ANUIM BUCURESCI, MARTI 10 AUGUST S. V. 1871.

- 105

Abonamentul: Annunciue:
2/50 3 Linia . . 10 b.
7 , . . . . 50 ,
15 Fapte diverse
1 24 30 ,

se nefraneate se
refusa

Redactiunea Administratiunea, Strada

simplu , spre admo- ristica straina, pare a sta Capitala undo

jidavescel dé- se afacere presupune a fi nationali-
in nu se de pa- sé nu se resimta ma-
nostru, precum fi órbe, do óre-ce incetata cu
a , nu prin scriske M. prusienesci; La este a se
Sa, dérá prin articoli, foile din Viena cele face acésta serbare la Putna este
reclame, etc, asu- tarea legilort1 in conduita din Berlin, de presinte o a- Santa Maria, la Cotroceni
pra Poste! alta... titudine este de se fórté
la a a-a, nude le s'arti prin co- de
respunde de ad comunicate. Fremdenblatt" din Viena acolo liva nesciinda.
into, ne e Prin intr'o detentoril de pentru ce.
a respunde prin jurare , guvernula a hotariti de d'acésta ocasiune
dieteze legi guvernula sunta gata a dupe se va leturgia sé fa-
unde, aroganta lora, lasa din pretensiunile ca campia Co-
se bucure de cea ce s'aa in- Poporulul, in
ospitalitate. terveni otomana in interesuld mijloculti corturilort, umbrelorti
Societatea din lora, prea tre- baracilora se peutru petre-
Prin nereprimarea insolentel unel
, 5 bui ascepte . acestel lile.
Principe-
pentru serbarea de Cu alte cuvinte domnil o masa lunga de scan-
Carol, se acrediteze
printre talmudica acuma s'ara mal albe, fripti 61e

Mircea Stefan, este Breslauer Zeitung" de

9 1871. patria ovreescl, leprelora Pa- la Berlin a o epistola pri- ospittail Strabuni
) principelut I, in care se din res-
Princi- Atitudinea causate prin Masa cad asta-feld
pentru ca Carol, intro cestiurre unde demnita- ma! ultime, fi es- strabunil
anti-nationale; nu tea natiunel soma 24 in pe aveati cele marl boga-
pentru ca, de ore acea insulta , déca arü fi (de cine l) se Éta esemplu : Dacil
presa pe hotarirea print o resbol din mal
contra o- strainl cari s in- vitura de
a Romanilor ca nu suite téra care 'I hranesce parasi Romania. o ma-
ce de Bis- d'a tipari acea insolinte; Vienesa vrea s6 scie, ca sa de
avu le lucre- pune positiune d'a crede guvernul fi tu- ginatiune de opulenta ; dra
de la ora promisiunile date jupani- puterilor strai- o masa ca dal-de-astea man-
Dunare. Frank , Peixoto , ne o nota care-§I motivéla ati- la o parte, aretindu-le ca de
Niel o nu contra realisate ministril tudinea sa facia cestiunea cailora el mat mare mat
Post, rol, a sositti. . ferate contra in- prefera soleritatea, alun-
care c'o Ce tervenirel acésta afacere. de parte de gan-
insulte natiunea care pri- sunta dori ca dea vanitdse.
care printr'o pucine alaturea eu informatiuni acésta pri- déra, domnilora, deschide-ti
vinta de maniera de o lista de subscripsiune pentru
organa de publicitate
de aceste nenumarate de
- a tacea a înjura !
B.
care pe sub-
de liber- Locustele cotropesca , eu 10 roman*.
sunt in bu- nu acé- Pentru ca sé se póta realisa acé-
cure numal nemuritóre este sta subscriptiune mal
contra acelul efect, sé se faca déca
jidevesco, care permise, prin sunt marl , putea, ca fie-care din
adresate Capulul se comitetulul d-vóstre sé ia cate o listá
Donmule,
dea :pentru modi totü-de-una , la ede- se prin prin tóte
constitutive fundainentale a , e Ania in articolubl sigurl ca intr'o
se
introducerea in Stefan Mare, ser- numal se va aduna destul pen-
ale statulul. Locustele cotropescd, ne barea de la Putna se peste realisarea acestel marl idel
Principelul Carol plugarula nu sosesce! Romania. tionale.
mal Ne de frica! Pentru Salutare
cru : sim- mal la junimea studiósa mai deose-
loan
nationalitate, fu * bire la acel redactéza
cea mal mare auda0e ,Cestiunea preo- de

