I. BUCURESCI , 6 S. V. 18'71. 29.

Abonamental:

TELEGRAPHUL
3 n. . . 10 b.
. 8, Reclame . . . . ,
6 . . 15 ,
. 30 , Fapte diverse leti

Manuscriptele
se vor nefrancate se
arde. refusa
Unú 10
Administratinnea, Strada Nr. 11.

simplicitatea precisiunea ideel, la agonia pusti pe ca s6

IMPINSU
, nu ; in strigat destul , in ; D.

MINISTERIIL ACTUALE ce desbate, ea Costa-Foru a va trage

PE nu póte interpretata la suverane, in ascutituld Cine

CALEA RESPONSABILITATEI
sensul ce a la con- d'abia a pututt s'o mal multe avan-
ceperea convinga. tage d'a repurta maI mare,

lucru fórte ne co-

considerante etimologicd, ne In zadart mi-
lora duiosie agrearea pa-
munich
impulsiunea d'a usa sericordia Palatulut In Bucuresd, la atulul ?
de
30 de , Craiova, FocsanT, De o frasa
lucru s'ard putea
a preseT, d'a tutindenl, undo lipsa de r6spunsuld M. S. primaruld din
fórte bine numi : un de
ce de la guvernt a IasT, a agreare
rea conduitei, ce M. Sa dete
ironid consilierg, tel brutale a proce- se Costa-Foru, prin
d. Epurénu. studiindd declara- nu demne d'a fi In- care uciderile
tiunea Domnóscit, preocupa, sun- partea spoliatiunile sub D. Epurénu,
nostri,
temt maT nainte tóte, a a unuT pretutindenT, persóna
se in
face o constatare , care rdsare s'a protesturt cra, reia sub D. Costa-Foru;
dale.
chiard din ale eL M. S. plangerl enorme i
M. S. a in mo-
de invasiun
declara oficiald a rece ca indiferinte, abdicare, dad, se vede,
duld la discursuld
tocmaT ocasiunea ce a nu convins. multa regimuluï,
ce i-a pentru a' misiunea.
, alte cuvinte, ce ? Iepureanu, care
Priimirea frumoasa ce a disolvarea fostu- dispunea de increderea a Acestea suntil nóstre a-
ce a doua a ne-a Parlamentfi s'a spera va durabilitate, supra actulul pronunciatt
, precumt in calatoria nu era libera espresiune a pentru care muiase prin vocea
, a Adunarea ce a apróbe le in spre a'T aduce represin- din vred-
n'a espresiunea
acea disolvare, convictiunea sa se Msa a simula- de lauda
a sentimentde
nelegitimitatea nu era cru a
totul formata ? de sistemult representativt; neglest esamina in
acum din nuo a lucra din intrebare, pu- s'a amard, partea din
la misiune
terea esecutiva nu'l va putea gasi prin perfida invocare a luT Mon- urmd, pentru frase stereotipe ,
care a natiunea ; sperd care n'o contra4ica, tesquieux vru la o valóre, de aceea
patria putemil deduce ordine ce rea constitui- d'a certificatuld rea con-
vor incongiura , etc.
va pleda naturalmente contra gu- rea statulul nostru, acea datt ironie
etc. " ne !
Parlamenttl, inchipuitt de companie.
ca statulul
o asemenea deelaratiune opiniune formata, cons- reanu, cu !

face de catre acela, care cea ce implica a- Era imininte disolverea

demnitate a ; cand supra lucrurilord, la chic- ESTERIORÚ
ea se face modd solemnt se veto prin sane- prin la a
oficiale statuluT, tiune promulgatiune, acósta parlamentart pentru
autenticitatea forme- Francia.
denota o desinteresare pen- de n'a
, ea represinta sine o tru Suverant, tactica, spre a pro- Era din cestiunea Paris,
trece dome- doresce mentine prestigiuld maT iminenta de
nuld , interpretarilort nu trebue sóne comanda principale a
conjecturelor. a se presupune una ca acésta. D-111 Iepureanu, sarcasmult federate. Dombrowski
chiar, imposibilitatea for- caracteristict, cu direc-
ne avantagiult ce are ma o opiniune din corpuluT, la a caruia tiunea suprema a operatiunilorti,
ce simplu d'a putea despre lucrurT, atuncl culpa nu póte constituire a cererea sea, se
tifice momentuld a consilierilort, meritabile forma o aureoM de de de a lucra numal
ce convinge suntd eronate , ci a aceluia se electorate ! sub respunderea sea de a fi
In totalitatea óre-care a se de cand se va vedea taxatt controla.
susceptibile de diverse, in nu ironie de care l'a In casult,
in desacordt ce putemt admite de , esiste seriöse
le-a dictatt, trebue a cauta, ,efuluT 'i-a lipsit ocasiunea influentat ? Rossel, comitetult de
va putea, dea actelort, ce emand, d'a se convinge ministril in- cestiune, care nasce din esa- salute
o claritate precisa , a provoca printr'ua flagrante minarea domnesci, este Le Mot ordre
fi lesne de a prin acésta, alegerile fi o data 9, a
Citindt piesa ce neomenóse barbare , sub D. sel ;

