Sunteți pe pagina 1din 9

Preşedintelui interimar

al Curţii de Apel Chişinău, Panov Ana

de la Daşchevici Grigore,
EA AP’îtX Judecător al Curţii de Apel Chişinău,
dom. or. Călăraşi, str. Ştefan cel Mare,
1 6 . AUG. 2021 ; nr. 3, ap. 12
tel. 069453009
intrare Nr.„ email:
grigoredaschevici93@gmail.com

Răspuns la scrisoarea (solicitarea) Preşedintelui interimar al Curţii de Apel Chişinău


din 02 august 2021

(prin care s-a decis suspendarea examinării cererii prealabile cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil - Dispoziţia nr. 29, fiin d acordat termen nu mai mult de 15
zile, pentru înlăturarea pretinselor neajunsuri admise la depunerea cererii prealabile, pentru
precizarea motivelor şi a dreptului vătămat)

Prin Decretul nr. 1848 din 27 noiembrie 2015 a Preşedintelui Republicii Moldova - Timofti
Nicolae, am fost numit în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău (MO nr. 324-239 din
04.12.2015).
Chiar de la începutul activităţii mele în cadrul Curţii de Apel Chişinău, prin dispoziţia
Preşedintelui instanţei - Pleşca Ion, am fost desemnat ca membru al Colegiului civil, comercial şi
de contencios administrativ.
Astfel, începând cu data de 04 decembrie 2015 am activat ca judecător specializat în materie
civilă, în cadrul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ.
Ulterior, prin Dispoziţia nr. 56 din 30 decembrie 2019 a Preşedintelui interimar al Curţii de
Apel Chişinău - Bulgac Lidia, „privind constituirea completelor de judecată în cadrul Colegiilor
Curţii de Apel Chişinău pentru anul 2020”, am fost desemnat judecător specializat în materia
contenciosului administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ
al Curţii de Apel Chişinău, în completul format din judecătorii Guzun Maria, Clima Vladislav,
Daşchevici Grigore.
Prin Dispoziţia Preşedintelui Curţii de Apel Chişinău nr. 48 din 30 decembrie 2020 - Clima
Vladislav „privind componenţa colegiilor, constituirea completurilor de judecată şi desemnarea
preşedinţelor acestora în cadrul Curţii de Apel Chişinău pentru anul 2021”, la fel am fost desemnat
judecător specializat în materia contenciosului administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial
şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău. în completul format din judecătorii
Bostan Angela, Negru Veronica, Daşchevici Grigore.
Menţionez că, în cadrul Curţii de Apel Chişinău există două Colegii specializate: Colegiul
civil, comercial şi de contencios administrativ şi Colegiul penal, iar judecătorii numiţi în funcţie
la Curtea de Apel Chişinău sunt desemnaţi de Preşedintele instanţei să activeze în cadrul unuia din
Colegiile specializate.
Astfel, după cum am invocat supra, în anul 2015, prin dispoziţia Preşedintelui instanţei am
fost desemnat să activez în cadrul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ, unde
activez mai mult de 5 ani. până la emiterea de către D-stră a Dispoziţiei nr. 29, pe care am contestat-
o cu cerere prealabilă.
Prin dispoziţia nr. 65 a Preşedintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii din 15
iunie 2021, s-a dispus desemnarea judecătorului Ana Panov de la Curtea de Apel Chişinău, pentru
exercitarea interimatului funcţiei de preşedinte al instanţei, începând cu 15 iunie 2021, până la
completarea funcţiei în modul stabilit de Lege.
Până la moment, Dispoziţia nr. 65 a Preşedintelui interimar al Consiliului Superior al
Magistraturii, nu a fost aprobată în şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, după
cum prevede art. 16 alin. 6 din Legea privind organizarea judecătorească nr. 514 din 06.07.95 şi
pct. 5.17 din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al
Magistraturii, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 668/26 din 15 septembrie 2015).

