ANNUL I. BUCURESCI, 29 S. V. 1871. 23.

Abonamentul: Am
. . 3 n. Linia . . 10 h.
. S
Reclame . . . . 50
6 . . 15
. 30 Fapte diverse

Manuscriptele
nepublicate se nefrancate se
arde. refusa
10
Strada Nr.

puterel cari scape stä de in conciliatora avea contra sa

CE
SPRE din purgatorin iubirea e practicel,
sociale ce se numesce spre vorn
de electorl, cari se
STREINI VORU
In Paris.
macsima veche :
Versailles nu e gata pentru
situatiunea pe Ovine acuma
ministeruln , situatiunea numal acele guverne-sunt tinta
ESTERIORO
ministerulul cu cu marl puternice, cari a se lupta generale póte avea

constatatn resema pe pe opiniunea Francia. de

publica , a atrage dupe mijlocula atat Nu crede a putea termina

politica .actuale este de o
iubirea ce suscitä civile , D.
departe de a fi o roma- va persiste a pune
lauda istoriel de pare a voi nu
nésca constitutionale, ea nu atehtiunea a se concentra prea el.
póte folosi miniSterului, nici esclusiva asupra peripetielora baricadele
ci strinului Istoria parla- rite torpile e causa
In
care face din ministern esemple de a Germaniel prin- care luarea forturilora de la
minte folositóre guverne cipele cancelaria a asupra re- Esplosiunea face asal-
pentru
cari, de puterel dintre gubernula tula imposibile. Se ca
rea scopurilorn infernale,
materiali , Francie cabinetula din Berlin, re- aceste mine se póta abate,
din de esploa- face prin surprindere, tre-
velatiuni, cari n'ad
tare. de eveninientele bue ca garnisona, déca va face
Faptele , numal peptru erupá, s se
actuali. Domnula de Bismarck
ideile apreie- nu guverneze con- ceea ce ea nu
la Augusta 1866,
dorintel generale intere- la Fran- va face.
constatatn politica mi- de ultimata, i da Escelinta insurgentilord se

nisterului actuale de a numi departe de la noi, immediata

cesiunea Mayenciet bóla des- Comanda baterielora guver-
functiunile din urma,
potulul care pretindea a dis- de la Versailles a
de a face alegerile prin bande de guver-
pune de Europa, dispunea dintata Ribourt.
administrativi Ghica, Boe- scriitora din compe-
de Francia, a-
de a prigoni rescu, Epurenu, in cestiimile
a pe este o . . .
de Bismarck recunósce Independintel Belge" o in care
din cele crede
gresite con- D-lui Alsacia ,crede ;
Lotaringia nu simpatisa
damnabile de care Lascar Catargiu, ceea ce n'a de ins armata in stare
cu Germania :
aceste pro- ia Parisuld, gardele nationall
guvernele cele mai rele, cele cu töte bandele esprime
vincie nu a reveni la persiste so-
cari s'an gendarmil guvernele lutiune este de
alte
numal pentru la putere barbati
comunali, ce propune le ofe- ideile de conciliatiune n'aft
nu resematn ceea ce résca. preponderanta ce in
ci pe puterea , faca despotice corrupte In nóptea de 3 , dupa cele

pe interesele materiale de ca ale Napoleon, Cuza, Bomba ce o din Paris, Cu federatii

Neapolulul, Oton Greciel, a o parla- multiplica staruintele
acele guvernele sperjure tirane ale puterile la Moulin- guvernuld a prevenita de
Saquet. Cele respinse. plecarea de la a
verne, pe Italiei, etc., cari se re-
In precedinte lupte devotati lora
pe pe pe strini pe puterea cele marl din pro-
in diverse punturi; armata nationale
interesele generall, brutal, face-o ?
a Séra am- vincie trupele
sub maledictiunea publica, Se amarü. ocupaa positiunT ca de la Versailles. pro-
condamnatiunea si a despre noi, duse de
si ca numal acele guverne o a Indepen- bu§ite. Populatiunea era
cari pe pe libertate si In ne Belge o conciliatiune nu
opiniunea publica fostn a spune este Parisula. Cea din Tóte
era cea pro- temerea la
asupra-le bine- fao, consilia
pusä de partitele
cuventarea si a Thiers, punta ,