suntema putemd este aceea a fonnariT bandelort Costa-Foru, sub D. Epurénu? D. Rossel incapabile
constata, claritatea ce ? D. Epurénu a purta timpt responsa-

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
bilitatea comande, de- Imperatorul puterile de disolutiune i se abia o urmare paguba nu era de sim-
niminese supune. Alsacia Lotaringia" a tmn de viitorii. In tibile ca
Nimicg nu este Inca adoptatü. Issy s'a tunurl, acum dauna este
serviciulg serviciula despre projectele de Issy 1 , marl pro- multa simtibile nu prin
nurilora se pe volun- ale familiei imperiale de Rusia (de mu- banilora
tarI, e prea res- punte contradictorie. nitiunl. prin fabulósa a care
trins. Comitetulg contrale n'a se imperatricea salute
de sub nu fi
va veni la Ems. Paris, proclamatiuni rid o-datil.
D. Rossel Ultimele desbaterl ale Parlamentuluf a Thiers, a decisa Proprietatile ,-
pe fig-care tribuia la nu se referescg de la proiecte de mobilile Thiers confiscate interese, cari nu se contesta
cru, la legiunilora de- legi politic casa sea deramata. nu suntg patriotice, - pa-
libera pentru a substitui o sis- matiune a comitetulul Issy face ca de la minis-
tema de organisatiune, de a sea.
Austria. a luata prin care este primulg demnitarg
Comisiunea de una Conclusiunile comisiunei Reichsra- prepara liniscea Statulul la
resbelului, va regula ra- care propusese tré- eventualitatt Peste satulul, care este mal
porturile centrale ad- la ordinea asupra va garda nationale inferiorg tota ce este
ministratiunea resbelulut Comitetula de lege la initiativa legisla- 7 sustinuta de fie
nu póte o a dietelord, a a- de Ba
tiune; póte can- ministera o lege condem- planata prin interventiunea progresula a mare
didatr de resbela. nata de tóte partitele. In co- o telegrama din Petersburg de era
Interdictiunea de Hohenwart a apere se prepara ukas de servilism are o intindere
din Versailles contra lunga dis- care este mal largg de
congresului cursa, Camera a votata majoritate incorporata Czarului. Re- De nu se
cane, a de de 33 voturl (88 contra 55) ordinea ginta se transforma combatema servilismul, ca o
Paris departaminte. propusä de comisiune. o generale. Comitele Berg pri- tate, ca o chiara o
Ideia congresa se pare a fi grave pentru cabinetuld imesce functiune de Statg la facem pentru a condamna
data de -o societate wart respingere a primel Petersburg. ce toti functionarii se
fi Gambeta. politice, prin care voia afirme supune d'a esecuta supe-
din Paris, programa sea ; nu nici-de-cum ; din contra, ce
sub-semnata de Floquet, sustine probabile retragerea ministeriului este ca, pentru resöne ce
causa acestul o declara de urina. Comitele Hohenwart de- Situatiunea actuale a din niel serviciula Sta-
a sea. se deja acösta in de vedere curatg se de col marl
de pare a fi comisiunel. duoilé administrativ, greu- bine
sitiunea, Comuna continua a da de organica, care privesce Gali- o sorginte co- asupra celora
calculate efectü de mal multe nu va avea sórte ; mune : ne face a combate
