Produse vegetale din familia Lamiaceae

- caractere generale ale familiei -

- tulpină:

- frunze:

- flori: bilabiate grupate:

– în cime bipare sau
– condensate în glomerule la
baza frunzelor.

- fructe:- nucule grupate câte 4

într-un caliciu
persistent, tubulos, dinŃat
 Produse vegetale dinfamilia Lamiaceae
- caractere generale ale familiei -
Uleiul volatil = localizat în
glande "de tip labiate",
formate din 8-12 celule
secretoare acoperite de o
cuticulă

O
C OH
O
H Uleiul volatil = OH

C
H format din MT OH OH
OH
aciclice,
ocimen mircen trans-citral cis-citral
monociclice mentol alfa-terpineol carveol timol carvacrol

OH CH2OH (aromate şi O
O
C
H
CH2OH nearomate) şi O O O
O
biciclice.
citronelal linalool geraniol nerol mentona piperitona piperitenona pulegona carvona
O
 Produse vegetale dinfamilia Lamiaceae
- caractere microscopice generale

SecŃiune transversală prin tulpină

Epidermă cu celule sinuoase şi Epidermă cu glande labiate şi

stomate diacitice stomate diacitice
 MENTHAE PIPERITAE FOLIUM
Mentha x piperita L.
menta bună, izma bună, izma de grădină

• = o plantă de cultură
• = un hibrid rezultat din încrucişarea altor specii de mentă.

Mentha longifolia Mentha rotundifolia

Mentha aquatica Mentha spicata(M.viridis)

Mentha piperita

Mentha piperita var. piperita Mentha piperita var. citrata

MENTHAE PIPERITAE FOLIUM

Mentha piperita var. piperita există în 2 forme

– forma rubescens (soiul Mitcham sau Black Mint )

– forma palescens (soiul Pfälzer sau White Mint).

În România: Feldioara (BV) şi la Fundulea (IF) se cultivă

forma rubescens:

mai rezistentă la boli şi dăunători

mai puŃin pretenŃioasă

mai productivă, dar
 dă un ulei de calitate mai slabă.
 MENTHAE PIPERITAE FOLIUM
Specie perenă, erectă,
30-100 cm, Tulpina: tetramuchiată, cu peri scurŃi pe
puternic ramificată de la bază. muchii.
RamificaŃiile sunt opuse.
 MENTHAE PIPERITAE FOLIUM

•Frunze: opuse, întregi, oval-lanceolate,

dinŃate pe margini, ascuŃite la vârf;

•Flori: grupate în cime la subsoara

frunzelor superioare; cimele la rândul lor
alcătuiesc o inflorescenŃă spiciformă
conică, alungită, lungă de 4-10 cm;
Nu sunt bilabiate;
• caliciu cilindric cu cinci dinŃi,
• corolă violacee cu 4 lobi.
 MENTHAE PIPERITAE FOLIUM

Recoltare
Momentul optim se alege în funcŃie de materia primă ce urmează a fi
obŃinută:
– frunze în stare proaspătă pentru extragerea uleiului volatil sau,
– frunza uscată (Menthae folium) pentru ceaiuri, extracte etc

Uscare
• naturală: între orele 10-17 procesul durează 5-6 ore. Apoi se continuă
uscarea în încăperi bine aerisite până a doua zi
• artificială: la max. 35°C.
 MENTHAE PIPERITAE FOLIUM

CM:
 peŃiol lung de 1 cm şi păros la bază,
 limb oblong-lanceolat, acuminat,
 L = 3-8 cm, l = de 1,5-3 cm,
 margine inegal dinŃată
 culoare verde cu nuanŃe roşietice.
 Peri scurŃi pe ambele feŃe
 Miros fin, pătrunzător, specific,
 Gust aromatic, puternic, lăsând în gură
senzaŃia de răcoare plăcută.
MENTHAE PIPERITAE FOLIUM
Cm:

SecŃiune transversală:

 mezofil heterogen asimetric,

 fascicol libero-lemnos
bicolateral,
 peri tectori pluricelulari cu
pereŃi ingroşaŃi, verucoşi,
 peri glandulari de tip labiate
situaŃi în depresiuni ale
epidermei.

Preparat de suprafaŃă:
- celule epidermice sinuoase,
- stomate diacitice.
Glande tip labiate şi peri tectori verucoşi (x 742)
de pe suprafaŃa caliciului de Mentha x piperita
 MENTHAE PIPERITAE FOLIUM

CompoziŃia chimică
a produsului vegetal

în produsul uscat: până la 2%

Ulei volatil în frunzele proaspete: 0,2-0,4%

- taninuri (6-10%),
Polifenoli: - flavone,
- acizi fenolcarboxilici (ac.clorogenic, cafeic,
rosmarinic)

8-12% (săruri de Na, K, Mg, Ca,

SubstanŃe minerale Fe, Mn, Zn, Cu)

SubstanŃe proteice
 MENTHAE PIPERITAE FOLIUM
Menthae aetheroleum

• ObŃinere: antrenare cu vapori de apă a frunzelor în stare proaspătă.

