EUROCODE 3: Proiectarea structurilor de otel

Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri

BARE COMPRIMATE
 Bare comprimate.
Alcatuirea sectiunilor.
 Barele comprimate (stalpii sau elementele grinzilor cu zabrele)
sunt alcatuite de regula din profile laminate, iar in cazul unor
solicitari mari sectiunea poate fi alcatuita din table sau platbande
sudate.
 Forma si marimea sectiunilor este determinata din conditii de:
 Marimea si natura solicitarii ,
 Rolul barei in structura,
 Conditii de stabilitate,
 Calitatea materialului,
 Modul de executie.

SR EN 1993 - Eurocod 3 2
 Bare comprimate.
Alcatuirea sectiunilor.
 Dimensiunile sectiunilor elementelor sunt in general mici.
 Pentru elementele comprimate sectiunile trebuie realizate
astfel incat la o arie data A sa se obtina moment de inertie I
si raza de giratie i cat mai mari (conditii de stabilitate).
 Dupa modul de alcatuire a sectiunii transversale barele
comprimate pot fi:
 Bare cu sectiune unitara,
 Bare cu sectiune compusa:
 Elemente putin departate
 Elemente mult departate

SR EN 1993 - Eurocod 3 3
Bare comprimate.
Alcatuirea sectiunilor.
 Bare cu sectiune unitara - formate dintr-un singur
element sau din mai multe elemente asamblate
continuu pe toata lungimea lor.

 Cand sectiunea este compusa din mai multe elemente

acestea trebuie prinse continuu pe lungimea barei.
SR EN 1993 - Eurocod 3 4
Bare comprimate.
Alcatuirea sectiunilor.
 Bare cu sectiune compusa - formate din:
 Elemente putin departate;
 Elemente mult departate.
Bare cu sectiune compusa din elemente
putin departate
z
z 1 1

y y y y

z
1 z 1
 Distanta dintre elementele sectiunii este de grosimea unei table.

SR EN 1993 - Eurocod 3 5
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente putin departate.

 Elementele care alcatuiesc sectiunea trebuie prinse intre ele

astfel incat bara sa se comporte ca un intreg.
 Pentru elementele putin departate se dispun solidarizari
(fururi) realizate din tabla cu latimea mai mare de 50mm.
 Aceste rigidizari se prind de elemente cu cordoane de sudura.
 Rigidizarile pot fi:
 Mai mari decat elementele – sudura de colt
 Mai mici decat elementele – sudura in sant
 Distanta dintre fururi se ia mai mica decat valorile maxime din tabel.
 Pe lungimea elementului comprimat se dispun cel putin
2 Rigidizari (3 panouri).
 Daca distanta dintre fururi este indeplinita barele se verifica la
compresiune cu flambaj ca si barele cu sectiune unitara.
SR EN 1993 - Eurocod 3 6
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente putin departate.

SR EN 1993 - Eurocod 3 7
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult
departate.
 Acestea sectiuni se intalnesc la grinzi cu zabrele (grele),
stalpi, portale etc.
Axa materiala
1 z 1 1 z 1 1 z 1

y y y y y y

1 z 1 1 z 1 1 z 1
Axa imateriala

SR EN 1993 - Eurocod 3 8
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult
departate.
 Acestea sectiuni se intalnesc la grinzi cu zabrele (grele),
stalpi, portale etc.
Axa materiala
z z

y y y y

z z
Ambele axe sunt imateriale Axa imateriala

SR EN 1993 - Eurocod 3 9
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult
departate.
 Barele alcatuite din elemente mult departate au elementele
sectiunii solidarizate:
 Discontinuu:
 Cu placute,
 Cu zabrelute,
 Cu diafragme.
 Continuu – solidarizarea cu placi continui se utilizeaza
mai rar. In aceste cazuri placa de solidarizare intra in calculul
caracteristicilor sectiunii pentru verificarea la flambaj.

