Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Culegere Textul Literar Recapitulare Finala
Culegere Textul Literar Recapitulare Finala
Textul narativ
Să ne reamintim!
Naraţiunea (povestirea) prezintă întâmplările într-o anumită ordine.
a. Daţi exemple de texte narative din manualul pe care l-aţi studiat anul acesta.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
b. Citiţi textele următoare şi motivaţi de ce sunt texte narative.
Musca
de Alexandru Donici
E vorba despre un băiat din clasa a doua, care, cum se îndrepta către şcoală pe strada Dora
Grossa, a văzut un băieţel de clasa întâi, pe care mama sa îl scăpase din mâini, cum se prăvăleşte în
mijlocul străzii, în faţa unui autobuz; aşa că a alergat repede către el, l-a prins în braţe şi a reuşit să-l
salveze; dar nu a mai avut timp să-şi tragă piciorul, iar roata autobuzului l-a călcat. E băiatul unui
căpitan de artilerie.
Cum ni se povesteau toate acestea, deodată o femeie a străbătut ca o nebună mulţimea: era
mama lui Robetti, care fusese chemată la şcoală; o altă femeie i-a alergat în întâmpinare şi,
plângând sughiţat, s-a lăsat în braţele ei: era mama copilului salvat. Cele două femei au intrat
val-vârtej în cancelarie şi am putut auzi un ţipăt ascuţit:
_ Oh, dragul meu Giulio! Copilul meu!
h. Care credeţi că este mesajul textului „Musca”? Dar al textului „Cuore- inimă de
copil”?
sunt mulţi care se laudă cu faptele altora ca şi cum le-au făcut ei;
mulţi leneşi sunt prefăcuţi şi-şi cer drepturi nemeritate pe spatele altora;
lenea şi minciuna merg întotdeauna împreună.
2
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Textul liric
Reţineţi!
Textul liric transmite în mod direct sentimente, idei, gânduri, impresii, trăiri, senzaţii pe care le
sugerează (nu le explică), se adresează sensibilităţii cititorului şi creează o lume artistică deosebit
de expresivă. În aceste texte descoperim foarte multe expresii aristice.
1. Daţi exemple de texte lirice din manualul pe care l-aţi studiat anul acesta.
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
În miezul verii
de George Coşbuc
O fâşie nesfârşită Şi e linişte pe dealuri
Dintr-o pânză pare calea, Ca-ntr-o mănăstire arsă;
Printre holde rătăcită, Dorm şi-arinii de pe maluri
Toată culmea-i adormită, Şi căldura valuri-valuri
Toată valea. Se revarsă.
Expresiile artistice care sugerează liniştea Expresiile artistice care vorbesc despre
sunt: atmosfera amorţită de nemişcare, repaos:
3
Liniştea-i deplin stăpână
Numai zumzetul de-albine, ...nu se-ngână/ Nici o boare.
Fără-ncepere şi-adaos Din adâncul firii pline/ De răpaos.
Curge-ntruna... Nu se mişcă-n lumea mare/ Nici o frunză.
Şi e linişte pe dealuri
Somnul este sugerat de versurile: Toată culmea-i adormită Singur vântul, colo, iată
Dorm şi-arinii de pe maluri Adormise la răcoare.
Somnoros în sus el cată Curge-ntruna...
Căldura verii apare în versurile: câmpii arşi de soare
Şi căldura valuri-valuri/ Se revarsă.
Niciun nor văzduhul n-are/ Foc sub el să mai ascunză;
Somnoros în sus el cată/ Către soare.
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
6. Scrieţi o compunere despre căldura verii în care să folosiţi cuvinte şi expresii artistice din
poezia „În miezul verii” de George Coşbuc şi din alte texte cu conţinut asemănător. Reamintiţi-vă
regulile întocmirii unei compuneri reuşite (pag. 21).
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
4
..........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Textul nonliterar
Să ne reamintim!
