I. DUMINIU 25 S. V. 1871. - 20.

Abonamentul:

LEGRAP
. 3 n. Lini4 mich . 10
. 8
6 . . 15 Reclame . . . . ,
l anti 30 Fapte diverse 1 n.

Manuscripte1e
nepublicate se vor TOT nefrancate se
arde. refusa
Unú Numerú 10
Administratiunea, Strada Nr. 11.

rescu Cretulescu, d. prim-mi- care cetatenilorn libertatea Se comandantele tru-

nistru, Lascar Catargiu, s'a pusn a preso , a , pelorg vemaillese prea bate
a tutu- ca ocupe aceste
Voindn a face o contradictiune cu sine a
forturl, de resultatele sunt
a de apos- drepturilort politice ceta-
departe de a putea corespunde sacri-
de la venirea sea la pu- moral politica , a rene- tenesti. ce se recerg spre acestg scopti;
gatn antecedentele programe s'arti ocupa tóte forturile,
tere pentru a
racterisa bine politica sea, s'a solidarn cu ca cea de la de de avea

a constata cu du- actele condamnate de D-sea Gr. Sturza etc ... pine considerabile, cari
prin decretula locoteninteI prin care se tendinte tóte trebuescil pen-
acestn care
de la Februa- criminale de la consti- ca trupele versaillese stre-
sine originel prin bate in centrulti Capitalel, care
séle la putere 11. tutiune ordinea In 'ne-
moduln e departe bine scutitg din a-
din vointa strint, Numindn In o pentru
parte.
In contra natiunei, a opiniunea publica, depsirea ministeruln Planulg Mat-Mahon se vede
degradatn natiunea ca M. Vasilescu, prefectuln actuale se de neconstitu- de cumg nu In calculatiune
strinilorn, de Ovid de Mus- de sperjur4, de violatorn din partea sudicg, -
Tomescu, sub-prefectuln din legilorn de luptele recinte din a-
consulli
Dambovita, Tanasescu din plasa constitutiunef dinastiel, cari ceste aft de scopti numal de
to-
Podgoria etc ministerul legate sanc- castiga de a opri
contra cari fi desarangiatti
intereselorn ; ministri tuale a actn de imo- de. natiune.
preparatiunile Versailesilorg
demnitatea de ralitate de de cu
tgrirea de asedig ce
priimindu niunea probitatea ceta- asemenea fapte , ce deja capitala Franciel.
de conditium de- tenésca. autoritate prestigiii póte Mac-Mahon forturile
parte din politia ca aresteze avea unü ce pate de fi

judecato- eln inspira natiunel?... predate Versailesilorg atuncl

minoritatea ,
de are bombardar ea
majoritatea impunêndu- , precumü s'a urmatU cu
la care se sperg
se locuitori din Oborn, mini-
vointei represen-
consiliulti din resultatulg capitularea con-
steruln actuale de locuitoril capitalei
disolvatg, a prescriptiune de
camera care repre- arbitrarin, drepturile pe se
reconvocare a a trecutg,
senta majoritatea , ministe- prerogativele puterei lege, comisiunea portile trupelorg
ruln actuale a rescl, peste lege cons- interimarg care
neconstitutionale, im- afacerile Nu fine Comuna
bandele ca ope- ursit necontenitti victima trebue amide, fi
prudentn , espuindn natiunea la
tulorg a de doritg cu depunere a arme-
la sbuciu- la alegerl, sä deschil
Oare tot fie de voig, baza u-
nu folositóre rourile prescrisn de
revolutionari
ministeruluf ci de lege cetatenh, labile, nu de necesitate, -
stabilite?
strinilorn rn-voitorl , In cu con- a foculg nu
bugete lip- , ministeruln atgta sting !
de organice, tuale s'a declaratn cu ESTERIORO Algeria
administrative cari In des- bandele , protectorulu sustiito- scirile sosite din
Francia. ce de supus
baterea aprópe de a ia
Scirile din prea imperiului francesg, acuma
se vota, prin urmare a responsabilitatea unorn
nefavorabile pentru Comuna din Paris. mereg domnirea
din rea voin precugetare asemenea acte barbare Forturile din partea de de acolo trebue
organisarea admini- tice; s'a declaratn continuatoruln sparte fórte tare,
a törel. sistemel eniceresd Boerescu-Popa deosebire e pare ca Arabh resculatti totil,
Venindn la printr'o Tache, Epureanu, etc. o ruing, din care a incetat obstacolele ce
pe cetacetem de foculg. acestea ne pine, insurectiunea
de elemente eterogene
pare camg to- mal
de dati judecata curth esprima opiniunile
ocupatt forta acuma in
de Casatie de locotenenta Dom- vinta a propaga trebue desvolte o bra- s'a insurectiimea , e te-
neasca de la pen- de , ministe- atata mare, déca mal mere Algeria
tru violare de legi risipe de ruln. actuale s'a declaratu sustinea aceste forturl va scula, de óre-ce comandantele fran-
publio, ca d. generala Flo- torn de legi de constitutiune desvavire. generalulg Saussier, nu dispune