jidovi Suveranului din ce mai d'a lua initiativa pen-

n'a s opuie (1). No. 99. tra a se serba Bucuresci

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
stare a gadila cea in care propune- simplu : destule incur-
GRECU LIMA ELENA
mal din lume, ele- rile care face to- ca
IN ROMANIA. vuld nu póte face de ridicull a ameti capulti
dupa fórte faca a isbucni mare ho- Causa este cu junimel
de condemnatd, mare parte din de de propunere, din fatali- gre§ite.
profesori, §i specialti de limba Greculd se striga: ma lipsesce totulti, de ca
intamplarea reunesce facuto ego, ca se ca man- munci , mal enorme pomanl.
undo-va, incepd conversatiunea gari ! . . . nu B.
prin a se din mal respunde:
contra nu nu de d-ta, ci A fostd reservatd provide* u-
Pentru data, la o parte de limbagiuld d-tale. nul profesore de limba in ce-
profesori, ne nu ridem cu intentiunea de a la
voind ocupa cu res- ci nu ne ab- de studitl, nu limba din Paris se
Omer, tine a nu este dificile; ci este me- multa amäraciune int61-
nofonte, etc. lucru a sco- care se nirea de la Gastein, in pri-
Nu lenea este una din facia profesorelui cale, care mer- tóte.
causele cele punitiune pontru care acuma , niel S'a vorbitd prin cercurile
pe junime de la cu a so urca o puté ajunge , la la Paris, la prin
rigurositate a datorielord ce le a cunósce mal limba resultatti satisfactorti, mal de la G-astein realisa
limba pe proportiune marele sume ce le alianta austro-pruséscA numal de catti
tinde invta elinesce. ca sangele s'arti nasce contra-alianta a
pentru
Acésta A ghicitti de sigurd junimea stu- Francia, pesimiste
profesorl de categoria,
despre sciinta, numal diósá, este vorba de pro- mal precautiune
de a colea asu-
din se póte constata. fesore Benescu , care din pré marea o isolare a Franciel prin
pra
Ne metoduld. dérd acesta sa modestiä, mai urmare restaurarea
déca la
se póte resultatele ce prin ruinele Seminarului din In acésta Journal des De-
tirnea Déca
profesoril grecl Bucurescl , cunoscute de bats :
aptitutidinea spre a puté
Cine putea óre ne aréte o cine-va, meritele Inteadevérti
propune acestil studid
elinesce de limba frumóse
?
care ne afirme de o data nu i mai acea imperialismulul,
Negre§itd, la o asemenea
a de de , care se jurnalele, se
veti pe sub mustata,
la profesore de limba mM de care iregularie dificile acea alianta ruso-
superiord,
Din nenorocire mie invétata. francesa de are se
de o data afu-
ochil po'n o curio- Cu o regularitate matematica po- celti fi
mate de sciinta, scia de la
cine de trivitti puterea a se realiseze. Ru-
care universitate mare din Athena!-
putea da de esemplu, o de totd a onorata repro-
ne aréta
raritate! d'a-una de la la necunos- sentantele nostru, generaluld cu
siunea esaminatória, care
Ba ce este cutd ; deduce formole unele din o primire pré escelinte si o
a constatátd
pe din facultate, facilitate ; de
este me-
copi- asupra desmembriarei Franciel. co
prin care se proba ap-
cu elinésca. abia la studid, fi pututti mai só faca
titudinea, te§cherele, esa-
de apol solida, cari, de candd se pune pon-
mene depuse,
chiard la alfa vita! la produce derositate de mare o
laudablle!
Cu acesta nu inteiege , desgusta chiard mórte de - Sé
de, actualulti profesore de limba de intelectuall. póte
de eld, se
la facultatea de Bucurescl, aceste nu tru a
pe catedra, nu elinesce. nu scia fi tacsati de partialitate. cumd s'a Alsacia Lo-
voesce scia de ; se pricepe profesore abia renna catre Germania? Mal departe
de esamene depuse, de bine. de sute de bine, premergatóre
mqie prin cari a ajunst gre- Voimd a spune numal, imnuri de multumire, era se proclame resbeluld,
se catedra se la facultate cu gramatica, prin ajutorulii contra Prusiel, optimiste
Ci, cu o sete studiti speciale Liceele ; aceld inemictl preste compta
peptd, respiratiunea sus- ci, cu literatura, cu critica care da Liceulul, a- Rusiei, anume din aceld
mintea atintata, autorilord etc., etc. ! limba generalulti Floury, repro-
urechia spre Cu tóte nu ce aci prima dom- sentantele de era
de as- folosesce lumina orbd, nu le tiune invitata la de curte
cpt vorba. . . .
sunetele pentru Cu alte cuvinte prisosti la pentru taruld a
de o-data , lefurile propria sea la
care adesea elenl, se pricepe mal de , a produce nimicti tórele ur§I. momentuld
pe ce privesce facile limba de elena fie bine era de dis-
cu superbia pe In- la facultate ! a studia bine tinctiunl gratióse a
carl nu déra, profesori eleni, mal amelioreze presuratd imperatuld pe generalulti
grecesce, ce-§i cu ertaciune, causele pentru bine reformeze cu meto- era deja subscrisd tratatuld
tu§esce, vocea; nu duld prin care obtine Prusia, care era
fine a o rupe Romanesce:
s'o faca
nu scia, póte scia resultatd de -
data limba elena. fi ace%
limba ce o causa ele- perde presti- u§orti la care se
limbagid de vulul studiuld din ce mult, lasa a fi de aparintia esterio-
care sgarie chiard urechia nu este lenea, cumti obicinuitl din ce In ce mal mult gata
cea mal pucind simtitóre care este a ; ci, acea curiósä de se va spune unele de§erte?

