ШШ1Ш1 А й ш е д ш ,
ff Шт&
Snpr.. jmw 1?, 10,
Sœrîiwis? a*ftaiw!*4# &« £s
giteeaö* —lísaaeattow» *a **
layrftA ITE se ртхгллвс i « M is i-
ntatraţlune tn Bxaşov fi .ta да»
aüstórels Slraurl ie atminoiurí :
ta Tien» : M. Duktt, Etmriek
Мзкакк, Rudolf М о ш , Â. ОррпзШ
Machfolgerţ inton Oppeiik J.
Ятмвосг, în Sudapeeta : A. 7,
ffoldbergerg, Xtkimn Srmat ; îa
«tucureeoi: Agence Savvu, áusj-
áU-teaie de Еошпаше ; in Ham*
bort: Karóig* és Lúbmann.
Preţul InserţiHiDior : j aerisi
gimnond ре e ooióná 8 «г. şi
39cr. timbra рег.гтп o pubîi-
fjüTe. Pubiio&rţ ffiti dese dai»&
tarifă 91 Învoiala.
Reclame pe pagina a 3-a в
varia 10 ох. Bén 90 bani.
Nr. 258.
Adunarea representanţei
comunale.
Braşov, 80 N oem vre n.
Adunarea de erl a representan­
ţei comunei nóstre orăşenesc! a ofe­
rit multe momente interesante. Ea
este remarcabilă cu deosebire pentru
că de prima Oră s’a sulevat aici în
public ceşti unea unei lupte solidare
a naţionalităţilor.
S’a sulevat din partea Saşilor
verejî nu mai puţin ca a celor mo­
deraţi şi tot-odată şi din partea Ro­
mânilor.
L a acest moment important al
amintitei adunări vom mai reveni.
Pentru acjî lăsăm se urmeze darea
de sâmă asupra e i:
Şedinţa, oare a fost forte bine cer­
cetată, a fost deschisă îndată după 3 óre
de primarul, oare a dat cuvântul protono-
tariulni G ra f ca sé raporteze asupra pro­
punerii de urgenţă, oe au făout’o mai mulţi
membri ai representanţei privitor la proieo
tul de lege asupra numelor localităţilor. In
sensul acestei propuneri magistratul (pri
măria) precum şi comisiunea permanentă
propune de a se trimite de cătră represen
tanţa comunală o resoluţiă, de acelaşi cu­
prins ca cea notată la Sibiiu, cătră între­
gul min;steriu. Un recurs eventual contra
ei Ínsé sé fiă admis numai extra dominium.
Directorul şc01ei de fete, Caroi ThO-
mas. muiţămesca magistratului pentru graba,
ou care a resolvat propunerea de urgenţă,
oe a subsoris’o şi densul.
Asupra unui lucru pune daosabită
greu tate: Proieotul de lege din oestiune
vatâmă simţul naţional al tuturor Nemaghia
rilo r , şi înainte de tóté pe al nostru. Sé nu
sé oă 6 vorba numai de nume, căol
aceste nume ne sunt sfinte (Aplause) Deoă
un Maghiar mi-ar istorisi, oă tatăl séu a
murit în „Brassó44, n’aşl avea nimic de
obieotat, pentru mine ínsé tatăl meu nu
s’a născut şi a murit în „Brassó*, oi în
„ Kronstadttf (Aplause). Şi când Imi înfăţi­
şez chipul séu, më gândesc la el tot-deuna
oa fiiu al oraşulai „Kronstadt1*. De-ar vrea
sé mé siléscâ, sé nu mai fac aşa, ar fi pen­
tru mine oa şi oând m’ar sili a nu mé mai
ruga „Vater unser“ ... (Tatăl nostru), ci alt­
fel. (Aşa e !) Pentru noi aceste nume sunt
sfinte, oăoi sunt legate de tot trecutul şi
presentul nostru. Eie cuprind în sine drep
tul nostru şi speranţele nóstre, de a puté
trăi mai departe în ţâra aoésta ca Germani
şi Saşi şi tot-odată oa fideli oetăţenl ai sta.
tului (Aplause), Acest proieot de lege,
avend ţinta de a nimioi tot o© e nemaghiar
pe tóté terenele vieţii, pănă în şo01ă şi bi­
serică, aoésta ne vatămă pănă în suflet. El
va produce de aceea pretutindeni o înfri­
coşată amărăciune şi aoésta este o nenoro­
cire (Aplause generale). Este pentru pri­
mirea en bloc a propunerei magistratului.
