ANNUL I. SAMBATA MAIÚ S. V. 1871. - 25.

Abonamentul: :
. . 3 n. Linia . . 10 b.
. 8
6 . . 15 Reclame . . . . 50
. 30 Fapte diverse

Manuseriptele
se vor nefrancate se
arde. refusa
10 Capitaid
Redactiunea Strada Lipseani Nr. 11.

momente con- cuiloscutti bine, teutonis- dênsa bine

STREINISMULÚ , - nu la afa- mul, a locult cu ea,
cere de stat, - nu fi de cererile ce ne prin
de acésta d'a con- tantele cotcarult1 de
, reactiunea a veranulul catre acel ministru. forml vomtl da punga
deschide una töte portile fosta ma pe ne
regime a introduce Carol produce spre justificarea loct
suveranitatea intrecute ca fie-care in- ce fapte d'a- Ceremt ca cititoril
a odiost afectiunea celea cgrora nu se con- singurl, tablouM
a fost streinismul. acésta 'testa veracitatea. sint boiaoa
la credo fi scie intro a
ale reactiunea placu puternic in perpetuitate, se coserva se limba alegatorilord le
prin politeta ce cea natinul este teatrulti; nu ni se va toria
yorbindu-I nemtesce nu- desmintire nu a fi 'a nu
domnia a constata pen- fi conserve
rigóre prin lord propril, Carohl, , ce s'a ostilitate 'I-a costatt
adunarile oficia- mal , are mal multa contra cari a va costa multil;
litate , la mese aristo- 'valóre , mal forte teatrult imagina a viitorului
cratice, prin see, reac- asupra , esercita nationale ; pentru ce s'a copiilord
a face din jimba asupra Cuza corrumptiunea pa- töte posibile a face ca focg tablouri cart mai spune
! tru o stagiune ronni- Romania a fostt lo-
care pe rapi acésta face ca de teatru cuita de istoria care
acelnia care jurase fie in favórea actualitatil; o companie de cafenea corn- contine paginile
nu va avea de de contra pasiunea Cuza sine jidovi ca repre- a
romanism. acela ce prin patronagi opere- cu la drojdil berea
dansa e- tele din sala Bossel, s'at
prin care Suverand mana din réua a ministrilorft pe sceng pentru a acésta nu se va !

a se esploata lingu0torI, pro- pentru strictula care suntema

din slabiciune compromiterea doamne care ospitalitatea a spera, va fi o din
fi pututt) fi o Nu se va putea spunemt care voturl pentru
premeditatt , d'a se de familie; de óre-ce esage- democratid ate,
congióre a putea este d'o dovedi romanilort, va fi teribile projectile
reciproct mite, a nemti o unde tindea acea ex- vort secera lo-
altuia ; nu individg n'arn o ca de a se compune findu-lil la ...
de , de aceea se nemtesce o societate, o de din jidovimea
pre- o óre-care!
meditare, este o fatalitate care mintea prin sferele Nu ni se putea ESTERIORÚ
s'a prin a face se schimbe este ne adevar, constatand
biectult unel active preocu- uneltire a fostelord
positiunea
care s'a a
a acelul suverand
de a ne convinge m- ca cea actuala,
töte de la venirea reactiunil
- Uniunea republicang a
, ce se surile luate de esecutive
con- in complicitate reactiunea spre o la putere, espresiunea de gubernului D-luI Thiers o
la , a
serva peripheria thronulut , ggsise o eficace propagare a nemtismulul, sunt urma unel - noua tentativa conciliatiune. Se
cu care in d'a-una d'o eficacitate ultra-dibacie. ca impulsiuni data de, cerea
potolea Suveranului nu hasardamg d'a cari tru a substitui, a subordona Societaea 4ile. Propunerea,
a nu faQia de la numal se clocescü, arme dare la a fostt prin trecerea la or-
: rruptiunea ! ca acea rev- dinea
Era destuld ca o se D. Tell, ministrult in- la Oplert. In comunel din 3 Maitl s'a
cu fi fine mare a- decist, cu protestatiunile
subiectú de programult de unde tinde va membri , duol fi
pentru liceelord ce aseduitata de in Paris sala,
stru , care amabilitatea se limba obligatorie vreme at a se face prin deliberatiunilrd face
budgetulg o infori6re pro- in
de se sporesce Canonada
acésta oblige óre-ce rasa prin cari prin cel cre- Parisului accesibile
la o incredere óbd de dull de. 'nainte ne -.Acsta
era ca fie spre Prusia, 28
procure Suveranuluf corea d'a ne feri de espunerile eventale, gardoi admist