www.dacoromanica.ro
 - Paris-Journalii cu data S'a de carte Eftimie,
n'a mise din
guvernatorula
a doua
tra-
'din aduce positivä pe eu ndstre, pentru la
a postelord din voitd a i-o da pe détoria. ca se lamaia era
introduca Francia S'a judecatord purtare, de unti a- causa de
carte de corespondinle, mata din tatti de ilustru! dede unuia de manca o
cu a de nu. Celd care mancase
pen
Pester ) de de in mal
-
represintantele Austriel, principele
Inteo
se
vine- o
la divan,
la
se va desbate
Bismarck
altele
Beust
cestiunea,
multe locurl,
expira la
pati
de undo
;

o pasare puté face o

Metternich , conchise ca luata
mancase ant, bare positiunea de a
la
capitala Franciel, de óre ce pre
'n niel, la positiune,
sea
o vede iscusitula jidana - s'ara esploata antichitatea
Austro-Ungaria. Judele atuncl vorbesce necontenita desconsiderarea
venima la presenta.
monarchilora la Gastein : a principielord recunoscute.
D. Sachet, superiord fran-
direct Wanderer " din Viena, pri-
Pentru puil d'asta cesa, publica o notita curiósa
acuma nu o
vire la cestiunea
se raportä la acesttl In 184S
N'am ce face, 'i-al perduta,
aci se va tracta , ce dreptd,
ces- d-nu Sachet, - guvernuld de
ferate ,
se pare, ea se va
Martinica pusese de reconstruia for-
Nedreptatea-a
N. Fr. ne spune stinge. In Bismarck a
M bine Desaix, de
a curinte a sosita acolo din Varzin o nota catre Pórta, 'nainte d'a ne duce acea
;