Pagină 1 din 9
în pofida faptului că, până la moment dispoziţia nr. 65 a Preşedintelui interimar al
Consiliului Superior al Magistraturii din 15 iunie 2021 nu a fost aprobată de Plenul CSM în ordinea
stabilită de normele legale sus enunţate, la data de 22 iulie 2021 Preşedintele interimar - Panov
Ana a emis Dispoziţia nr. 29, prin care a dispus modificarea dispoziţiei Preşedintelui Curţii de
Apel Chişinău nr. 48 din 30 decembrie 2021 ’’privind componenţa colegiilor, constituirea
completurilor de judecată şi desemnarea preşedinţilor acestora în cadrul Curţii de Apel Chişinău
pentru anul 2021.
Necesitatea emiterii unei astfel de dispoziţii, este motivată prin faptul că - „se intervine, cu
titlu de excepţie în modul de reglementare a constituirii completurilor de judecare a cauzelor
atribuite în componenţa Curţii de Apel Chişinău, în scopul asigurării unei bune administrări a
justiţiei, determinată de necesitatea redistribuirii sarcinii judiciare, echilibrării volumului de lucru
al Colegiului penal şi al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ, în raport cu
complexitatea cauzelor repartizate spre examinare şi solicitarea instanţei în domeniile distincte de
specializare, în particular domeniul justiţiei penale”.
Menţionez că, prin pct. 2 şi 3 al dispoziţiei nr. 29 din 22 iulie 2021, a fost modificată
componenţa nominală a judecătorilor Colegiului penal şi a judecătorilor Colegiului civil,
comercial şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău. Iar, conform pct. 4 al
Dispoziţiei nominalizate, subsemnatul judecător Daşchevici Grigore, care în perioada decembrie
2015 - iulie 2021 a activat ca judecător specializat în materie civilă şi de contencios administrativ
în cadrul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ, am fost transferat în Colegiul
penal şi desemnat membru al completului nr. 5 al Colegiului penal.
Neftind de acord cu dispoziţia nominalizată, la data de 27 iulie 2021 am depus cerere
prealabilă, solicitând anularea pct. 2 şi 4 al Dispoziţiei nr. 29 din 22 iulie 2021, în partea
transferului/modificarea specializării subsemnatului judecător Daşchevici Grigore, din calitatea de
membru al completului nr. 8 specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ
în cadrul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ, în calitate de membru al
completului nr. 5 al Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău.
La data de 02 august 2021 în adresa mea, prin intermediul aplicaţiei „Viber” (cu toate că mă
aflam la serviciu şi se putea apela la o altă metodă de comunicare/înştiinţare) a parvenit un
răspuns/solicitare a preşedintelui interimar al Curţii de Apel Chişinău Panov Ana, cu nr. 4-35/8-
1706, la cererea prealabilă depusă la 27.07.2021, în care s-a invocat că examinarea cererii
prealabile depuse de mine se suspendă, subsemnatului fiind acordat un termen (nu mai mult de 15
zile de la data comunicării) pentru precizarea motivelor şi a dreptului încălcat prin actul
administrativ contestat, după cum urmează:
1. Justificarea dreptului şi libertăţii care a fost încălcată cu ocazia intervenţiei administrative
în modul de constituire a completelor de judecată cu indicarea normei legale prin care este
recunoscut dreptul pretins a fi încălcat;
2 . Indicarea normei legale care recunoaşte şi garantează dreptul de a judeca cauze exclusiv
în componenţa Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ;
3 . Justificarea modului în care se conciliază interesul individual în deţinerea calităţii de
membru al colegiului civil şi de contencios administrativ şi standardele de conduită judiciară,
încrederea societăţii în justiţie;
4 . Justificarea modului în care pretenţiile formulate în cererile prealabile ar putea contribui
la îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie, încrederea societăţii în justiţie, excluderii
aparenţilor de promovare a corporativismului în justiţie, asocierea judecătorilor în cadrul
completelor pe baze de confort personal şi interesele individuale ale judecătorilor, în frauda
interesului justiţiei.
Consider că, răspunsul/solicitarea nominalizată a fost emisă cu scopul tergiversării
procedurii administrative, întrucât din cererea prealabilă rezultă clar, din care motive exprim
dezacordul cu Dispoziţia nr. 29 din 22 iulie 2021.
însă, ţinând cont de principiul comunicării, prevăzut de art. 33 Cod administrativ, îmi voi
concretiza poziţia, invocând în mod repetat motivele care m-au impus să contest actul
administrativ nominalizat.
Apreciez critic şi lipsită de substanţă poziţia D-stră, expusă în scrisoarea din 02.08.2021. Or,
nu consider necesar de a da răspuns la întrebările de genul, „să justific modul în care pretenţiile
formulate în cererea prealabilă ar putea contribui la îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie,

