I. MERCURI 4 S. V. 1871.- Nr.

101

A bonamentu1:
Disty.
3 1.n. Linia . . 10 b.
7 Reclame . . . . 50 ,
6 1:2 9
Fapte diverse n.
:24 ,

se nefrancate se
arde. refusa
10
Redaciune Strada Nr. 11.

le de este trebue limitea

3 LUXULU
mintele trecute ,
nu este din cele earl Cel cari este
din
Suntemn 3
cele gigante care a
s patrio- de prin a

Sése de se germanl mai eu in (Bonhomme Richard).

de la pan-germanismulul. Agi-
capitala
tatiunea crescea cercurile lite- Baza progresulul matoriala pentru
, 'n
Elementele 3 a regiunile gu- ca pentru
umplea
deja ; Fe- vernamentale. Prusia 1847 economia. Una ,
cu victimele despotis- pasti , pentru ca confedera- Adam Smith, u-
fatalmente l'arn
tiunea s declare causa co- stabilesce
dupa aceea, regi- este protectiunea colectiva a fonda pentru intro-
anti confederatiunel. tine perpetuti
Librecht
trebuia din De ne sbuciumamn din din 1848 a causa de salariati . . .

lucrarea i-a din contra risipesce in

3 s devin acusatoiri din te puterile pentru a uita pe 3 care
Augustn pe Februarin, ele de imprejurgrile de nu restabilesce, fondurl
Februarin.
atunci, nu-I a dis- le consacrase
latinn de la Dunare cu litere de
cuta de lege, ce comi- intretinerea industriel
voia scape de victimelord
de economia renasca
de despoticn, a- fatala ne borase ad-hoc. 'n prin- unel profane
stepta augura ca 'mpinge a cugeta peste un ! a propusa Prusia a se
miasmele din atunci tre- , trebile co- risipitorti este
Stefan !... bue s situatiunea de- lonisatiunel. care profiturile inte-
vine din ce in ce Cincl-spre-çlece comitaturi private orti-ce
pu-
se de 1848. ca
nóptea de
, Februariü, d. Otto de Bismark este pra-
Scopulti : a ajuta
departe de a corespunde da de SocietAtile nóstre se aflaa
tiunea prin prin
telorn trei, lovi lovi rele materiale , intercesiuni
domnia prin 'n presa tur- In 1848 s'a comi- mente, de catre a fost
atâtea jertfe la 1859, in , aruncati preste centrala de colonisa- introdusa prin
otare, posibiln imperatore- rea germana, urmare care a
d'a curati de , ea
scurt , la care a na permite
dede cu desavérsire strainilorü.
numal representantil comi- procurarea lui.
politica sunt ne- a aduce cinci milióne de
din cea mal prospera din putula de
ertate. Prapastia in care ne la Rin la pentru ci o multime de econmisti nationali materiala
este o a c®Ionisa Badea tea töte acestea
a acelorn ce . Staturile germane orientale vechilora se
a vindeca bolnavuln un ce dicea Mar- la congresa intr'o positiune mal

tian, sunt acum , despre Aci s'a argu- de chianti unii

mente esplicite , curgerea de curte
Ne scuturamft de sar- germanisarea gurelorn :
coloniilora trebue s se de la Pentru clasa a
cina de a compara starea directiunea catre America s se avute, edu-
De la 1835 se forma
române de cu cea din 865. Lipsca o de economisti drepte care pentru asigura catiunea in regiunile ale
Indianatiunea face s de prin Germaniel donmia preste Dungre , de nu
peste este prin opurl diare, ideea, la isvorn la mare... i-a s mal distingä
a tftea... emigratiunea trebue se de de este
Divinuln demascase
directiunea catre dupe conditiunea averil a
pe monstruo- de ani teribila sitiunel
rica s se indrepte catre Oriinte ,
Februarin ca s bleste- unde aprópe de ce se pregatesce vitel lati- Nu tindema a face din aceste ce-
me fie-care protectiunea puterel vorn putea din Orientn... stiuni economicti,
s musce buzele de ce conserva nationalitatea Cine va popri Nímtuln de sub celora
mijlocula natiunilorü ete- perftda ce o ilustri economistl pro-
rogene, Ungun, SerbI, digalitatea a dobandita unt
noua cu la necontenitn tactica :
past a plânge..., a
, etc., forma
sed
s cu
ne de de sub aus-
d'o-data picheturI sentinele ale
pe , cari servi de basa
, piciula adevrate
Peptulti ne anima la o operatiune politica, pentru ca s de ródele nóstre n'at
insufletití de se castige trmulü negre, cAcI T. dintr'o stagiune care pen-
ne