de principele de Bismarck prin care cere Tocmal compania mea se de ser-

Adu'l, mine
amabilula representante domnu nia. Marele vizira scrie arti-
de tóte- fi unulti de
mM tare ne 27 tractatulul din 1856 rina sara o
sosirea 'I trecerea peste Du- de pietre, fu surprinsü de o
Sunt de cu ochelaril consimtimentula tuturorti
Ponte , representantele Au-
care
Ce de - garante. Ostrungaria
vipera
data
la
chirurgti
Chiamata
negru,
talharif, in manä Germania in
esterne din Viena este referintele can- care se puse a cresta rana, care
selord din Orientd. ti-o Francia este contra stórse o lamaia. Mana era
Nichitachi. terventiunei, aceea noril ce
Se 4ice, d. aci va trata de
de basa pocita conversiune amenintaa tempestate se Dupe operatiune chirurgula
detentoriloru de prascia. (Feder ) pacientulul eu
interese de 2 procente. DIVERSE -Proiectpentru garda
Paris. numerósele proiecte pri- haruta eantitate de
Italia. la garda nationale din Paris, spune sol-
ocasiunea venirel
se ne spune natio- a fi veseld, de la din-
V. Hiotu, prefecta Capitalel,
in de cate o nale care se crede a adoptata. temere. Din jum6tate de
G-iurgiu, la ce a
,estraodinaria, o ne- Garda nationale va reconstituita ora, intervala de 24 de
companie eu marele politice :
fi dupa cama in acelé§i conditiunl d'inaintea ore, storcea la de lámaie
Olaru ,
marea papale vedé resbelului, parte storcea, umflatura
Haritonache, Pol
representantele infalibili- sa ce nu a- ce remase
etc., acesti
fi la o positiune mal bunk Exprimandu-ml mirarea catre
pe d. Hiotu
- vocea nu le-ard permite d'a se gruld Aesculap asupra tratamentului
pare
d'a s se d.
chipa, se echipa de pro-
T. Tachraingi,
are de miçllóce se vord echipa puse care
Giurgiu ; ca unulu ce indeplinitti
,anume se scrie de la subalternI fi numitl era cuibti de
dédoriile séle de politail, ce i se
din 17 ita- prin candidatil fi aprópe negruld
credintase vestitul ministru Epu-
liane scirea positiva, cum tinuti se óre-carl mana cotti
rénu, atdta aninase
Papa provocându-se la in- de eligibilitate printeund de- scóte ghiliganti de gal-
falibilitatea sea (!), voi ca creta superiorl fi numitl bena, pe care de
, d'acésta este deplina
torultl prin retribuiti luati din- de dinteuna , care
a alegerilorti d'atuncl, care
universala bisericeT. La tóte pa- tre din armata. deveni la ca cernéla.
d. Pol Peretz, ca acelul
din catholica se Exercitiele, unde se face negruld se puse de stórse
s'a distinsti facia adora-
,deschide registre, care se va exercitiele, durata se picature de zéma
ministru,
semna numele aceluia pe care do- fixa dinainte. Dupe lamaie, nu lua culó-
esca alesü de exercitia armele se consigna rea
de
papa , colegiula cardinalilora casarmele N'ard strica ca d-nil
nisce aventurieri ca d. Tachmingi
avea faca aces- sub paza trupelora. Romania sa
Prin
papa Piu IX
modelitate
mal
téra a cerceta
- contra veni-
crede multü
cine-va de este celd natura-
papismuluT, semne óre-care eficacitate improtiva Wartha
sântia sea vede nimica raportéza de- A PUSU DEJA IN
ne permite a
stabila voia spre condamnati de
da o mal dare de des-
voia tre guvernuld d'a fi lasati ISTORIA RESBELULUI
nemtol, mal
la furia du-
séma, cari functiunI
cea la o femee le de
cate-va le man-
(fab
- de la Giurgiu) apol la muraturele
mal nu mal portrete trel
departe scirea, d. de-
marl a insultatd simtira reti. Preciuld 2 francl.

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFULU

La libraria G. Joanid A. Spirescu

ASOCIATIBEA
casa
DIVERS Sciinte, INTERNAT SI SI GIMNASIAL
Economie politicá etc. La 16 August primare
comerciali
la Septembre clasele

i tóte francese, latine Onor. acest pension vor gasi

crescere mari
(1 Directore,

E
MNIBUSULU DE
ge,
HOTEL. antre in de
regulat la orele de- parterfi 1 mare in
cise de tarifa ferate. CERASSY cu o
pentru o este de de pentru lemne
LEU NOU luandu-se in de sub-semnatii, Doritorii se bine-voiasca a se adre-
póte avea un de onor. public, S'A PUS IN de la curent. sa proprietariult D. Popo-
Antrepr. hotel. Caracas, I. MARINESCU. vor gasi ori ce de lemne de foc CERU, calitatea cea vitz strada No. 15,
mai cele mai moderate Bucuresci la D. Jean Luxemberg, sam-
Se la strada Hotelului
Pentru ori-ce de a cumpra a preda, doritorii ragati a Fieschi, No. 1. -10
se adresa la numita in Bucuresci la comptuarul d-lui Nicolescu,
Tel, No. 16, strada Selari No. 2. N DE
mai modeste, se
cupóne, mandate, (1 06 3) Parepeann asemenea calitate proprie-
pensiuni, ce alte tart la administratia
Nifon
ca De Putna.
arendat
rectore al din provincia CASA DE BANCA IN BUCURESCI, SELARI No. 20 Doritoril de a o lua
(Dobrogea) Tnrcia, Marti la 27 suntn a face oferte
ale corentéi, din strada Selari trecênd pe DE la epitropia defunctei Princeset Ca-
Concordia a per- terina Konaki comuna
dut un pachet (progra- Tiginescii, Tecuci, se vor
me, etc.) privitóre numai la cede
va face un mare bine
SE VOEU TRAGE IMPORTANT FRANCI
da tóte
(108 - 10)
asupra acestei
Em. Konaki Vogoride.
la redactiunea unde va LA 5 TRAGERI ALE OBIGATIILOR
primi o recompensrt. (102 -3)
imprumutului municipal din Bucuresci
FRAM de
stradelor
lasosirea d DE
No. 20, curtea
subsemnatult prin jocul de societate ce am compus, va plati dintele. Informatiuni se pot de la D.
perdut sa s'a laissat dintr'o un I. Pascu, strada Carol No. 21.
gémantan negru, continênd efecte de SEASE FRANCI
(104)
de valóre, un pachet pentru care va primi un titlu de va parte la numitele
pentru D-nu 20 obligatiuni, bucurandu-se de speranta
.proprietar str.
Se va de 500 mai de aprépe se va putea vedea chiar titlul de E
Te'rgovistei, la de aur,
aceluia care va preda aceste D-lui espirarea termenului acestor posesorul va primi de la subsemna- de de-
de statiune la gara de la strada ce va avend respunse tóte stipulate de la Sf. Dimitrie
govistei. (101.-4) de v6rsamônt, originale, fr 4 viitor. se adresa la
E INCHIRIAT de la Dimitrie vii- preotul Lambadrrin cur-
Telegrame, precum liste de va primi fie-care gratis. tea bisericei Vineri-noua.
tor opt camere cu dependintele (73. 36-28 2)
in total parte chiar pen- (103) (15.
tru comptoar, Gabroveni No. 47,