www.dacoromanica.ro
de forte suficiente suprimarea Hohenwart dechiaratti
TELEGRAPHULU
-- nu pe Eraclide, di- Asmodeü).
.
revolutiunel, acuma face cestiune de cabinett prin primi- solva din Camera: di- nume a
se cu succesg. rea propunerilorg de parte solva-o On ce vé va trece Umorulul care e
Germania. se , membri d'a da ase- aseménarea Asmo-
De la Berlin se scrie, marele Iricek Habietinek, ati ese menea mare. pare
cancelart alt a sece- din cabinett ! - Christe D-le ministru, va sé timpt in-
contra pre- la alegerile trecute, nu delungatt,
o Turcia.
tentióse. Anume a avutt ne-amg ostill guvernului, ale-
de -- (La pe tre-
meritatea o parte a pe Calimachi Catargiu.
a declaratt la curtea din Constanti- cuta, s'a fostil convocatt o adunare a
ca serviciele ce - Costafonc Bine de
nopole, Rusia e departe de a partidului liberalt. s'a adu-
adust pe altariult Ger- pe D. Calimachi Catargiu,
cugeta la vre-o actiune natt o de alegétori la loculti
manieT, contribuindt ea conformg putet realege; nu e vorba
Prin urmare asceptgmg - destinatt, D. Dimancea a
puterilorti sale marginite la resulta- despre colegiult ci despre cole-
contrariulü, asemenea sé despre situatiunea
tele ale armatelort germane. giult alt v'o
totg pe trebue actuale, abia a vorbitt
Bismark n'a voitt scie o-data feriti-v de a realege pe
telese. cuvinte , s'at
despre o asemine recompensg, pe Eraclide!
Sultanult pare nu s'a cornecil signalt de foct, -
o
- Stefan Bogdan : putemt
multamitt declaratiune a re- care alegkoril s'at
intrigele contrarie ce s'at fostg noi, D-le ministru, colegiult
Rusiel, in urma- tiatt in töte Mal s'a
chiarti la curtea din Berlin, In co-
rea scirilort nelin4titóre sosite din constatatt n'a unti in-
In i-a succest conserve legiult departe nu merge
a convocatt consiliulg
, cendig, ci o manoperg a gu-
provincia intacta, incorporandu-se de-a influenta de alegétorT.
ministeriale, in care s'a decist, ca a- de acolo ca prin o
dreptult cu imperiult ; in - Costaforu: contra, putet
supra stainilort, mal cu distingere sé disolve adunarea
privinta s'a presintatti Reichs- fórte trebue
asupra montenegrilorg, vegheze
de lege litia ochi de
vé numele Séle,
l'a prelucrat4 consiliulti de realege fosth deputat al - (Societatea pentru de tea-
o ministruld de resbelt a pri-
confederatiunel germane, - colegiului alt as- tru). Conformd
mitt Malta ordinatiune: de
varia a remast pen- pregatirile trebuincióse, ca nerale de la Deva , societatea pentru
tru ce le-a adusti capricie- cast de necesitate, o
de teatru nationalg romant, va
Bismark compania. se dirige trupele d'ar- - Costaforu : Prea santite, guver- adunarea sa de
nulg totulti pe concursuld ant la
Austro-tngaria spre locurile amenintate de vre-o
insurectiune. P. S. Y. actualele anult st. n., care este a
Ministerulti Hohenwart, din Cislai- de Rusalit Programa adu-
Revers , Camerarit instructiunile necesarie din
tania austro-ungureseu, in- se va publica mal