www.dacoromanica.ro
tru a nu importa i esporta Pretutindenea femeia are marl din partea opositiunel
prodigaliaatea sub diferite fase for- ia esemplu ESTERIORÚ Pele din urma la desbate-
me cari de apte la densa pentru a o pretu- rea proiectului de lege privinta
ficace pentru a complecta ruina con- tindeni unde ea este de balotagiului se credea
ceputa. legere de onóre, o Din se guvernula actuale trebue s retra-
estrase din tina spre a se mal constata, se si- ga,
toria a Principa- Muma Stefan-cela-Mare lesce din ca in a- ne la cu o resistenta
ne vor arata gra- portile curinte scape de ocupa- pacienta , mi-
dula de care domina aristocra- tefana 'I tiunea trupelorn , adica s nistri nu bucurosa puterea din
nainte de dis- printr'o victoria Femeia platésca miliarde.
deschicle Pentru a ajunge - Pe langa multele neplacerl ce
La 1805 camerd séle, la resultata, domnu Thiers se are guvernula
la Constamti- devine care ca a germana partea parlamentulul, se ivesce
nopole, trebui s prin Bucureci, desonorézci. polite acea nenorocire , din tóte par-
p'acele tim- din clasa nu se e déca guvernula ger- tile scirl cari mal
era juna sea de nivela va accepta nesuportabile positiunea
nainte Guani. a femeilora dintr'una ha- e probabila déca va fi aceste scirile de la
Sosirea dadu ocasiune bala turcesca. de lumel pe platirea respec- neliniatitóre,
la curtea din afara, de stralucirea stofelorü tive , din Germaniei nu vora irlandesil la se
tóte séle, adese-orl face , de ére-ce e rescula.
scumpe podóbe, rochile ereditare, chiarti la privirea murilora fórte
carcate cu diamanturi de din neplacuta ocupatiunea trupelora ger-
la echipagele, de mane teritoriula Franciei, po- Guvernula din Ca-
resticula a cerca nuol cochetarii, la estremitate provincielora supuse Reichsra-
teleril nenumérate oina prin aceea-ce contra se vede ca e aprópe de a
invasiunl indelungate.
aura printre corn- da, putea ea - Pe ce are gura politica sea federativa, prin care
plecta tualeta in asculta istorisindu-se nenorocirile pa- s
Francia prusienilon, se asigura provincielora o autonomia
nisce ea ce este de are s acopere interna mal estensiva , nationali-
ele cu nerabdare putea multe pentru internarea arma- tatile la casula scutite
crede care pri- Burbaki a- de insolentele pangermanilora, cari
asupra adoratiile Ce are cuma internare se acésta politica a
aatepta de la o am- vuetele din de de espediata guvernului helvetiantl 5 mi- Hohenwart , de óre-ce , ca
a Franciel, ca- de la Augusta sé nimicésca

socia unui valeresci, de devotamenta de colo tota la 2 sptamani se va germanilorfi.