Urmâză deehantul Moor Gyula, oare
începe prin a-şl arăta mulţămirea, oă ma­
gistratul a făcut o propunere, oare se ţine
ou mésurá în oadrul legilor. Vorbitorul în-
su-şî ar fi pentru aoésta propunere, căol
respectézà însufleţirea psntru propria na*
ţionalitate. Trebue ínsé sé facă doué obiec-
ţiunl. Resoluţiunea propusă de magistrat
afirmă, oă proiectul da lege are de scop
maghiarisarea forţată a numelor localită­
ţilor. Deçà ar fi aşa, vorbitorul însu*şl s’ar
declara în contra proiectului de lege, oăol
maghiarisarea forţată nu duce 1a scop.
„GaHta" isse in й -care ii.
A&ananiente pentru Anstro-Ungaria:
Fe un an 12 fi., pe ţese ioni
6 fi., pe trei luni 3 fi,
N-rii de Oumlnsoi 2 fl. pe an.
Pentru fiomânia si străinătate:
Fe un an 40 franol, pe şese
lan! 20 fr., pe trei iun! 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 franoi.
Se prenumără la tdte ofioieio
poştale din Intru şi din atară
si la dd. ooieotori.
l^am tsutiii m t n BiasoT
administraţiunea, piaţa mare,
târgul Inului Nr. 80 etagiu
I . : pe un an 10 fi., pe şese
luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
Cu dusul in casă: Fe un an
Ü 1 T U L L IS . 12 fi., pe 6 luni 6 îl., pe trei luni
8 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
s6u 15 bani. Atât abonamen­
tele cât şi inserţiunile sunt
a se plăti înainte.
Braşov, Joi 20 Noemvre (2 Decemvre) 1897.
(Aprobări generale). Dór aoésta nici nu este ţ aortáit de a petiţiona la dietă, dér unde
tendenţa proiectului de lege. Nici aceea poris, că comunelor nu le este ertat a
perfluă, representanţa oraşului nefiind oom“
petentă de a*o faoe. Forul competent este
nu-i adevérat, oă proiectul de lege vată mă •petiţiona la dietă şi oare peragraf opraeoe representanţa municipală şi se va îngriji
pietatea faţă cu treoutul, căci numele is- acâsta? Avem doi deputaţi şi aoeştia bu­ oa şi aoest for sâ-şl ridioe glasul.
torioe nu se pot stîrpi şi niol nu voesce curos vor presenta petiţia nostră, deol face Dr. Anrel Mnreşiana începe a vorbi
nimenea a-le stîrpi. Amintesoe introducerea un amendament îu privinţa aoâsta. Tot în limba română, fiind inső din tóté părţile
creştinismului în Ungaria sub St. Ştefan, odată mai face următorul amendament: rugat a se folosi de limba germană, ca sé-1
oând tóté urmele vieţii păgânescl au fost Pentru oaşul oând şi alte oraşe ale fondu­ pótá înţelege toţi cei de faţă, reservându-şl
nimicite cu forţa, dér aoeste timpuri nu se lui regiu s’ar decide a trimite o deputaţii dreptul de limbă, a continuat în limba ger*
mai pot reíntóroe. Vorbitorul şi ou oonna (participând fiă-oare membru al ei pe chel- mană: Cele oe s’au vorbit astă4l ai ol ou
ţionalii séi nu se pot alătura la propune- tuéla sa propriâ) la M&jestatea Sa Regele privire la noul atentat, oe se plănuesoe în
rea magistratului, dór nu vor face o pro- j Ungariei, sé participe şi Braşovul la ea şi detrimentul naţionalităţilor, a fost atât de
punere deosebită. aoestă deputaţiă sé róge apoi pe M&j. Sa bine desvoltat şi motivat, înoât n’ar puté
Dr. Carol Lnrtz фее, că deolaraţiunl de a nu sancţiona acesta lege. sé mai adaugă nimio nou. Fórte bine au
ca a lui Moor, că ar fi în contra maghia­ Advooatul Dr. Zakariás se íncéroá a ilustrat ante-vorbitorii şi oestiunea maghia-
ri eării forţate, se aud mereu de cj0°î de ani oombate espunerile lui Lurtz, apéránd po­ risâni forţate. Un moment ou totul nou s’a
şi totu-şl maghiarisarea merge înainte. litica guvernelor maghiare şi liberalismul atins aici prin aoeea, oă onorabilul con-
