Ministerul Educatiei RM

Universitatea de Stat din Tiraspol

Facultatea :Biologie si chimie



REFERAT
LA CHIMIA BIOLOGICA

TEMA:Pigmentii vegetali




Efectuat:studenta anul. III,gr 302
Specialitatea-biochimie;Toma Irina
Controlat:Arseni Ion





Chisinau 2013
1.Introducere

Pigmentii vegetali sunt substante bioactive ce confer tesuturilor vegetale culoarea
caracteristic, aceasta fiind diferit n functie de specie si soi. Sunt localizati la nivel celular n
diferite organite: n cloroplast pigemntii clorofilieni si pigemntii carotenoizi, n cromoplaste
pigmentii carotenoizi, n vacuol pigemntii antocianici si taninurile. La nivelul organelor
plantelor pigmentii pot fi localizati n epicarp (mere, portocale, banane, vinete etc.) sau n
toate tesuturile prtii edibile (la sfecla rosie, morcovi, tomate etc.), n epiderm si primele
straturi ale scoartei (pigmentii verzi din tulpinile tinere), n petalele florilor, etc.
Pigmentii vegetali au structuri diferite, putnd fi tetraterpenoide oxigenate (xantofilele)
sau nu (carotenii), substante fenolice din clasa flavonoidelor simple (antocianidine si flavone),
glicozilate (flavanonele, flavonolii si izoflavonele) sau condensate (taninurile).
Compusi cu rspndire larg n legume si fructe, substantele fenolice au fost
considerate ca produse secundare si aparent fr un rol vital. Recent s-a evidentiat rolul lor n
rezistenta pasiv a plantelor fat de atacul microorganismelor parazite, iau parte la realizarea
gustului si aromei legumelor si fructelor, contribuie la realizarea culorii caracteristice
legumelor si fructelor, prezint activitate antioxidant, capacitatea de a reduce cantitatea
speciilor active de oxigen, capacitatea de a inhiba formarea nitrozaminelor si de a modula
activitatea unor enzime si au efect anticancerigen.

Sunt diferii dup culoarea pe care o dau: clorofila-verde, carotenul-rou-oranj,
xantofila-galben, flavonele-galbene, antocianiipigmenii vacuolari ce variaz de la rou la
albastru, dup pH-ul acid sau bazic al sucului celular. Pe lng rolul lor de atragere a insectelor
polenizatoare, ei ocup un loc central ca fotoreceptori n fotosintez i fotoperiodism. Pigmenii
vegetali sunt colorani naturali ai florilor, frunzelor, fructelor i ai esuturilor plantelor. Unii
sunt rspndii n tot regnul vegetal, iar alii se ntlnesc numai n anumite plante sau n anumite
organe ale plantelor. n plante, pigmenii se pot prezenta n stare liber sau form de combinaii
cu holoproteide i glucide, formnd heteroproteide i glicozide. Pigmenii vegetali dau aroma,
gustul i coloritul produselor vegetale. Pigmenii pot intra n constituia coenzimelor redox, unii
snt protectori ai enzimelor i ai activitii enzimatice, reglnd potenialul redox al mediului
biochimic, alii particip direct sau indirect la procesul fotosintezei etc. n funcie de structura
chimic, n general foarte variat, pigmenii vegetali pot fi mprii n mai multe grupe:
pigmenii porfirinici, pigmeni carotenoidici, pigmenii chinonici, pigmeni flavonoidici,
pigmeni indolici etc.




2. Substantele carotenoide
Carotenii sunt pigmenti cu nuante de galben, care sunt localizati n cromoplaste si
contribuie la realizarea culorii unor fructe si flori.
Din punct de vedere al structurii chimice, carotenoidele sunt tetraterpenoide formate
din 8 unitti izoprenice cu un numr mare de legturi duble conjugate. n structura
carotenoizilor, la unul sau la ambele capete ale moleculei, pot exista si cicluri iononice sau
pentaciclice.
n grupa pigmentilor carotenoizi si a derivatilor acestora sunt incluse circa 70 de
compusi care se gsesc n cromoplaste, n stare liber, dizolvati n lipide sau cristalizati si sub
form de compusi caroteno-proteici sau glicozide carotenoidice.