• ProprietăŃi: lichid fluid, sau până la
miros caracteristic, gust arzător şi răcoritor dar nu amar.
• Principalii compuşi:

OH O OOC CH3 O O

mentol mentona acetat de mentil pulegona piperitona

O
O

mentofuran iasmona
 MENTHAE PIPERITAE FOLIUM
Menthae aetheroleum

FR X: minim 50% alcooli totali exprimaŃi în mentol

4% esteri exprimaŃi în acetat de mentil
• Ulei de mentă de calitate superioară:
40-45% mentol, 5-10% esteri de mentil, cel mult 20% mentona,
cel mult 5% mentofuran şi cca 0,1% iasmonă

”Ulei de mentă japonez" obŃinut din Mentha arvensis var. piperascens

(Japonia, Brazilia): 90% mentol, are gust şi miros neplăcut, dar este o
materie primă valoroasă pentru obŃinerea mentolului pur natural.

PhEur: Menthae arvensis artheroleum partim mentholum depletum

• Mentolul semisintetic din: (-)-piperitonă, (+)-citronelal, felandren sau

(+)-3-caren.
 MENTHAE PIPERITAE FOLIUM
AcŃiune.Utilizări

Mentolum
AcŃiuni:
 excită terminaŃiile nervoase senzitive termice din piele şi mucoase: 
la început senzaŃie de răcoare şi apoi de căldură locală;
 este un spasmolitic local (la nivelul cardiei şi esofagului)
 stimulează secreŃia biliară
 scade secreŃia nazală
 are efect anestezic şi analgetic local

Utilizări: extern
- sub formă de soluŃii alcoolice, pudre şi unguente în prurit şi nevralgii
- sub formă de inhalaŃii în răceli (INHALANT, MENTORIN)
 MENTHAE PIPERITAE FOLIUM

AcŃiune.Utilizări

Menthae aetheroleum are acŃiuni asemănătoare cu cele ale mentolului.

Este preferat pentru administrări interne datorită gustului mai plăcut.
AcŃiuni: Utilizări:
– spasmolitic afecŃiuni hepato-biliare
– coleretic de ex. CARBOCIF şi COLEBIL

– efect slab antiseptic

– deodorant paste de dinŃi, ape de gură
– răcoritor
 MENTHAE PIPERITAE FOLIUM

AcŃiuni.Utilizări

Menthae folium → sub formă de infuzie

AcŃiuni:
– coleretică (acizi fenolcarboxilici)
– spasmolitică (flavone)
– stomahică (uleiul volatil, prezent în cantitate relativ mică într-un
extract apos, stimulează secreŃiile pe cale reflexă)
Utilizări: afecŃiuni biliare,
disfuncŃii digestive (ca şi carminativ),
stări spastice ale stomacului şi pilorului
vărsături

Datorită gustului plăcut se bea şi fără nici o indicaŃie ca un ceai aromat.

Într-o serie de ceaiuri medicinale doar cu rol de corector de gust.
 MENTHAE PIPERITAE FOLIUM

AcŃiune.Utilizări

Extractul total de mentă,

în combinaŃie cu alte extracte de plante → afecŃiuni hepato-biliare.

ObservaŃie
Sugarilor şi copiilor mici NU li se adm. preparate ce conŃin mentol sau
ulei de mentă (inhalaŃii, unguente nazale, creioane moi); pot induce pe
cale reflexă un stop respirator.
 MENTHAE CRISPAE FOLIUM
Mentha spicata var.crispa
Mentha aquatica var. crispa
menta creaŃă
• frunze adânc dinŃate şi flori roşietice.
 ConŃin: ulei volatil 1-3% (carvonă, cuminol, etc, puŃin mentol)
CH2OH CH2OH CH3
O OH

(-)-carvona cuminol dihidrocuminol dihidrocarveol

AcŃiune/Utilizare
Carminativă → Herba: colici gastrice şi pentru favorizarea digestiei.
- Uleiul: aromatizarea apelor de gură, a pastelor de dinŃi şi gumei de mestecat.
Mentha spicata var.crispa şi
Mentha aquatica var. crispa
menta creaŃă
 MENTHAE PULEGII HERBA
Mentha pulegium L.
busuiocul cerbilor

