Atributele

spațiilor verzi
curs nr. 3

conf.univ.dr.arh Mircea Grigorovschi

 Organism urban:
- mobil urban
- activitate umană
- spații aferente, într-un continuu proces
de transformare
 Mobilul urban - forțele urbane care necesită:
 - spații proprii
 - spații comune
 - spații temporare

 Activități umane – activități urbane

 – participare umană pe categorii de - vârstă
- educație
- cultură
- disponibilitate sociala
 – mijloace de desfășurare: - de producție
- educație
- culturale
 – spații, terenuri suport spațial: - construcții
- spații libere între construcții
 – infrastructura: - drumuri, alei
- rețele de utilități etc.
 Spații verzi
 – peisajul amenajat, intervenție umană
masivă a
 - specialiștilor
- administrației
- oamenilor obisnuiți
 - peisajul în stare naturală, salbatică
(suprafața foarte redusă sau fără intervenție
umană)
 -peisajul supus unui regim utilitar,
economic (livezi etc., intervenție umană
puternică cu puternice urmări în - evoluția
peisajului
- formă
- diversitate etc.
Umanitatea apreciază în evoluția sa vegetația:
 1635 – Franța – legea interzicerii tăierilor rase ale pădurilor
 1852 – Romania – I.Ionescu de la Brad atrage atenția asupra însușirilor pădurii
 - producție
 - hidrologică
 - antierozională
 - sanitară
 - estetică – peisaj
 1881 – primul cod silvic în România
 1910 – se declară și primele păduri – monumente ale naturii
 1980 – se definesc atributele pădurii, ale vegetalului
 - producție
 - hidrologică
 - protecția solurilor
 - climatică
 - sanitară
 - recreativă
 - decorativă
 - științifică
 - de conservare a naturii
În ultimii ani în România (și nu numai) pe
fondul tăierilor și defrișărilor masive a pădurilor
au apărut o serie de fenomene concretizate
prin
- alunecări
- inundații
- eroziunea solului
- modificări microclimatice
ATRIBUTUL SANOGENETIC
SANOGENÉZĂ . Ramură a medicinii care se ocupă cu asigurarea stării de sănătate a populației, studiind mediul social ca
factor patologic, influența locuinței și a condițiilor de muncă, fenomenele de urbanizare, de poluare etc.
1. Îmbunătățirea microclimatului, acțiuni directe asupra corpului uman
 producerea oxigenului și consumarea bioxidului de carbon, 1ha de pădure produce în medie 10t de
oxigen și consumă 14t de bioxid de carbon.
În ultimul timp a crescut cu 15% emisia de CO2 pe fondul consumului exagerat de oxigen. Acest aspect
coroborat cu alte multiple acțiuni umane cu consecințe asupra mediului au condus la apariția fenomenului
încălzirii globale. Una dintre posibilitățile combaterii acestui fenomen o constituie amplificarea suprafețelor
plantate, creșterea suprafețelor împădurite, dezvoltarea durabilă.
 Influența pozitivă a stării psihice a ionilor negativi produși de către vegetația lemnoasă prin procesul de
fotosinteză. Concentrația ionilor negativi este mai accentuată:
- în zona pădurilor de pini
- de-a lungul apelor
- în apropierea căderilor de apă (cascade, fântâni arteziene, ziduri de apă, bazine cu valuri etc.)
În zonele poluate depășirea raportului 1.3/1 (ioni pozitivi/ioni negativi) duce la apariția stării nervoase anormale.
 producerea de ozon – ozonul activează arderile din organism
- fortifică și crește vitalitatea
- crește buna dispoziție
- reduce iritabilitatea
- puternic dezodorizant
 Influența temperaturii – în perioada verii zonele plantate reduc cu câteva grade temperatura mediului
ambiant din imediata apropiere. Iarna datorită proceselor de putrefacție în masivele plantate crește
temperatura cu câteva grade în zonele limitrofe
 2. Îmbunătățirea stării psihice:
- stare de calm
- satisfacție
- meditație
- reverie
prin atributele - cromatice
- olfactive
- sonore –fâșâitul frunzelor
- zborul și cântecul pasărilor
- zgomotul specific,susurul
apelor
 Spațiile plantate pot îndepărta stările astenice
- îngrijorare
- supărare
- depresie
- tristețe
3. Reducearea gradului de poluare
 poluarea cu pulberi - circulația rutieră
- întreprinderi de prelucrare
- ardere combustibili
- activitatea populației etc.
 poluarea cu gaze - pragul olfactiv
- pragul toxic
- aria de răspândire
- curenți de aer cu puternic efect asupra ariei de răspândire a
poluanților
 poluarea sonora provoacă - dureri de cap
- scăderea auzului
- pierderea somnului
- neliniște
- tulburări - digestive
- cerebrale
- cardiace
- pierderea rațiunii
4. Epurarea microbiana
 arborii au proprietatea de a emana
substanțe volatile care contribuie la
distrugerea unor plante și microorganisme:
- ciuperci
- bacterii
- microbi