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
una pra ce prin
pentru apararea scrist, parchetuluI Petre
INTERNE
partea administrativa , se pre- diWnu. D-sea spune a publica ala-
para se o a de sim- turatula articola re-
-(M. L. Dómna)
sosita capitala.
care r6dicarea pli in la alegerile de- dactorului care mat
masa. patru publicase in contra - (Represintatiunea theatrald) ce
a - simplicitatea mea, care ce mi-a s'a
a
in favórea
de succesti
care unesce forturile de Issy de promisiunile Lascar Catargi- supune
de Trupele luata mitt dusa la sectiunea a VI din cu- comitetului set, urma, peste
situata cele lórea de albastru, gasind'o in a- multe mi-a nu a fostt
mal cap- cela momenta ne de bande, mi se pentru urmarea escelinte a
Perderile versaillesilord se prescrise de lege. din acesta comiteta, a- artistelora artistilorti, cart
80 violare de a drep- in l'a per- la represintatiune fru-
a le conside- tului bandelort, a ; nu s'ag distinsa mat prin o
vernului, ne putönda fi recurga la D-v. ca coorporatiune.
- era se
! De
cunóscredactiunea Pres- - Franco-Teutonicii).
preota Stefan nu priimesce din partea Sub a la Gratz,
masonice de la Havre
de catre care nu suntg amestecati in editura liberariulut P. Cieslar
camp o catre gu-
Dobre Michail o acesti in- interesanta demml de cea mat
din Versailles catre
D-nu a se de
rugandu-le, nurnele
Petre spunec'atata rile lora. N. Gorovi. D. A. necu-
i se
nu era de ajunsti. Prefectula politiel, noscuta pe literaturei
de pace. Domnule Bedactore
D-sea, constituiti cu atata mat multa va asi-
Austria. in arbitri opiniunei pu- surprinsa din competinte pe acesta
Ministrula preodinte dis- lovesca, smulga barba citindt fóia D-v. No. terena aci colo, in
fundamentah cart privesca preotulu bata articola subscrist de interesanta a ne-
autonomia a alti "
pe
multe individe din de
va apare in
-
sensulú resolutiunilorg deja cunoscute. prin care respunda la arti- Opula bro-
Din atacurilora din partea in §ure ilustratiuni, cu
germanilort, se vede ministeriula !
sub N. G. la D. care represintt
Mihalache Vasilescu, actualele Paris. de abonamenta 10
pe
translaitane a
de peste de de Argi§. Referindu-se la mine in- - I am priimit'o
portretele
e