Aetheroleum:
– pulegonă cel puŃin 85%, restul: mentona, izopulegona, timol,
carvacrol, α− şi β−pinen, limonen, mentofuran etc.
• AcŃiuni: emenagogă şi carminativă
• Utilizări:
– Herba: tulburări premenstruale şi dispeptice.
(!! contraindicat în sarcină)
– Uleiul: în parfumerie;
– Pulegona: obŃinerea mentonei pe cale semisintetică.
 Mentha pulegium L.
busuiocul cerbilor
Frunze: mici, ovate, scurt peŃiolate, verde închis.
Flori: roşii-violete dispuse în inflorescenŃe verticilate,
globuloase;
Mentha aquatica
Mentha x citrata
Mentha viridis
Mentha longifolia
 SALVIAE FOLIUM
Salvia officinalis L.
jaleş de grădină

Semiarbust originar din regiunea

mediteraneană; ramificat, stufos,
cu baza lignificată,
30-80 cm

• Tulpini: des foliate şi acoperite cu

peri denşi, alipiŃi.

• Frunze: opuse, alungit ovate până

la lanceolate,
- nervuri reticulate, proeminente,
- margine fin crenelată.
 SALVIAE FOLIUM

Flori:
• grupate în inflorescenŃe spiciforme
simple sau ramificate,
• alcătuite din pseudoverticile cu câte 3-10
flori aşezate la subsoara ultimelor 5-8
perechi de frunze.
- Caliciu: L = 1 cm, verde-violaceu, format
din 2 buze
- Corola: L = 2-3 cm, albastră-violetă (rar
albă), bilabiată

Fructe: nucule brun-negricioase, ovoide,

mici, câte 4 la baza caliciului persistent.
 SALVIAE FOLIUM

CM
• Frunze întregi, oblung lanceolate,
• margine fin crenelată
• nervuri anastomozate,  aspect reticulat.
• Frunzele bătrâne prezintă la bază excrescenŃe
mici, sunt asimetrice, au culoare cenuşie pe faŃa
inferioară.
• Frunzele tinere sunt pubescente şi alb argintii pe
ambele feŃe, lipsite de excrescenŃe.

• Miros puternic aromat şi caracteristic

• Gust amar şi astringent.
 SALVIAE FOLIUM

Cm
SecŃiune transversală:
• contur ondulat
• nervurile = proeminente pe faŃa inferioară.
• Pe ambele epiderme:
– peri tectori pluricelulari, cu ultima celulă alungită în formă de bici
– glande de tip labiate
– peri glandulari mono- sau bicelulari.
SALVIAE FOLIUM

CompoziŃia chmică

• ulei volatil
• substanŃe amare
• tritrpene
• polifenoli
 SALVIAE FOLIUM
1 - Salviae aetheroleum (≠FR X, PhEur)

ObŃinere: hidrodistilarea frunzelor 1,5 - 2,5 %

ConŃinutul şi compoziŃia chimică a ul. variază în funcŃie de varietatea speciei.

Specii/varietăŃi: - Salvia officinalis subsp. minor

subsp. major
subsp. lavandulifolia
- Salvia triloba

ProprietăŃi:
– ulei galben spre verzui; se brunifică în timp
– miros aromat
Salvia officinalis ssp. lavandulifolia
Salvia triloba
 SALVIAE FOLIUM

1. Salviae aetheroleum
Compuşii importanŃi:

tuiona eucaliptol camfor borneol

• Salvia.off.minor, major 40-50% 14% 8% 5-7%
• Salvia.triloba 5% 60-70% 18% 0,35%
• Salvia.off. lavandulif. 0% 30% 30% 8%
 SALVIAE FOLIUM
2. SubstanŃe amare
- diterpene triciclice cu structură o-difenolică; lactone diterpenice

OR CH3
OH CH3
HO
CH3 HO
HOOC 12 CH3
HOOC

autooxidare
7
la aer

H3C H OH OR CH3
CH3 H3C H
CH3
HO
CH3
acid carnosinic (R=H) O
C
esterul metilic aal acidului carnosinic (R=CH3)

OR CH3 O R1
HO
CH3
O 6 R2
C H3C H
CH3
O
R1 R2
H3C H rosmanol OH H
CH3
epirosmanol H OH
carnosol (R=H) galdosol O
esterul metilic al acidului carnosinic (R=CH3)
 SALVIAE FOLIUM
3. Polifenoli
• flavone:
- luteolina liberă şi glicozidată
- salvigenina liberă şi metilat
CH3O CH3O
OCH3 OCH3

CH3O CH3O

OH O OCH3 O
salvigenina, caracteristicã speciei esterul metilic al salvigeninei, caracteristic
Salvia triloba speciei Salvia officinalis

• tanante 8-12%
• acizi fenolcarboxilici (cafeic, clorogenic, rosmarinic)
 SALVIAE FOLIUM
AcŃiune. Utilizări
Uleiul volatil: acŃiune antiseptică, fungicidă şi antiinflamatoare.
Preparate: ape de gură, gargare pentru infecŃii ale cavităŃii bucale şi
faringiene.
NU SE FOLOSEŞTE INTERN (toxicitatea tuionei)