SR EN 1993 - Eurocod 3 10
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult departate.
 Solidarizarile discontinui contribuie la comportarea elementului
ca un tot unitar.
 Ele trebuie sa asigure stabilitatea barei intregi si a fiecarei
ramuri in parte.
 Cand bara nu este prinsa de alte elemente, la capete se prevad
placi de capat mai puternice.
 Solidarizarea cu placute este mai simpla dar este folosita
mai putin la barele comprimate.
 Placutele se dispun astfel incat lungimea barei sa fie impartita
in parti egale.
 Ele sunt realizate din tabla sau platbanda.

SR EN 1993 - Eurocod 3 11
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult
departate – solidarizare cu placute
• Distanta intre placute in lungul barei
va fi: a  40i
1
i1 - este raza de giratie a unui profil in
raport cu axa proprie, paralela cu axa
imateriala a intregii sectiuni (sau iminim).
• Latimea placutei:
• Placi curente: 0,5h0  b  0,8h0
• Placi de capat: 0,7 h0  b  h0
• Grosimea placutei: c
t  , t  8mm
50
SR EN 1993 - Eurocod 3 12
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult
departate – solidarizare cu zabrelute
• Asigura o rigiditate mai mare barei, dar
este mai dificila;
• Se recomanda cand bara comprimata este
supusa si la moment incovoietor;
• Zabrelele sunt in general profile cornier;
• Inclinarea zabrelelor este aprox. 45°;
• In capetele elementelor – cand nu sunt
legate de alte elemente se dispun placi de
capat care se realizeaza dupa conditiile de
la placute.
SR EN 1993 - Eurocod 3 13
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult
departate – solidarizare cu zabrelute

• Zabrelire triunghiulare cu montanti

suplimentari: a  40i1
 Intersectia axelor in nod se recomanda sa
fie axata.
 Nu se recomanda prinderei zabrelutelor pe
gusee; in cazurile acestea se accepta
(prefera) prinderea lor dezaxata.

SR EN 1993 - Eurocod 3 14
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult departate.
• La elemente cu zabrele puternic
solicitate se recomanda:
 Bare intinse – solidarizare cu
placute.
 Bare comprimate – solidarizare
cu zabrelute.
• In general:
ho – mare - solidarizare cu placute.
ho – mic - solidarizare cu zabrelute

SR EN 1993 - Eurocod 3 15
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Flambajul in domeniu elastic.

 Se considera valabila ipoteza reactiunilor plane
si ca flambajul se produce numai prin incovoiere.
 Se considera o bara dreapta, cu reactiune
constanta, articulata la un capat si simplu rezemata la
celalalt, de lungime l, solicitata la compresiune axiala
de forta NEd.
 Bara isi poate pierde stabilitatea in planul de
rigiditate minima in momentul in care forta de
compresiune NEd atinge o anumita valoare numita
incarcare critica de flambaj Ncr.

M "  N cr  y
SR EN 1993 - Eurocod 3 16
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Flambajul in domeniu elastic.

 O rezolvare teoretica a acestei probleme revine lui
Euler – care a obtinut o expresie a valorii teoretice foarte
apropiata de valorile experimentale.
 2  E  I min
N cr  2
l1
l1 - lungime de flambaj
Ncr - incarcare critica de flambaj
Imin – moment de inertie minim
E – modul de elasticitate longitudinal

SR EN 1993 - Eurocod 3 17
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Flambajul in domeniu elastic.

 Aceasta relatie a stabilit-o considerand ipoteza:
 - forta se aplica perfect centric;
 - bara perfect dreapta;
 - materialul perfect omogen , elastic in toate
sectiunile barei;
 - sectiunea perfect constanta;
 Pentru alte moduri de rezemare a barei la capete, apare
un coeficient m, care multiplica lungimea barei;
 2  E  I min
N cr 
l1 2
SR EN 1993 - Eurocod 3 18
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Flambajul in domeniu elastic.

 2  E  I min
N cr  , l1  l f
l1  2

lf - lungimea de flambaj a barei – distanta dintre doua puncte

de inflexiune

Lungimea de flambaj depinde de:

• Lungimea barei l
• Modul de fixare al barei la capete
• Variatia sectiunii barei
• Variatia incarcarii in lungul barei

SR EN 1993 - Eurocod 3 19
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Flambajul in domeniu elastic.

lf
l

l
l

lf
lf
l

l
lf  l l f  2l l f  0,7l

lf - este distanta dintre doua puncte de inflexiune consecutive

ale fibrei medii deformate a barei prelungita la infinit.

