Strategii de comunicare

Test grilă – ian 2020

1. Conform lui Ioan Drăgan, Comunicarea: paradigme și teorii, 2007: 11, comunicarea este:
a) ”un proces de transmitere a informațiilor, ideilor și opiniilor de la un individ la altul, de la un grup social la altul.”
b) ”un proces de transmitere a informațiilor, ideilor și opiniilor de la un individ la altul.”

2. În funcție de modul de realizare a procesului de comunicare (direcția fluxului de informație), într-o instituție
distingem:
a) comunicarea ascendentă (de la salariați către conducere), comunicarea descendentă (de la conducere către
salariați), comunicarea orizontală (între salariați de același nivel ierarhic).
b) comunicarea ascendentă (de la salariați către conducere) și comunicarea descendentă (de la conducere către
salariați).

3. Scopul teoriei și al modelului lui Shanon și Weaver a fost:

a) aflarea modului celui mai rapid în care o informație poate fi transmisă și cu costurile cele mai reduse și
înțelegerea modului în care se asigură identitatea dintre informația primită și cea emisă.
b) să nu țină cont de semnificația mesajelor și nici de intențiile emițătorului.

4. În modelul comunicării propus de Julia Wood comunicarea apare ca împărtășire, adică participanții sunt
orientați spre ”noi”, nu spre sine.
a) Adevărat
b) Fals

5. Printre figurile de marcă ale Școlii de la Palo Alto se numără :

a) Gregory Bateson – fondatorul școlii, Paul Watzlawick, Janet Helmick Beavin, Don D. Jackson, Virginia Satir
b) Gregory Bateson – fondatorul școlii, Paul Watzlawick, Janet Helmick Beavin, Catherine Kerbrat-Orecchioni

6. Ideea de cercetare a Școlii de la Palo Alto a fost aceea că comportamentul unui individ poate fi analizat prin
prisma relațiilor pe care le dezvoltă, a manifestării acestora și a elementelor care îl influențează.
a) Adevărat
b) Fals

7. Abordarea comunicării de către Școala de la Palo Alto a fost una sistemică.

a) Adevărat
b) Fals

8. Prima axiomă a Școlii de la Palo Alto afirmă că

a) Nu putem să nu comunicăm.
b) Orice comunicare prezintă două aspecte: conținutul și relația, în așa fel încât cel de al doilea îl înglobează pe
primul și reprezintă o metacomunicare.
c) Ființele umane folosesc două moduri de comunicare – digital și analogic.

9. Conceptul dublei constrângeri privește existența a două cerințe simultane și imposibilitatea de a găsi un
mod satisfăcător de a răspunde, orice variantă de reacție ducând la nerealizarea uneia dintre cerințe.
a) Adevărat
b) Fals

10. Feedback-ul pozitiv este numit și ”bulgăre de zăpadă” și este folosit pentru a stimula un comportament și a
crește rezultatele provocate de comportamentul în cauză.
a) Adevărat
b) Fals
11. Autorul Analizei tranzacționale a fost
a) Eric Berne
b) Gregory Bateson
c) Virginia Satir

12. În România există o asociație de AT.

a) Adevărat
b) Fals

13. AT susține că în comunicarea interumană reacționăm cu stările eului nostru.

a) Adevărat
b) Fals

14. Starea eului care folosește în discurs am încredere în tine, hai să te ajut puţin ... nu-i nimic, ştiu că poţi, nu
e grav ... vino să-ţi arăt cum se face ... etc. este
a) Părintele Grijuliu
b) Părintele Normativ
c) Părintele Critic

15. Copilul Adaptat este o stare convenabilă în relațiile profesionale.

a) Adevărat
b) Fals
c) Doar împreună cu Părintele Critic

16. AT nu dă soluţii dar consideră că o stare este bună sau nu, în funcție de situaţia în care ne aflăm şi de ceea
ce dorim să obţinem.
a) Adevărat
b) Fals

17. A treia regulă a comunicării din AT susține că în cazul tranzacţiilor duble comportamentul se determină la
nivel psihologic şi nu la nivel social.
a) Adevărat
b) Fals

18. Următoarea tranzacție

- La cât e ședința azi?
- Ai putea să ții minte măcar la cât e o ședință.
este o tranzacție
a) încrucișată
b) paralelă
c) dublă

19. Semnele de recunoaştere pozitive condiţionate sunt generatoare de rezultate. Felicitările, diplomele, primele
salariale sunt oferite pentru ceea ce facem, spunem sau ştim şi nu pentru că existăm.
a) Adevărat
b) Fals

20. ”Colecția de timbre și cadoul” din AT ne ajută să conștientizăm că putem acumula frustrări și să avem o
reacție de descărcare emoțională care să-i afecteze negativ pe cei din jur.
a) Adevărat
b) Fals

21. ”Nu voiam decât să te ajut” este în AT

a) un joc psihologic.
b) un semn de recunoaștere.
c) un timbru psihologic.
22. ”Sunt capabil să fac proiectul acesta, poți să mă ajuți pentru că ai experiență în domeniu.” reprezintă o
poziție de viață existențială
a) OK+/OK+
b) OK+/OK-