Pagină 2 din 9
încrederea societăţii în justiţie, excluderii aparenţilor de promovare a corporativismului în
justiţie, asocierea judecătorilor în cadrul completelor pe baze de confort personal şi interesele
individuale ale judecătorilor, în frauda interesului ju stiţiei”, or, aceste sunt nişte tertipuri după
care va ascundeţi ilegalitatea comisă prin adoptarea dispoziţiei contestate.
Menţionez că, Dispoziţia nr. 29 din 22 iulie 2021 nu a fost contestată din cauza expunerii
motivelor care chipurile ar fi stat la emiterea dispoziţiei menţionate, de altfel inventate şi "frumos”
aranjate, pentru a da impresie publicului că se produce o schimbare în interesul cetăţeanului, dar
de fapt se întîmplă lucruri vădit ilegale şi pe alocuri cu interese obscure, or, faptul că sunteţi
desemnată preşedinte de complet, concomitent, în materie de drept civil, insolvabilitate şi supleant
în materie de contencios administrativ şi în alte complete (nu şi în Colegiul penal !!!), nu vă acordă
dreptul moral să operaţi cu noţiuni de genul: ”necesitatea iminentă a asigurării încrederii
societăţii în justiţie, asigurării aparenţelor de dezinteresare a judecătorilor, excluderii unor dubii
de promovare a corporativismului judiciar, asocierea pe criterii de interese comune, colaborare
interpersonală (asta chiar este spus ’’tare ”, în condiţiile examinării colegiale a cauzelor în curţile
de apel şi în condiţiile în care nu a fo s t modificat completul preşedintelui interimar), în frauda
aparenţei unui proces judiciar echitabil”.
în fapt, altfel stau lucrurile cînd este vorba de judecători, care cunosc mai multe chestiuni
care nu sunt cunoscute cetăţenilor care nu ’’fierb” în această oală şi nu cunosc adevăratele motive
care au stat la baza emiterii dispoziţiei contestate, prin care, la mijloc de an calendaristic s-a
bulversat şi periclitat activitatea instanţei de apel anume prin acţiunile D-stră, ilegale de fapt,
despre care am menţionat în cererea prealabilă şi la care insistent nu trageţi atenţia, deoarece nu
aveţi argumentele necesare în sprijinul legalităţii dispoziţiei nr. 29 din 22 iulie 2021 şi vă ascundeţi
după cuvinte, gen - interes public. Or, nu cred că interesul public, după cum îl înţelegeţi D-stră,
constă în perturbarea activităţii instanţei prin redistribuirea ilegală a dosarelor, care au fost numite
spre examinare însă nu vor fi examinate în termenii stabiliţi, deoarece orice judecător are nevoie
de timp pentru studierea dosarelor, care vor fi redistribuite conform dispoziţiei contestate.
In ce mă priveşte, vă aduc la cunoştinţă că, pentru a reuşi într-un domeniu ce ţine de
jurisprudenţa penală, după o perioadă îndelungată de nepracticare a acestui domeniu, este nevoie
de timp pentru asimilarea materiei din acest domeniu şi în aceste împrejurări ’’intenţiile bune” ale
D-stră, după care vă ascundeţi, vor avea de fapt un alt final, or, prin specializarea judecătorilor pe
anumite domenii ale justiţiei legiuitorul a contat pe o mai bună eficienţă a actului de justiţie.
Nu mă consider cel mai bun specialist în domeniul justiţiei penale şi de altfel îmi apare o
întrebare retorică, dacă D-stră aţi fi dorit cu adevărat să contribuiţi la rezolvarea problemelor cu
care se confruntă Colegiul penal, de fapt, cu aceleiaşi probleme se confruntă şi Colegiul civil,
atunci poate era cazul, ca prin exemplu propriu să daţi dovadă de curaj, în sensul bun al cuvîntului,
şi să vă desemnaţi judecător specializat în Colegiul penal, dacă în raport cu mine, nu vedeţi în
transferul şi schimbarea specializării mele, o problemă de pregătire profesională în materie penală,
ce necesită timp.
Şi, acum cînd aţi înţeles {probabil aţi înţeles) gravitatea acţiunilor D-stră, ce pot duce la o
perturbare a activităţii instanţei de apel, care va fi simţită de justiţiabili în timp, aţi încercat să
forţaţi plecarea mea în concediu de odihnă anual cu ’’bunele intenţii” de a asigura activitatea
completului de judecată în care am fost desemnat, tară a analiza în prealabil situaţia de pînă la
emiterea dispoziţiei pe care o contest, or, în caz contrar nu aţi fi procedat de o aşa manieră (sau
poate greşesc...), totodată nu luaţi şi nici nu doriţi să luaţi în considerare că, în perioada de pînă la
22 iulie 2021 cînd aţi emis dispoziţia, în calitate de judecător-raportor am pronunţat un număr
impunător de acte judecătoreşti (ex. în luna mai 2021: Decizii - 35; hotărâri - 2; încheieri - 1; în
luna iunie 2021: Decizii - 54; hotărâri - 1; încheieri - 19; în luna iulie - Decizii - 39; hotărâri - 2;
încheieri - 14. Adică, în total 128 decizii !!!, 5 hotărâri şi 37 încheieri), care urmează a fi redactate
în termenul prevăzut de legiuitor, iar în cazul plecării mele în concediu, actele judecătoreşti
pronuţate vor rîmîne neredactate, astfel încrederea justiţiabilor va fi compromisă, însă de fapt cred
că aceasta şi urmăriţi, ca ulterior să învinuiţi unii judecători de neprofesionalism, în speţă pe
subsemnat. Sunt departe de gîndul că vă macină problemele mele de sănătate sau vă gîndiţi doar
la interesul cetăţeanului, de altfel nu aţi fi insistat pe plecarea mea în concediu, în condiţiile cînd
am de redactat mai mult de 40 de decizii, despre care v-am comunicat anterior, şi care sunt de o
complexitate majoră şi necesită un efort intelectual şi fizic destul de mare, însă aceasta nu vă