egaler ceea su- a citita Trompeta tr'ung numat de

germane de No. 907 din 25 Aprile, s'a cart in resbelula decurst.
prea vine la socotéla. - anula curenta, care articola a fosta publicata de Venitula este destinata pentru
mintele mM ulteriori vorú arCta, mine, considera intru a- nefericitit francesi.
actuale are sincera in-
redactorele acelut
giuvaergii parale,
se
mat césta s'a
publicata
pentru
acesta
n'ama - apel alegdtori), re-
tentiune de a indestuli tóte care peste produsa mat tóte opuse de-
de politie, in timpa scurta, voi puntualmente mocratiei, s'a strade,
póte zidi o mare. lomnielora ce mi se de subscrii- prin acésta
La giuvaergiula de
articolului, trebue spiritele, cart
informatiunile cele bune
druma de politie, are onóre a trépta cea mat din nu de acele sim-
Nevrez a avuta unü
respunde, redactorula principala
se afit , ceea ce pentru timinte tendintelora
resultata escelinte, dispara
face de se servesce
demnitatea mea nu o sali de libertate cari
banuelile nascute din
o observatiune. singure aspiratitmile
false informatiuni. epitetula de de vreme ce
In locuita caret nobile.
a la d-sea din e de
Pitestii, ca prefectu, atentiunea guvernnlui
de a radica a rugata ca renegata turbata
ca privat, fosta in re- asupra pam-
pe Nevrez pa§a se inform* Sul- In contra coreligionarilora
latiune din subscriitorif luate dupe
tanul in va veni pare latratura face
articolulut; de din Craiova, Aurora, care
asigure pe de originea sa, de care
avea ocasiunea st a- nu cine lipita stra-
sa. Moore va merge demnitate fuge.
mele private? dele
la Alessandria de acésta, se vede
ce de buna Avis politiet guvernului,
generale absinta D-lux redactorele Trompeter a arti-
lesne póte intelege déca indivi- multa, cu a-
Stanton. séle, spre a alerga st ocupe
de subscrisa mentionatula articola placarda strade,
de póte la
de autorisarea locali.
contra Asyrilord se maresca, giuvaerti, pentru ca
töte trupele imperiali sunt vie- schimbe acreala
contine
ce - (Una a descoperita
de D. Vasilescu, Familia" o
torióse. se miere giuvaergii, mai
trebue semene, s'at silita prin theatrala, Ale-
du-se interiora, unde nu este lesne deosebire din
mijlócele a'i da óre-care Pen- sandru Petrinu, talentata
de urmari. scie mierea e
tru mine care pro- care de studiaz
gusta de
arti-
verbula

FAFTELE
colele desmierdatóre ale Trompeter,
pentru aceea ao din
nu, remane
din
-din comuna
din
ceea ce chiara , plasa
de de la redactorii ne
Estragema urmató- articolului, func- margihea, districtula
rati ai Trompeter.
rele : D-sale de 21 ant du-se in diva de 3-4 curenta
de peste de inapoieze nisce plo-
vomg mai enumera aci
alte bt arestari de Domnule Redactore , din intamplare peste
tóte din districte din capi- asigurarea consideratiunii mele. dönsula a din
tale : ne opri asu- Gorovi.

www.dacoromanica.ro
 VARIETATI rena)
- inceputd
din Alsacia
de fericirea
molifta sé
un cerc s nu
700 metri cubici , disponi-
bile prin desfacerea vechiuluI pavagiti
construirea in a trec'étóre
ce le-o pregatesce guvernuld prusian. Vinul risipésca.
- (Fidelitatea La
- De Gratz, Austria, se scrie
prin
fraga, nu de a o
acolo de
Iata-1 numa 'n - La 15 pentru plâtirea
care de mal a C'un de dalcauci, la Constantinopole a 38,964 5/4 lire tur-
tóte nenumérate
in odaita o frumósa, Croind'o la nuci. cesti , câtre Pórtâ,
din Alsacia Lorena, cari re-
pe care o fórte - In ail de se a§eze pe statul major, nile in
espiratti 1870.
Nr. 82).
conditiu-

din urma, primul procuror,

unti timpd
patuld pasérea drit- Bizicu-ajutor.
pregiurd,
totd la capuld
lumea 'n de sufere in-
In mare,
DEPW TELEGRAF10E
se observa ea su-
solenta prusacilord.
fere,
- In fine , muri
trist
atuncl - si
Nu mal sticle pahare,
PARIS, 10
mot d'ordre o
- a
Le
nu s'a iubita din septemana de toti se scie,
la
; ea samsartt de a ochil fudulie,
nisterulti In loculd lui
sbura pe fune- ca sé se con- Cand e vorba de betie.
catre
- nu voi mance nimicd pe deplinti despre bunétatea ca-
popa volintirul, de energid réua
a ea l'a de la ca
traiésca.
cosciugti
a
iubita sa - - se suie
se
Cum pune petrahirul,
hatrn brate clondirul;
eT purtare se retrage.