23. Slide-ul corect construit este slide-ul

a)

Dimensiunile simbolice ale subordonării și infantilizării feminine în reclamele tipărite

în viziunea lui Erving Goffman

- mărimea relativă
- atingerea feminină
- delimitarea funcțiilor
- familia
- ritualizarea subordonării
- retragerea autorizată
4

b)

Dimensiunile simbolice ale subordonării și infantilizării feminine descrise de Erving Goffman

sunt:

- Mărimea relativă
- Atingerea feminină
- Delimitarea funcțiilor
- Familia
- Ritualizarea subordonării

c)

Erving Goffman este unul dintre cei mai cunoscuți sociologi ai microuniversului
social, fiind renumit pentru analizele sale aprofundate, din perspectivă dramaturgică, ale
vieții sociale cotidiene. În lucrarea Gender Advertisements (1979), sociologul american
abordează, dintr-o perspectivă semiotică, problema expresiilor stereotipizate în care
sunt reprezentate femeile în fotografiile reclamelor tipărite.

Dimensiunile simbolice ale subordonării și infantilizării feminine descrise de Erving

Goffman sunt: mărimea relativă, atingerea feminină, delimitarea funcțiilor, familia,
ritualizarea subordonării.

24. În programarea neurolingvistică, ideea de pornire a fost că în domeniul relațiilor umane și al comunicării
există posibilitatea de a stabili un model de funcționare precis și reproductibil, ca în științele exacte.
a) Adevărat
b) Fals

25. Conform programării neurolingvistice, un obiectiv trebuie formulat

a) pozitiv, realist și specific.
b) pozitiv și realist.
26. În programarea neurolingvistică ancorarea reprezintă asocierea dintre o amintire fericită sau nefericită și un
element care este suficient pentru a ne reaminti starea respectivă.
a) Adevărat
b) Fals

27. Conform programării neurolingvistice, cei care comunică foarte bine calibrează interlocutorul, adică
observă cu atenție mișcările ochilor, poziția corpului, ritmul respirației, limbajul.
a) Adevărat
b) Fals

28. ”Mă gândesc că sunt la malul mării și privesc apusul și culorile lui superbe.” este un discurs al unei
persoane
a) vizuale
b) auditive
c) kinestezice

29. Următoarele acte de limbaj sunt acte de comunicare violentă: a amenința, a ordona, a interzice, a acuza, a
înjura, a insulta, a blestema, a blama, a acuza.
a) Adevărat
b) Fals

30. Violența verbală este inerentă conflictului.

a) Adevărat
b) Fals

31. Elemente identificabile în amorsarea violenței verbale sunt:

- agresivitatea cu schimbarea prozodică și postură particulară a corpului;
- hărțuirea verbală cu repetarea interacțională a diferitelor secvențe conversaționale;
- schimbări ale registrelor verbale;
- impolitețea și necuviința.
a) Adevărat
b) Fals

32. Ideea de pornire în studiul comunicării non violente propus de Marshall Rosenberg a fost aceea că toți
oamenii au aceleași nevoi, chiar dacă sunt diferiți și asemănători în același timp (celălalt mă face să mă
descopăr pe mine, îmi stimulează curiozitatea prin diferențele sale dacă nu-l reduc la ceea ce proiectez
despre el).
a) Adevărat
b) Fals

33. În exemplul de mai jos regăsim etapele comunicării non violente:

- Când îmi amintesc de această excursie cu familia în Tunisia, (Observație) retrăiesc bucuria aceea (Sentiment)
Pentru mine e important să am momente speciale cu cei pe care-i iubesc. (Nevoie) Ție ce ți-a plăcut în excursia
asta? (Cerere)
a) Adevărat
b) Fals
34. Cele două simboluri ale comunicării non violente sunt
a) girafa și șacalul.
b) girafa și lupul.

35. Într-o instituție comunicarea non violentă contribuie la dezvoltarea unor echipe mai entuziaste și mai
productive, pune accent pe lupta antistres și o mai mare recunoaștere a indivizilor.
a) Adevărat
b) Fals

36. Reprezentanții de referință pentru cercetările în domeniul politeții verbale sunt :

a) Penelope Brown și Stephen Levinson și Catherine Kerbrat-Orecchioni
b) Penelope Brown și Stephen Levinson
37. În sens larg, conform lui Catherine Kerbrat-Orecchioni politețea verbală reprezintă
a) toate aspectele discursului, reglementate de reguli și a căror funcție este păstrarea caracterului armonios al
relațiilor interpersonale.
b) toate aspectele discursului care permit păstrarea armoniei acestuia.