Salviae folium: → tincturi, extracte şi infuzii cu acŃiune:

antiseptică (ulei volatil, tananuri),
coleretică, carminativă şi stomahică (s. amare, flavone, polifenoli)
scad secreŃiile glandelor salivare şi sudoripare
* Extern: gargare, băi.
* Intern: în afecŃiuni gastro-intestinale (dispepsii, balonări,
diaree),
Produse: CEAI ANTIASTMATIC; CEAI PENTRU GARGARĂ,
łIGĂRI ANTIASTMATICE
SALVIAE SCLAREAE HERBA
Salvia sclarea L.
şerlai, iarba sfântului Ioan

Răspândire: sporadic în S – RO
în locuri uscate şi pietroase,

Descrierea speciei:
plantă ierboasă, bienală,
de 1 m.

• Frunze: oval-cordiforme;
- de diferite dimensiuni în funcŃie
de nivelul de pe tulpină.
- moi şi lipicioase (peri tectori şi
glandulari).
- margine crenelată,
- suprafaŃa reticulată.
Salvia sclarea L.
frunze, peri glandulari
 Salvia sclarea L.
• Flori:
6-10 verticile dispuse
în inflorescenŃe
spiciforme.

- Corola: L=2-2,5 cm
= bilabiată şi
bicoloră ( violaceu
sau roz cu gălbui)

• Fructe: nucule
ovoide, brune,
lungi de 2-3 mm,
câte 4 în caliciul
persistent.
 SALVIAE SCLAREAE HERBA

Salviae sclareae aetheroleum

• ObŃinere:
- Numai din flori sau din toată partea aeriană;
- !!! se supune antrenării cu vapori de apă
în primele 3 ore de la recoltare pentru
a obŃine un ulei de calitate superioară.

• CompoziŃie chimică: linalool, acetat de linalil

(α− şi β−pinen, ocimen, limonen, camfen, salven etc.)

Uleiul de flori: până la 78% acetat de linalil.

 SALVIAE SCLAREAE HERBA
AcŃiune. Utilizări

Ulei volatil: numai în parfumerie

Flos: conŃin şi sclareol (un alcoolul diterpenic)

Sclareolul este folosit la semisinteza unor componenŃi preŃioşi
pentru parfumurile de tip "ambre gris".

Herba: → extract sau infuzie

- intern ca:
antisudorific,
antispastic
sedativ
- extern se aplică în ulceraŃii şi edeme.
 LAVANDULAE FLOS
1.- Lavandula angustifolia → →→→→→levănŃica franceză
Sin: Lavandula officinalis, Lavandula vera
var: delphinensis (petit lavande)
fragrans (lavande moyenne)

2.- Lavandula latifolia →→→→→→→→levănŃica spaniolă

Sin: Lavandula spica

3.- Lavandula hibrida →→→→→→→→levănŃica engleză

(= hibrid din L. angustifolia + L. latifolia)

Deosebiri: lăŃimea frunzelor şi bifurcaŃia tulpinilor.

LAVANDULAE FLOS

Lavandula angustifolia

- semiarbust de cultură

- durată lungă de viaŃă (20-30 de

ani),

- formează tufe aproape globuloase,

30-70 cm.
LAVANDULAE FLOS

Frunze:
• liniar-lanceolate
• l = cel mult 0,7 cm;
• opuse,
• sesile,
• verzi cenuşii,
• margine răsfrântă
• pe faŃa superioară au
aspect de jgheab
 LAVANDULAE FLOS

• Flori: albastre, bilabiate,

grupate în 3-7 pseudoverticile.
Verticilele formează o
inflorescenŃă spiciformă, lungă
de 8-12 cm.

• Fructe: nucule ovoide,

lucioase, cafeniu-deschis,
grupate câte patru în caliciul
violet-cenuşiu.
Lavandula officinalis
 ObŃinerea uleiului volatil
prin antrenare cu vapori de apă a florilor uscate.
 LAVANDULAE FLOS
CM
• Corolă bilabiată, pubescentă şi
glanduloasă.
– Labiul superior = bilobat,
– Labiul inferior = trilobat
– Lobi = obtuzi.

NuanŃa florilor variază de la

albastru-violaceu până la albastru deschis.

• Caliciu cilindric, cu 5 dinŃi mici,

păros şi glandulos;
culoare: violet-cenuşie,
• Miros plăcut, aromat
• Gust uşor amărui.
 LAVANDULAE FLOS

Cm
Pulberea de Lavandulae flos:

• peri tectori ramificaŃi dihotomic,

• peri tectori cilindrici cu

pretuberanŃe

• fragmente de epidermă cu papile

şi glande de tip labiate

• polen relativ mare, rotund, cu

suprafaŃa încrustată.
 LAVANDULAE FLOS
Lavandulae aetheroleum
• ConŃinutul variază în funcŃie de specie/varietate, de starea florilor
– Flori proaspete: cca 0,8% ulei volatil
– Flori uscate: până la 1,5% ulei volatil.