PITE§TI, STRADA
pentru nostri, neeontenit ne
CAR RE ROMANU
In arma cascigurilorn verificate caraturebe onor. mare si de
No. 46, Lire italiane M. No. 60 Lire 50
100 50 1TE AL
50 N. , , 14 100 DE SEBITE LITÄT CELE
No. 60 lire italiane 150 Asemenea am fabricant sunt positiune a
ne num 200 disponibile, de aceea trimitem nurnai din cantitatea ce ne efectua cea mai mare promptitudine comande.
cereti, re se rvandu-ne d'a trirnite un mare s'a efectuat a 7 emisiune. Observ D. al 1. S. Domnitorulul, din Lucuresci, a
regularea deja premiate o de 13000 a nu la
opt obligatiuni semnate fatii, ast-fel toti D-nil vor de
In de 14 am depus un asortirnent originale de promit cele
la Banca de Galati, d'o estragere moderat.
1871. G. V. P. SPALA PALARII PAR SI DE PANAMA

I
La la 12 o. 20 m. dim. la Tecuciii la 6 an Din Tergu-Frumos la 8 19 in. d.
Din Bucuresci 8 ore 2 7 ore 4 30 Adjud la 2 ore la 3 28 la ore 48
La 10 ore d. 4 9 ore sera la 5 8 m. d. am. 8 ore 28 m. La la 10 ore 51 min. la
La Roman la 6 ore 51 m. sera. La Roman la 8 55 la 10 ore 20 min.
o. o.
Giurgiu la 7 ore 37 m.d. 1 la 7 ore 40 ni. 9 ore d. Roman-Galati 1 54 nóptea.
37 m. d. 6 ore 37 m. i la d. am.
Din Roman la ore 28 minute dim.
La Bucuresci la 9 ore 44 m. la 9 la 7 ore 21 Minute dim. Din Veresti la 9 ore 58 min. dimin.
ore 44 d. am., 8 ore 44 in. s. in.
Adjudil la 9 ore 30 minute dim. Iasi la 3 m. am. la la 5 ore 23 m.
2 ore 43 m. la ore 13 minute d.am. ore 22 in. dimineta.
La la ore 20 m. dim.
Din Bucurescl la 9 ore 2 La Galati ore ore 12 minute
Din la ore 18 12
La Bucuresci la 9 ore 50 Din Roman la 12 ore 28 La la 7 ore 22
ora 6 4 ore 35 m. a. 6 ore
la 6 ore 4 m. la 6 ore 51 m. sera.
54 m. ore 20 d. am. Botosani la
Din Mizil la 10 ore 54 m. dim. 3 ore Sucéva la 4 ore 41 minute di- la 2 ore 53m. d. am.
5 m. 5 ore 58 in, Galati-Roman minéta la 10 ore minute di- Din la 8 ore 2 La Veresci la 9 31 m. dim. la
Din la 7 ore 44 m. dim. Din la 9 ore minéta. la 7 ere 31 min. 4 ore 53 m. d.
Typ. Fr. strada No.

www.dacoromanica.ro