Pagină 3 din 9
interesează deoarece la acest capitol aveţi viziuni ce ţin doar de propriul interes ”de a fi pus la
respect subsemnatul”.
Cu vehemenţă neg aluziile D-stră şi le tratez ca o ipocrizie, cînd vorbiţi despre
„corporativismul injustiţie” sau asocierii mele cu judecătorii din completul de judecată în care am
fost desemnat să activez prin dispoziţia Preşedintelui Curţii de Apel Chişinău nr. 48 din 30
decembrie 2020, or, în particular, completul D-stră din cadrul Colegiului civil (drept comun), nu
a fost modificat prin dispoziţia nr. 29, pe care o contest.
Scopul meu a fost şi este restabilirea dreptului meu încălcat de a activa în completul de
judecată constituit în conformitate cu prevederile normei imperative - art. 6/1 alin. (1/1) din Legea
nr. 514 -X III din 06.07.1995, care stabileşte expres, fără drept de interpretare, că, „Constituirea
completelor de judecată şi desemnarea preşedinţilor acestora se fac la începutul anului prin
dispoziţie a preşedintelui instanţei”, normă legală ce nu permite modificarea componenţei
nominale a judecătorilor instanţei desemnaţi la începutul anului prin dispoziţia preşedintelui
instanţei, nici „cu titlu de excepţie” !!!, şi restabilirea dreptului meu încălcat de a activa în cadrul
Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău, chiar şi în
materie civilă de drept comun sau insolvabilitate, pentru a nu fi învinuit pe nedrept de
”corporativism în justiţie”.
Unica modalitate ce permite norma legală enunţată, este schimbarea membrilor completului
(dar nu modificarea componenţei nominale a judecătorilor), însă şi în acest caz modificările pot fi
operate exclusiv în baza încheierii motivate a preşedintelui instanţei judecătoreşti şi în
exclusivitate potrivit criteriilor obiective stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior
al Magistraturii.
Astfel, pct. 3 din Regulamentul privind modul de constituire a completelor de judecată şi
schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 111/5 din 05 februarie 2013,
stabileşte expres că constituirea sau schimbarea completelor de judecată este atribuită prin lege
preşedinţilor instanţelor de judecată, iar în cazul absenţei lo r - d e către vicepreşedinţi, sau, în cazul
absenţei ambilor - de către o persoană desemnată de Consiliul Superior al Magistraturii (la caz,
candidatura Preşedintelui interimar încă nu a fo st aprobată de Plenul CSM) şi are loc potrivit
procedurii şi criteriilor obiective stabilite de prezentul Regulament.
Conform pct. 4 din Regulamentul aprobat prin hotărârea CSM nr. 111/5 din 05 februarie
2013, procesul de constituire a completelor de judecată şi schimbarea membrilor acestora este
guvernat de următoarele principii generale:
- obiectivităţii - ce impune ca procesul de constituire a completelor de judecată şi
schimbarea membrilor acestora să fie realizată just, onest în plan intelectual, fiind excluse
conflictele de interese ce ar putea compromite legalitatea constituirii şi schimbării membrilor
completului de judecată, dar şi imaginea profesiei de judecător (nu s-a demonstrat respectarea
acestui principiu, întrucât legalitatea constituirii completelor de judecată în luna iulie este
compromisă prin ilegalitatea dispoziţiei, fiin d în contradicţie cu prevederile art. 6/1 alin. (1/1) din
Legea cu privire la organizarea judecătorească. Iar, scopul emiterii Dispoziţiei nr. 29, invocat în
motivarea actului administrativ, este unul declarativ şi lipsit de vreo justificare, fiin d bazat pe
convingerile personale a Preşedintelui interimar);
- imparţialităţii - presupune formarea completelor de judecată şi schimbarea membrilor
acestora în conformitate cu prevederile legale, tară restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau
ingerinţe, indiferent din a cui parte ar veni (în speţă Preşedintele interimar a purces la modificarea
componenţei nominale a judecătorilor Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ
şi a Colegiului penal, invocând ca motiv „ existenţa pretinsului corporativism judiciar şi asocierea
judecătorilor în cadrul completelor de judecată pe criterii de interese comune ", fără justificarea
afirmaţiilor invocate. Iar, în astfel de circumstanţe apare riscul ca prin acţiunile Preşedintelui
interimar să fie ponegrită imaginea profesiei de judecător)\
- transparenţei - constituirea şi schimbarea membrilor completului de judecată prin
aplicarea transparentă a actelor procedurale (este evident, la caz, nerespectarea acestui principiu,
deoarece despre intenţia emiterii Dispoziţiei nominalizate judecătorii nu au fo st preveniţi din timp,
ca urmare a fo s t compromisă activitatea instanţei, întrucât, bazându-mă pe prevederile Dispoziţiei
Preşedintelui Curţii de Apel Chişinău nr. 48 din 30.12.2020, am fixa t spre examinare dosare în
ordine de apel pentru data de 21 iulie 2021 şi în ordine de recurs pentru data de 29 iulie 2021,
părţile fiin d înştiinţate din timp despre data examinării, care au aşteptat şedinţa respectivă,
întrucât în legătură cu situaţia pandemică din ţară şedinţele de judecată pe mai multe dosare nu
au avut loc, fiin d contramandată data examinării. Iar, despre existenţa Dispoziţiei nr. 29 din 22
iulie 2021 am aflat abia la data de 23 iulie 2021, făcând cunoştinţă cu această dispoziţie pe
portalul web al instanţei. Astfel, prin acţiunile sale Preşedintele interimar a demonstrat că
interesul justiţiabililor are un rol mai puţin important. Or, ca urmare a acestei dispoziţii, am fo st
lipsit în mod ilegal de competenţa la examinarea cauzelor de contencios administrativ, fa p t care
a cauzat nemulţumirea participanţilor la proces, întrucât pentru data de 29 iulie 2021 am
programat în ordine de recurs mai multe dosare care urmau a f i examinate în regim de urgenţă
(soluţionarea recursurilor împotriva încheierilor de suspendare a actelor administrative
contestate). Toate aceste circumstanţe, nu au fo st luate în considerare de Preşedintele interimar
la emiterea Dispoziţiei nr. 29 din 22 iulie 2021, astfel consider că acest fa p t demonstrează lipsa
de transparenţă la emiterea actului administrativ)',
- imutabilităţii - nimeni nu poate fi lipsit, fără consimţămîntul său, de dreptul la judecarea
cauzei sale de către o instanţă de judecată sau de judecătorii în a căror competenţă litigiul este dat,
cu excepţiile prevăzute de lege şi alte acte normative (şi din aceste motive am considerat necesar
de a contesta Dispoziţia nr. 29 din 22 iulie 2021), or, este evident că în urma acestei dispoziţii este
încălcat dreptul meu de a examina dosarele în completul de judecată desemnat legal, în
conformitate cu prevederile art. 6/1 alin. (1/1) din Legea cu privire la organizarea judecătorească
nr. 514 din 06.07.1995), iar examinarea cauzei de către o instanţă de judecată constituită ilegal, ar
putea ulterior constitui temei de condamnare a statului Republicii Moldova la CEDO. Astfel,
consider că acţiunile Preşedintelui interimar au fost întreprinse cu nerespectarea principiului
proporţionalităţii şi a imutabilităţii).
Conform pct. 5 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea CSM nr. 111/5 din 05 februarie
2013, la judecarea cauzelor în instanţele judecătoreşti se constituie sau pot fi constituite complete
de judecată permanente sau ad-hoc, a căror compunere este prevăzută de lege. Completele de
judecată permanente pentru anul viitor se constituie în ultima decadă a lunii decembrie.
Completele de judecată ad-hoc se constituie pe parcursul anului ori de cîte ori apare necesitatea
procesuală pentru examinarea unui litigiu concret, cu argumentare motivată şi formarea
completelor în mod aleatoriu.