• ProprietăŃi:
– incolor sau slab gălbui,
– miros plăcut aromat, gust uşor amar
– solubil în alcool diluat în raport 1:3
– la aer şi lumină se închide la culoare.
 LAVANDULAE FLOS
Lavandulae aetheroleum
CompoziŃia chimică
• > 100 de compuşi volatili;
• cantitativ domină linalool şi acetat de linalil.
• compuşi caracteristici: lavandulol şi acetat de lavandulil.
• FR X: dozarea acetatului de linalil. O anumită cantitate de ulei se
saponifică cu soluŃie alcoolică de KOH. Excesul de KOH se titrează cu
HCl.

OH OCOCH3
HO

linalool acetat de linalool lavandulol

 LAVANDULAE FLOS
AcŃiune.Utilizări
Lavandulae flos + alte droguri vegetale
 ceaiuri sedative şi hipotensive
 baie pentru efect calmant, reconfortant, tonifiant în
nevroze şi surmenaj.
 acŃiunea uşor coleretică.
 acŃiune insecticidă (molii)

Lavandulae aetheroleum
• SoluŃie alcoolică  frecŃii în reumatism.
• În apa de baie pentru acŃiunea calmantă şi hipotensivă.
• În diluŃie 1/1000  acŃiune antimicrobiană şi antifungică
• Aromatizant: preparate galenice şi cosmetice; detergenŃi.
 THYMI HERBA
Thymus vulgaris L.
tămâioară, cimbru adevărat, cimbru de cultură

- specie de cultură

- subarbust,

- formă de tufă
globuloasă

10-50 cm,
 THYMI HERBA

Tulpini:
• tetramuchiate,
• erecte sau ascendente,
• cu baza lignificată;
• părŃile tinere sunt acoperite
cu peri tectori;
 THYMI HERBA

Frunze:
- opuse, mici,
- eliptice,
- pe dos scurt păroase,
- cu peŃiol foarte scurt,
- margine răsfrântă spre faŃa
inferioară.
 THYMI HERBA

Flori: dispuse în pseudoverticile la baza

frunzelor;
•corola: bilabiată, albă spre roz
•caliciu bilabiat, tubulos, păros
THYMI HERBA
 THYMI HERBA
CM: peri glandulari tip labiate; peri tctori geniculaŃi

Peri glandulari

Peri tectori
 THYMI HERBA

CompoziŃia chimică
• ulei voaltil 1-2,5%
• polifenoli
– substanŃe tanante,
– flavonoide,
– acizi fenolcarboxilici,
• saponine sterolice, etc.
 THYMI HERBA
Thymi aetheroleum

ObŃinere: antrenare cu vapori de apă a somităŃilor florale.

– ProprietăŃi: lichid ; în timp 
• CompoziŃie:
- domină compuşii fenolici timol şi carvacrol.
- alŃi compuşi volatili: geraniol, linalool, terpineol, 1,8-cineol etc

!!! Dacă uleiul conŃine o cantitate foarte mare de timol,

depune cristale prismatice.
 THYMI HERBA

Thymi aetheroleum
!!! Thymus vulgaris prezintă o mare variabilitate.
S-au delimitat 7 chemotipuri în funcŃie de raportul timol sau carvacrol
faŃă de alte componente terpenice.
- chemotipul geraniol;
- chemotipul timol;
- chemotipul carvacrol;
- chemotipul 1,8-cineol.
Flavonoidele
reprezintă a 2-a grupă importantă de principii active:
glicozidele luteolinei şi apigeninei.
 THYMI HERBA
AcŃiune.Utilizări.

Thymi aetheroleum:
 antiseptică datorită timolului şi carvacrolului (afecŃiuni ale căilor
respiratorii: tuse, tuse convulsivă, bronşită, astm)
 spasmolitică
 expectorantă
 carminativă
 diuretică
 antihelmintică
• !!! Supradozarea (timol) intoxicaŃii (vomă, gastro-enterite, excitaŃii
nervoase urmate de depresii)

Timolul se poate obŃine în stare cristalină fie dintr-un ulei bogat în timol, fie prin dehidratarea
piperitonei. Se utilizează în laboratoare la conservarea urinei. În medicina veterinară se
utilizează ca antihelmintic. Din timol se poate obŃine prin hidratare un mentol racemic.
 THYMI HERBA
AcŃiune.Utilizări.