 favorizează dezvoltarea altor

microorganisme.
ATRIBUTUL RECREATIV
 dezvoltarea rapidă a societății a generat - periclitarea echilibrului ecologic
- suprasolicitarea ființei umane prin stres
 remediul la stres este recreerea - refacerea capacitaților de munca fizică sau intelectuală
- distracția,hobby
- participarea la activități sociale
 eficiența în recreere depinde de o serie de factori - timp liber,nivel de trai
- concepția și modelul de viață
- caracterul individului
(introvertit,extrovertit,sociabil,solitar,meditativ,activ etc)
- gradul de informare, cunoaștere
- posibilități și preferințe de deplasare
 activitatea recreativă poate îmbrăca diferite forme – destinderea,divertismentul,evadarea,dezvoltarea
(fizica si intelectuala ) in mediul natural,in zone plantate sau special amenajate
cadrul în care se desfășoară aceste activități recreative - pajisti,paduri,aqua parc,club,parc distractii,parc
de aventuri
procesul recreerii poate fi structurat pe 5 faze
 1.pregătirea- întocmirea programului- fază ce creează o bucurie artificială a plăcerii căutate.
 2.Deplasarea– pentru multe persoane face parte din relaxare, destindere căutată- totul depinde de zonele
ce trebuiesc parcurse pentru a ajunge la locul dorit
 3.Activităţile pe loc- active sau pasive ( plimbări, canotaj, pescuit, vânătoare, camping, picnic)- cele mai
vizate când se vorbeşte de recreere
 4. Întoarcerea– care poate fi pe acelaşi traseu dar alfel receptat, traseul poate fi interesant sau nu, in
conditii bune sau nu
 5.Amintirea– ansmblul tuturor impresiilor+satisfacţia altor experienţe- atunci amintirea va indemna la noi
acţiuni
Iesirea in natura (peisaj), destinderea ,poate fi
diferentiata atat ca timp de desfasurare cat si ca
loc,(spatiu,amenajare) in care se desfasoara:
-promenada
-scuar
-gradina de cartier (cateva ore)
-gradina publica
-parcul
-padurea parc (destindere la sfarsit de
saptamana)
-padurile, rezervatiile naturale
-statiunile balneo-climaterice
-amenajari complexe –Disneyland (pentru
concediu)
ATRIBUTUL DECORATIV
 natura înglobată în oraș ca peisaj (peisaj urban, procent mare de intervenție umană)
 natura din afara localităților –intervenție umană redusă (crește procentul de stare naturală în raport cu
intervenția factorului uman) față de natura înglobată în oraș
Două atitudini - aceasta preia una sau mai multe funcții urbane
- unde are loc contemplatia (ex. padurea parc, plantatii de aliniament, scuarul de circulatie)
Atributul decorativ se manifesta și în raport cu sistematizarea verticală, dar și cu toate celelalte elemente ale
sistemului spațiilor verzi:
 creație – compoziție atractivă printr-o succesiune de suprafețe și forme gazonate cu accente de
- arbori
- arbuști
- pâlcuri de flori
- construcții,mobilier urban,opere de artă, etc.
ATRIBUTUL URBANISTIC
 Spațiile verzi - componenta organică a orașului
- sunt implicate în majoritatea activităților umane
- umanizarea cadrului construit (ex. parcarea unui supermarket)
- medierea la scara orașului (între funcțiuni)
- delimitarea unor zone(ex. zona de circulație auto față de zona pietonală)
- susținerea perspectivelor (arbori și grup de arbori columnari)
- completarea fronturilor (introducerea masivelor plantate în fronturi destructurate)
- punerea în valoare,(o construcție este pusa în valoare de un covor verde gazonat)
- pot introduce unitatea
- elimina monotonia
- pot masca sau atenua deficiente ale compoziției urbane.
 ATRIBUTUL UTILITAR-ECONOMIC
- asanarea terenurilor mlăștinoase
- fixarea terenurilor nisipoase, a celor cu potențial
de alunecare etc.
- ameliorarea solurilor neproductive
- perdele de protecție
- îmbunătățirea climatului
- tampon vizual, auditiv, olfactiv, la vânt, la pulberi
și poluare etc.
- masa lemnoasă – flori – fructe

ATRIBUTUL INSTRUCTIV-FORMATIV
- grădina botanică, zoologică
- parc dendrologic
- muzeu etnografic
- parc arheologic
- parc de distracție
- parc expoziție
ATRIBUTUL ȘTIINȚIFIC
Spațiile amenajate ca și grădini botanice, grădini
zoologice, spațiile verzi aferente institutelor de
cercetări, loturile experimentale, zonele de
cercetări silvice, etc. contribuie în mod cert la
desfășurarea de activități științifice și de cercetare
pe diverse domenii:
- agricultura
- silvicultura
- zoologie
- botanica
- mediu etc.

ATRIBUTUL SOCIAL
Spațiile verzi, amenajate și neamenajate (naturale)
facilitează contactul social între indivizi și socio-
grupuri, între indivizii aceluiași socio-grup, și
creează un mediu propice desfașurării activităților
care necesită contactul interuman.