a plecatt spre Cairo eparchia P. S. V. ca voteze sé
data cu venirea sea la a 30 1871.
cu fermang imperiale , prin care secundeze pe candidatil
prochigmat principale In numele : Dr. los.
i-se inter4ice de deosebire, aid in Romant, prive-
- largirea provincii- Hodosiu, prepdinte ; los.
respective a de activitate a aredica fortut la
mal atent pen- secretart.
a dietelort provin- flictult a acutt.
tru Floru, care scimti se - (De ce te temi nu
cial agita la alegerl pentru candidat in-
contra-
ambele trecute anunçiatg
rie cu mare curiositate s'a aseeptatil D. Pasealy va da o representatune
Acestea vi le recomandti numele in teatru celt mare, déca nu se
desfg§urarea planurilort mi-
In Curierult u- !
schimba vénturile prin regiunile
nisteriti, care prin promisiunile
nele date prea interesante despre departe pe care l'a 'nalte ale comitetulul teatrale. Acuma
de-o parte descepta sperante bune
trecerea Costaforu prin Romania amenintatti ca lucreze
, de representatunea anun-
de dincolo de din dorinta -de nu s'a datti, pe Dumineca D.
parte nemtl ungurl escita o
demil guvernult actualti de numal pentru constatarea Pascaly o representatiune
ingrijire mare , teméndu-se siste- se scie respecta pe sine, publice, guvernulg a declaratg Sala Bossel. e frumost, -streinil
alt are
de autoritatea deja prin manifesta sé se resfete teatrult nationale
fie modificatti precumt nu prea favórea tendintelorti infernale ale ne- : voiesce s se thalia sé caute la
convine lort la amicilort nostri. Despre presiunile violente ale ad-
in Albin", noult pentru alta. Onorabilult
ce ministratiunel s'a comitett are ambitiunea sé de
de Viena de
despre ordinel ! o electorate cosmopolit se face chiart Cosma
mare - deslegarea problemel, Mar- dupa plecarea M. din D. Eraclide, deputatult cole- Pârlitu.
tea ministrult pre§edinte Romanti - Tice Curierulü a con-
giulul treilea de
Hohenwart la cu
comunica, din gura statatil agitgrile amenintatoare sabia
Acest plant coprinde mult nisce convorbirl, ce D-lt Casta- ale Costaforu.
de la ce se asceptat po- foru art fi avutt diferite Mal cine-va majorita- VARIETATI
pórele de dreptt, a nume
local D. P. Mavrogheni, M. tea nu e cu guverna-
cehh, pe privesce reforma C. Epurénu, prefectult, Jora Citimil in Bon-
ment ale.
de
ajunst subt urmg,tórea
ce nemt centra- esprest s'a
cate-va convorbit de acestea: mána unul asemenea ; - ser- a gata
list art plecati a
mang natiune, care al sé la granita de la pentru
din Austria , spre *
de ! de 9 Mait viitorg, cast de
scopult d'a face posibile, a face - Costaforu:
a recomanda, prin
resce - propunerea a recomanda INTERNE - (Admirarea bise-
este agert, din töte luatl bine la alegurile ce rice romane,) trecute, cu oca-
tile, de face - (21 de at siunea inspectiongrel regimentulul con-
operatiune, la putere pen- de onomas- serbo-banatict,
ni se din Viena, contele tru De alege tica a M. S. Elisabetha pectivult D. generart imperialt , cu