este care va duce la de plecare era electilmile partitula bonapartista, care s'a dis-
gitóre suntu a le aréta gresalele Paris dupa legea votatä
din prin o mare abili-
putine acele guverne acel a le spune puterea de adunanta. Din nefericire tate, resondesce de

www.dacoromanica.ro
 de stri- prin care cu acea
la Londra, de aceea pentru aducerea a francmasonilord e in- care a '1-ad
mare represintatiunea de lege promise de cabi- de a se amesteca cunoscutn. Mi-a
tionale, rescóla Parisianilora arth-Ericek, atat bisericesci politice. Era rece.
capitale o de ca guvernula Roma, ca in fata
imperiuld. aceln proiect, califican- Bologna. Turin Milano guvernuln a
Imperatorele a distribuita de de descoperitn o mare conjuratiune a So- in ochil luI. Pare ce
represintantilora sl sume considera- asupra din Decembre. internationale, avénd de scopa Romania va simti se con-
ca cumpere se pu- Cabinetula ins , departe de a ale Ita- centrase in Erama umilita
la Versailles. perde va La Bologna a di- de
Electiunile municipali bune, face cestiune de cabinetti din primirea Roma del spu-
ele republicana mo- respingerea , din la care s multe turbure.
de vina la din se vede 1mm scrierile mele,
Bombardarea la MontrougeTste tere pentru ca s'arti partida a o pre novela Fulga ca fi ci-
móle. La fortuld de putea clarifica situatiunea general (Hi) tit-o nu
nu se a
Italia. Versailles, 4 In urma- de lumel
se arunce
Senatulti a terminata rea note de la Berlin, guvernuln pentru
Incen-
ce se dea a pe Jules Favre Se o generatie 4ise
este aprópe
amendamente osta la Brussela. - care va sci ne
Generalula a fostd ares-
retrase. Altele aprobate de Issy are o minute,
(se pretinde se pu-
de metre. cugeta,
sese deja siguranta)
prin Rossel. Se sus-
Legea e 105 Brussela, 4 Independenta urmá :
contra 20. belgia Ver- Nu
tine generaluld promis
Ministrula a sailles constati, poeme orientale pe
neraluluT de la Co-
lege a-
s liber-
supra instructiuneL
de a negociat
pentru ca ultima
versail-
de
versificatti in frantuzesce. Le-am
a arhiepiscopulut de Paris , : Les perles du Bosphore
spre pótd tru- didicatti
Comuna arti
a vedea pele guvernementale Paris. Aci tacu capuld
Se crede Nevret-Pacha va sosi
a o tentativa de peste aces- -5 - Plenipotentiatul durere, o modestie :
inamicula. este de a opri pe Arnim a plecat spre Germania pen-
de la constructiunea celortitret cu tra Este
Germania.
pe marginew MgriI-Ro§ie. pornit .
Proietulti de relativa la Favre
ceremonielor, aspre Versailles. -
poratiunea
unel
Lotaringel a
de
a
bey,
la Madrida,
pe
se vor
de Martia viitóre.
- Nu ajutata circumstantele,
ins, tota
salute numele Sultanului la
opta de membri. D-la de Bis-
pe regele minareapoporulul... a ca
era necesaritt u-
séle pe thronula Ispaniet. pentru putinula ce
aceste provinch Germania, la Bolintineanu.
Mgr. Franchi a niel din aceia, se
petru a asigura pacea
de Sultanula in Nu v4usema de pe Bolinti- numiaa amicil ridicattl vocea
Gazetta noutatea
particulara. Hobart Pacha a neanu. ingratitudinea s-ml apere dreptuld.
despre translatiunea
functiune pentru de pentru ca dea
de pace de la Brussela
se duce flote a perdute, me-
la Berlin e de funda-
apele care misantropie.. saline. De dedicata
menta. Germania de
ajunge asemenea stare, consolatiile colectia Sultanulul! "
Nord pro-
nesuferite. bine ce póte Dulce r6sbunare !
pusa, conforma cu preliminarile de POSTA DIN faca societatea este asigura crede sl
pace, ca Fracia cele cinci
o singurgtate lini§titg, a'I simti cata fostd de catre
miliarde din Constantinopole, 3 Mait. a ca bal-
in de la 2 1871 cu vice-regele Ingratitudinea arun-
samula (daca se pe patula lungi
la 2 Martid devine totti seriósa, care causa
durerile cari se svircolesce. nu voiesce s se
chartie echivalinte. guvernula Ottomantl e resoluta
pe Bolintineanu misan- ce s'a
Austria. de la Chedivula garante sigure
tropa, In
de supunere la !