de fu mirarea pentru ea viéta e transporta spre ca politica de acuma
dame, la intrarea am- e salonü, patria care va urma a ministeriului Hohenwart,
la definitiva despagubire atuncl s nici
o stare de Francia va primi materialula "nici pe alta partida
cu o roche de acésta puté-o ce l'a armata mal considerabile, ca a
cine-va. priponuln star! de face ce-va cu parlamentele
faoa, cu data din 8
ultra- , cari eraa formate prin
alte podóbe Augusta o
peptene baga mai indecente crime de les-mora- guvernele germane armare
de la Compiegne,
de vani- litate, niajoritatea acestora parlamente a tre-
care se , ger-
avuti Palestinel buitti on-ce intentiune
de
care era contra
satis- de la Janina Tzarigradu ; s Troyes, re-
germane.
e pré
cu ori-ce nevoT bo- moralitatea le aedinta departamentului Aube.
d'a deveni o potriva la naturale
- Scirile mai recinte de la Peter- ca o
peste pro-
sburg positivitate garantia pentru o politica mal ratio-
emanetate. Cine scie acestea, frun-
ratuln Rusiei s'a pri- nabire, radicale care
tea boiarimel negru in-
.representante va sé de
cu istoriei, cu
guvernului pentru popórele imperiuluI. Nu
20 la cu a imunde cute-
d'a
o afabilitate pré gratiósa cu
va putinta lui
de fe-
banchera téra ricirea -a a
ocasiune se
esprimata cele calduróse
Hohenwart ca s-al esecute
détoresce de boierilora onóre an ingenuchiat'o sub ins atata ca face
afectiunl de simpatia pentru Francia, tóte cele pósibile
ceie maT ciubuccia de la Stambulti ! o
crocodila ara fi
lacrime
ocliosa gusta. In profunda demoralisare care induoiall ca sé inaugureze
espresiune de condolénta pentru rapi-
sicrinele aristocratiel s'aa o politica noua ,
rea Alsaciei de catre Fran-
se gasea o óre- cele avé venirea
cia, in fine a desmintita des-
care a asigura triste depriuderi sociale, urma
esistenta unel
femeia nascil pregatiti pentru recrutarea - Impratuld ce
tre Prusia imperia al Nor- s'a regele Bavariel la
deprinderile corupte, predominarea venetica.
care reuaia d'a o de tradi- Schwandorf, de acesta
recompeuse de la ce visitaa tiune ce ascepta de la boia- la Regensburg , a lung
téra se contacta cu de la impura s-al carente , a frontiera Austriel
a molipsitorü ? B. P. R. sesiuuea presto cate-va a mersa la pentru ca s faca
ce mal In citata urma). lasa s tréca o o visita de curtenire imperiale
fara a causa a- a Austria
Mal in acésta impratula Wilhelm a
(1), t: Istoria a
Principate trad. F t u. i atacurl de spre Gastein pentru continua-

www.dacoromanica.ro
rea va in math pe tóte introduce Vulturul uliul sbor.
Francisc pentru cele mal salutarie DIVERSE El atuncea strigg: De ce vrei
ca visita. starea poporulut. cand sum pe lume, nu ti-am

Rusia. - spaniola Irutac Bat"

din urmatórele:
Cetima Secolul" Vulturul respunde:
Nu am lucrul
placul

scrie, Saragossa s'a o mai mare, tu mai

la Odesa se scrie data
de voluntarl, resol-
la , pe pedépsa mortil Vulturula din nuori
a urmari a nimici cu
provinciele s'aa readucerea biciulut, Cade jos strigg: De ce mé ?
trupelora Car-
o de interna- nu i-a suferi diva un miel din nu ti-am rgpit
liste, la resturnarea dinas- respunde: Asta-i gustul
, cari sunta de de 20 curentil a in casa Omul
se
revolutionara, de re- dintre subscriitorit acelel pro-
e lucrul s-ti esplic;
pentru salvarea de sum mai mare, tu mai
Bacunin.
esterni.
Se aceste proclamatiunt sunt Mórtea cósa muritor.
bine de o mare parte a - (Primarul a primita El atuncea strigg: De ce vrei sé mor?
pulatiuneI urmarea acestora s'aa din partea de la Ce la altii, doresca?
DEPEE TELEGRAF10E sitatea de acolo o gratitu- rspunde: Asa voesc.
dine recunoscinta, s'a Nu e lucrul se-ti
Italia. Wells, 11 Augusta. - a- samtemintelora de recunoscin- mare pentru
Opinione in- consiliulut comunalii pentru G. Sion.
, imperatorele a
articola despre politica Fran- aci , a de In favorula de la
altele numirea imperatorele care purta uni-
Representantele
Remusat de ministru pentru Imperatorele germa-
de nainte Austro-Ungariel
o in- care era Pentru aprovisionarea lemnelora
guvernul capitala Romaniel, in locula
pe 1871-1872,
a baronulti Schlechta,
- S'a scirea Austriet. imperatort conti-
trecute pos-
localelora din capital& dependinte de
venirea sa la ministerula se va o
din Ca-