Pigmentii carotenoizi cu 40 de atomi de carbon au cea mai mare pondere n legume si
fructe si sunt reprezentati de:
- hidrocarburi carotenoidice formate din carbon si hidrogen corespunztor formulei
brute C40H56 (licopen, caroten);
- compusi carotenoidici cu oxigen, dintre care mai rspnditi sunt cei care contin
gruparea hidroxilic -OH (xantofile).
Dintre pigmentii carotenoizi cu 40 de atomi de carbon identificati n legume si fructe,
cel mai cunoscut si rspndit este -carotenul.


-Carotenul (C40H56) este alcatuit dintr-o catena cu 11 duble legaturi conjugate si are
la ambele capete cte un ciclu cu dubla legatura (5:6) denumit ciclu -iononic. Se gaseste n
proportie mai ridicata n morcovi determinnd culoarea portocalie a acestora. Aste
provitamina a si are actiune antiasmatica, antimutagena si antioxidanta.
-Carotenul (C40H56) are la un capat al catenei ciclul -iononic, iar la celalalt capat
un ciclu -iononic. n felul acesta, -carotenul are n molecula sa 10 duble legaturi conjugate
si o dubla legatura izolata.
Culoarea acestui pigment este mai deschis dect a -carotenului.
Licopen (C40H56) are catena atomilor de carbon aciclic, cu 13 duble legturi n
molecul, din care numai 11 conjugate.
Se gseste n proportie mare n tomate (2,8 - 4,3 mg/100 g parte edibil), ns a mai
fost identificat n circa 70 de specii de plante.
Licopenul are actiune antioxidant, anticancerigen, antitumoral, cancer preventiv si
este un colorant pentru unele specii de fructe.
Fitofluenul si fitoenul sunt incolore si cu un grad mai ridicat de nesaturare.
Xantofilele sunt carotenoizi cu oxigen, cu cte o grupare hidroxilic la C3, respectiv la
C3'. Cele mai cunoscute xantofile sunt: luteina, capsantina si capsorubina.
Luteina (C40H56O2) este asemntoare -carotenului, dar spre deosebire de acesta, are
dou grupri hidroxilice. Acest pigment este rspndit n toate plantele verzi alturi de
clorofil si caroten. Luteina are actiune antioxidant, antisclerotic, anticancerigen si
antitumoral.
Capsantina (C40H56O2) reprezint pigmentul rosu din ardei. Este o hidroxiceton care
se termin cu un ciclu alctuit din 5 atomi de carbon rezultat din izomerizarea ciclului
iononic. Are actiune antioxidant.
Capsorubina contine dou grupri hidroxilice si dou grupri cetonice. Se gseste la
ardeiul rosu alturi de capsantin.
Zeaxantina (C40H56O2) se gseste n fructele citrice.
Coninutul n pigmeni carotenoidici depinde de natura speciei i de influena
condiiilor de mediu (tabelul 1).



Tabelul 1. Coninutul mediu al carotenoidelor din legume i fructe
(dup G. Neamu i Ghe. Cmpeanu, 1983)
PRODUSUL Carotenoide
mg/100 g produs
PRODUSUL Carotenoide
mg/100 g produs
Morcovi 60-24,0 Caise
2,0 2,2
Spanac 5,0-6,5 Persici
0,76
Fasole verde 0,17 0,22 mere
0,3 0,8
Mazare boabe
verde
0,4 1,6 Visine,zmeura
0,3
Salata verde 0,2 0,25 Mure
0,3 0,8
tomate 1,5 2,0 Fragi
0,3 0,5
Ardei verde pn la 2,5 lamie
0,4
Ardei rosu 10,0 Prune uscate
0,1