Ministrula instructiunh publice din intrata camera

acesta declara condi- îlú fatiga,
Viena, a declarata comisiunit din in ora cea a
tiunilord ce i s'a trimisa ca ultimata. sculata ca M'a
punctula de vedere con- a cugetata a
visiteza amintita epoca
cordatuln , face bine s-0 Petersburgt, - In ur- pentru binele popora, care
scirilord sosite din Francia s'a m'a :
depline eu ingratitudine viata ce
consilid ministeriale la care a Erat
practice ale in- sacrificatti. 'Nainte d'a intra in
presidata - Obiectula prin- camera zacea, stata
a-
tu.
In prim-pre§edintele cipale discusiunilora va momente: ca
visgrile despre plecattl,
in 15 Aprile, pe tuld pentru spectacululd la
caselora unite de Orleans a Bur- : 0 Aatie care
de multa
rasplatesce pe
de bonilort. intrata.
este óre de
largirea die- Berlin, 5 - Logea franc- 'L-amd vetejita, a-
este óre d'a se numra
provincialt acordarea dreptu- de a apela abia tinendu-se
ale lumen Nu, ea
de initiativa a tóte logile din canapea. prepara me-
femee
va peri ! Grandea.
acelti de lege, mania, relatiunile dicamentele pentru bratula care
ce cuprinde paragraft, pe logile din Fraocia, gerantise inteo a
acela a partitula de óre ce acestia legea fe- se scae din

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
trebue aredicate espositiunea internationalá. Distr. generale
INTERNE - Mai trecute tóte e cursula

- ,
strade ,
plimbandu-se pe una din aceste
póte preocupatii de
fórte bine
obiecte de arte industria.
prin
Distr. Roman.
8 ore se va tine de D. plóie partiall vent. De la 23
niscarl-va cugete ,
Eraclide ultima a Ateneu- necontenita.
de o de acestea , s'a
despre Socialisma, fa-
-, nu capult, ci lampa, PARTEA UMORISTICA
emanciparea
pÓte era spargere de ,

a a- domnulti " pe proprietarulti DEPW TELEGRAF10E

iert, , din norocire - a o grea aporie de deslegatti,
Pasagiula fuga. prin lume VERSAILLES, 8
a 5 G. Asachi) a Ca s-mi-o deslege, din clamatiune a Pari-
6 prin tinerimea stu- este sian Minoritatea ce
:

jur- pe diós uvrierit typographt din de carte, esci feltcera evacuarea toritoruluI de catre
Cana nostri cayaleri, cari de St. Georgiu, con- aporia-n ca s mi-o Germani expune din parte-le la
de scandalosú, De aceia cu m'nchinti,
, stégurile ataca care se declara gata
Ca din inaltului
ca satisfaca lora de ace- executa crutare, déca nu
Unde-a minte carturarie
resbunare, nu ne remane nemuritora cul- veni
V'a prin
de ca nationale, unde ce s'at S'avet evghenia
insurectiunea. de a nu a-
eyolvere pusunaria iataga- multe panegirice, De ce ? tinge viata acelora depune
ca la de necesitate s'a o de De ce pe hârtie ? armele ; voma continua a ad-
da de cordele nationale De o umbrh uvrierilora tre-
asemenea are catare? bue ca insurectiunea
Justitia -
cauta
- s'a
De ce slugaria
De ce ne spinare ? a de
inceteze. Mo-
ataca incinta;
aresteze jurna- ce eel ce mai bine pentru a ne
atacatti, Foc- care bate nevpti? chide portile
precum ne spune Des- De ce bande bete, crema pucine ne vedea
ceptarea", Nicolae Catelea, Bate cetatenii fata Agiel?
in Paris. Francia
(Arbitrii) spre a resolve pictorulti, De ce siguranta nu mai ora0 ?
merge contra con-
cestiunea cuponulut Strussberg dorobanti de politie De ce la cheremult
tribui a ca
sentinta lora, plata la la casa E omulti de bine? Cu este
sub sóre?
i luandu-
dupa cade Nicolaide, care nu a
doctori locula in
sarcina
vostri.
- Suba
bate
sine
ne
chiar conditiunea
Inotti fach gura,
'articoli din codü,
titlu o revista cu a gordianulti nodü;
sea de oma, a ese-
ce va apare fie-care Dar nici POSTA
cutatti chiara asupra nu-
mate-
mitilora o maltratare sel- Ifos mare, dar fac tréba?
; redac- sfatü. - E
torele redactoril nu ! sunt buni de paie, de ciair, de
din asestl Legile
are defecte de
peste prea se póte fie vicióse?
de ce ce le aplich sunt aceea nu se póte publica.
redac-
sudórea fruntil lora, ca Legea e de mare. trimisa e-
tora reco-
apere contra este Ce greutatea-I strivesce
onorabilulut cititora surprindi
Dupó mine legea e o
ca reproducema interesanta
Cash de pentru
Visita Bolintinénu, care crdemil
va interesa pe fie-care VARIETATI cele
micute, pe care
âns o rupe
La -
curagiula numele,
Abonamentula e 20 s'aflu faneros, ,
pe Ce pärere are Tacopulos,
Alexandria) nu da celora
buna putea-va astä aporie
de ne 'nce- a nisce relatate de
Ca mi-o deslege pe
in , false. Anume a data
de n'o German.
lora e de ce de acolo bonuri de
Proschino psihi-mu, arhon Tacian.
trebue valóre de 12,000 sterlingi, pen- STRAMUTARE DE DOMICILIU
din prima-véra. care a aurti,
clientele mele domi-
in se avea
ciliul CROITORIE DE DAME
multa ce s'a ne-di alte pretióse. D. Dinu Mihutescu s'a sub- este strada Carol
abea timpula de órna. nu s'a prefect la plasa Blahnita, judetul Me- (strada francesil) No. 6.
s'a constatatti acele
- (Apropos stra- ; Leon Boldescu al (cioitorésA).
false, facute o
laterale
de perfecta, ministrula de D. Al. Halepliu, pla-
unele adenci s'a
finance le-a pututa constata de false. sa Filipesci, jud. Prahova; D. Stan PIERDITT. la
unele case cladite in
In urmarea s'a a- Mandreanu, adjutor al de pace ore s'a pierdut un copil de 2 1/2
timpurile acuma, s'aa in-
flata Alexandria cir-
din Marginea, locul vacante. cine 'l-a la postal.
de
la 80,000 de
unit proprietart de
se, acuma e curiost, cine
.asemenea case pare nu
observeze progresula
va plati aceste - De DOCTOR
le va
puindu-se póte situatiunea de Distr. partiale
nainte , nu scie fórte la curinte. In nóptea Strada , casa Nacu,
dicandu-se stradel aprópe - de Wales) de 23 spre curinte plói
tiunT de la 7-9 diminéta,
Consulta-
jumetate de , tota in a mare solemnitate care a durat multe ore.