Pct. 7 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea CSM nr. 111/5 din 05 februarie 2013, în
mod repetat, justifică poziţia mea despre ilegalitatea Dispoziţiei nr. 29 din 22 iulie 2021, întrucât
norma legală enunţată stabileşte expres că, actul care confirmă legalitatea constituirii completelor
de judecată este dispoziţia preşedintelui instanţei de judecată, emisă în ultima decadă a lunii
decembrie, dar nici de cum în momentul schimbării Preşedintelui instanţei de judecată, or, nici
ceilalţi anterior preşedinţi, nu şi-au permis luxul de a încălca Legea, chiar dacă, presupun să cred
că voiau să facă unele modificări în completele de judecată, însă nu au făcut, deoarece le-a ajuns
inteligenţă de a nu comite fărădelegi.
Ţin să menţionez că, în conformitate cu Avizul nr. 19 (2016) al Consiliului Consultativ al
Judecătorilor Europeni, preşedintele instanţei de judecată are rolul de a asigura funcţionarea
eficientă a instanţei, îmbunătăţind, astfel, serviciul adus societăţii. In timp ce, la caz. scopul
acţiunilor Preşedintelui interimar al Curţii de Apel Chişinău, nu era şi nu este, asigurarea
funcţionării eficientă a instanţei, după cum pretinde preşedintele interimar al instanţei, ba din
contra, creează blocajul examinării mai multor dosare fixate spre examinare de judecători, a căror
specializare a fost schimbată ilegal prin Dispoziţia nr. 29 din 22 iulie 2021.
La fel, în conformitate cu Avizul nr. 19 (2016), în exercitarea atribuţiilor care le revin,
preşedinţii de instanţe vor proteja independenţa şi imparţialitatea instanţelor judecătoreşti şi ale
fiecărui judecător în parte, în timp ce, la caz, prin dispoziţia Dispoziţia nr. 29 din 22 iulie 2021
Preşedintele interimar al Curţii de Apel Chişinău în mod nejustificat şi abuziv a „învinuit”
judecătorii în „promovarea corporativismului judiciar” şi „asocierea judecătorilor în cadrul
completelor de judecată pe criterii de interese comune”, fapte care nu au nici o acoperire legală,
sunt declarative, sterile şi nu fac altceva decît creează impresia de gravitate a problemelor din
instanţa de apel, pe care s-a angajat eroic d-na Panov să le rezolve.
Din conţinutul Avizului nr. 19 (2016) mai rezultă că, cauzele trebuie alocate judecătorilor
conform unor criterii obiective prestabilite. O cauză nu poate fi retrasă de la un judecător în absenţa
unor motive valide. Deciziile privind retragerea cauzelor pot fi luate doar pe baza unor criterii
prestabilite, urmând o procedură transparentă. Atunci când preşedinţii instanţelor joacă un rol în
alocarea cauzelor între membrii instanţei, aceste principii trebuie respectate. Aici ţin să menţionez
că, retragerea ilegală a dosarelor din procedura judecătorilor, care au fost repartizate aleatoriu şi
în corespundere cu normele legale, a fost deghizată prin emiterea unei dispoziţii ilegale, care de
fapt ridică semne de întrebare, dacă nu s-a urmărit oare alte scopuri şi anume ca unele dosare să
ajungă pe ’’mâini de nădejde”, astfel încît lipsa timpului a făcut ca această dispoziţie să fie emisă
la mijloc de an, cu încălcarea evidentă a legislaţiei.
Art. 14 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea CSM nr. 111/5 din 05 februarie 2013,
stipulează că, schimbarea membrilor completului de judecată se impune în cazurile în care există
unul din temeiurile de mai jos: a) boală îndelungată; b) deces; c) eliberare din funcţie; d) abţinere;
e) recuzare; f) detaşare; g) transferare; h) promovare; i) suspendare din funcţie; j) incompatibilităţi.
Adică, cazurile în care judecătorul nu poate examina cauza atribuită lui în mod aleatoriu spre
examinare prin intermediul PIGD, sunt exhaustiv stabilite de pct. 14 din Regulament, însă nici
unul din aceste temeiuri legale nu sunt întrunite în speţă. Or, însuşi Preşedintele interimar, în
răspunsul din 02 august 2021, a invocat că la caz nu a avut loc o „transferare”. Prin urmare, trezeşte
suspiciuni serioase legalitatea acestei Dispoziţii. Cu atât mai mult. chiar şi art. 6/1 alin. (2) din
Legea privind organizarea judecătorească stabileşte expres că, cauzele repartizate unui complet de
judecată nu pot fi trecute altui complet decît în condiţiile prevăzute de lege. Iar, după cum s-a
invocat mai sus, în speţă nu s-a constatat existenţa vreunei din condiţiile prevăzute de lege pentru
schimbarea completului de judecată, care a fost desemnat să examineze cauzele aflate în procedura
judecătorului Daşchevici Grigore.
Astfel, am decis să contest, în ordinea stabilită de Lege, Dispoziţia nr. 29 din 22 iulie 2021
a Preşedintelui interimar al Curţii de Apel Chişinău, Panov Ana, deoarece nu pot accepta ca prin
acţiunile ilegale ale Preşedintelui interimar, să fiu impus să particip ilegal la examinarea dosarelor,
care sunt repartizate spre examinare în baza unei Dispoziţii ilegale.
Aici urmează a fi menţionat că, Preşedintele interimar Panov Ana nu a schimbat componenţa
doar a unui complet de judecată din cadrul Colegiului civil, comercial şi de contencios
administrativ, acesta fiind completul de judecată din care face parte d-na Panov Ana. Este evident
că prezenta dispoziţia nu afectează nici într-un fel drepturile judecătorului Panov Ana, iar astfel
de acţiuni al emitentului Dispoziţiei, demonstrează încălcarea principiului egalităţii de tratament.
Or, este evident că la emiterea Dispoziţiei nr. 29 din 22 iulie 2021, judecătorii din cadrul
Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău, aflându-se în
situaţii similare, nu au fost trataţi în mod egal, iar diferenţa de tratament în privinţa completului
nr. 1 din care face parte Panov Ana, în raport cu alte complete, şi în particular, în raport cu
subsemnatul, nu a fost justificată în mod obiectiv.
Consider că nu pot fi acceptate afirmaţiile Preşedintelui interimar, Ana Panov, invocate în
răspunsul din 02 august 2021, precum că nu am indicat în cererea prealabilă „norma legală care
recunoaşte şi garantează dreptul de a judeca cauze exclusiv în componenţa Colegiului civil,
comercial şi de contencios administrativ” şi că nu am justificat „modul în care se conciliază
interesul individual în deţinerea calităţii de membru al Colegiului civil şi de contencios
administrativ şi standardele de conduită judiciară, încrederea societăţii injustiţie”. Or, o astfel de
poziţie a autorităţii publice emitente, demonstrează că la emiterea actului administrativ contestat,
preşedintele interimar nu a ţinut cont de faptul că, la data de 01 iulie 2016 a intrat în vigoare Legea
nr. 76 din 21.04.2016 cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti. Astfel, legiuitorul a
invocat că Legea nominalizată a fost adoptată „în vederea asigurării calităţii actului de justiţie, a
eficienţei sistemului judecătoresc, a distribuţiei echitabile a sarcinilor între instanţele judecătoreşti,
a utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi în vederea creării premiselor pentru
specializarea judecătorilor”.
Aşadar, aduc la cunoştinţa preşedintelui interimar că, specializarea judecătorilor a fost
impusă de necesitatea adaptării la evoluţia dreptului, or, ştiinţa juridică devine din ce în ce mai
vastă şi complexă. Astfel, pentru judecător a devenit dificil să se perfecţioneze, în timp ce
societatea şi justiţiabilii cer din ce în ce mai mult profesionalism şi eficienţă din partea sa.
Specializarea judecătorului garantează că acesta are cunoştinţele şi experienţa necesare în
domeniul său de competentă. Iar. cunoştinţele aprofundate în domeniul juridic în cauză ale
judecătorului favorizează adoptarea unor decizii de o mai bună calitate. Judecătorul specializat
poate dobândi o experienţă mai mare în domeniul său, ceea ce poate spori autoritatea instanţei din
care face parte.