3.Pigmentii clorofilieni
Pigmentii clorofilieni se gsesc n cloroplastele tuturor tesuturilor verzi, fiind
reprezentati n principal de clorofila a si clorofila b. mpreun cu pigmentii carotenoizi
particip la faza de lumin a fotosintezei, motiv pentru care sunt denumiti pigmenti
asimilatori.
Clorofila este alctuit din 4 nuclee pirolice care formeaz nucleul tetrapirolic
(porfirinic), care are la centru un atom de magneziu. De nucleul porfirinic se leag fitolul (C20
H39 OH), care este alcoolul unei hidrocarburi superioare. Dintre clorofile cele mai rspndite sunt
clorofila a (C55 H72 O5 N4 Mg ) si clorofila b (C55 H70 O6 N4 Mg).
Clorofila a are o grupare metilic (CH3), n timp ce clorofila b are o grupare
aldehidic (CHO). Raportul dintre clorofila a si b este de 3/1 si poate creste n cazul plantelor
heliofile, iubitoare de lumin.
Biosinteza pigmentilor asimilatori.
Pigmentii clorofilieni se biosintetizeaz n cloroplaste, n ciclul acidului -aminolevulinic. Pn
nu de mult s-a considerat c prin condensarea aminoacidului glicin cu succinil CoA (produs
intermediar al ciclului Krebs), n prezenta enzimei acid 5-aminolevulinic sintaz, se
formeaz acidul -aminolevulinic. n prezent, s-a constatat c acidul
glutamic este activat prin legarea de ARMt, rezultnd glutamil-ARNt, care se reduce la glutamat
1-semialdehid.
n prezenta glutamatsemialdehid aminotransferaz, din acest compus se formeaz acidul 5-
aminolevulinic. Dou molecule de acid -aminolevulinic formeaz o molecul de
porfobilinogen, iar patru molecule de porfobilinogen dau nastere nucleului tetrapirolic al
uroporfirinogenului. Prin legarea magneziului de nucleul tetrapirolic se formeaz Mg-porfirina,
care se esterific cu fitolul,formnd clorofila a.
Clorofila sufer un proces continuu de biosintez si biodegradare. Ca urmare a
desfsurrii acestor procese, clorofila se rennoieste permanent, ntr-un ritm de 40 % pe
parcursul a 2-3 zile.
Pigmentii carotenoizi se biosintetizeaz n cloroplaste si cromoplaste, prin ciclul
mevalonat, din acetil CoA rezultat din biodegradarea glucidelor si lipidelor. Procesul de
biosintez cuprinde numerosi compusi intermediari, dintre care cei mai importani sunt:
mevalonatul, izopentil pirofosfatul, geranil pirofosfatul, fitoenul, licopenul si carotenul.
Propriettile pigmentilor asimilatori sunt urmtoarele:
- Absorb energia luminoas, care este utilizat n faza de lumin a fotosintezei.
- Sunt solubili n solventi organici ca: aceton, eter de petrol, benzen etc.
- Culoarea difer astfel: clorofila a are culoare verde albstruie, clorofila b are
culoare verde glbuie, carotenul are culoare portocalie si xantofila galben portocalie

___________________________________________________________________________________________________________________________________________


- Fluorescenta este proprietatea clorofilei de a aborbi radiatii cu lungime de und mic
si energie mare (UV si albastre), de a se excita, iar prin dezexcitare emit radiatii cu lungimea
de und mai mare dect cea absorbit (rosii). Extractul alcoolic de clorofile are culoarea verde
cnd este privit prin transparent si culoare rosu-rubiniu, cnd este privit prin reflexie.
- Fotooxidarea reprezint reactia de descompunere a moleculelor de clorofil sub
aciunea luminii. Din acest punct de vedere, pigmentii carotenoizi sunt mai stabili, comparativ
cu pigmentii clorofilieni.
- Saponificarea reprezint procesul de descompunere a moleculelor de clorofil n
prezenta bazelor, cu formare de acid clorofilinic, fitol si alcool metilic.
- n prezenta acizilor minerali, magneziul din molecula de clorofil este nlocuit cu
hidrogenul, rezultnd feofitina de culoare brun.
Carotenii pot absorbi radiatiile luminoase din zona albastr a spectrului (400-600 nm)
si energia absorbit o pot transfera pigmenilor clorofilieni. n acelasi timp au si rol n
fotoprotectie, n absenta carotenilor plantele sufer leziuni determinate de procesul de
fotooxidare.
Biosinteza pigmentilor asimilatori se realizeaz n cicluri biochimice diferite, functie
de compozitia lor chimic.