- face se sé citésca,
RECTIFICARE
vorbesce cu
Trecere la
polonesd, L-y, care
Féta
- acuma
suie
repede,
regula popésca. confunda onor. D-nu
Russia 1831, l'a Nicolae Coculescu din
citesce citesce,
ca a
in ce a din obortt - demo-
d'o se opresce
in Galitia, a fuga nu s'a mai cu D. Vasile Coculescu, sub-
Din
Viena, a la Caluld era bund de fost prefectulfl din a-
toti cor,
- Ténéra abea e de vre-o
ison din urcior,
orfana ;- distinctiune pentru cunoscinta
murita tatit-sd , ea a redactore!
rémas vestitul Pitpalac,
avutd ocasiunea a presentd
a luat'o pro- e turlac,
o cercetare ce s'a
tectinne i-a datd crescere buni§óra. in cap cu basamac ;
-
mal
ce a priimitil
trecute s'a
judaica
dupé
proprietard
d. Banica
locatart, de
, membru
Pentru directiunea fe-
Bucuresci-Giurgiu a arangiattl
de Purtarea acestui Sare'n ca o
comerciante din Ungaria. din speciale pleca din
face onóre atatú
Bucuresci la 7, 8, ore dimin.,
la curtea din Capitalei, care la 1, 2 7 la
-Viena). trecute séra pe la 9 poseda. cu sumese la Giurgiu; la Giurgiu spre
-ore , s'a necunoscut etc. B. GEORGIADI. ocale la 7 ore, 37 m. dim., 1.
imperiale, care sup-comisar, 37, 4.17, 6.37 ; de
la ochi, E de jurna la gratar,, la Comana la : la 8.59,
-pretindea i se permita o PARTEA UMORISTICA de bucatar. dim., 2.59, 5.32, 7.59, 9
la de óre ce are
séra.
nice unele sciri Comisarul, ca mare,
pontru ducere
portante. - Garda de curte a 'n buzunare,
la cl. 5.40, cl.
Ce
S nu din pahare.
:

4.5, cl. III 2.70.

a Ce ce !
Bizicu ca un chior,,
la s'a constatil e Banda face cu primul procuror,
-nebun4. cert un urcior.
Ne nu e Politia a a-
monstru). In comuna Pod- sé nu bute
care
resta din TELE-
-gorze Posen, trecute s'a ivitd Tragt cea
de capra , care e du-i du-i la In-
De cu séra trece
de la naturit cu doué Parintele-valvoia, ce poli-
Cu stomacuri de
Capuld din drépta
cu fript de sete; Blagoslovind un , vine se niste
e desvoltatd, din stônga S'a pornitti tontoroid.
Una trece alta :
cari
nu e formatd chiara
e stare normalé, in
Tot voinici care sug bine. na eu onestitate,
part a din trei picióre. - trag dantul tot pe vine. lovesce
Fie- are la o parte are In tot locul chef sé proprietatea
de acésta , cele Chef, zurbale, betie;
dou capae este Programa-i de la Agie. - La 21 , pentru darea
ce-v mare. - Acestd esemplard intreprindere a venituluI de daca asemenea fapte bati-
In tot locul trec6tóre peste de la Bahna,
simpli
In tot locul Vârciorova din MehedintI,
busizesti contrarii legi-
dupé nascerea repeta pe
-
fi cumpératd
,

Popa Tache,
cu pre de 5 Licitatiunea se va
tine la prefectura de Mehedinti.
se
a
in Monit. Nr. 87).
unni insti- Ca unul cap lege, - La 24 la prefectura
reclama la tribunale a
naltd, din masa s'o deslege. Putna, pentru vinderea de ne parte

www.dacoromanica.ro
 ELEGRAPHULU

LA CRUCEA DE AURU, STRADA LIPSCANI

RECOMANDI
bine cu tóte articolele de specialitatea modeste , Cu deosebire atentiunea consurnatori
de de la isvórele cele mai acreditate, primi transporturi DESE
sesonului de
Cu Cafea , de de Bra§ov Vanilie, de si Verona, de Elvetia, Unt-de-lemnurX de Nizza,
cualitate superióra , indigene mare asortimenta Toscana i Grecia, Sardine in cutii, Absinte, Cognac, Arae,
cele bune de Bra§ovü, de de Sirmia, grecesca, de Arad
Sunt in positiune a tinea cu detailistg din piata acésta.
uscate frecate se la noi bune preturi eftine, asemenea cea mai cualitate de
pentru precum Cement de cantitate mare. (15 2s.)