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
numerósa de cu la spinare, Bramkowsky. - a fostt din spitale. (Conditiunile detaliuri se poth
comuna , le nuoi agregatil din partea co- Monit.

biserica le de coloce,
Ministeriul
se apropia de din cale Bursa, biserica St. Madalena, Tui-
le la Orangeria Maillot
- La 21 pentru darea
,
privire a
de pictura, domnh
de , n'at
-
lucru Daca
roO, cata,
ca bata,
sub-minate. De la banca ceru trecRóre
Comuna din nout 8 a
a venitului
de la Bahna,
de

Vârciorova districtulti Mehedinti,

frumost ca acela! Este opera picto- le dea beutura, carort platire fu refusata din partea pre de 5 Licitatiunea se va
nostru academici de Roma, Ni- ; tine la prefectura de (Detaliuri
colae Popescu, care de acelt ce nu voiesce, ai sositi la St. in Monit. Nr. 87).
in le dea ce doresce, Denis. - Jurnaluli La Commune - La 24 Mail, la prefectura
socotéla, se Putna, pentru vinderea de
bate grecese contra 700 metri cubici , disponi-
- (Reorganisarea militard Fran- bile prin desfacerea vechiului
De te duct dreptate Umanitatea inferióra succesulut
La Patrie " spune la Mi- construirea in a trecgtóre
La vre-o autoritate, contra versaillesilorti.
de , Francia , prin
töte gravele ce se lu-
Fie-care bine scie Versailles, 0 Aprilit. Depe§e
ierarhie. din departamente anuncia alegerile La 15 pentru plâtirea
activitate la la Constantinopole a 38,964 3/4 lire tur-
Epistatult :
nisarea Aplicarea cesti , tributulh câtre
s'at recunoscutt deja
Asta ca arvuna, acestea n'a luatt espirath 1870. (Ve0 conditiu-
Intre acestea fie-
domnult supti-comisart cati unt relativi nile Nr. 82).
ca drepti dart. de
care Francest , in stare a purta
Comisarult, mare, In Nationale s'ai presin- publice
arma, trebue ce
att ajunst versta 0 ; 2-lea ,
pe se unort - La 14 pentru darea in
daca la Agie, de a fi strigatt traiésa prinderea esecutari de terasa-
durata efectivt se va umplutura cuantitate de 960,6
nu se scie. Bismarck ! Prusia."
duce la 2 , care soldatuli metri soséua portu-
parchett nu e nea propune la ordinea
trece reserva, timpt de 2 lui Oltenita. in Monit. Nr. 87.)
Procurorult mare , urgenta.
este datort a sta 2 La 7 pentru
Domnuli Primult procurort, Lyon, 9 Apriliti. De-
lagarult va chiamatt ; rea la Cotroceni,
c'ar din ceata centralisation " anuncia Corpuli
trece alti 4 a 2-a reserva, in apropierea de (Detaliuri
are ordini date, armata generalului Werder , care
timpt se veçli No. 86).
Ca bate, trebuia priimi contra-
modt. Una din dispositiunile In de 3la ministerulti res-
Banda ; arriere-garda trecu prin Col-
importante aceea , nu , intreprinderea de aprovi-
le dea mar ; cele multe din de- sionarea de reserva ,
póte fie electori, de la
e capt fura reocupate, la la
de 2 2 any, ce a Implinitt (Conditiunile se pot vedea in Mon. Nr. 77).
Domnult Monbéliard.
terminult de servicit
Tacia-an estimpi , Londra, 1 Maid. escadroni in a duo
- (Revista sciintifica) vorbesce des- Drumu'n lume-a§a se face. de plat-forme de scândurI, pusse pe putre de
pre o nenorocire ce- Judit de instructiune de federati la Garenne, se una la Smârda alta la gara Bu-
fact o corectiune, cures& Concurenta se va tine la
lori lucratori, causata printr'o es- permita a intra in St.
ministerh de 26 currenth,
plosiune de la Panteliemon. te amenintara a trage conditiunile publicate in
statele inaintate esista regu- Cott la cott la Generalult Biot, care se No. 71.
lamente severe asupra conditiunilort Procuroruli trupe de la Cambrai la Versailles,
ce trebue machinistii, nu- procesult verbali, a singuri. Se ca germa-
la nu se face nimict in a- pe n'ai trecerea trupelort. Sub-semnatil esecutorT
privinta. In alte ant de din Paris, precmnt al VASILE
de machine sunti ministrult ca este liberatti. facemi tutulori ama-
la esa-
mene riguróse, la noi sunt spalatt,
tolerati a conduce déca mal sust 28
nisce ignorenti, spune e supust ami a se
citatie bung voe o cantitate de la
controlt. Machinele, fie-care Conti de la ése sute
se la des- Ca ce prusacti streinti. permanenta Ilfov. La 19 ocale tutuni indigent, care
voltarea o reclama Prin urmare, pentru dare intreprindere a citatie va tine la SATUL
acer chiari cane, de opti case de cantonierl, ne- se tutunu , care se
cesarie ose-
dupe
a veghia asupra calea ierarhieT,
la
lelorh judetiane.
de a lua cuve- pusa la satult ; iari pen-
Scena permaninte de Prahova. La o adre-
de ajunsti spre ! ce drepti ti-e stinsti, 11 pentru intreprinderea sa la Teodor din
a3 de pe piata Anton.
la
soséua
-3 VELCIOVICI.
Tott 'n te PETROVICI.
PARRTEA Prin urmare, dragult de La
Da jalba 30 curinte, in pretoriulti comito-
Póte s'o'ndura de
;
tului, pentru intreprindere a constructiunii
de 10 de lemni a 4 canivele
Sala Bossel
ne scape de ciocol. 25 Aprile
de pavagiti, calea No. 1,
Popa Tache 'n mahalale, §i No. 2, Buzti-Frontierh. Subi M. PASCALY
pluton de haimanale, se representa:
Cu
Generala a ospi-