Pagină 6 din 9
Prin urmare, concentrarea dosarelor la un cerc restrâns de judecători specializaţi poate
asigura consecvenţă în luarea deciziilor şi securitatea raporturilor juridice, iar, prin examinarea în
mod repetat a mai multor cauze de aceeaşi natură, precum şi înţelegerea mai profundă a realităţilor
referitoare la cauzele care îi sunt încredinţate, fie pe plan tehnic, social sau economic, oferindu-le
posibilitatea de a găsi soluţii adecvate acestor realităţi.
La fel, menţionez că de mai multe ori, chiar şi Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a
confirmat că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 76/2016, deja au fost înregistrate succese în ceea
ce priveşte creşterea calităţii actului de justiţie cît şi respectarea termenelor de examinare a
cauzelor, fapt apreciat de către instanţele ierarhic superioare cît şi de justiţiabili.
Respectiv, nu sunt de acord cu motivele invocate de preşedintele interimar că, schimbarea
specializării din Colegiul civil în Colegiul penal a unui judecător, care a activat în ultimii
aproximativ 6 ani în exclusivitate în materie civilă şi de contencios administrativ, făcând parte din
Colegiul civil, comercial şi contencios administrativ, a fost efectuată cu scopul îmbunătăţirii
actului de justiţie şi în interesele justiţiabililor.
Consider că acţiunile emitentului actului nominalizat, dispoziţia nr. 29, pot fi interpretate
oricum, numai nu întreprinse în scopul îmbunătăţirii actului de justiţie, cel puţin în partea
dispoziţiei care mă vizează personal.
Analizând dispoziţia nr. 29 din 22 iulie 2021, am stabilit că emitentul dispoziţiei mai invocă
ca motiv de schimbare a specializării unor judecători din Colegiul civil în Colegiul penal (inclusiv
ce se referă şi la subsemnatul judecător Daşchevici Grigore), prin faptul că, „având în vedere
volumul mare de cauze parvenite spre examinare şi pendinte în materie penală, actualmente,
echilibrarea volumului de lucru în Colegiul penal nefiind posibil a fii realizat din contul suplinirii
posturilor vacante de judecător, suplinirea acestora din contul Colegiului civil, comercial şi de
contencios administrativ se prezinte a f i o măsură necesară şi justificată de circumstanţe şi scopul
în care intervenţia se realizează”. Or, aceste circumstanţe nu pot servi temei de a ignora norma
imperativă stabilită de art. 6/1 alin. (1/1) din Legea privind organizarea judecătorească, care
stabileşte expres că „constituirea completelor de judecată şi desemnarea preşedinţilor acestora se
fac la începutul anului prin dispoziţie a preşedintelui instanţei”, adică norma legală enunţată nu
lasă loc de interpretări.
Cu atât mai mult, Legea reglementează expres şi procedura aprobării componenţei colegiilor
din cadrul Curţilor de Apel, şi anume. Art. 37 alin. (2) din Legea privind organizarea
judecătorească, stabileşte expres că componenţa colegiilor se aprobă de către preşedintele curţii,
prin ordin, la începutul fiecărui an, adică şi în prezenta normă legală, legiuitorul nu admite
interpretarea Legii, normă legală ignorată de emitentul Dispoziţiei nr. 29 din 22.07.2021.
D-na Panov Ana fiind desemnată prin dispoziţia nr. 65 a Preşedintelui interimar al
Consiliului Superior al Magistraturii din 15 iunie 2021, în funcţie de Preşedinte interimar al Curţii
de Apel Chişinău, urma să cunoască că, pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţei de judecată,
în cazul care aceasta este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar, legiuitorul
a introdus art. 20/1 alin. (1) în Legea nr. 544-XIII din 20.07.1995 cu privire la statutul
judecătorului, care stabileşte expres că, în cazul în care instanţele judecătoreşti nu pot funcţiona
normal din cauza incapacităţii din motive de sănătate a judecătorilor de a-şi exercita atribuţiile
timp de 6 luni, din cauza existenţei unor posturi vacante, din cauza volumului mare de activitate
al instanţei judecătoreşti sau din alte asemenea cauze, preşedintele instanţei judecătoreşti poate
solicita Consiliului Superior al Magistraturii transferul pe termen limitat al judecătorilor din cadrul
altor instanţe.
Norma legală enunţată, a fost ignorată de Preşedintele interimar Panov Ana, considerând că
poate interveni ilegal în soluţionarea unor chestiuni ce ţin de competenţa Consiliului Superior al
Magistraturii, care în conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 947/1996 este un organ
independent, format în vederea organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc, şi este garantul
independenţei autorităţii judecătoreşti.
Cu atât mai mult, chiar dacă Preşedintele interimar a considerat că nu era necesar de a sesiza
Consiliul Superior al Magistraturii despre problemele apărute, că instanţa nu poate funcţiona
normal din cauza numărului mare de posturi vacante în Curtea de Apel Chişinău, emitentul actului,
în cel din urmă, urma să adopte Dispoziţia nr. 29 din 22 iulie 2021 cu respectarea procedurii
stabilite de Codul administrativ, oferind posibilitate judecătorilor instanţei de a se expune în
privinţa proiectului Dispoziţiei de modificare a completelor de judecată, de a colecta informaţia

