Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE ABSOLVIRE
Examenul de certificare a competenţelor profesionale
Calificarea: Tehnician în instalaţii electrice
Nivel 3
Îndrumător :
Prof. Nicuşor MANOLICĂ
Absolvent:
Ionuţ – Iulian STACHIE
Piatra – Neamţ 2014
Tema proiectului:
Instalaţii pentru semnalizări acustice şi optice
2
Cuprins
Argument 4
Capitolul I
Consideraţii generale privind instalaţiile electrice de curenţi slabi 6
Capitolul II
Instalaţii electrice pentru semnalizări acustice şi optice 8
Capitolul III
Exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice pentru
semnalizări acustice şi optice 19
Norme de sănătate şi securitate a muncii specifice instalaţiilor de curenţi
slabi 21
Bibliografie 24
3
Argument
4
Astfel, in primul subcapitol este realizata o clasificare generala a
acestor tipuri de instalatii. In continuare sunt prezentate caracteristicile
fundamentale ale instalatiilor de sonerii.
5
Capitolul I
Consideraţii generale privind instalaţiile electrice de curenţi slabi
Instalaţiile de curenţi slabi sunt acele instalaţii electrice care sunt parcurse de
curenţi de intensitate relativ mică, in raport cu cei caracteristici instalaţiilo de iluminat
sau de forţă. Intensitatea scăzută a curentului se datorează puterii reduse a
receptoarelor din astfel de instalaţii. Denumirea acestora este oarecum nepotrivita
deoarece şi aceste tipuri de instalaţii pot fi parcurse de curenţi de valoare mare.
Principalele tipuri de instalaţii electrice de curenti slabi sunt:
6
Executantul instalatiei de curenti slabi va prezenta Atestatul pentru efectuarea
lucrarilor de executare a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare
in caz de incendiu si
Licenta de functionare pentru efectuarea activitatilor de instalare a sistemelor
de alarmare impotriva efractiei, in termen de valabilitate.
Se vor realiza urmatoarele instalatii de curenti slabi:
- Sistem detectie si semnalizare la incendiu;
- Sistem voce – date;
- Sistem de supraveghere video;
- Sistem televiziune
- Sistem apelare asistenta;
Caietul de sarcini cuprinde datele tehnice privind livrarea , executia, punerea in
functiune si receptia instalatiilor , date tehnice, privind materialele si echipamentele ce
urmeaza a fi utilizate, masuri de siguranta si de protectie, in conformitate cu legislatia
in vigoare pentru acest domeniu.
Pentru realizarea instalatiilor vor fi adoptate solutii tehnice moderne, puse in
aplicare cu echipamente performante, care sa conduca la un cost minim in conditii
optime de performanta si fiabilitate. Toate echipamentele folosite vor fi avizate de
organele competente, pentru utilizarea in Romania.
7
Capitolul II
Instalaţii electrice pentru semnalizări acustice şi optice
Instalaţiile electrice pentru semnalizări acustice şi optice sunt cele mai răspândite
si utilizate instalaţii din grupa instalatiilor de curenţi slabi. Dintre acestea fac parte:
- Instalaţiile de sonerii
Aceste instalatii au rolul de a produce un semnal acustic pe cale electrică. Cea mai
simplă instalaţie de sonerie este compusă din urmatoarele parti componente:
- Transformatorul electric, care are rolul de a reduce tensiunea reţelei de 220V
(sau120V) la tensiunea de 3; 5; 8 V;
- Clopotul electric care are rolul de a transforma energia electrică în energie
acustică uşor de perceput de om;
8
1 - Transformator electric; 2- clopot; 3- buton de acţionare; 4 – siguranţe fuzibile; 5 –
conducte electrice de tensiune redusă; 6 – conducte electrice la tensiunea de 220 V
(sau 120 V).
9
Soneria electrică (figura 3) este formată dintr-un electromagnet de current
alternativ, care are două bobine (1), un miez de fier (2), o lamelă elastică metalică (3)
(care are la vârf un mic ciocănel) şi un clopot metalic (4). Când electromagnetul este
parcurs de current, lamelă elastică (3) vibreaza şi loveşte clopotul (4), provocând un
semnal acustic. Sunetul poate fi schimbat ca intensitate prin modificarea distanţei
dintre ciocănelul lamelei (3) si clopotul (4). Acesta se face prin strângerea sau slabirea
şurubului de fixare al clopotului.
10
Instalatiile de sonerii sunt utilizate cel mai frecvent in unitatile de invatamant,
gradinite, scoli gimnaziale, universitati, camine studentesti, internate militare, etc.
In acest caz, toate soneriile sunt actionate cu ajutorul unui buton specific.