Thymi herba: → infuzii, tincturi şi extracte

- prezintă aceleaşi acŃiuni la care se adaugă efectul spasmolitic al
flavonoidelor şi cel expectorant al saponinelor.

S-a constatat că extractul este mult mai eficient

decât timolul sau carvacrolul luate separat.

Produse:
TUSOMAG (conŃine tinctură de cimbru),
CEAI CONTRA COLICILOR nr.2,
CEAI PECTORAL,
CARMOL - soluŃie de uz extern.
 SERPYLLI HERBA
Thymus serpyllum L.
cimbru de câmp

Răspândire:
- foarte răspândit în zona de câmpie şi cea
montană
- prin locuri ruderale, sterpe, calcaroase.

• Thymus serpyllum din RO este o specie

colectivă; botaniştii o împart în mai multe
subspecii, varietăŃŃi şi forme, ca de ex.:
• Thymus marshallianus,
• Thymus pannonicus,
• Thymus dacicus,
• Thymus zygoides,
• Thymus pulegioides etc.
 SERPYLLI HERBA
• specie cu ramuri culcate la pământ
care prind rădăcini, din care se ridică
numeroase tulpini

de 5-20 cm.

• Tulpina este lignificată la bază,

tetramuchiată, ramificaŃiile =
ascendente şi dispuse seriat.

• Frunze: formă ovală sau alungit

eliptică, opuse.

• Flori: albe sau roşii, grupate în

pseudoverticile la subsoara frunzelor
superioare.

Pseudoverticilele reunite formează

inflorescenŃŃe globuloase.
Serpylli herba
 SERPYLLI HERBA

CompoziŃia chimică

• ulei volatil 0,5-1% în drogul uscat

• principii amare
• polifenoli
– acizi fenolcarboxilici,
– substanŃe tanante,
– flavonoide (luteolina şi apigenina).
 SERPYLLI HERBA

Serpylli aetheroleum
ObŃinere: antrenare cu vapori de apă a produsului uscat
ProprietăŃi: lichid cu timpul 
Compuşi chimici:
# carvacrol până la 60%
# timol în % mic
# alŃi compuşi: linalool, terpineol, geraniol, 1,8-cineol, etc.

Serpylli aetheroleum: în aceleaşi afecŃiuni ca şi Thymi artheroleum

dar are acŃiune mai slabă.
 SERPYLLI HERBA
AcŃiune.Utilizări.

Serpylli herba → infuzii, tincturi, extracte

Extractele alcoolice: au gust amar-aromat → efect stomahic

Extractul fluid şi uscat: intră într-o serie de preparate antitusive.

Infuziile: acŃiune antiseptică, expectorantă, spasmolitică, coleretică,

diuretică şi antidiareică.

Produse:
– CEAI ANTIDIAREIC,
– CEAI ANTIASTMATIC,
– CEAI PENTRU GARGARĂ
– amestecurile de plante pentru băi medicinale.
 MELISSAE FOLIUM
Melissa officinalis L.
roiniŃă, lămâiŃă, iarba stupilor

Descrierea speciei:
• plantă ierbacee,
• perenă
• tufos ramificată
•
de 30-80 cm,
MELISSAE FOLIUM
Tulpina:
- tetramuchiată,
- glabră spre bază şi
- păroasă în partea superioară
Frunze:
- opuse,
- ovale şi uşor triunghiulare,
- vârf obtuz,
- nervaŃiune penată,
- margine serată,
- aspre la pipăit.
 MELISSAE FOLIUM
Flori: grupate în verticile la aproape toate
nodurile, începând dinspre bază.
Caliciu: bilobat, păros
Corola:
Corola iese puŃin din caliciu;
= gălbuie la început,
apoi devine alb-liliachie.
 MELISSAE FOLIUM

Răspândire. Recoltare
• creşte dispersat, mai ales în regiunile din S
şi V Ńării, prin locuri uscate, pietroase.

• Recoltare:
- iunie-iulie-august, după ce s-a ridicat roua.

- !!! Frunzele se înnegresc foarte uşor,

 uscare cât mai rapidă
 MELISSAE FOLIUM
CM
Frunze:
•lung peŃiolate,
• ovoide,
• obtuze la vârf,
• cu baza uşor cordiformă,
• L= 3-6 cm, l = 2-3 cm;
• margine serată,
• feŃe păroase,
• nervaŃiune reticulată şi proeminentă pe faŃa inferioară;
• miros plăcut aromat (asemănător cu cel de lămâie);
•gust amar, aromatic.
 MELISSAE FOLIUM

Cm
SecŃiune transversală:
• Fascicol bicolateral,
• peri tectori unicelulari scurŃi în formă de canin, plasaŃi îndeosebi de-a
lungul nervurilor (dau asprimea frunzelor la pipăit),
• peri tectori pluricelulari
• peri glandulari de tip labiate.
 MELISSAE FOLIUM