Pagină 7 din 9
despre aflarea pe rolul judecătorilor a cauzelor urgente şi cum schimbarea specializării ar putea
influenţa asupra calităţii actului de justiţie şi dacă există riscul tergiversării examinării dosarelor
care urmează a fi transmise spre redistribuire (în cazul judecătorilor a căror specializare a fost
schimbată abuziv şi contrar legii). Or, problema examinării dosarelor penale, nu poate fi rezolvată
prin crearea aceloraşi probleme, în detrimentul examinării dosarelor civile.
Consider că nu sunt relevante la caz trimiterile Preşedintelui interimar în dispoziţia
contestată, la demisionarea din funcţie a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău Furdui Sergiu şi
Muruianu Ion. Or, judecătorul Furdui Sergiu a fost specializat în examinarea cauzelor penale, iar
judecătorul Muruianu Ion în examinarea cauzelor civile. Respectiv, în urma demisiei acestora, s-
a majorat proporţional volumul dosarelor atât în Colegiul penal, cât şi în Colegiul civil, comercial
şi de contencios administrativ, iar în luna mai 2021 a revenit la serviciu judecătorul Colegiului
penal d-na Moscalciuc.
Avizul nr. 15 (2012) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, la pct. 64
menţionează că, în principiu, trebuie respectată dorinţa unui judecător de a se specializa. In această
privinţă, CCJE a făcut referire la Avizul nr. 10, în special la dispoziţiile privind selecţia
judecătorilor. De îndată ce judecătorul îşi exprimă dorinţa de a se specializa într-un anumit
domeniu, acestuia îi va fi furnizată, în termen rezonabil, o formare profesională suficientă care va
trebui să fie terminată înainte de debutul în noile funcţii.
Astfel, atenţionez că, pe parcursul perioadei de activitate în cadrul Colegiului civil,
comercial şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău (mai mult de 5 ani), nu am
beneficiat de o formare profesională suficientă, care ar trebui să fie terminată înainte de debutul în
noua funcţie de judecător în Colegiul penal, prin urmare, transferul (schimbarea specializării în
mod ilegal şi abuziv), este o măsură care înrăutăţeşte situaţia judecătorului subsemnat.
Prin prisma Avizului nr. 3 (2002) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni,
transferul unui judecător dintr-un Colegiu specializat, în alt Colegiu, este o măsură care
înrăutăţeşte situaţia judecătorului şi trebuie privită ca sancţiune disciplinară.
în continuare, menţionez că, Codul administrativ descrie minuţios etapele care urmează a fi
respectate de autoritatea publică înainte de a emite actul administrativ individual defavorabil.
Art. 44 din Codul administrativ reglementează participarea la procedura administrativă.
în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (1) Cod administrativ, participanţi la procedura
administrativă sînt: autoritatea publică, orice persoană fizică şi juridică care a solicitat iniţierea
procedurii sau în privinţa căreia procedura a fost iniţiată (la caz, judecătorii Curţii de Apel
Chişinău), precum şi orice altă persoană atrasă de autoritatea publică în procedura administrativă.
Alin. (2) din acelaşi articol prevede că, dacă procedura administrativă implică necesitatea
soluţionării unei chestiuni cu privire la drepturile şi obligaţiile comune ale mai multor participanţi
sau drepturile şi obligaţiile participanţilor decurg din aceleaşi temeiuri de fapt sau de drept,
participarea lor la procedura administrativă este obligatorie.
Art. 44 alin. (3) Cod administrativ prevede că, autoritatea publică este obligată să atragă în
procedura administrativă, din oficiu sau la cerere, persoanele ale căror drepturi pot fi afectate prin
procedura administrativă (în speţă, toţi judecătorii Curţii de Apel Chişinău urmau a f i atraşi în
procedura administrativă, întrucât prin Dispoziţia în cauză, emisă cu încălcarea normelor legale,
este afectat dreptul fiecărui judecător (inclusiv subsemnatul) de a examina cauza într-un complet
de judecată constituit legal, sau, se încalcă dreptul judecătorului de a examina cauza repartizată
în temei legal).
Conform art. 69 Cod administrativ, (1) procedura administrativă se iniţiază la cerere sau din
oficiu. Procedura administrativă iniţiată din oficiu începe odată cu efectuarea primei acţiuni
procedurale.
După cum rezultă din actul administrativ contestat, procedura în cauză, a fost iniţiată din
oficiu.
Conform art. 70 alin. (1) Cod administrativ, dacă iniţiază o procedură administrativă din
oficiu, autoritatea publică informează în scris participanţii despre aceasta, în decursul unui termen
rezonabil (la caz. participanţii procedurii administrativ sunt judecătorii Curţii de Apel Chişinău,
inclusiv subsemnatul).
Conform art. 78 alin. (1) Cod administrativ, procedura administrativă se finalizează prin
emiterea unui act administrativ individual (la caz, Dispoziţia nr. 29 din 22.07.2021).

