BUNEA S.

RUT,CHIVU
CORINA-GABRIELA,FILIP
ANDRADA-
ANDREEA,GHEORGHE
GEORGIANA,IONIȚĂ
CARMEN-DANIELA

ȘI
PERSONALE
COMPLEXELE

CREATIVITATEA
Complexul de abandon
MAI MULT CU MAI PUȚIN

Termenul de complex și
conotațiile lui:
COMPLEXUL DIN
04

PERSPECTIVA
PSIHANALITICA
Confilct marcant legat de situația oedipiana
CH. G.
ODIER
GUEX
Riscul dezvoltării unui complex de abandon

Complexul de abandon in relatie

 CARACTERISTICILE
06

PERSOANEI CARE SUFERA DE ABANDON

ANXIETATE DEPENDENTA

receăla sau distanță

 Rivalitatea și creativitatea

Teoria evoluționistă Oamenii au

sugerează că oamenii O adaptare legată de dezvoltat tendința
se adaptează la mediul ordinea nașterii este de a se angaja în
rivalitatea dintre
lor de-a lungul rivalitatea dintre frați deoarece
timpului pentru a frați. mulți copii nu au
supraviețui. supraviețuit până
la vârsta adultă
în istorie
8
Ca urmare a ordinii
nașterii, diferite
Teoria tendințe
evoluționistă comportamentale
sugerează că devin înrădăcinate
ordinea nașterii și persistă până la
este un determinant maturitate.
puternic al
comportamentelor pe
care frații le
folosesc în această
rivalitate.
Astăzi, importanța creativității în contribuția la creșterea și
realizarea individuală este bine recunoscută și continuă să
inspire cercetătorii să identifice condițiile și procesele care
ghidează dezvoltarea . Printre numeroasele variabile suspectate
de a afecta dezvoltarea creativității, cercetătorii au acordat
o atenție substanțială variabilelor structurale, cum ar fi
ordinea nașterii.

Există puține acorduri între cercetători cu privire la efectele

ordinii nașterii asupra creativității.

Rezultatele au arătat că doar diferențele demografice dintre frați

nu au avut niciun impact asupra relației ordine de naștere -
creativitate. Cu toate acestea, rezultatele au evidențiat ideea că
prezența unui grup mare de frați de sex opus sau unui grup mare de
frați relativ apropiați în vârstă pare să afecteze pozitiv
creativitatea întâilor-născuți.
10 Incertitudinea in
genere, deși nu pare a Nesiguranța
și
fi un cuvant sinonim cu
cel al creativitătii,
au totuși mulți factori
in comun, ce se pot
determina reciproc.
creativitatea
Referitor la cele două

cuvinte prezentate mai

sus, ce este mai exact
termenul de
mindfulness? Și el vine
aici in ajutor,
deoarece este puntea ce
le apropie pe primele
două.

 Creativitatea, însă, poate fi

inconfortabilă pentru unii, având în
vedere incertitudinea procesului
creativ, precum și riscul de jenă
care vine concomitent cu eșecul.

 Abilitatea de a accepta și Așadar dacă creativitatea și

tolera ambiguitatea în orice adaptabilitatea sunt leacurile
domeniu, nu ține astfel de pentru frica de necunoscut,
voință, ci de creativitatea și este logic să cauți acele
adaptabilitatea ta. “schele” potrivite

construcției la care lucrezi.

 Culpabilitate și creativitate 13

Otto Rank - persoanele creative se

AL. (2005)
ARNDT., J. ET

exprimă mai des folosind elemente

personale legate de propria persoană,
preferă individualitatea -> vinovăție
legată neadaptarea socială sau de
îndepărtarea de cei din jur
 Creativitate - pozitivă
-negativă
vinovăția reduce actele provocate de
creativitatea negativă și, de asemenea,
reduce dorința și fluența săvârșirii
lor.

FU, H. & ZHANG, Z. (2022)

Arndt, J. et. al., 1999 15

-relația dintre creativitate și

vină, moderată de percepția
asupra morții
-participanții care au răspuns
la întrebările despre moarte și
au făcut parte din grupul
creativ au experimentat
sentimente mai mari de vinovație
 Complexul de inferioritate

A F I O M Î N S E A M N Ă A TE SIMȚI INFERIOR

inferioritate actul compensator

acționează ca un
factor motivator

inferioritatea - dezvoltare
din copilărie,
resimțită față de
adulți

(Adler, 1930;1956)
 COMPLEXUL DE INFERIORITATE
sentimentul intens de inadecvare, care deseori duce la convingerea că
cineva este într-un fel deficient sau inferior altora

SUPRACOMPENSAREA STRATEGII DE
FACTORI
AUTO-APĂRARE
PERTURBATORI cauzată de complexul de
inferioritate găsirea de scuze
Prexistența unei
lipsa de satisfacție atitudinea agresivă
inferiorități fizice
adusă de simpla retragerea/fuga de
sau mentale
compensare responsabilități
neglijare
Demostene
răsfățarea.
creativitatea
stima de sine și CREATIVITATE STIMA DE
SINE 18
3 domenii
Muzică - Musical
Multidimensional
Expression Test
Literară-Verbală + Scale of Self-
Grafică Evaluation Esteem (EMES)
of Potential 6 domenii:
Creativity Emotional,Fizic,
Social, General-
Academic, General-
REZULTATE Creativ, Viitor

Barbot, 2018
stima de sine globală + creativă =>predictor
puternic pentru creativitate muzicală
stima de sine academică + de viitor +creativă
=>predictor mediu pentru creativitate literară
stima de sine creativă = predictor mediu
creativitate grafică
Bibliografie
Adler, A.(1956). The Individual Psychology of Alfred Adler: A Systematic Presentation in Selection from His
Writings. New York: Basic Book.

Adler, A. (1930). Individual psychology. In C. Murchison (Ed.), Psychologies of 1930 (pp. 395–405). Clark
University Press. https://doi.org/10.1037/11017-021
Arndt, J., Routledge, C., Greenberg, J., & Sheldon, K. M. (2005). Illuminating the Dark Side of Creative
Expression: Assimilation Needs and the Consequences of Creative Action Following Mortality Salience.
Personality and Social Psychology Bulletin, 31(10), 1327–1339. doi:10.1177/0146167205274690
Arndt, Jamie; Greenberg, Jeff; Solomon, Sheldon; Pyszczynski, Tom; Schimel, Jeff (1999). Creativity and
terror management: Evidence that creative activity increases guilt and social projection following
mortality salience.Journal of Personality and Social Psychology, 77(1), 19–32. doi:10.1037/0022-
3514.77.1.19

Baer, M., Oldham, G. R., Hollingshead, A. B., & Costa Jacobsohn, G. (2005). Revisiting the birth order-
creativity connection: The role of sibling constellation. Creativity Research Journal, 17(1), 67-77.

Barbot, Baptiste. (2018). Creativity and Self-esteem in Adolescence: A Study of Their Domain-Specific,
Multivariate Relationships. The Journal of Creative Behavior. 54. 10.1002/jocb.365.
Campbell, R. J., Jeong, S. H., & Graffin, S. D. (2019). Born to take risk? The effect of CEO birth order on
strategic risk taking. Academy of Management Journal, 62(4), 1278-1306.