Textul literar este textul prin care autorul realizează o descriere aşa cum vede el realitatea,
exprimându-şi artistic diferite sentimente.
Textul nonliterar este textul prin care se urmăreşte o prezentare exactă, se prezintă informaţii
despre realitate şi în care numeralele sunt scrise cu cifre.
1. Citeşte cu atenţie textele:
Textul A Textul B
Pământul sau Terra este a treia planetă de la “_Aici e întreg pământul, cu continente,
Soare. Pământul are formă sferică şi este uşor mări şi oceane…Iată, Marea Neagră, iar la
turtit la cele două capete, numite poli. Aproape apus e Ţara Românească. O credeaţi fără
trei sferturi din suprafaţa Pământului este margini, dar, uitaţi-vă ce mică e pe lângă restul
acoperită de ape (mări şi oceane, care formează pământului…Pe aceste mări şi oceane care
oceanul planetar). De aceea, văzută din spaţiu, scaldă continente, mişună mii de corăbii, iar pe
planeta noastră pare albastră. continente le aşteaptă milioane de oameni. “
“Toate pânzele sus!”- Radu Tudoran
A este un text……………………………… .
B este un text……………………………… .
2. Selectează două informaţii din textul ştiinţific:
……………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………….
3. Completează enunţurile:
5
au fost scrise cu pana. fiicei lor care va avea loc Piesa “Pinochio”, preferata copiilor va fi
Cumpăraţi pene de joi, 14 februarie, ora 17, jucată de artiştii noştri celebri. Prima
gâscă veritabile şi la localul Prichindel de pe reprezentaţie va fi joi, 17 decembrie, ora 17
scrieţi capodopere. strada Nicolae Bălcescu în sala mare a Teatrului “George Ciprian”
Succes! nr. 3.
Vă aşteptăm cu drag! Veniţi să vă bucuraţi de copilărie!
3. Sunteţi în tabără şi scrieţi o scrisoare părinţilor în care îi înştiinţaţi că aţi ajuns cu bine, că
vă place peisajul şi că v-aţi făcut prieteni.
6
Propoziţia Recapitulare finală
Părţi de vorbire
Verbul
Să ne reamintim!
Partea de vorbire care exprimă acţiunea, starea, existenţa fiinţelor, lucrurilor, fenomenelor ale
naturii se numeşte verb.
Numărul verbului:
-singular (acţiunea este săvârşită de o singură persoană)
-plural (acţiunea este săvârşită de mai multe persoane)
Persoana verbului:
-persoana I- persoana care vorbeşte (eu, noi)
-persoana a II-a- persoana cu care se vorbeşte (tu, voi)
- persoana aIII-a- persoana despre care se vorbeşte (el, ea, ei, ele)
Timpul verbului:
Timpul prezent (acţiunea se săvârşeşte în mimentul vorbirii)
Timpul trecut (acţiunea s-a săvârşit înainte de momentul vorbirii)
Timpul viitor (acţiunea se va săvârşi după momentul vorbirii)
...............................................................................................................................................................
2. persoana a III-a, numărul plural, timpul trecut:
...............................................................................................................................................................
3. persoana I, numărul singular, timpul prezent:
..............................................................................................................................................................
7
a înţelege= ......................................... a sosi= ......................................................
6. Formaţi verbe şi alcătuiţi apoi propoziţii pornind de la cuvintele: negru, bujor, prieten, fiinţă:
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
7. Subliniaţi verbele şi analizaţi-le:
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
8
........................................................................................................................................................ .......
.....................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Substantivul
Să ne reamintim!
Partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii se numeşte substantiv.
Substantivele sunt de două feluri: comune (denumesc fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii de
acelaşi fel) şi substantive proprii (denumesc anumite fiinţe, anumite lucruri, anumite fenomene ale
naturii pentru a le deosebi de celelalte de acelaşi fel).
