale inteligenţei.
Scala Ie, în actuala ei formă, detectează persoanele cu aptitudini intelectuale bune, cu un uz eficient
al acestei abilităţi intelectuale, cu o subsecventă încredere în propriile calităţi intelectuale şi animate
în consecinţă de un optimism realist.

Studii de validare
Cateva studii importante sunt:
Gough (1996): corelatii cu teste de inteligenta (Raven, Stanford-Binet etc.44-.59)
Cartwright, Wink & Kmetz (1995), Bayer, Whissell- Buechy & Honzik (1980): Ie coreleaza mult cu
diverse masuri ale sanatatii fizice si mentale

Comportamente asociate
Valorizează aspectele cognitive şi intelectuale (.23, .37);
Are un nivel înalt de aspiraţii (.25, .28);
Renunţă şi se retrage atunci când se întâlneşte cu frustrări sau obstacole (-.17, -.30);
Are un sistem ego-defensiv fragil, confruntat cu stress sau traume devine dezorganizat şi neadaptat
(.17, -.29);

9
10
IV. Scalele rolului si stilului interpersonal

1. Scala Py/Is.

Studii de validare

Cateva studii importante sunt:

Gough (1996): studiu in categ. Ocupationale (Strong stiintific investigative)
Burkhart, Gynther & Christian (1978): studiu celebru in faking (Dsd)
Gough (1964b): corelare cu criteriul perf. in psihologie la studenti

Comportamente asociate

A urmărit cu atenţie criticile aduse de un prieten (.24);

A argumentat în favoarea unei idei inovatoare (.24);
S-a înroşit când a trebuit să vorbească în faţa unui grup mare (-.16);
A trecut cu vederea unei cunoştinţe care a răspândit informaţii false despre el/ea (.16);

2. Scala Fx.

Studii de validare

Cateva studii importante sunt:

Gough (1996): validare de criteriu
Gough (1996): validare concurenta: Comrey – Order (-.56), NEOPI-R
Gough (1968a) şi Megargee (1972) trec în revistă de asemenea un număr de studii care par să sugereze
faptul că, deşi scala Fx se relaţionează negativ la diverse măsuri ale rigidităţii, ea are relaţii statistice
mult mai vagi cu măsurile clasice ale flexibilităţii.
Acest lucru se constituie în mod cert într-o barieră serioasă în calea oricărui studiu de validare
predictivă a scalei Fx.

11
Comportamente asociate

A preluat e bunăvoie costurile unei seri în oraş (.30);

A discutat cu un străin în staţia de autobuz (.31);
A ignorat salutul unei persoane străine (.29);
A planificat decursul unei conversaţii informale (-.16);
S-a certat cu o persoană străină la petrecere (-.16);
A cumpărat o maşină scumpă numai pentru a-li impresiona prietenii (-.17);

3. Scala F/M-Sn (Feminitate/Masculinitate, Feminity/Masculinity sau Sensibilitate, Sensitivity)

Obiectivele scalei

Scopul scalei F/M a fost încă de la construcţie acela de a ordona respondenţile de-a lungul unui
continuum care să descrie noţiunile curente, empirice, de „masculinitate” şi „feminitate”.
Scorurile mici ale scalei sunt asociate cu comportamente masculine, dominante, asertive, cu aspiraţii
de vizibilitate socială, hedonism şi autoritate, pe când scorurile mari sunt asociate cu comportamente
feminine, deferente, gentile, calde, dependente şi de ajutorare.

Studii de validare

Cateva studii importante sunt:

Gough (1996): capacitatea de discriminare in 17 tari
Block, von der Lippe & Block (1973): validitate predictiva

– interese spre ocupatii M VS interese ocupatii F

Wilson & Greene (1971): homo-erotism si hetero-erotism (f>/Sn-)

Comportamente asociate

A convins pe cineva să facă ceva ce respectiva persoană nu dorea (.26);

A evitat privirile celorlalţi (.26);
A luat un autostopist în maşină (-.30);
A avut iniţiativa într-o întâlnire cu conotaţii sexuale (-.35);

12
Măsurăm ce zicem că măsurăm?
13
 Ştiinţa pozitivistă: concepţia esenţialistă despre adevăr
o adevăr = măsurare + eroare
o cu cât e mai mică eroarea cu atât e mai validă măsurarea
surse de eroare în măsurare:
induse de instrument – nu vom discuta de ele
induse de situaţie
induse de subiect

Self-reported measures : probleme de validitate în răspunsul subiectului

o distorsiune involuntară: percepţie greşită asupra propriilor comportamente & motive

o distorsiune voită: managementul impresiei (dorinţa de a prezenta altă imagine)