nenea Borangict,
POSTA DIN Spiridon din
De la 3 la 5 DAR NU TE-ATINGE
Dupe Paris, 30 Armata
a epitropiei, Comedie in 3 la de
Dupe ce luleoa, este centrale din pentru nisce de M. Pascaly.
la drumult mare, comandate de Dombrowski , proprietäti ale easel sust-numitelor la

www.dacoromanica.ro
 la an. 1809

NORTH BRITISH IND

IN LONDRA SI EDINBURG
IN BUCURESCI
50,000,000 reserva la 1869,
Malta positie ce societate privinta , a Englitera pretutindenea, Comitetula
a pe directorele din BucurescI a priimi representanta pentru Romania.
procuratoril generala pentru
Societatea contra de tóte felurile de Asemenea contra abrid, po-
cereale pe In cursula , mobile, a tota cu cu deosebire
la transportarea lora magasie la asigurare pe anticipata,
Pentru contractarea asigurarilora, pentru orI-ce necesare se :
DALL-ORSO din GALATI JOAN RIDL
Hillel, generala, din Craiova.

a. ABU* CALDE DE

de A. Dumas, vol. nu-

STRADA
de Feuillet, volum.
No. 7.
part. II, lei noi . 1 68 A APARUT TOT LA ACEASTA
Strada
casarma -
No. 6, peste de

DAMA CU MARGARITAR
fi , 2 vol. . .
3 75
. 4 20
de Lamartine, volum,
50
1 50 pentru a
part. I, lei
partea II
limba
1 25
a III, lei
DIALOGI

de un abecedar es-
onor.
mare
asigurand curatenia cea
deschise de la 7 ore di-
-
ISTORIA CESAR de Lamartine