www.dacoromanica.ro
 lea No. 23 de
SOCIETATEA DE ASIGURARE HOTELUL
ALB DEAL
00 VEDRE AStICURAZIONI DIN
DE VINZARE
in Bucuresci, calea
VIN DE DEAL Serban-Yoda,
Cu onóre la cunoscinta onor. acéstá societate
de cualitate cea Nr. , in
PRODUCTELE CAMPULUI rapita) contra provenite
are C.
via
F. tarifa cele favorabill.-Invit pe de la o participare
numita Postia.
Calea 23. Representantura pentru
VVVVV

Fondata la an. 1809 ) (Fondata la an.

NORTH IN
AND
SI EDINBURG
DOMICILIULO IN BUCURESCI
50,000,000 de la 779297,770
cu positie ce societate privinta , a serviciulut Englitera pretutindenea, Comitetull
ROMANIEI a pe directorele din a priimi representanta pentru Romänia.
pentru România.
Societatea contra de tóte felurile de contra : ori-ce po-
cereale pe , verni, mobile, a tot de cu cu deosebire
la transportarea In la asigurare pe anticipata,
Pentru contractarea precum pentru ort-ce necesare se :
BIUROUL CENTRAL AUGUST DALL-ORSO din JOAN
Geogre-Noü, cassele Hillel, Banca agentü generalü, generala din Craiova.

oalele membrane PIERDUT

syphilitice
IMPORTANTU
de

sigur radicall, de rash

Inturnându-m6 din voiagiull de la Paris, unde mare pututti intra la 21 Fevruariti, la picióre la
o de care urechile galbene.
spre procura materialele ce avutti de speciahtatea mea unde
casuri, dupe evacuarea din Champs Elysés (Paris) a a lucra cea mare parte din fabrice va fi este
speialistull Dr. la 14 Martiti a mare de marf : vis-à-vis
strada Carol; No. 54. de Pasagiull Românt No.
50, va primi 2 Napole-
DE métase, pâsla, de mtase Cren negre cele recompeng. (6)
strada Michail-Vod Panamale Palmier, de Italia.
No. , cele din
de m6tase diferite forme, Afric. diferite de etc. negri,
strade Rinoceru, No. 8. \A tineri, sunt de
se adresa chiar in ele. (10. pe Malta nobilime, pe onor. numerosh met clientT, a visita strada Vergu, No. 3.
pe calea , No. 8 , via-à-vis de prefectura capitalet , ca sâ se de forme.
Ori-ce comande de se fórte grabnic.
Se vinde casele din suburbea
A se s_ , proprietate a
adresa la administr. Matache

RINSOMES SIMS HEAD

FABRICANTU DE MACHINE AGRICOLE (Englitera).
ET
la Galati ,
Masine stabile, locomobile , masine de
II póte usca de la -50 chile pe , de lemne,
morisce , masine de , masine de
americane , 1, 2 pentru felul locomobile masine de treerat,
3 tulumbe, masine de uscatii cu instrumentele.

,
se
John de Agentia imperiale din Galati, se face reparatiunile de

MAI MARE

HAINE BARBATESCI IN 4
SE IMPARTE

ELEGRAPHULU
SE

TEARA

LA BONAPARTE DIN - APARE IN

4
No. 10, STRADEI No. 10 4 OFFERÄ AVANTAGIULU MAI MARE PENTRU
4
Am primit pentru de 4 NUMAI 10
cei de diferitelor institute
case, etc., ce antreprenori de nostru
JACHETE etc., publicitate, de óre ce e distribuitl
renumitele pardesiuri la Case de comisióne , tóte districtele
pe toti la admimstratiune, Strada Lipseani, No. 11, la noua
typographie a
fasaele moderne preturile de câtil o NB. Pentru acei ce voi anunciuri cu luna cu se va fAce
(36-26

resp. P.
-,ALAAL.
Typ. Fr. Thiel, Strada Lipscani, No. 11.

www.dacoromanica.ro