Pagină 8 din 9
în conformitate cu prevederile art. 94 din Codul administrativ, înainte de emiterea unui act
administrativ individual defavorabil pentru un participant, participantul are dreptul să fie audiat în
legătură cu faptele şi circumstanţele relevante pentru actul ce urmează a fi emis. Audierea poate fi
făcută verbal sau în scris.
Prin prisma normei legale enunţate, emitentul actului administrativ, considerând că în speţă
exista „necesitatea stringentă” de a schimba specializarea judecătorilor din Colegiul civil,
comercial şi contencios administrativ în Colegiul penal, şi conştientizând că printr-un astfel de act
ar putea exista riscul încălcării dreptului judecătorilor la specializarea în materie civilă sau penală,
astfel că, înainte de emiterea Dispoziţiei în cauză, urma să audieze fiecare judecător din Colegiul
civil, comercial şi de contencios administrativ, punând în discuţie chestiunea dată.
De menţionat că probabil, sunt judecători care la moment activează la Curtea de Apel
Chişinău în specializarea civilă, dar care puteau să accepte să le fie schimbată specializarea în
Colegiul penal, or, anterior numirii în funcţia de judecător al Curţii de Apel Chişinău, mulţi au
activat în prima instanţa ca judecători specializaţi în examinarea cauzelor penale şi cunosc mai
bine materia penală, decât un judecător care activează de ani buni în Colegiul civil.
în astfel de circumstanţe putea fi evitat încălcarea principiului egalităţii de tratament, fiind
totodată respectate drepturile tuturor participanţilor procedurii administrative (judecătorilor), fiind
respectat şi principiul comunicării.
Iar, în cazul în care în urma audierilor se constata că, nici unul din judecători, nu avea să
accepte schimbarea specializării, atunci preşedintele interimar în vederea respectării principiului
egalităţii de tratament, urma să propună participanţilor procedurii administrative rezolvarea acestei
„probleme”, prin alte metode legale, inclusiv tragerea la sorţi, cu participarea tuturor judecătorilor,
inclusiv a subsemnatului şi preşedintelui interimar. Astfel, se crea o aparenţă de tratament egal a
tuturor judecătorilor şi nu apărea acest litigiu de contencios administrativ.
însă, Preşedintele interimar al Curţii de Apel Chişinău, Panov Ana a ales calea
desconsiderării şi ignorării judecătorilor, în particular a subsemnatului, de parcă ne-am afla în
slujba preşedintelui interimar şi nu în serviciul cetăţenilor, or, chestiunea ce ţine de funcţionalitatea
instanţei a fost soluţionată atât fără coordonarea în prealabil cu Consiliului Superior al
Magistraturii (art. 20/1 alin. (1) din Legea nr. 544/1995), cât şi fără audierea judecătorilor instanţei
de judecată, care prin prisma art. 44 Cod administrativ sunt participanţi ai procedurii
administrative.
Ca urmare, a fost emisă o Dispoziţie cu încălcarea procedurii stabilite de Legiuitor, cu
aplicarea intenţionat greşită şi contrar normelor legale.
Astfel, prin cele sus enunţate, consider că de fapt, transferul/schimbarea specializării mele
în Colegiul penal, este o acţiune premeditată, făcută cu rea voinţă, în vederea sancţionării mele
pentru unele reproşuri şi atitudine independentă în luarea deciziilor judecătoreşti, împrejurări care
nu pot fi calificate decît aplicarea unei sancţiuni disciplinare, şi concomitent hărţuire pe criteriu de
opinie.
în vederea remedierii situaţiei create, cererea mea prealabilă urmează a fi admisă, în vederea
evitării unui litigiu de contencios administrativ în instanţele judecătoreşti, cu dispunerea
transferării subsemnatului judecător Daşchevici Grigore, în Colegiul civil, comercial şi de
contencios administrativ, în cadrul căruia activez din anul 2015, data numirii mele în funcţie de
judecător la Curtea de Apel Chişinău. Or, în caz contrar voi fi nevoit să-mi apăr drepturile mele
încălcate, prin intermediul instanţelor de judecată.
Reiterez solicitarea din cererea prealabilă:
Anularea în partea în care mă vizează, a pct. 2 şi pct. 4 al Dispoziţiei nr. 29 din 22 iulie 2021,
în partea transferului/schimbării specializării subsemnatului judecător Daşchevici Grigore, din
calitatea de membru al completului nr. 8 specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios
administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ, în cadrul
completului nr. 5 al Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău.

16 august 2021

Judecătorul
Curţii de Apel Chişinău Daşchevici Grigore

Pagină 9 din 9