CompoziŃia chimică
– ulei volatil ( 0,02-0,15%)
– polifenoli
• substanŃe tanante,
• depside ale acidului cafeic (acid rosmarinic cca 4%),
• flavonoide,
– substanŃe minerale (10-12%).
 MELISSAE FOLIUM
Melissae aetheroleum
• ObŃinere: antrenarea cu vapori de apă a frunzelor proaspete
• ProprietăŃi:
– lichid
– miros asemănător cu cel de lămâie, plăcut şi răcoritor.
• Compuşi volatili mai importanŃi: cis- şi trans-citral (30%), citronelal
(cca 40%, care conferă mirosul caracteristic), citronelol, geraniol,
linalool etc.; cariofilena.

O
C CH2OH
H
O O
C C CH2OH
H H

citronelal citral A citral B citronelol geraniol

(neral) (geranial)
 MELISSAE FOLIUM
ObservaŃŃii
• Posibile confuzii: cătuşnică (Nepeta catarica).
Deosebiri:
– frunze triunghiulare şi adânc cordate la bază.
– la pipăit nu sunt aspre
– florile sunt albastre-deschis.

• Prin depozitare frunzele de melisă îşi pierd mirosul. Se recomandă

utilizarea lor în primele 3-6 luni de la recoltare.

• În timpul distilării, unii compuşi volatili, dar îndeosebi citronelalul, se

pot cicliza, formând artefacte, ca de ex. izopulegol.

• Cantitatea de ulei foarte mică.

Dracocephalum moldavica
mătăciune, melisa moldovenească

• are mai mult ulei (0,2-0,7%),

• compoziŃie asemănătoare:
citral 25-50%,
geraniol 30%
+ alŃi compuşi.
Dracocephalum moldavica
 MELISSAE FOLIUM
AcŃŃiune.Utilizări
• Melissae aetheroleum  "Aqua Melissae"  aromatizant şi
corector de gust al preparatelor galenice.
AcŃiune: sedativă, spasmolitică  nevroze gastrice şi cardiace, în
distonii vegetative. Mult ulei se foloseşte în cosmetică.

• Spirtul de melisă (soluŃie hidroalcoolică de ulei)  extern sub formă

de frecŃii în tratamentul nevralgiilor, migrenelor, insomniilor;

• Infuziile au acŃiune carminativă, stomahică şi spasmolitică.

Este foarte indicată asocierea mentei cu melisa.

Melisa - potenŃează acŃiunea spasmolitică a mentei,
- conferă un gust mai plăcut,
- aduce acŃiunea sedativă, care lipseşte mentei.

• Extractul apos de melisă: acŃiune antiherpetică (depside).

 ORIGANI HERBA
Origanum vulgare L.
şovârf, şovârv, şolovârf

Descrierea speciei
• specie iebacee, perenă, erectă,

30-60 (80) cm.
• tulpini florifere şi lăstari sterili
tetramuchiaŃi, verzi cu nuanŃe
roşii-violacee.
• tulpinile se ramifică în partea
superioară.
• Frunze: ovate, opuse,
L = 3-5 cm, scurt peŃiolate.
 ORIGANI HERBA

• Flori: la terminaŃiile
ramificaŃiilor, dispuse în
inflorescenŃe corimbiforme.
- Corola: roz-violacee, dar există
şi specii cu flori albe.

• Fructe: nucule ovoidale, câte 4 la

baza caliciului persistent.
 ORIGANI HERBA
Răspândire
• larg răspândit în flora
spontană din câmpie până în
zona subalpină.
• prin tăieturi şi margini de
păduri, tufărişuri, la margini
de drumuri,

Recoltare.Uscare
• în perioada de înflorire
(iulie-august)
• somităŃile florale, fără părŃi
lignificate
• Uscarea plantelor se face la
umbră, fie în strat subŃire,
fie legate în buchete
atârnate la umbră.
 ORIGANI HERBA

CompoziŃŃia chimică
– ulei volatil,
– polifenoli
• substanŃe tanante,
• derivaŃi ai acidului cafeic,
• flavonoide (apigenina, luteolina, kämpferol,
naringenol)
• antocianine (coloraŃie violacee)
 ORIGANI HERBA
Origani aetheroleum
• ObŃinere: distilarea cu vapori de apă a somităŃilor florale proaspete.

• ProprietăŃi: lichid

• CompoziŃie:
- compuşi fenolici: 56-68%. ImportanŃi = timolul şi carvacrolul.
- alŃi compuşi: α şi β pinen, camfen, mircen, gama-terpinen, limonenc.

OH

OH

timol carvacrol
 ORIGANI HERBA

AcŃiune.Utilizări: asemănătoare cu cele ale speciilor de Thymus.