Eclm. About,
- RICARD
Scott, 2
DE LEU de Walter
illustrate, 1. n. 4 -
ISTORIA CIVILISATIUNEI de Guizot,
Pentru
2 10
ce vor lua mai multe
essemplare 25 la rabat.
sercitii asupra pronunciatiunii.
Preciul 68 bani.
minéta la 6 ore séra,
pen la 10 ore séra,
cele de
, 2 10 5 vol. noi 8- A APARUT ACUM:
(15-15) I. PAPADAKI.
de NB. Celor ce vor tóte de GRAMATICA LIMBEI ROMANE de I. SE VINDE un din
Soulié, 5 8 50 li se vor mai scgdea Maxim, pentru Germa- suburbia sfântu stra-
MISERABILIY de Hugo, volume 10 la sutg. lei noi 3 35 da de 100 stânjinl cualitatea
6 75
TOT LA NUMITA LIBRARIA SE
lungu de 7 latu. A se DEALU
MARIA STUART de A. Dumas, adreca Ploesci la D. cea mal snnt VENZARE
2 50 METODA PRACTICA pentru a MATEI-VODA stradg,
la C. F. ZIPSER , fotographa ,
BRINVILLIERS luni limba LA MONASTIREA SADOVA. - RORINU Bucuresci, la D-nu C. I.
2 F. Ahn, part. I, lei noi . 1 68 ISTORIC DE A. tescu, strada Brâncovénu, No.20. No. 23.

PROCTOR LINCOLN
din Romania pentru din Domnh
Strada Nr. 9, Cassa Sporer, Nr. 9.
NB. Domnil de locomobile, machine machine de , sunta ne
comandele, spre a li se putea procura la (15-15 24.)

Alexandru Zane,
DE CALEA CALEA locuinta in strada , No. 10. Priimesce ce
de , de economice de parche-
DEUTSCH de acum strada Bati§tea No. 31.
tot un mare asortiment de
PHENIX TAPETURI CELE NOUI
cudpótne rurale,

CONCESIONATA PENTRU TOTA ROMANIA

de fer
de bronzil.- COVOARE. saurt, efecte de loterie, precum
Are onóre a aduce la cunoscinta generale ASSIGURA
pentru alte efecte de Stata streine se se
IN CONTRA INCENDIULUI TRASNETULUI miscatóre Diferite TABLOURI cât gravure. vinde la MAURICE IIORNSTAIN, strada Ger-
binale, mobile, marfuri, fabricl, po- RAME pentru portrete de formele. No.
verne, de foc apg, felurile de producte ALBUMURI pentru fotografie.- Necesarie de Asemenea asupra de
cursul la transportarea alte diferite articole de trebu- ce (24-20
avantagióse.
precum RECOLTA NOUA incióse de la George casele din
se contra petrei cu premie avantagi6se. suburbia Negustori, strada
Societatea este de de Preciurile cele moderate prompt Sboru, No, 6, cu 4 camere o cuhnie,
guvern a avut destule de a da garantate. de slue, pivnita, curte fata A
probe de onestitate promptitudine la casuri de pagube. se adresa la D. Dim. Lazarescu, strada Lipscanl, No. 72.

De dou De in suburbia fete bia Negustoril, strada Mir- DE casele din NU msr.
case ale Ros- Sf. Stefan, strada Ver- etc., strada oca, 300 f. e de
covski din suburbia 0- gu, No. 74, o pereche 650 gl. e un No. , cele din re Bucurescl, strada
bedénu, Craiova, cu ease de cu DoritoriI se adresa la A se strade Rinoceru, No. 8. A Gabroveni, No. 10, la
de 4500 de , cu d. N. T. Opran, in subur- adresa la administr. se adresa chiar in ele. (10. D. George Marinescu.
V
A AA

MM MARE DE

HAINE BARBATESCI IN BUCURESCI

SE

TEARA
TELEGRAPRULU
SE

TOATI TEARA
4

4
4

CELti MAT ROMÄNIA. - APARE

LA BONAPARTE 5,000
N 4
4

No. 10, COLTUL STRADEI I No. 10 CELLU MAI MARE PENTRU

4
Am primit pentru sesonul de 10 BANI LINIA 4
4
CELE ce ail de diferitelor institute vorti 4

case, etc., ori ce antreprenorI de nostru cea ma" 4

JACHETE AMERICANE, , teatru, etc., publicitate, de ce e distribuitt prin

renumitele pardesiuri la Case de representantI districtele 4

pe toti a se adresa la Strada No. 11, la noua 4

4
DE typographic a D-lui F. Thiel.
fasónele cele moderne eftine de ori unde. NB. Pentru ce vor voi a anunciuri cu luna se va face
(36-33

resp. P. yp. Fr. Thiel, No. 11.

www.dacoromanica.ro