o
fi adresata guvernulut ita-
prin care
Viena, 12 - de- prin o deputapune a
denumitula
diva de 15
la in
a. c. la 12 ore.
imperiale Camera &pa- res-
sub protecpunea sa papale, Conditiunile a se vedea
tatilort ;
Opinione
modula positiva.
dietele a va pune os- - S'a a se prin
Salsburg, tendla pentru a afacerile co- citatiune de mo-
-- La se prega-
ravia, Silesia, Tyrolul, Carinthia ale ambelora state din jud.
translocarea totale a gu-
convocate pentru 14 de 16 Augustii, la
Capitalä, la
fectura
o de case pri- de 78 milióne
cari se Londra, 12 Augusta. - Sir - Directia
ce sandre Cockburn a ar- subsea priv. fr. 15,350,000 licitatiune in de 5
se la Roma. A- bitru afacerea Alabama. Banca 9,000,000 in caucelaria- Sucéva
ceste trebue
de
se
Paris, 12 - con- Jacques Poumay
S. Halfon
6,500,000
5,200,000
pentu rinderea constructiunit
punctulfi
municipale a
scire de la Florentia cu data Germani 3,800,000 Cornu-Luncir, dupa
de 350 milióne, cu
,din 8 Augusta ne spuue, T. L Negroponte 3,500,000 de 10,663. -
unanirnitate, o voce.
publice Gadda Sechiari Rodocanachi De- No. din 20
sa a Versailles, 12 Augusta. - In roussi 4,200,000
numirea de Adunare s'a propunerea Calergi Nicocles
prelungirea Frath A. H. Elias 2,200,000 Libraria
Ispania. Thiers pe S. 2,200,000 PUSU DEJA
De e la de republicet; Christo Georgieff
DIN

Zorilla, peste ca conditiune acestti ISTORIA RESBELULUI

de revolutionarie Adunarea se va disolva, pu- case representate
estinsa de pace, Thiers dura numal tim- te prin Band - 5,900,000
reacpunei asemine pare pentru constituirea Casa de - 15,000,000
aprópe a Preedintele va esercita 78,000,000 ILUSTRATÁ
puterea acte - 10
Scirile ce de timpti de din ministri. 2 fraud.
din de Ministrit responsabilt
de
TREPTE
Estrema a
UN etate de 19
aventuriert, asemenea o propunere pentru con- (FABULA). cunoscinte de limbele fran-
dinastia se puterilorn cemptabilitate core-
o pondintg, doresce a se angagia ca
presinte, Thiers. El atuncea strigg: NiCi faca; coresponpent la vre o
este de iubirea poporulut S'a la particular districteie
urgenta pentru ambele De ce voesci a
Romgniel, chiar strginetate. Adre-
ce i-a cascigat'o actualula guvernü ; a asemenea raspunde: nu vorbi! sa prin epistolg. N. IONESCU.
ca o urgenta. S'a suspendata pe Nu e lucrul esplic: -3) Hotel Lombru No. 26.
nainte ferbea téra 20 minute s'a declarata Ve0, sum mai mare, tu mai
SE
de revolutionara prinde-un
la ascepta is- El atuncea voia.
buenirea vulcanulut ,

a
De ce voesci
Ullul
a
Asta-I tréba mea.
?
300NAPEEONI
mod de imprumutare,
Fe iubirea poporulut de liber- Nu e lucrul sé-ti esplic: de valóre. A
a de sum mai mare, tu mai mic:' se adresa la administratia

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU

A-VIS MAI DE De CASELE

burbia St.
proprietarR de tru, coltu stradelor Mägurénu
Un roman,
rector din cele
de fost
tipo-
al a-
HAINE BUCURESCI
Infor
No. 20,
se pot lua de la D.
Diniitrie I. Pascu, strada Carol No. 21.
curtea depen-

capabil d'a
(104) (15. 24)
tóte limbele coltul stradNei
, limbele , No. 10.
rush §i germanä, o rapiditate de Am primit pentru sesonul
la pe doresce a se
angagia stabiliment in
din , cu bucata cu
lucru 18, STRADA GABROVENI, 18
se adresa directa chtre ti- Asemenea cunoscut am primit 2-lea
pografia Thoma Theodorescu, Mantulésa, Vinde de pensie,
strada Plantelor No. 2, culórea Negru.
M.
tonic, arpaca bonur , , mandate, etc.
P.S. Intr'o ale resurse
fasónele cele mai moderne preturile mai eftine de ori unde. totA-d'a-una
n'ar putea un se la de
(3) (63. 11-11) (2. .)