Axioma 1 : NU se pot detecta răspunsuri distorsionate, ci se poate evalua PATTERNUL de răspuns pentru a
stabili dacă există PROBABILITATEA unei distorsiuni

Tipuri de invaliditate

o Random Answer- Raspuns aleator

o Fake Good
o Fake Bad

Cele 3 cauze principale ale invalidităţii unui protocol au fost iniţial numite de Gough (1969b):

o (a) „reacţie non-responsivă” (non-responsive answering), care în CPI- 462 s-a transformat în
„răspuns aleator” (random answer),
o (b) „distorsiune pozitivă” (fake good),
o (c) „distorsiune negativă” (fake bad).

Detectia invaliditatii CPI

Fake good: Gi (Good impression)

• strategie de dezvoltare empirică,

• un număr de subiecţi au completat CPI-ul în condiţii normale, precum şi în condiţiile unui instructaj
care îi îndemna la disimulare

Raspuns aleator

• manifestare

Subiectul marchează pe foaia de răspuns „adevărat” sau „fals” fără să ia cu adevărat în seamă întrebările
chestionarului.

• Detective
14
Scala Cm (Comunalitate, Communality)

• Este important de reţinut aici mai ales faptul că scala se bazează pe patternuri de răspuns tipice pentru
populaţia-etalon, în sensul în care există întrebări din CPI la care răspunsurile sunt „adevărat” sau „fals”
pentru o proporţie covârşitoare din populaţie.

• Acest pattern de răspuns defineşte „comunalitatea”, caracterizează o abordare standard a chestionarului

şi, în mod foarte interesant, rezistă şi pentru versiunile ne-engleze ale CPI.

• Cei doi itemi cu cele mai multe, respectiv puţine răspunsuri de „adevărat” (pentru versiunea engleză a
CPI), sunt prezentaţi în continuare, cu indicarea procentelor din populaţia masculină, respectiv feminină,
care dau răspunsul „adevărat”.

o Părinţii mei au dorit întotdeauna să reuşesc în viaţă (95%, 91%);

o Educaţia este mai importantă decât îşi închipuie majoritatea oamenilor (90%, 93%);
o Dacă aş conduce o maşină, aş încerca să-i împiedic pe alţii să mă depăşească (10%,6%);
o A participa la vot este o treabă supărătoare şi inutilă (3%, 4%).

15
16
17
Fake Bad

Manifestare scala Wb

o poate să apară ca problemă în psihodignosticul cvasi-clinic, în devianţă, delincvenţă, uneori în

orientarea vocaţională, mai rar în resurse umane

Scala Wb (Sănătate, Well-Being)+ constructie

la fel ca la majoritatea celorlalte scale ale CPI: strategia generativă empirică.

o administrare a CPI-480 la 22 de studenţi (8 bărbaţi şi 14 femei), cu instructajul de a distorsiona
răspunsurile în mod negativ.
o profilul mediu obţinut de autor în acest fel este prezentat în figura alăturată.

Fake good

Manifestare scala Gi

 cea mai mare problemă în selecţia de personal şi în general în RU, însă poate să apară şi în alte
situaţii
 profilele caracterizate de distorsiune pozitivă au în general scoruri elevate pe toate scalele, cu un
maxim pe Gi.
 acest maxim pe scala Gi şi variabilitatea relativ scăzută inter-scale sunt caracteristicile marcante care
diferenţiază un profil disimulat de un profil valid dar aparţinând unei persoane superioare, cu scoruri
mari pe toate scalele
 gradul în care o persoană poate disimula răspunsurile sale la CPI ţine de:
sofisticarea intelectuală a respectivei persoane vezi studiul Py,
familiaritatea ei cu testul ori cu testările în general
Experimente
Canter (1963)
pacienţii alcoolici au profile mult mai evident trucate decat cei nealcoolici (cu intelect şi sofisticare
superioare)
între pacienţii alcoolici există diferenţe doar în cât de bine pot distorsiona şi restul scalelor
(variabilitate a capacităţilor de distorsiune pozitivă, în funcţie de ajustarea şi sofisticarea personală a
subiecţilor)

18
Scala Gi. Generare
 Gi (Impresie Bună, Good Impression)
 2 scopuri:
a fost creată special pentru a ajuta la identificarea protocoalelor invalide, caracterizate de încercări
prea evidente de asumare a unor atribute favorabile
tinde la încadrarea persoanei evaluate pe un continuum al managementului impresiei, care merge de
la indiferenţă faţă de propria imagine în ochii celor din jur şi până la dorinţa ardentă de a fi evaluat
pozitiv, ca bun, admirabil şi deosebit de către ceilalţi
 generată după o strategie empirică de raportare la criteriu
 comportamente associate

anumitor comportamente cu scala Gi.