Substantivul este la numărul singular când arată un singur obiect şi la numărul plural când arată
mai multe obiecte.
a. Analizaţi substantivele:
Lungi urechi,
Picioare lungi, Flăcăruie, flacără
Doar cu puşca îl ajungi. Iute se mai caţără.
Doarme-n lan şi în tufiş Uite-o, nu e!
Tot cu ochii mari deschişi. Mică e, dar coada-i mare
Mustăciosul ăsta, oare, Pe copaci în fugă suie
E fricos, sau ni se pare? Şi din creangă-n creangă sare.
(..............................) Roade nuci, îi plac alune...
Cum o cheamă? Haide, spune!
De-i vezi flacăra codiţă,
9
Strigi îndată...” (...................................)
Adjectivul
Să ne reamintim!
Partea de vorbire care exprimă însuşirea fiinţelor, lucrurilor, fenomenelor ale naturii se numeşte
adjectiv.
Adjectivul are acelaşi gen şi număr cu substantivul pe care îl determină.
„Şi sălciile bătrâne, cu forme ciudate, îşi mişcau domol pletele argintii. Dar, deodată, la o
cotitură, răsări ca din pământ o babă mărunţică şi mohorâtă, cu ochii mititei şi cu nasul coroiat.”
(„Dumbrava minunată”, Mihail Sadoveanu)
........................................................................................................................................................ .......
.....................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
10
...........................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
11
Pronumele
Să ne reamintim!
Partea de vorbire care ţine locul unui nume se numeşte pronume.
„Mult îmi mai plăceau şi mie icoanele când eram mic. Pentru mine, sfinţii erau vii, stam cu
sfială înaintea lor şi eram încredinţat că şi ei se uită la mine.”
(„Mama”, Nicolae Grigorescu)
„De-acolo nu ne vedea ea, şi-şi închipuia, cu grăunciorul ei de înţelegere, că n-o vedem nici noi.”
(„Veveriţa”, Mihail Sadoveanu)
........................................................................................................................................................ .......
.....................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
4. Alcătuiţi o propoziţie după schema dată:
4. Alcătuiţi un text dialogat cu titlul „La cumpărături” în care să introduceţi diferite numerale:
...............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
Părţi de propoziţie
Propoziţia simplă. Propoziţia dezvoltată
Să ne reamintim!
Propoziţia este o comunicare spusă sau scrisă.
Propoziţia simplă este formată numai din subiect şi predicat.
Propoziţia dezvoltată are, pe lângă subiect şi predicat şi alte părţi de propoziţie, numite părţi
secundare de propoziţie.
..................................................................................................................................................
S S S Pn +np .....................................................................................................
s s s v(a fi) + s
P C ..................................................................................................................................
v s
Predicatul
Să ne reamintim!
Partea principală de propoziţie care arată ce face subiectul se numeşte predicat.
Predicatul verbal este exprimat printr-un verb sau printr-o expresie care se poate înlocui cu un
ver. El se acordă cu subiectul în persoană şi număr şi răspunde la întrebările: „Ce face?” sau „ Ce se
spune despre subiect?”
Când nu poate fi înlocuit cu „a exista”, „a se găsi”, „a se afla”, verbul „a fi” nu alcătuieşte
singur predicatul propoziţiei.
Predicatul alcătuit din forme ale verbului „a fi” şi alte părţi de vorbire se numeşte predicat
nominal.
Părţile de vorbire care împreună cu verbul „a fi” formează predicatul nominal se numesc nume
predicative.
a) „La noi sunt codri verzi de brad La noi atâţia fluturi sunt
Şi câmpuri de mătasă; Şi-atâta jale-n casă.”
(„Noi”, Octavian Goga)
2. Tăiaţi părţile de vorbire care nu pot avea funcţia de predicat: uitaseră, uituc, ai fost, râsese,
râs, bucurie, a se bucura, dumneata, trei, a înflorit, floare.