secule. prin decretü va avea pentru Cu introducerea reforme, servilismul, lipsa de consciinta
se aboli de partitula constitutionale, care deja de operate sistemele de ale sociale ce impune a-
profesiune. 'nainte oferise Polonesilora in legile funda- care nefericirea d'a depinde
La for- mal de cata cele ce le se spera se va pune o de
Issy a oferesce proiectuld Hohenwart. servilismului, care se admisese consciinta, ca
De cate-va ore de organica, ca pro-
Englitera. duce neonestitate:
federatilorti se la piata tlu de capacitate pentru care as-
ConcoTdia. Ele trecute re- Supresiunea Bisericel din Irlanda pira la ceva in ca esercite dorintele séle subd
de generalif de aduce fructele sae. disidinte , ca sub suveranitatea regimuluf pretestulg face
a pleca pentru posturile lorg de lupta. membru Camera comunelora, d. constitutionale, n'a drepta pe subalternulti complice la ne-
Comuna ia tóte vederea Myall, a propusa acestel adunante curmarea Niel onestitate. de felula acesta
mare Versaillesilora. redice Bisericel Enghterel privile- mal sub dom-
de avemg destule
din tóte de- sde. Motiunea, de o principelul, despre care se june consciinciosa implinesce
fórte active. data de de opositiune, la de daoria ce 'I impune functiunea sea
de d. Gladstone de d. Disraeli, n'a de nu va avea descopera pe nisce cari
Germania. reunita de 89 voturl contra 364. familiei, le la crima cea
In edinta comisiunei Parlamentu- Principiuld va face dru- ofere demnitatl d'ale Sta- sugrurnarea publice,
mulg a consulta alte resóne de
esamineze tulul, precumg se sub
de lege asupra Alsa- Turcia. indigeni; o-data, nu s'ar fi détoriel séle. Ministerulg,
Lotaringiet D. a de- sperata principe lipsita de care tindb spre in-
de o divisrune in Din Constantinopole se ce streina, va putea avea dependinta, lovesce buna a
arondismente, se va introduce divisiu- Ignatieff s'a aid afectiune, pentru june destituirea ; numesce
nea din Petersburg, de o capacitate. N'a care, ministrulul,
Se vora forma apol marl dis- de decoratiunl Sultanula a pri- timpg de rude face la
tricte, analóge vechielora departamente. mitt marea stea a Ordinel Alesandru pe Strusberg Ambron
Nu se scie déca o autoritate cen- Newski in de o valóre colo- atatea a se esemplu, in care
trale va stabilitä, déca sale. Alte persóne inferiori primitg de angagémintele merge a se impune acelora,
federale va esercita administra- diverse decoratiunl. a ne din ilusiunile chimerice, cari numal nu din bud-
tiunea centrale. ce ne faceama! get, cari contribue la sustine-
Se va forma o autoritate centrale desilusiune fu cu rea acesta.
DIN URMÄ
pentru administratiunea comerciante se la o
sciri din Versailles , Thiers ne a constata auteritate, pentru
alineatg paragrafului este de remnatisma.- Cercu- adevera, ca, principi aval ce administréza, se ob-
3-lea , continénda proposithmea rile politice sunt escitate de idea congre- pe cine acestia nu jecte de propune
d-lui Lamey conceputa ast-fela Se Comuna este in puteag s fie de prin preciula care

