1.

Fiecare elev trebuie să se gândească la o temă în funcție de numărul său de la

catalog. Exemplu: am nr.20; ma gândesc la un peisaj cu 20 de copaci. Pe urmă,
profesorul alege aleatoriu câte două numere. Exemplu: nr.20 și nr.4 . Elevul cu nr.20 îi
va da nr.4 peisajul cu 20 de copaci. Elevul cu nr.4 îi va da elevului cu nr.20 – 4 animale-
grădina zoologică. Se procedează la fel până se termină toate numerele.

*pentru a simplifica procesul, numerele de la catalog pot fi scrise pe tablă și tăiate de

fiecare dată când sunt numite

 elevii reacționează într-un mod pozitiv, sunt atrași de activitate, o iau ca pe o

provocare
 abia așteaptă să le vină rândul
 sunt nerăbdători să vadă ce temă primesc
 activitatea poate fi însoțită și de o oarecare agitație, gălăgie

2. Fiecare elev este rugat să scrie pe un bilețel o calitate de a sa. Maxim trei. Se
mototolesc și se adună într-un bol sau căciulă, în funcție de ce aveți disponibil la acea
clasă. Se amestecă bine, după care, elevii extrag câte un bilet din acel bol. Aceștia nu
trebuie să spună ce au extras/ ce scrie pe bilet. Trebuie doar să ghicească care ar fi
persoana care a scris acea calitate și să îi realizeze un portret după trăsăturile sale
caracteristice. Profesorul adună toate portretele și le arată pe rând în fața clasei, pentru
a ghici împreună cu elevii personajul din desen.

 elevii se simt provocați când trebuie să își scrie calitățile

 nerăbdători să extragă biletele
 amuzați de ceea ce citesc și desenează
 curioși să afle cine este în spatele biletului (poate prea curioși :)))
 activitatea poate fi însoțită și de o oarecare agitație, gălăgie
 entuziasmați la finalul activității, când sunt arătate toate portretele

3. Fiecare rând din clasă va primi un text scurt, text ce conține o anumită informație (cu
privire la artiști, perioade artistice, compoziții, povești etc.). Textul este scrie pe o foaie
mare pentru fiecare rând. În momentul în care se afișează textul pentru rândul 1, rândul
2 și 3 nu au voie să privească (fie se întorc, fie pun capul pe bancă ori închid ochii). La
fel se procedează pentru fiecare rând în parte. Aceștia au câteva secunde pentru a
memora informația, după care dispare. La final, rândul 1 trebuie să le povestească
celorlalte două rânduri despre ce au citit. Un fel de mima, căci, rândul 2 și 3 va trebui să
deseneze în timp ce aceștia le explică ceea ce au citit. Rândul care ghicește și
desenează corect, primește nota 10/diplomă/felicitări/dulciuri s.a (fiecare cum dorește
să îi răsplătească)

 foarte încântați de activitate

 activitatea poate fi însoțită și de o oarecare agitație, gălăgie
 nerăbdători să povestească
 foarte antrenați în reținerea informațiilor
 intră rapid în competiție

4. Tot o activitate pe rânduri, dar de această dată fiecare rând va trebui să improvizeze
o poveste. Primele cuvinte pornesc de la primul elev din rândul respectiv, din prima
bancă. Continuă colegul, dă în spate și tot așa, până se ajunge la ultimul elev din ultima
bancă din rândul respectiv. Povestea este cronometrată, undeva la 15 minute. Dacă nu
se încadrează în cele 15 minute, sunt penalizați. Dar 15 minute sunt mai mult decât
suficiente. Pe urmă, fiecare rând alege un coleg/a care va citi povestea în fața clasei.
Vor citi în ordinea în care au terminat povestea. Etapa a doua presupune realizarea
unei compoziții după povestea creată. Fiecare elev din fiecare rând si bancă va trebui
să aibă propria sa variantă de desen. După ce sunt toate finalizate, se expun la tablă,
grupate pe rânduri. Se va stabili cea mai originala poveste și cele mai reușite desene.
Juriul este alcătuit din elevi. Rândul 1 jurizează rândul 2 și 3 și tot așa. Vor avea
anumite criterii date de profesor cu un anumit punctaj fiecare. Cei care adună cele mai
multe puncte, câștigă.

 entuziasmați de activitate
 intră rapid în competiție
 nerăbdători să citească povestea
 activitatea poate fi însoțită și de o oarecare agitație, gălăgie