Pigmentii clorofilieni se biosintetizeaz n cloroplaste, n ciclul acidului -
aminolevulinic. Pn nu de mult s-a considerat c prin condensarea aminoacidului glicin cu
succinil CoA (produs intermediar al ciclului Krebs), n prezenta enzimei acid 5-
aminolevulinic sintaz, se formeaz acidul -aminolevulinic. n prezent, s-a constatat c
acidul glutamic este activat prin legarea de ARMt, rezultnd glutamil-ARNt, care se reduce
la glutamat 1-semialdehid. n prezenta glutamatsemialdehid aminotransferaz, din acest
compus se formeaz acidul 5-aminolevulinic. Dou molecule de acid -aminolevulinic
formeaz o molecul de porfobilinogen, iar patru molecule de porfobilinogen dau nastere
nucleului tetrapirolic al uroporfirinogenului. Prin legarea magneziului de nucleul tetrapirolic
se formeaz Mg-porfirina, care se esterific cu fitolul, formnd clorofila a.
Clorofila sufer un proces continuu de biosintez si biodegradare. Ca urmare a
desfsurrii acestor procese, clorofila se renoieste permanent, ntr-un ritm de 40 % pe
parcursul a 2..3 zile.
Pigmentii carotenoizi se biosintetizeaz n cloroplaste si cromoplaste, prin ciclul
mevalonat, din acetil CoA rezultat din biodegradarea glucidelor si lipidelor. Procesul de
biosintez cuprinde numerosi compusi intermediari, dintre care cei mai importanti sunt:
mevalonatul, izopentil pirofosfatul, geranil pirofosfatul, fitoenul, licopenul si carotenul.




4. Substante flavonoide


Flavonoidele reprezint o clas de substante fenolice care confer culoarea
caracteristic la numeroase specii de flori si fructe. n mod frecvent, acesti pigmenti se gsesc
n plante sub form glicozidic, n care una sau mai multe grupri hidroxilice ale fenolilor
sunt combinate cu glucide reductoare.
Flavonoidele particip la procese de oxido-reducere cu rol de vitamina P. Pratt (1992)
a constatat c flavonoidele (flavonele, flavonolii, izoflavonele, si flavanonele) sunt cele mai
importante substante antioxidante.

Antocianidinele dau culoarea rosie sau violet fructelor si unor legume (varz rosie)
reprezint din punct de vedere chimic glicozide ale antocianidelor.

Cea mai rspndit antocianid din fructe este cianidina n care componenta glucidic
este D-glucoza, D-galactoza, L-ramnoza, rutinoza.
Grupate dup natura agliconului, cele mai importante glicozide antocianice
identificate n legume si fructe sunt:
- Cianidin-3-glucozid n cirese, cpsuni, struguri, coacze, zmeura, agrise, prune,
piersici, portocale;
- Delfinidin-3-glucozid n struguri, portocale, coacze;
- Pelargonidin-3-galactozid, n cpsuni, fragi;
- Peonidin-3-glucozid sau oxicocianina, n cirese, struguri, prune;
- Petunidin-3-glucozid, n struguri;
- Malvidin-3-glucozid sau oenina, n struguri;
Pigmentii antocianici sunt localizati n sucul vacuolar al tesuturilor vegetale si n
functie de pH pot forma sruri de flaviliu, de culoare rosie (pH=3), chinone, de culoare violet
(pH=8,5) sau sruri complexe ale chinonelor de culoare albastr (pH=11).
Un al doilea factor important n formarea culorii l reprezint structura
antocianidinelor. Astfel, odat cu cresterea gruprilor hidroxilice are loc nchiderea culorii
albastre, n timp ce substituirea cu grupri metoxi are drept consecin intensificarea culorii
rosii. Culoarea pigmentilor antocianici este influentat si de efectul de copigmentare, adic de
prezena altor pigmenti nsotitori sau chiar a unor substante incolore.
Antocianidinele si antocianinele sunt substante antioxidante si au efect antiinflamator.

