As dori sa raspund la intrebarea “ Care sunt considerațiile etice care apar pe măsură ce învățăm

să manipulăm circuitele neuronale pentru a optimiza anumite comportamente care sunt

considerate mai adecvate din punct de vedere social?” printr-o alta intrebare: “Ce inseamna
adecvat?”.
Cuvantul adecvat, chiar si luat in context (“adecvat din punct de vedere social”) poate insemna
diferite lucruri daca privesti prin diferite prisme. Haideti sa analizam un caz concret din articol :
“dieta oamenilor din straturile economice joase“ si sa privim prin cateva prisme diferite:
utilizand o prisma economica, utilizand o prisma sociala, dar si utilizand o prisma a libertatii
absolute.
In concluzia sa, articolul abordeaza urmatoarea tema: Mancarea de tip fast-food este foarte
calorica, dar cu o valoare nutritionala scazuta, iar dat fiind valoarea sa economica scazuta,
afecteaza disproportionat clasa de jos, dar totodata afectand si sanatatea acestora.
Daca privim printr-o prisma utilitarianist economica, cu cat este mai procesata sau rafinata
mancarea, cu atat valorea sa economica creste. Astfel, mancarea de tip fast-food va avea o
valoare economica mai mare fata de o mancare simpla/naturala prin virtutea faptului ca aceasta
nu trebuie doar recoltata, dar trebuie procesata, pregatita si vanduta. Pe parcursul drumului de la
ingredient la produs final aceasta creeaza o multitudine de locuri de munca care nu sunt
obligatoriu prezente la o mancare de tip sanatos (ex : transportul ingredientelor pe distante mari,
semiprepararea ingredientelor, transportul pana la locul vanzarii, pregatirea finala, si mai la urma
vanzarea acesteia in cazul restaurantelor de tip fast-food).
Nu numai aceasta, dar insasi faptul ca aceasta mancare este nesanatoasa creeaza mai multe piete
economice precum : cea a ingrijirii medicale care este necesara datorita daunelor cauzate de o
dieta de tip fast-food, cea a preventiei (nutritionism/fitness) care ofera o metoda de a reversa
daunele cauzate de aceasta dieta, dar si cele tangente lor (imbracaminte sportiva, echipament
sportiv, farmaceutica, restaurante de tip slow-cooking, produse sanatoase “exotice”, suplimente
alimentare, etc)
Dat fiind structura descentralizata a capitalismului dar si faptul ca repercursiunile nu sunt
suportate de operatorii economici, motivatia operatorilor este de a continua procesul, iar celor
din clasa de jos este de a continua sa consume datorita costului redus dar si altor probleme
sociale (ex : timpul de pregatire a unei mancari “sanatoase” este mai mare decat al cumpararii
mancarii fast-food, timpul fiind o resursa posibil limitata celor din clasa de jos)
Astfel revenind putin asupra articolului in cauza, dinamica LATER vs NOW nu este singurul
factor care afecteaza alegerilor oamenilor, iar privind prin prisma utilitarianist-economica,
“adecvat“ nu inseamna neaparat binele si sanatatea sociala, ci profitul economic (ex : masurarea
succesului unei societati in GDP, versus de exemplu fericirea oamenilor, stabilitatea lor
economica, procentajul persoanelor fara domiciliu, etc).
Analizand printr-o prisma sociala, as dori sa ridic problema alegerii “bune”. Ce inseamna din
punct de vedere social, o alegere buna ? Plecand de la ideea democratiei, o alegere este facuta
printr-un procedeu electroal : oamenii voteaza pentru o anumita idee, iar daca aceasta are >50%
+1 din voturi aceasta este fie adoptata. Dar aceasta nu inseamna neaparat ca alegerea este una
buna ci una populara. Mai mult, ce se intampla cu restul alegatorilor care pot fi oriunde intre 0-
49% ? Desi acestia nu reprezinta majoritatea, acestia tot reprezinta o parte considerabila a
totalului al carui interes nu este reprezentat.
Pe langa acest punct de vedere, haideti sa analizam putin si  un caz explicit, cel al alegerii
reprezentantilor politici. Acestia aleg un set de idei pe care il reprezinta (mai mult sau mai putin),
iar oamenii ii aleg in functie de aceasta. Problema cu acest sistem este simpla : daca un
reprezentant politic nu reprezinta in totalitate alegatorul ? Daca acesta reprezinta doar o parte din
ideile acestora ?
Astfel, un consens de 50% nu reprezinta neaparat in totalitate adevarul, ci doar o parte a acestuia,
“adecvat“ fiind doar o parte din lucrurile pe care societatea le doreste.
Revenind putin mai mult asupra articolului, acesta analizeaza din punct de vedere chimic (ex:
dopamina) dar si medical (diferiti receptori ai creierului care influenteaza comportamentul
oamenilor in functie de activitatea lor). Astfel as dori sa pun urmatoarea intrebare : Cine alege ce
este adecvat societatii ?
Oare oamenii care ar fi responsabili de aceste alegeri, nu sunt supusi acelorlasi procedee fizico-
chimice si prin urmare acelorasi bias-uri pe care incearca sa le reduca? Cum poate cineva care
insasi este subiectiv sa ofere un raspuns complet obiectiv?
Drept exemplu as dori sa ofer un topic foarte similar articolui, si acesta fiind eugenismul. Acesta,
in alt secol a fost considerat de comunitatea stiintifica ca fiind o teorie posibil valida, neluand in
calcul bias-urile intrinsice si diferitele idei nevalidate stiintific.
As mai dori sa mai pun si problema diferitelor societati : Ce inseamna “adecvat“ in contextul
diferitelor societati ? Ceea ce este taboo intr-o societate, poate fi ceva adoptat in masa in alta.
Astfel, cum se poate implementa influentarea behaviourista intr-un mod generic?
In final as dori sa pun in lumina problema libertatii intr-un sens absolut al cuvantului. Ce
implicatii ar avea aceasta ?
Desi manipularea circuitelor neuronale poate incepe intr-un mod trivial (ex : manipularea lor
pentru a creste nivelul sanitar al oamenilor), aceasta poate fi folosit ulterior pentru motive de
reorganiazare sociala (ex : incurajarea docilitatii pentru a crea o patura sociala subservienta).
Cine ar reglementa ca acest lucru sa nu se intample ? Mai mult “Quis custodiet ipsos custodes? “
(Cine priveste privitorii?/Cine pazeste gardienii ?).
Un exemplu similar este utilizarea tehnologiei pentru urmarirea in masa a populatiei de catre
parti terte sau organizatii guvernamentale (ex : Facebook), dar si pentru influentarea deciziilor
acestora (ex : utilizarea datelor pentru a oferi sugestiile cele mai relevante pentru reclame).
Ce implicatii ar fi pentru libertatea de gandire ? Dupa cum am stabilit mai sus analizand din
punct de vedere social ideea de consens si problemele acestuia, alegerea cea mai frecventa nu
este si cea mai buna. O uniformitate a gandirii nu poate oferi decat stabilitate, nu neaparat cea
mai buna alegere.
“If liberty means anything at all, it means the right to tell people what they do not want to hear.”
― George Orwell

In final as dori sa inchei acest text cu urmatorul citat:

“Those who would give up essential liberty to purchase a little temporary safety, deserve neither
liberty nor safety.”
― Benjamin Franklin