Calea de
SOCIETATEA DE ASIGURARE HOTEL
IN DEAL
VEDRE ASSICURAZIONI DIN TRIEST
VINZARE
Bucuresci ,
VIN
Cu onóre la cunoscinta onor. acéstä societate
de cualitate cea i
PRODUCTELE contra pagabelor provenite din ,

suntg de la C. ) via
F. ZIPSER, tarifa conditiunile cele favorabill-Invit pe de o participare
Postia.
23.

STRAMUTARE DE DOMICILIU DOCTOR PENESCIJ de No. 50, va pri-

clientele mele domi- - séra de -
mie
mi 2 Napoleoni recompensä. (5)
ciliul CROITORIE 18
PIERDITT. la 12
pe strada Carol Strada No. 16 , casa Nacu, de rasa la picióre la
(strada francesa) No. 6. biserica Consulta tuns urechile galbene. Cine va ore s'a pierdut un copil de 2 1/2
(croitorés1). la dim1néta. (S) este vis-à-vis cine la ofic. postal.

Fondata la an. 1809 ) SOCIETATEA ASIGURARE Fondata la an. 1809

NORTH BRITISH
IN LONDRA SI
MERCANTILE
IN BUCURESCI
50,000,000 de reserva la 1869,
cu positie ce societate privinta , a serviciului asigurlrei Englitera pretutindenea,
a pe directorele generalii din Bucuresci a priimi representanta societatei pentru
procuratorü pentru Romania.
Societatea asiguréza contra de töte de Asemenea ariguréza contra : ,
cereale pe cursulg , mobile, a de cu conditiunt cu deosebire
la transportarea lorg la asigurare mai multi plata anticipata,
Pentru contractarea asigurlrilort, precum pentru ori-ce necesare se recomandl :
CENTRAL DALL-ORSO din GALATI RIDL
Geogre-Noa, cassele Hillel, Banca Craiova.

membrane
syphilitice (sllbiciune
) se
radicalti,
IMPORTANTU nlrie de
se
se
pen tru case
de vendare.
adresa D-nu
o de care din de la Paris, mare intra la 21 in C. Pappa, strada Vineri
spre a'mi procura materialele ce
; de pentru specialitatea mea unde ENo. 9, de (3)
aprobatü de dupe evacuarea din Champs Elysés (Paris) a a lucra cea mai mare parte din fabrice
Dr.
I
de la 14 a avea mare cantitate de marfá confectionatl precum : De perechi
strada Carol, No. 54. case ale fratilor
covski din 0-
DE casele din de in6tase, satinti, de China, Cren negre cele bedénu,
strada Panamale Palmier, de Italia. de 4500 galbteni. .

No. 82 ,cele din

strade Rinoceru, No. 8. A Caschete de diferite forme, Afric. Irland., diferite de etc
se adresa chiar ele. pe nobilime, pe onor. pe a visita tineri, sunt vên-
pe calea , No. , via-à-vis de prefectura capitalei , se de forme. strada Vergu, No. 3.
un in Ori-ce comande de se efectuiésä fórte grabnic. - Preturi moderate. Se vinde casele din
A se s_
adresa la administr.
, proprk rtate
Domnulum Matache
t-
STRADA

de
MACHINE DE SECERATU¡ ase- este partea
menea machine dupá sistemulti WALTER A. WOOD , amatorii, de machine de patentate,
vedere cele mai favorabill si mai perfectiuni aplicate deo- americane , a se adresa se póte din
sebire de corespunde scopu- cltre casele.:
strada Rerstrèn, No. 105, In strada PortuluL

Gerante resp. P. ILIESC. Typ, Fr. Strada Lipseani, No. 11.

www.dacoromanica.ro