Aceasta se amplaseaza pe conductoarele de 220V in sali specifice precum
secretariate, in camera personalului de supraveghere sau de paza. In fig. 5 este
prezentata o astfel de instalatie pentru o cladire cu subsol, parter si 3 etaje. Pt. fiecare
din nivele sunt prevazute cate doua sonerii. Fiecare sonerie este prevazuta cu
transformator de sonerie individual. Schema se utilizeaza in situatiile in care
constructia are o intindere mare .
Prezinta avantajul ca transformatoarele nu functioneaza in gol, iar conductele de
alimentare pt 220V au dimensiuni mult mai economice decat in situatia in care
distributia s-ar fi facut pe tensiune redusa.
11
Fig.5 Reprezentarea electrica monofilara a unei instalatii de sonorizare
dintr-o cladire cu subsol, parter, si 3 etaje
12
Fig. 6 Schema electrica desfasurata a unei instalatii pentru
chemarea de personal dintr-un spital.
13
multe apeluri din alte camere, lampile de avertizare corespunzatoare acestor camere
raman aprinse atat pe panoul din incapere, cat si pe culoare, permitand identificarea
rapida a locurilor de apel.
De multe ori, in constructii sau in instalatii pot sa apara situatii anormale care,
nedepistate in scurt timp, pot sa conduca la mari pagube materiale, la oprire
procesului de productie si uneori la pierderi de vieti omenesti. Astfel, un incendiu din
timp scurt, poate sa duca la distrugerea completa a consturctiei cu toate bunurile din
aceasta, poate sa produca explozii, etc.
Depasirea temperaturii admise intr-o instalatie poate sa duca la depasire
presiunii normale, putand provoca explozii, poate sa duca la degradare unor produse,
la accidente de munca, etc.
De aceea, pentru buna desfasurare a activitatilor dintr-o constructie si buna
functionare a instalatiilor ce deservesc constructia sau fac parte din diferite fluxuri
tehnologice acestea sunt prevazute cu diverse instalatii de avertizare in functie de
specificul lor. Diversitatea instalatiilor de avertizarea situatiilor anormale este foarte
mare. In momentul de fata, datorita dezvoltarii remarcabile a stiintei si tehnologieii, se
poate aprecia ca aproape orice situatie considerata anormala poate fi semnalizata
(depasire temperaturii si presiunii unui mediu, aparitia fumului, focului, modificarea
concentratiei unui gaz, a intesitatii curentului, a tensiuni, a factorului de putere, etc.)
Toate aceste instalatii pentru semnalizarea situatiilor anormale, functioneaza
dupa schema de principiu din fig.7.
Fig. 7 Schema de principiu a unei instalatii pentru semnalizarea unei situatii anormale
14
Instaltiile se compun dintr-un dispozitiv T, numit traductor ce este in masura sa
transforme un semnal neelectric (termic, mecanic, luminos, etc. in functie de situatia
urmarita) intr-un semnal electric.
Semnalul electric este transmis centralei de avertizare care semnalizeaza situatia
anormala atat acustic (cu sonerii sau hupa), cat si optic (cu lampi de semnalizare).
15
inferioare a temperaturii este indicat prin contactele normal deschise (ND)f1, iar cel
corespunzator atingerii limitei superioare a temperaturii prin f2. Cand se atinge
temperatura limita inferioara se inchide contactul f1. Se pune sub tensiune, in acest
fel, releul intermediar d1 aflat pe linia 1.
Acesta inchide contactele 1d1 (linia 3) si 2d1 (linia6). Primul pune sub tensiune
soneria h0 montata pe linia 3; in felul acesta se face o prima avertizare acustica care
atrage atentia personalului de supraveghere
Daca soneria este suparatoare, prin apsarea butonului dublu b1 aceasta este
scoasa de sub tensiune si semnalul inceteaza. Butonul b1 pune totodata sub tensiune
releul d3 care la randul lui inchide contactul 2d3 care realizeaza automatizarea si
deschide contactul 1d3 care intrerupe ciruitul soneriei h0 chiar daca se lasa liber
butonul b1.
Contactul 2d1 realizeaza inchiderea circuitului lampii de semnalizare h1 (pe
linia 6) care avertizeaza optic asupra atingerii temperaturii minime. Semnalul optic se
mentine atata timp cat releul d1 va fi parcurs de curent. Curentul prin aceasta
inceteaza numai daca contactul f1 se deschide , deci daca temperatura a inceput sa
creasca peste valoarea limita inferioara. Daca se atinge limita superioara se inchide
contactul f2 si releul d2 este parcurs de curent (linia 2).