SR EN 1993 - Eurocod 3 20
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Flambajul in domeniu elastic.

 Plecand de la relatia lui Ncr se poate obtine relatia
efortului unitar critic:
N cr  2 E I  2E  2E I min lf
 cr   2    2  i 2 min 
A lf A  lf  2
 A i
 
 i 
lf - lungime de flambaj
Ncr - incarcare critica de flambaj
Imin – moment de inertie minim
E – modul de elasticitate longitudinal
l – zveltetea barei

SR EN 1993 - Eurocod 3 21
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Flambajul in domeniu elastic.

 Flambajul elastic are loc pentru:  cr   p
 2E
 cr  2 - Ecuatia unei hiperbole


SR EN 1993 - Eurocod 3 22
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere
Flambajul in domeniu elasto-plastic.

 p  cr  c
 In domeniul inelastic modulul de elasticitate a otelului
nu mai este constant, este un modul tangent Et.
 In domeniul elasto-plastic E este valabil si s-au propus mai
multe procedee si formule de calcul de diferiti autori:
 -Engesser- formula lui Euler, luand in considerare Et,
 -Karman- formula lui Euler, folosind un modul de
elasticitate transformat sau modulul redus,
 -Shanley.

SR EN 1993 - Eurocod 3 23
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Flambajul in domeniu elasto-plastic.

 2
E
1  el 
2 2

 el
2 E
1  el 
 el
E
In EC3: 1  
fy

fy

235
SR EN 1993 - Eurocod 3 24
Bare comprimate – Flambaj prin incovoiere

Coeficientul de flambaj.
 Cea mai folosita metoda de verificare la stabilitate a
barelor comprimate cu sectiune unitara, este metoda
coeficientului de flambaj.
N Ed
 Plecand de la relatia (conditia):     cr
Ab
N cr
in care: N Ed 
c
c - coeficient de siguranta
scr - exprima limita stabilitati echilibrului cu acelasi grad
de asigurare probabilista cu care R exprima limita de
curgere

SR EN 1993 - Eurocod 3 25
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Coeficientul de flambaj.
N Ed c N Ed  cr  cr
   cr ,   c, 
Ab c Ab c c

N Ed
Ab
  c  - coeficient de flambaj reprezinta
raportul dintre tensiunea critica de
flambaj si limita de curgere(de calcul)
a otelului.
Practic se lucreaza cu relatia:
N Ed fy
  *
 R
  Ab  M
SR EN 1993 - Eurocod 3 26
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Coeficientul de flambaj.

 Asa cum s-a aratat, formula lui Euler pentru determinarea

sarcini critice de flambaj s-a stabilit pe bara ideala.
 Stabilitatea barei poate fi influentata de o serie de parametri.
 Cercetarile experimentale inteprinse de CECM arata ca
principalii factori care influenteaza instabilitatea barei sunt:
 -sveltetea barei(l)
 -forma sectiunii transversale.
 Acest program experimental inteprins de CECM asupra
fenomelui de flambaj a cuprins:
 - incercari experimentale (studii) pe bara reala cu
imperfectiuni geometrice si de structura , cu tensiuni remanente
 - influenta diferentelor forme ale sectiunii transversale
 - diferiti coeficienti de zveltete l ai barei.

SR EN 1993 - Eurocod 3 27
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere
Coeficientul de flambaj.
 Prin programul experimental s-a
urmarit determinarea valorii
critice de flambaj scr , respectiv a
unor curbe de flambaj scr - l
 Sectiunile barelor au fost
grupate in categorii dupa gradul
de
simetrie si modul de pierdere al
stabilitati barei.
 Au fost obtinute cinci curbe de
flambaj pentru cinci categorii
de sectiuni a0, a,b,c,d.

SR EN 1993 - Eurocod 3 28
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Coeficientul de flambaj.

SR EN 1993 - Eurocod 3 29