LUI NU

Academiel) hi din No. 4L tate de 30 care

nósce bine limba germa-
MARE DEPOSIT francesä, comptabilitatea
corespondenta, doresce a intra
UNIVERSILA DE SI la o casa comercialä.
(Str. Lipscani, (Str. Lipscani, 41)
ce vor bine-voi a
prin care ori-cine, chiar pot
esecuta cele mai surprindetóre jocuri magice a delecta angagia o asemenea
diferite din
timpul present. Asemenea fa- Intre aceste varie a se adresa la
sele Pretul dioa Cotca eu fermeee, care la (in aparinth) strbate prin administratia
1, 50 la Bosco), 2 Caseta de
in se o carte buchtele,
la moment o preface 3 cu 7
care culórea din ro§iu
dispare cu 2 fr., 50 de AU SOSIT DIN
85 de liquer desertabile ( la
CONSTANTINOPOLE
prof. Hermann) 10-15 fr.- Joe de
poftite dela comandä, 2-3
tul magie , care se póte de gura cuiva,
4 fr.-Cutióra magica, cu care se póte fermeca o prin DE
DE ori-ce in posunarult fr., altele, departe
prin se presenta
10, 15, 20, 25--50 franci.
MARE CELE EVENTAILE DAME
care cu se bucttele si se érh, 4, 7, 10 prea 20 franci.
la GIURGIU de Lenormande de Doritorii de asemenea
calitatea principiile renumite dAtItóre din Paris Lenormande, 3 f. esplicarea
preturile cele moderate Observatiile se spun cumprhtortl, instructiunea tipärith. sunt a se adre-
A se adresa Preiscurante. COMANDE PENRU pe sa chiar la bufetul de la
respective in se
Riga, (92. 9) Fabricant de Aparate magice
soseaoa
(35.21) (100) (3-3)

MULOCIJ A CONCURA LA 11, DE PREPECTURA

INALTIMEA DOMNUL ROMANILORU
L
E NUMAI
PREMIE
cu firma G. V.
vis-a-vis de - strada
Decembre 1870, in urma din No. 75-76 etc., PE ONOR. CA
face din noii de 14 18 11 Martie, 4 5 30
1871 in archiva cancelarbei consularie regesci italiane Braila töte
originall de garantate prin deeretele
se sub-semnate in originale, de 20 cu
A la N, din cari se 140 emisiuni valori va putea
premie mari de fraud 500000-
altele la 50. - se oralele urmatóre :
DE PANAMA veritabile, cusute tesute albe, cafenil, negre
GIURGIU pe R. PENCHAS & EHRLICH.
La TECUCIU pe D-nu OVANES WARTAN. DE CREN, DE CASTOR moi etc.
BUCURESCI - La Max Steiner BUZEU - La A. Koriunann & C-nie. a
- --
Tóte cu
PLOESCI - Ch. B.
S. B. Cohen. Luigi
Papadopulo.
- a in 12
In la lirma G.. V.. 65 42) Priimesct de Panama de metod mai curate.

E dune mai-
son de commerce, Mire trou- de multi ani cu arta, do-
ver employer les soireís, resce a se angagia la vre una din im-
pour tenue des livres, et la primeriele din districtele Romaniel. A se
franois. CEA MAI BUNA CALITATE DIN RENUMITELE VII DE LA adresa la administratia
S'adresser a cet journal. (1)
SI
DE hambarele
if
I DEALULU MARE
S'a perdut la orde
re strada Ceresa, fórte mica, de lux,
9 , casele cu de 3-5 opt la urechile
, galbene, limba o tine
remase de la repausatult Preturile sunt mai moderate Cine o va o la do-
Janoli. Doritorii pot adresa ofer- Se la sub-semnatix, strada casa No. 26, la miciliul D-lui M. Andricu, subur-
tele ce voescii a da, la Strugure. Cualitatea vinurilor de
D. C. Platon , tutorele minorelui bia No. 7, va avea
Janoli. (70. o recompensa de 2
(74 1 2s.) 1871 3. (85) (3-1)
Gerant resp. David Tip. Fr. Thiel, strada Lipseani, No. 11.

www.dacoromanica.ro