16
Aceasta inchide contactele normal deschise de pe liniile 5 si 7 (1d2 si
2d2),determinand functionarea soneriei h0 pentru avertizarea acustica si a lampii de
semnalizare h2 asigurand astfel si semnalizarea optica (deoarece soneria se
deblocheaza ca si in cazul anterior).
In acelasi mod sunt concepute si instalatiile de semnalizare pentru depasirea:
- presiunii limita intr-un recipient. In locul tremometrului se utilizeaza un manometer cu
contacte (pentru presiunea limita inferioara si pentru acul indicator al presiunii);
- nivelul limita intr-un rezervor.
In acest caz, termometrul este inlocuit cu un dispozitiv mecanic de inchidere a
contactelor f1 si f2 (fig. 9), cand se ating nivelurile limita inferioara si respective limita
superioara.
17
Fig.10. Detector de temperatura cu fuzibil: a- in stare de veghe; b- dupa declansare.
18
Capitolul III
Exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice pentru
semnalizări acustice şi optice
19
intre ele atat constructiv, cat si functional, se vor adopta si masuri specifice intretinerii
fiecarei dintre ele.
In cazul unei instalatii de semnalizare a incendiului se adopta masuri (specifice)
pentru :
verificarea detectoarelor ;
verificarea centralei ;
verficarea de legatura ;
verificarea generala a intregi instalatii.
Detectoarele sunt supuse unui test de baza a unuia de incercare. In cadrul textului
de baza se verifica comportarea detectorului la diferite influente ale mediului ca:
umiditatea, coroziunea, trepidatiile, variatia tensiunii de alimentare. In cadrul testului
de incercare detectorul este supus la solicitari reale de incendiu. Ceste teste se
efectueaza atat la punerea in funtiune, cat si in cadrul unor co periodice de intretinere.
Ele nu trebuie subapreciate, mai ales datorita faptului ca aceste instalatii intra rar in
functiune si atunci trebuie sa functioneze ireprosabil.
Centrala este supusa unor verificari periodice care constau in :
masurarea tensiunii la baterie si pe fiecare linie de avertizare ;
verificare functionarii lampilor de semnalizare ;
verificarea alarmei sonore.
Cele mai multe defecte apar la baterie datorita descarcarii ei in timp.
De aceea centrala mai contine instalatii de semnalizare care pun in evidenta
urmatoarele defecte care apar la instalatia de semnalizare a incendiului.
Verificarea circuitelor de legaturase executa pentru fiecare detector in parte, la
darea in functiune si prin sondaj la o parte din aceasta, in timpul controalelor
periodice.
Verificarea intregi instalatii se fac simuland o serie de defecte posibile in instalati si
urmarim mosul de semnalizare a acestora in centrala. Daca toate semnalizarile sunt
corecte, instalatia se afala in buna stare. Semnalizarile incorecte dau indicatii asupra
partilor din indicatie ce nu functioneaza corect. Toate aceste parti din instalatie sunt
supuse unui conrol atent si reparate.
Inteprinderile producatoare elaboreaza pentru fiecare tip de instalatie de curenti
slabi caiete de sarcini specifice. Aceste trebuie bine insusite si respectate de catre
personalul de exploatare.
20
Norme de sănătate şi securitate a muncii specifice instalaţiilor de
curenţi slabi
21
b) calea de curent prin corp
Cele mai periculoase situatii sunt cele in care curentul electric trece printr-un circuit
care cuprinde inima sau locurile de mare sensibilitate nervoasa (tampla, ceafa,
incheieturile mainii sau gatul).
Efectele electrocutarii:
1. electrosocurile
- atunci cand valoarea curentului este mai mica de 1 mA nu se simte efectul curentului
electric.
- atunci cand valoarea curentului electric este egala cu 10 mA se produc comotii
nervoase in membre, iar contractia muschilor fac ca desprinderea omului de obiectul
aflat sub tensiune sa fie cat mai grea.
- atunci cand valoarea curentului electric este mai mare de 10 mA se produce fibrilatia
inimii si oprirea respiratiei.
2. electrotraumatisme
Electrotraumatismele se pot produce fie prin atingerea directa, fie prin
atingerea indirecta.
Pentru a se realiza protectia la electrocutare prin atingerea directa, instalatiile si
echipamentele electrice se constriuesc asfel incat elementele aflate in mod normal
sub tensiune sa nu mai poata fi atinse.
Protectia impotriva electrocutarii prin atingerea indirecta se poate realiza fie
prin legarea la nul, legarea la pamant, separarea de protectie, izolarea suplimentara
22
de protectie, la legarea intre ele a tuturor obiectele metalice ce pot fi atinse
concomitent in zona de manipulare, fie prin deconectare automata.
23
Bibliografie
2. Stavrescu A., Instalatii electrice de lumina si forta, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1986
24