5. Ne jucăm acum cu sunetele, dar ghici ce? Tot pe rânduri. 🙂 Fiecare rând primește
un sunet (zgomote din trafic; valurile mării; ploaia/furtuna etc.). Aceștia ascultă cu
atenție, ghicesc sunetul și realizează o compoziție plecând de la ceea ce au auzit.
Pentru a-i provoca, activitatea poate fi pusă într-un timp limită. Cine se apropie cel mai
mult de finalul desenului până la sfârșitul orei, primește 10. *Opțional

 curioși să audă sunetele

 intră rapid în competiție
 lucrează intens pentru a putea fi recompensați

6. O temă dragă atât mie, dar mai ales lor, este crearea unui labirint. Atât le-am spus.
Astăzi veți crea un labirint. Fiecare elev a fost activ, captivat și atent la ceea ce desena.
Pe măsură ce terminau labirintul, făceau schimb între ei pentru rezolvarea acestuia.

 foarte antrenați în activitate

 captivați de temă
 nerăbdători să rezolve celelalte labirinturi
 dornici să creeze un labirint complex
 activitatea presupune (sau nu) o dinamică – elevii se pot plimba prin clasă pentru
a da labirintul unui coleg/ă, pentru a-l rezolva s.a.

7. O altă activitate – concurs. Se formează perechi sau echipe, fiecare având câte o
culoare. Tema este la alegerea fiecărei echipe, condiția fiind să se folosească cât mai
mult de culoarea primită. Predominant roșu sau verde, în funcție de ce culoare are
fiecare echipă. Sunt anunțați că la sfârșitul orei cei care reușesc să se apropie cel mai
mult de finalul temei, vor primi nota 10.

 antrenați în activitate
 stimulați de notă
 dornici să lucreze cât mai mult în timpul orei pentru a se apropia de finalul
compoziției
 activitatea presupune o oarecare gălăgie, având în vedere că elevii lucrează în
echipe/perechi și trebuie să comunice între ei
8. ”Ghicește cine sunt.” Doi elevi ies în fața clasei. Unul legat la ochi, celălalt nu. Vor
ieși pe rând- prima data persoana care va fi legată la ochi, pe urmă personajul
principal :). Elevul legat la ochi are voie să îl pipăie pe față, păr, îmbrăcăminte, pentru a-
l putea ghici. Tot legat la ochi va trebui să îi deseneze portretul și să îi scrie numele.
Ceilalți elevi nu au voie să dea nici un indiciu cu privire la persoana din față. Când este
gata portretul de pe tablă, se dezleagă și acesta va putea face o comparație între desen
și realitate:)

 elevii sunt mai mult decât amuzați

 entuziasmați
 activi
 doritori să iasă în față
 activitatea este însoțită, bineînțeles, de râsete, multe râsete 🙂

9. ”Ghicește ce cânt”. O activitate cunoscută, de altfel, dar mai puțin sau deloc
practicată la ora de desen. Un elev va primi o pereche de căști și un telefon sau
mp3player cu un playlist. Va trebui să fredoneze melodia folosindu-se doar de ”la-la”
sau ”pa-pa”. Ceilalți trebuie să ghicească piesa. Dacă au reușit, piesa se transformă
într-o compoziție. Activitatea se poate desfășura cu un singur elev și o singură piesă ori
pot ieși în jur de 4-6 elevi, fiecare cu o altă piesă, adică 4 sau 6 compoziții, din care
fiecare își alege tema/piesa preferată pentru desen. 🙂

 mai mult decât antrenați în activitate

 mulți doritori de a ieși în față pentru a cânta
 foarte amuzați de rezultat, de ceea ce se cântă, de cum se cântă
 bineînțeles, activitatea presupune și o oarecare gălăgie 🙂 în scop productiv, nu?

10. Această activitate se poate realiza doar dacă băncile, clasa și numărul de elevi ajută
în acest sens. De ce? Ei bine, elevii vor încerca să ”imite” artiștii consacrați, precum Da
Vinci, Michelangelo s.a., desenând pe ”tavan”. Mai exact, vom improviza totul. Vor avea
pernuțe sau păturele pentru a se putea întinde pe jos, dedesubtul băncilor. Vor lipi foile
pe dedesubtul băncii și vor încerca să deseneze o temă la alegere sau dată de
profesor. Aceștia vor constata că nu este deloc ușor să stai cu capul și mâinile mereu
ridicate și că acest lucru presupune ceva efort. Activitatea se poate desfășura pe toată
ora sau doar pentru o anumită parte a lecției.

 foarte curioși și nerăbdători la început

 provocați de activitate
 ușor dezamăgiți crezând că este ușor să desenezi pe un ”tavan” (improvizat)
 dar în final, încântați