38. Studiul politeții lingvistice se bazează pe conceptul de ”față” propus de Erving Goffman.
a) Adevărat
b) Fals

39. Conform lui Catherine Kerbrat-Orecchioni, concepția lui Brown și Levinson asupra interacțiunii este una
pesimistă deoarece indivizii apar ca ființe aflate sub presiunea permanentă a actelor amenințătoare, își
petrec timpul cu garda sus pentru a-și proteja fața.
a) Adevărat
b) Fals

40. Cel mai bun mod de a fi politicos în mod negativ este evitarea comiterii unui act care ar risca să fie
amenințător pentru destinatar – de ex., critică, reproș.
a) Adevărat
b) Fals

41. Conform lui Catherine Kerbrat-Orecchioni, politețea pozitivă este la fel de importantă ca politețea negativă.
a) Adevărat
b) Fals

42. Politețea este o necesitate socială și vine ca un element de evoluție umană, de altruism, dat fiind că starea
naturală a individului este egoismul.
a) Adevărat
b) Fals

43. Autorul afirmației că politețea este ”O stare de echilibru foarte subtil și foarte fin pentru a se proteja fără a-
l răni pe celălalt.” este
a) Roland Barthes
b) Catherine Kerbrat-Orecchioni
c) Erving Goffman

44. ”Nu înțeleg prea bine. (= Nu explicați inteligibil.)” este un enunț politicos deoarece locutorul
a) își asumă o vină inexistentă pentru a nu-l acuza pe celălalt.
b) folosește o frază negativă despre o acțiune a sa.

45. Enunțul ”Problema nu a fost bine rezolvată.” (= Nu ați rezolvat bine problema.) este bazat pe o
a) dezactualizare modală.
b) dezactualizare temporală.

46. ”Nu e prea drăguț ce ai făcut .” este o exprimare politicoasă bazată pe

a) o litotă.
b) o metaforă.
c) o comparație.

47. ”Pot să-ți fac o observație?” poate constitui un procedeu însoțitor amortizant pentru realizarea unei critici.
a) Adevărat
b) Fals
c) Doar dacă se explică întrebarea.

48. Conform lui Demetrios Vakratsas și Tim Ambler (1999) există 3 nivele de eficacitate ale publicității: nivelul
cognitiv, nivelul afectiv, nivelul conativ.
a) Adevărat
b) Fals

49. Retorica imaginii publicitare se sprijină pe două demersuri: A convinge (apel la rațiune, la logică) și A
persuada (apel la afectivitate, la sensibilitate).
a) Adevărat
b) Fals
50. Elementele constituive ale imaginii în publicitate aparțin unei serii de trei coduri:
- perceptiv (culori, forme, lumini)
- iconic (aspectele vizuale – figurativ, non figurativ)
- iconografic (cu privire la cultură, istorie, mituri – latura simbolică, emblematică)
a) Adevărat
b) Fals

51. Comunicarea publicitară este în continuă evoluție și are o simbolistică socială și culturală foarte importantă.
a) Adevărat
b) Fals

52. Construcția secvențială a imaginii publicitare privește în principal parcursul în formă de Z.

a) Adevărat
b) Fals

53. În construirea atmosferei în publicitate sunt folosite elementele fundamentale clasice: aerul, apa, focul,
pământul.
a) Adevărat
b) Fals

54. Apa este cel mai prezent element în discursul publicitar.

a) Adevărat
b) Fals

55. Unul din stereotipurile imaginii masculine în publicitate este aventurierul solitar, simbol al masculinității:
cow-boy sau motociclist (reclame la țigări și băuturi).
a) Adevărat
b) Fals

56. Unul dintre stereotipurile feminine în publicitate este femeia fatală (parfumuri și băuturi).
a) Adevărat
b) Fals

57. Criza reprezintă pentru viața instituției o schimbare bruscă și brutală între două stări, cu provocarea unui
dezechilibru.
a) Adevărat
b) Fals

58. Pe o scală a urgențelor, în cazul unei crize comunicarea ocupă locul 2, chiar dacă imaginea întreprinderii
depinde de ea.
a) Adevărat
b) Fals

59. Anticiparea riscurilor face parte din strategia de comunicare de criză.

a) Adevărat
b) Fals

60. Planul de acțiune în cazul crizei este realizat ca un instrument flexibil, adaptabil situației.
a) Adevarat
b) Fals

61. În cazul comunicării de criză există 3 reguli de aplicat:

a) claritatea mesajelor, coerența discursurilor și adaptarea permanentă.
b) claritatea mesajelor, coerența discursurilor, crearea unei strategii.

62. Tipurile de ripostă în comunicarea de criză sunt:

a) tăcerea, ofensiva, transferul de responsabilitate, recunoașterea vinei, discreția controlată.
b) adaptarea, tăcerea, ofensiva, transferul de responsabilitate, recunoașterea vinei, discreția controlată.

63. Este bine să se continue un timp cu comunicarea specifică crizei chiar dacă criza a trecut.
a) Fals
b) Adevărat
64. În comunicarea de criză specialiștii din prima linie sunt:
a) responsabilul de comunicare, atașatul de presă, responsabilul de comunicare internă.
b) managerul, responsabilul de comunicare, atașatul de presă, responsabilul de comunicare internă.

65. În comunicarea de criză constituirea celulei de criză este

a) esențială.
b) facultativă.
c) importantă doar la începutul crizei.

66. Pentru situațiile de criză gravă, apelul la specialiștii în comunicarea de criză aduce o privire exterioară mai
precisă, mai ales dacă aceștia cunosc deja instituția.
a) Adevărat
b) Fals