Uleiul volatil se foloseşte pentru acŃiunea antiseptică (antimicrobiană).

Origani herba  infuzii cu acŃiune:

– antiseptică,
– stomahică,
– antispastică la nivelul musculaturii netede,
– diuretică
– sedativă.

CEAI ANTIBRONŞITIC nr.2

CEAIULUI SEDATIV.
La sate: inflorescenŃele plantei se folosesc la vopsirea lânei.
ROSMARINI FOLIUM
Rosmarinus officinalis L.
rosmarin

VarietăŃŃi şi forme:
Rosmarinus officinalis L.
var. angustifolius
var. genuina
var. pubescens
var. latifolius
Rosmarinus officinalis L.
 ROSMARINI FOLIUM

specie de cultură. Frunze:

• Subarbust:
60-150 cm • opuse,
• Tulpina: erectă, cu ramuri • aşezate îndesuit,
ascendente sau arcuite, • persistente, pieloase,
tetramuchiate, păroase, cenuşii • liniare, sesile.
 ROSMARINI FOLIUM
Flori: albăstruie sau violacee,
dispuse în verticile la subsoara
frunzelor din partea super.
aspect de spic.

•Fructe: nucule brune, ovate, lungi

de 1,5-2,5 mm, late de 1-3 mm,
grupate câte 4 în caliciul persistent.
ROSMARINI FOLIUM
CM
L = 2-3 cm,
l = 2-3 mm,
= liniare, sesile, aciculare, coriace,
margini răsfrânte spre faŃŃa inferioară

FaŃa superioară verde, glabră şi lucioasă

FaŃa inferioară verde-cenuşie (peri
tectori)

Nervura mediană = proeminentă,

Miros caracteristic, (~ camfor)

Gust amar-aromat.
 ROSMARINI FOLIUM
CompoziŃŃia chimică
• ulei volatil, 1-2,5%
• substanŃŃe amare (picrosalvina)
• acizi fenolcarboxilici, în principal acid rosmarinic,
o depsidă provenită din esterificarea acidului 3,4-
dihidroxi-fenillactic şi acid cafeic.

O
HO
O C CH CH OH
HO CH2 CH COOH
OH

acid rosmarinic
(acid 3,4 -di-OH-fenil-lactic esterificat cu acid cafeic)
ROSMARINI FOLIUM

Rosmarini aetheroleum
ProprietăŃi:
– lichid , cu timpul şi mai vâscos.
– mirosul = camforat,
– gustul arzător.
Compuşi volatili:
1,8 cineol 15-30%,
borneol 10-20%,
camfor,
acetat de bornil,
camfen, α− şi β−pinen, etc.
FuncŃie de componenŃii care domină cantitativ se deosebesc uleiuri de tip
- eucaliptol/borneol,
- eucaliptol/camfor , etc
 ROSMARINI FOLIUM
AcŃiune. Utilizări
Frunzele şi uleiul volatil se utilizează
• intern pentru acŃiunea
– coleretică / colagogă,
– hipocolesterolemiantă,
– carminativă,
– de stimulare a circulaŃiei sanguine cerebrale.
• extern, sub formă de tincturi şi unguente, pentru acŃiunea
– cicatrizantă, epitelizantă şi antiseptică (în afecŃiuni dermice)
– hiperemizantă (în dureri musculare şi de articulaŃii,
în tulburări circulatorii)
• Uleiul  parfumerie şi cosmetică (săpunuri, deodorante)

• Frunzele:  - condimentarea preparatelor de carne,

- conservarea cărnii.
 HYSSOPI HERBA
Hyssopus officinalis L.
isop, calomfir
Hyssopus officinalis: există în 3 var. şi 3 forme
în funcŃie de culoarea florilor

Alte specii de isop:

» Hyssopus aristatus,
» Hyssopus montanus,
» Hyssopus angustifolium,
» etc.
HYSSOPI HERBA

Descrierea speciei
• plantă de cultură
• semiarbust
60 cm.

Tulpina: lignificată la bază

Frunze:
- opuse,
- lanceolate,
- L= 4 cm, l = cel mult 1 cm
HYSSOPI HERBA

Flori: de culoare
• albastru-închis,
•albastru-deschis,
• violaceu sau roz
• până la alb
grupate în inflorescenŃe
spiciforme unilaterale,
lungi de cca 20 cm.
 HYSSOPI HERBA
CompoziŃŃie chimică
– ulei volatil (0,5-1%)
– flavonoide,
– substanŃe tanante,
tanante
– substanŃŃe amare (marubiina)

AcŃŃiuni.Utilizări
- spasmolitic
- expectorant
- antisudorific

Hyssopi herba  infuzii 2%

intern: în afecŃiuni ale căilor respiratorii (astm, bronşită).
extern: pentru acŃiunea cicatrizantă.