Flavonele cele mai rspndite sunt apigenina si luteolina, precum si derivatii acestora.
Aceste substane au aciune: antibacterian, anti HIV, hipotensiv, vasodilatatoare,
antiinflamatoare, antiviral, antimetastatic, antimutagen, antioxidant, antimelanomic,
antispasmodic, antitumoral, cancer preventiv si citotoxic.

Flavonolignanii rezult din reactie de cuplare oxidativ dintre un compus flavonoid
(taxifolin) si unul fenilpropanoid (ex. alcool coniferilic). Silimarina este un flavonolignan
izolat din fructele de Sylibum marianum n concentratie de 0,7 %.
Actiunea acestei substante este foarte variat. Astfel se mentioneaz faptul c poate s
controleze alergiile, amelioreaz boala Alzheimer, are efect hepatoprotector, anticarcinogen,

antidepresant, antioxidant, antiinflamator, si se utilizeaz pentru tratarea cancerului de piele
si a bolilor de ficat.
Flavanonele se gsesc n produsele horticole mai ales sub form de glicozide, dintre
care se pot meniona:
Naringina prezent n grapefruit, portocale, epicarpul bacelor de struguri etc. Se
formeaz cu participarea ramnozei, glucozei si naringeninei. Glicozida contribuie la formarea
gustului amar pronunat al citricelor.
Aceast substan are efect: antibacterian, anticancerigen, antihepatotoxic,
antimutagen, antiHIV, antiinflamator, antioxidant, antiviral, cancer preventiv si pesticid.
Hesperetina sau hesperetinrutinoza, este prezent n citrice si are aciune
antibacterian, antiviral, pesticid, cancer preventiv si hepatoprotectoare.
Flavonolii si izoflavonele formeaz legturi acetalice cu D-glucoza, L-ramnoza, Darabinoza,
D-xiloza, acidul D-glucuronic etc., de obicei n pozitia C7 si foarte rar n pozitia
C5, n timp ce flavonolii particip cu -OH din pozitia C3.
- Campferol-3- glucozid a fost identificat n struguri, cpsuni, fragi etc. Campferolul
are efect antibacterian, antioxidant, antialergic, antiinflamator, antimutagen si hipotensiv.
- Quercitin-3-glucozid a fost identificat n mere, caise, coacze negre, struguri, pere,
prune, cpsuni;
Quercetina are efect antialergic, antiasmatic, antibacterian, antidiabetic,
antiinflamator, antigripal si antitumoral.
- Miricetin-3-glucozid si glucoronida sunt prezente n struguri;
- Genisteina-7-glucozid sau genistina se gseste n struguri.

Biosinteza substantelor flavonoide includ sinteza acidului shikimic din care se
sintetizeaz fenilalanina si, n final, acidul cinamic si acidul cumaric.
n general, biosinteza pigmentilor antocianici este n strns corelatie cu metabolismul
glucidic si protidic. Astfel, n cazul n care conditiile de crestere si maturare a fructelor sunt
favorabile pentru sinteza glucidelor, concentratia acidului shikimic creste, iar acesta este
intens convertit n pigmenti antocianici. n cazul unor conditii nefavorabile pentru aceste
biosinteze ca de exemplu, ngrsarea excesiv a solului cu azot, acidul shikimic este utilizat n
cea mai mare parte la sinteza proteinelor, n timp ce formarea pigmentilor antocianici se
petrece ntr-un ritm foarte lent. Din aceste procese biosintetice se formeaz si leucoantociani,
ce pot fi transformati ulterior n antociani.
Sinteza este localizat n citoplasm pentru monomeri, dimeri si trimeri si n
vezicule, denumite impropriu antocianoplaste, pentru produsii finali. Antocianii formati sunt
transportati din aceste vezicule n vacuol, printr-un proces de pinocitoz, iar membranele
veziculelor pot fi ncorporate n tonoplast.


5.Substante fenolice
Compusi cu rspndire larg n legume si fructe, substantele fenolice au fost
considerate ca produse secundare si aparent fr un rol vital. Recent s-a evidentiat rolul lor n
rezistenta pasiv a plantelor fat de atacul microorganismelor parazite, iau parte la realizarea
gustului si aromei legumelor si fructelor, contribuie la realizarea culorii caracteristice
legumelor si fructelor, prezint activitate antioxidant, capacitatea de a reduce cantitatea
speciilor active de oxigen, capacitatea de a inhiba formarea nitrozaminelor si de a modula
activitatea unor enzime si au efect anticancerigen.