www.dacoromanica.ro
 póte angagia predarea D. N. suplininte la tri- VII demisiunea sea. Votul de incredere a
objecte; are concurentg care, verde dupe fostg cu contra 10.
avantagie, precin D. Const. Benisaki , suplininte la Dómne,
in , desfavora- Covurluig. Si-o de
ECONOMIA.
bile de , este admisa , D. Onisifor de por-
pentru la colegiul la tribunaluld Dorohoig. verde foI de crinn, Neputandu-se tine la 2
a probe de servilismü catre D. G. Buzescu, tribu- da-I, Dómne, a ge-
votulg nalula Dorohoin. mal de din causa membri
alte asemenea D. V. Stavrat, de re- yjif presintI con-
n'au4img se petrecn gistratorn la casieria de Ilfov. ditiunile art. 45 din statute, comite-
verde o
asemenea guverne ? Dimitrie A. Popu, verificator tuld invita pa membrI
aduna,
Pentru a sta la nisce mi- , la casieria de Ilfov. Economia, parte la
nistri ca de tóte In credinta cea strebung. Dumineca viitére,
frénele administratiunel judiciare, co- din orele 12 din in localulg Atheneulul,
munale administrative ,
PARTEA LITERARIA nasca iarg ,
conform art.
cari se angagestl a se perde !
46 din statute, a se tine
,comite ori-ce ca cu fi membrilon
recruta nisce gu- Frun -Verde IX se
vernuluT se la verde lalea, la suntn re-
Peste e grea pentru Démne.
Capuld are ceva do- va verde, grea, urgie rea. Comitatulü.
rinte de , nu se perde;
desavantagiuld Ci va verde. verde
servile, cari fie la Ne e iarng, nu-I urgie, DE 200
ordinile din compuie verde e la noI, Ci-I streina mi§elie.
ieri Vineri, de la
ministril vorg a Suvenirl de la eroI, Episcopi la biserica
X
profita de favo- scapare din nevol. 9 9 obligatiuni rurale
se o nece- trel fol, 18 cupóne, de leI vechi 21,400.
reg, aste nevol, numerile sunt :
aate d'a da verI-o concesie la Go- Seria 1,042, No.
dillot, pentru de
verde din tufanii, Ne tóte prin a 5000
12,303
15,000
marele Stefan, 12,304 fac
majoritatea le
CácI din noI, 2,521, 28,958 . . 5,000
pentru da mórtea in 1,237, 62,435 . . 1,000
acorde i 215, 150,444
aprobare, adsta este redus o
verde de sugrumg prin 6,216, 162,639
a 100
facd 400
de reciprocitate. Canta viteazuld
162,838
162,841 21,400
de admisibilitate inaintare XI
Cu voinicil dupe plain. este a le aduce la
runcpunne publice, care impue verde mare, comptuaruld D-luI Zerlenti, unde va
respectg acelorg ministri, cari Bate, Dómne, care mi o recompensä de 200 galbent.
necapabile , neoneste Comitetuld liquidare
verde de alunn , Pune perçlare! nilord rurali este spre anularea
;servile administrarea publict, Mircea ; acestord
d'o descentralisare, Bate-I, Dómne, trasnesce,
Candn pe
limitese care tocmesce,
centralg admini- verde , miplesce.
strarea intereselorn locale o Popa din
XII DIRIGEATU DE
FETE
inamovibilitate care scapa de
ingerinta in mandra
vechea institutóre a St.
independinte;
Iv Inver4esce No. 27.
singurele
verde piarg. De la Hotel Patria spre
elemente puternice, cari ne
pensionatil, situatil pe o
curcuben, positiune a CapitaleI,
aceste salutaril nu se Luptandg óstea de tóte avantagele
Curcuben gandula
putea face, de atuncl, copilelord Directórea, prin
verde de secarg, scil tu ca noscintele esperienta sea, de a
nu va
domnil din vedea institutulti sd, n'a
simulacra , pe vreme
streine afarg. pentru a co-
DEPW respunde asceptarea a
fi absurda a se pre- V rintilord a Predarea sciinte-
de la esterminarea programuluI si a limbelord
Darn de venirg,
VERSAILLES, 11 - In A- , francesa , german ,
dunare Thiers pacea ,
Inimile , ,
putea, déca a fostg subscrisg; de mânä, profesorilord apti
a da sin- nu permitea ca recunoscuti de superióre
inspiratd numal de binele co- puse - In pensionatil se
streinil eleve interne, demi-interne esterne.
vedemil Inimile se Nu pota se cele
vointa luI e guvernuluI, se vedere instrumentubl modeste potrivite cu esigintele pärinti-
in nu de a Noua sitaatiune ne permite a care se potil vedea la cancelaria Di-
cu servilismulü! VI este rectiunei ori-ce
buna-tinere a elevelord
verde rosmarint, periculele ce o suntn obiectuld atentiuneI care le In-
Dómne, de ching, parte de séle materne ,
FUNCTIUNt de streinn. In urma lui Martener, progresulti la la
De
D. Theodorescu, procurore la privitóre la ce Thiers a
Ialomita. Direetórea
verde de fAcutil de la Bordeaux,
C. C. membru la tri- Thiers a de
Ialomita. de incredere, oferindn, la contrarin,