Prezentăm în continuare cele cinci comportamente cu corelaţia cea mai mare şi respectiv cea mai
redusă, cu scala Gi:
o Şi-a urmărit interlocutorul cu atenţie (.21);
o Şi-
o A mers la biserică (.25);
o S-a implicat puternic într-o mişcare religioasă (.19);
o A avut un rol activ în problemele campusului sau comunităţii (.15);
o A mimat lipsa de afecţiune pentru a-şi atinge scopurile (-.28);
o A lăsat pe alcineva să plătească pentru propria consumaţie (-.25);
o A refuzat să recunoască atunci când nu a avut dreptate (-.25);
o Nu a fost dispus să asculte punctul de vedere al altei persoane (-.29);
o A refuzat să îşi schimbe opinia (-.26);

19
20
 Ecuatiile de detective a invaliditatii

Arborele de deciyie

Ecuatiile de detective a invaliditatii a protocolului

 Lanning (1989): pentru CPI 462

o propune şi un arbore de decizie
o dezvoltarea ecuaţiilor: statistică
 detecţia cât mai multor din protocoalele cunoscute a fi invalide, în eşantionul normativ
 încadrarea greşită ca fiind distorsionate a unui număr cât mai mic de protocoale valide
 Arbore - proceduri aplicate consecutiv
o 1. ecuaţia fake good e folosită pentru a izola protocoalele ce sugerează un pattern distorsionat
pozitiv.
o ecuaţia fake bad împarte restul protocoalelor în două grupuri distincte:
• cele care par a fi normale
• cele care par a fi caracterizate de distorsiune negativă sau aleatoare
o ecuaţia random answer împarte aceste protocoale în:
• distorsiune negativă
• răspuns aleator

Performanta de detective a arborelui

 Gough (1987), pentru CPI462:

• din 2000 de protocoale corecte, câte 1000 pentru fiecare sex,
 doar 12 profile distorsionate au fost încadrate greşit drept corecte
 din profilele corecte 9 au fost considerate în mod eronat drept fake bad şi 14 ca fiind random
answer.WOW
 Studii experimentale realizate de Gough (1987, 1996) au demonstrat că există în continuare un număr
relativ mare de falşi pozitivi şi de falşi negativi.
 protocoalele distorsionate pozitiv sunt detectate în 64% din cazuri,
 cele distorsionate negativ în 84% din cazuri,
 cele cu răspunsuri aleatorii în 87% din cazuri.
 Gough (1996) consideră totuşi că specialistul trebuie să privească nu doar ecuaţiile, ci şi scalele Cm, Wb şi
Gi:
Interpretare indicatori nonvb

 Asumptie – in distorsiune manifestarile nonverbale se intensifica (mimica, gestica, tonul vocii etc)
 Un studiu recent realizat de Siegfried L. Sporer & Barbara Schwandt (2007) a concluzionat ca
manifestarile nonverbal tind sa scada in intensitate pe durata distorsiunii.
 acest studiu nu a gasit indicatori nonverbali stabili pentru distorsiune

21
 Cu toate aceste exista numeroase studii care au gasit indicatori stabili ai distorsiunii
o Accentuarea cuvintelor predictor pentru distorsiune (Burgoon & Buller, 1994; Harrison, Hwalke,
Raney, & Fritz, 1978; Kraut, 1978; Mehrabian, 1971; Vrij, 1994)
o Povestirea unui film de groaza ca “placut” si “neplacut” compararea scorurilor
o Persoanele care au povestit ca filmul a fost placu tindeau sa accentueze cuvintele
 Microexpresii faciale negative (Frank & Ekman,1997).
 Contactul vizual – este cunoscut ca un indicator stabil al distorsiunii
 Studiile experimentale relava faptul doar variabila contact vizual nu poate prezice stabil
 distorsiunea
 Prin investigarea influentei variabilei moderatoare extraversie-introversie – contactul
 vizual devine un indicator stabil
 Contact vizual
o extraverti – creste contactul vizual in timpul distorsiunii (Walters, 1996)
o introverti – scade dramatic contactul visual (Walters, 1996)

o Postura “defensiva” (Horvath, Jayne, & Buckley, 1993)
o Miscari corporale rigide, “inghetate” (Mehrabian, 1971; Vrij, 1994)

22