3. Identificaţi predicatele verbale din textele următoare şi precizaţi persoana, numărul şi timpul
acestora.
„Guvernanta se opri brusc. Ea ascultă cu atenţie. Oare sunetele acelea se auzeau din stradă? Şi
totuşi păreau atât de aproape! Cineva cântă la flaşnetă în birou? Guvernanta se duse repede în
capătul celălalt al sufrageriei şi deschise uşa brusc. În mijlocul biroului stătea un băiat zdrenţăros,
învârtind cu energie maneta flaşnetei, profesorul vorbea, dar nu se auzea, în timp ce amândouă
fetiţele ascultau încântate muzica.”
(„Heidi, fetiţa munţilor”, Johana Spyri)
...............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
Subiectul
Să ne reamintim!
Partea principală de propoziţie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului se numeşte
subiect.
Se poate descoperi cu ajutorul întrebărilor cine? sau despre cine se vorbeşte?
Subiectul exprimat printr-o singură parte de vorbire se numeşte subiect simplu.
Subiectul exprimat prin două sau mai multe părţi de vorbire se numeşte subiect multiplu.
Când nu apare dar se deduce din forma verbului este subiect inclus.
Când este exprimat într-o propoziţie anterioară este subiect subînţeles.
2. Puneţi întrebarea şi aflaţi subiectele. Arătaţi prin ce părţi de vorbire sunt exprimate şi
analizaţi-le.
Şcolarii au organizat o serbare. Ei s-au străduit foarte mult. Părinţii, bunicii şi fraţii i-au răsplătit
cu multe aplauze. Trei vor primi premii.
...............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
c) S + P .................................................................................................................................
s+s v
d) S + P ...........................................................................................................................................
p v
e) S + Pn+ np ................................................................................................................................
p v +s
Să ne reamintim!
Partea secundară de propoziţie care determină un substantiv se numeşte atribut.
Atributul răspunde la întrebările: ce fel de?, care?, câţi?, câte?, a câta?, al câtelea?, a, al, ai,
ale cui?
Atributul poate fi exprimat prin adjectiv, prin substantiv, prin numeral sau prin alte părţi de
vorbire.
1. substantive:
1. „Sub privirea lor de foc şi gheaţă poiana se prefăcea, încet, în mare uriaşă de nisip...”
(„Fluturele-galben-de-o-zi”, Silvia Kerim)
...............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
2. „Era ultima călătorie a jucăriilor”
(„Călătoria de dincolo de uşă”, Silvia Kerim)
...............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
Complementul
Să ne reamintim!
Partea secundară de propoziţie care determină un verb se numeşte complement.
Complementul răspunde la întrebările ce?, de ce?, pentru ce?, cui?, unde?, când?, cum? ş.a.
adresate verbului.
Complementul poate fi exprimat prin substantiv, prin pronume sau prin alte părţi de vorbire.
a) Stabiliţi ce sunt ca părţi de propoziţie cuvintele subliniate şi analizaţi-le.
Sclipiri de-argint împodobeau lacul. Luna îşi trimitea razele argintii spre pământ.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
b) Comparaţi exemplele şi marcaţi astfel situaţiile în care sunt complemente.
băiat scrie vânt
frumos excelent uşor
scriu tort scutură
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Compunere liberă
Rămas bun, doamnă învăţătoare
(plan de idei-orientativ)
Sfat!
Recitiţi „Sfaturi pentru realizarea unor compuneri reuşite” de la pag 9. nu numai acum ci
în toţi anii care vor veni.
Sfaturi pentru realizarea unor compuneri reuşite:
5. Numai citind mult vei izbuti să realizezi compuneri reuşite!
Literatura este un model permanent din care poţi învăţa cum să scrii. Prin lectură îţi vei îmbogăţi
vocabularul cu cuvinte noi şi vei învăţa cum să aranjezi aceste cuvinte în propoziţii, astfel încât să-ţi placă
ceea ce ai scris.