www.dacoromanica.ro
 ES ET
FABRICANTU DE MACHINE AGRICOLE (Englitera).
Aginte la C ID , Inginer.
Masine locomobile , masine de treeratil, de la -50 chile pe , lemne,
4 masine de , , masine de
, pluguri eu 1, 2 Reserve felul de locomobile i de treerat,
3 fére, tulumbe, masine de se Strug töte instrumentele.
In D-lui J de Agentia imperiale din se face tóte reparatiunile de ma§ine.

CASE DE FER WERTHEIM DE

PENTRU DEUTSCH 23
PASTRARE tot un mare de
OBJECTE DE
TAPETURI CELE NOUI

premiate la tóte PATURI de de

.
le pentru soliditatea CONCESIONATA PENTRU TOTA ROMANIA
ranta contra foculu a Diferite TABLOURI gravure. Are on6re a aduce la cunoscinta generale ASSIGURA
spargeri. RAME pentru portrete de tóte formele. IN CONTRA INCENDIULUI TRASNETULUI obiecte miscAtóre
Aducem la cunoscinta tu- pentru fotogralle. - CUPERTE binale, mobile, märfuri, fabrici, po-
tulor autoriatilor capita- verne, mori de felurile de producte in
de alte diferite articole de atât cursul cât la transportarea
APPEL et precum RECOLTA NOUA
IN BUCURESCI Preciurile cele mai moderate unti promp se contra petrei premie avantagióse.
ne afacerile nóstre cu garantate. Societatea este de ani de
guvern român a avut destule de a da
F. WERTHEIM ET COMP. probe de onestitate promptitudine la de pagube.

Calea No. 23 de
SOCIETATEA DE HOTELUL FIESCHI
IN ALB DE DEAL
00 VEDRE AStICURAZIONI DIN
DE VINZARE
calea
DE DEAL
Cu aduc la cunoscinta onor. societate
cualitate Nr. ,
(grâne contra pagubelor provenite din
de la
via Mitropoliei
F. tarifa cele dér pe de la o participare
Postia.
Calea RepresentantulA România,

LA DE AURU, STRADA LIPSCANI

MAGASINULIT
bine t6te articolele de specialitatea modeste , servici promptil Cu deosebire onorabililorl consumatori
transportti de de la isvórele cele acreditate, primi transporturi in
sesonuluT de Curl.
Cu de Presburg de Bra§ov de Sibiiü si Verona, de Elvelia, de Nizza,
strane indigene in mare Toscana Grecia, Sardine cutil, Absinte; Cognac, Arac,
-ele bune de Brafovii, de Sirmia, grecescii, de Arad altele.
Sunt positiune a din piata
uscate frecate se la noi totil-d'a-una bune eftine, asemenea cea cualitate de Lacü
pentru precum Cement veritabilü de Portland cantitate mare. (14 2s.)

DE VINZARE
DE ALBE MAÍ MARE DE

de
CCAU

de cea
8
qualitate,
se
BUTILCA

HAIM BUCURESCI ---

BUCURESCI
din diverse
in calea

- in séra de -
No.

vadra butoiu, coltul coltul 18 Chtel

moderate la sub-
cele No. 10. No. 10. de rash la picióre la botti
semnatul , strada Am pentru de tuns urechile galbene. Cine va
Magureanu, despre vechi- :: este rugatil vis-h-vis
mea qualitatea Asemene de Pasagiult No. 50, va
mi 2 recompensä.
Pelinuri. Christodor birta§.
renumitele pardesiurI la A STRAMUTARE DOXICILIU
DOCTOR MANOS PENESCU pe clientelele mele domi-
CROITORIE de

N0004
Strada No. , casa Nacu, fasónele cele mai moderne preturile mai eftine de unde. ciliul
biserica Consulta (36-26 este pe strada Carol
de la -9 diminéta. (8) (strada francesa) No. 6.

CEL MAI MARE CALDE DE

Strada Politii No. 6, peste de
CARTI DE JOCU STABILIMENT casarma sergentilort. - Se recomandä
DE ASTADI INAINTE PEREKE CUSATURA onor. publicil, asigurând curätenia
9 LEI al PEPE mare
ce se in sunt deschise de la ore di-
Strada No. 30, s'a minéta la 7 ore séra, cele de
Depoulti generalii se strada Se- pêné la 12 ore séra, de abur
No. 10, precum la tóte unde No. 5, sala mide pentru dame Vinerea de la ore.
se ori-ce de
GUTTMANN.
de de m4ne , prompt, -10) I. PAPAD
404000044441440-4N
Gerante resp. P. Typ. Fr. Thiel, Strada No. H.

www.dacoromanica.ro