Derivati ai acidului cinamic

Acidul cinamic este o substant care n cantitti mici se gseste aproape n toate
legumele si fructele. Reprezint un compus de baz n formarea a numerosi derivati fenolici:
acizii ferulic, cafeic si p-cumaric sau esteri: acidul clorogenic [(HO)2-C6H3-CH=CH-
COOHC6H7(
OH3)-COOH), o depsida care rezult din esterificarea acidului cafeic cu acidul chinic,
prezent n cartofi, pere, prune, piersici, cirese si afine; acidul p-cumaril chinic si esterul
acidului hidroxicinamic cu acidul chinic, a carui concentratie n fructe variaz ntre 75
mg/100 g produs proaspt la piersici si 250 mg/100 g produs proaspt la cirese.

Derivatii acidului cinamic formeaz cu glucidele glicozide, substante identificate n
legume si fructe, ca de exemplu, cafeic-glucozid si sakuchirina.

Derivati ai acidului benzoic

Dintre derivatii hidroxilati ai acidului benzoic n legume si fructe au fost identificati
acizii: hidroxibenzoic, gentistic, protocatechic, vinilic si galic. Acidul galic ia parte la
formarea galotaninurilor, iar acidul benzoic la formarea unor glicozizi cu sulf
(glucobrasicina).

Taninuri
Aceste substante reprezint complexe de metaboliti secundari solubili n ap, cu
greutatea molecular de 500 3.000 Da.
Taninurile contribuie la realizarea gustului astringent al produselor horticole, iar din
punct de vedere chimic, sunt esteri ai acidului galic sau ai altor acizi fenolici cu glucidele, sau
produsi de condensare ai 3-hidroxiflavonelor (catechine).
Taninurile pot fi:
- hidrolizabile, n care caz se descompun prin hidroliz ntr-o glucid si acid fenolic
- condensate (derivati ai catechinei) cnd nu contin glucide si pot fi descompuse numai prin
topire alcalin.

n general, continutul total de taninuri din legume si fructe variaz mult n functie de
specie sau organ. La struguri, cea mai mare cantitate de taninuri se gseste n seminte (0,36%)
si n epicarp (0,19%), n timp ce proportia acestor compusi din suc si mezocarp este relativ
mic (0,02%) si respectiv 0,004%.


6.PIGMENII INDOLICI

Fac parte din grupa pigmenilor azotai. Ei se gsesc n regnul vegetal sub
form de cromoproteide sau glicozide.
Indigoul este un pigment care se utilizeaz din antichitate ca i colorant. Se gsete sub
form de glicozid numit indican, n Indigofera tinctoria, plant originar din India i n Isatis
tinctoria, plant cultivat n Europa. Prin macerarea plantelor n mediu apos, se produce
hidroliza enzimatic a indicanului i se obine indoxilul, care prin autooxidare va forma
indigoul. Indirubina este un izomer al indigoului, numit i rou de indigou.
Purpura antic este un derivat al indigoului (6,6-dibrom-indigo) care se extrage din
unele molute (Murexbranderia) i servete ca i pigment colorat nc din antichitate. Din
grupa pigmenilor azotai fac parte i melaninele, care sunt pigmeni de culoare nchis, ce se
formeaz din aminoacizi aromatici (fenilalanina i tirozina). Se gsesc n plantele superioare, la
animale vertebrate i nevertebrate, n cuticula insectelor. Tot din grupa pigmenilor azotai fac
parte unele cromoproteine colorate, cum sunt cloroglobulinele, hemoglobulinele, citocromii etc.
Cloroglobulinele au rolul esenial n fotosintez, cel mai important proces de biosintez de pe
pmnt.







1.Introducere;

2.Substantele carotenoide;

3.Pigmentii clorofileni;

4.Substnte flavonoide;

5.Substante fenolice;

6.Pigmenti indolici;