(Aşa e 2) Vorbitorul înţelege sub maghia­ Maghiarilor. Dâcă, c^ioe, aceştia n’ar fi aşa membru Dr. Lurtz a aooentuat îu discur­
risarea forţată tote acele disposiţii ale gu­ de liberali, cum sunt, n’ar puté fi astăzi sul séu, că adversarii noştri comuni numai
vernului, cari se fao fără aprobarea naţio­ limba protocolară a oraşului numai oea de aceea au putut susţin0 aparinţa de a fi
nalităţilor şi sunt îndreptate în contra exis­ germană şi română, şi nu s’ar putea vorbi ei în drept, fiind-că naţionalităţile dela 1867
tenţei naţionalităţilor . (Aprobări generale). aici în aoeste limbi (Ilaritate). Pledând apoi înoooe nu s'au opus cum se cuvine ou tó­
Adevérat, oă liberalismul maghiar nu ma- tot mai cu foc pentru liberalismul şi gene- tele în unire contra politioei de maghiari-
ghiarisézá cu sécurile, ou oiooanele şi ou rositatea maghiară, citézft un pasagiu din sare. Noi Românii din punctul nostru de
sapele, Maghiarii sunt destul de şireţi a oartea Zaminer despre pădurile Braşovului, vedere nu putem, deoât sé salutăm cu bu-
păstra aparenţa dreptului. Şi le vine în după care nu „Kronstadtw, ci „Brassó” ar ouriă, oă prin graiul unui membru dm cei
ajutor pentru aoésta, că naţionalităţile în fi numele oel mai vechiű al oraşului şi oă mai de frunte saşi ai acestei adunări ge­
totalitatea lor dela 1867 n’au întreprins acoeptândU'l s’ar faoe numai un serviciu nerale s’ a atins ac)l ideia apérárei comune
nimic serios în contra maghiarisării. (Aşa e !) istoriei. (Desaprobărl). Négá, oă oraşele în oontra maghiarisării forţate.
D0că protestăm aici în patria n0stră în ar avé drept de petiţiune la dietă şi se ală­ Are totă dreptatea. Isvorul prinoipal
contra acestor violentări şi plângerile nós­ tură la părerile lui Moor. al marei nenorociri, oe ne-a lovit pe toţi,
tre ajung înaintea tribunalului opiniunei După aoésta a ţmut protopresbiterul derivă de acolo, oă înainte ou 30 de ani
publioe europene, nu ne póte faoe niol o Franz 0b6rt un valoros discurs, în care a noi, naţiunile nemaghiare, n’am înţeles, oă
imputare nimeni, niol chiar un disoipul a lui accentuat înainte de tóté, că oe este mai numai luptând împreună pănă la ultima pi­
Kossuth, căol Kossuth insu-şî a agitat tn revoltător în acel proieot de lege, este dis- cătură de sâoge puteam sé ne apérám ou
afară de patria sa îu contra legilor acestei posiţia, după care stabilirea numelui loca­ succes dreptul şi libertatea nóstrá atacate.
ţerl. (Aşa e !) De aoeea фо, în aoóstá sală, lităţilor se ţine de cercul de activitate al Nu voiesoe sé atingă oórde dureróse ale
oe o numim „Kronstâdter Rathhaussaal** ministrului, oare va avé sé deoidă, după oe trecutului, dér a fost o mare calamitate, oă
(cina eoie cât ttmp se va mai numi aşa), va fi asoult&t comuna respectivă. Cu aoésta atunol, câud eram de o potrivă atacaţi, nu
că toţi Românii, oarl au fost închişi, oă disposiţiă s’a introdus un nou „forum pro - luptam împreună, oi paralei în mod isolat
toţi Saşii, oarl au fost împuşcaţi, fiind-că ductionaleu< oa odinioră (Aprobări generale). fiă-care pentru sine. De aoi a venit apoi,
s’au luptat pentru naţiunea lor şi acum sunt Aoest for, îmi veţi da dreptul, este o oă îngâmfarea, de oare ne-a vorbit vene­
ameninţaţi cu prooese, au fost şi sunt mult nenorocire pentru ori ce ţ0ră. (Aşa e !) îna­ rabilul domn protopresbiter Obert, a cres­
mai buni patrioţi, de oât aceia, oarl în intea lui va avé sé păş0soă fiă-oare oomună cut aşa de mult înoât aoum vrea ső ne
afară de patnă au agitat în oontra aşecJ0* şi sé spună ce nume vrea sé aibă. Póte fi confisoe chiar bunurile nóstre oele mai
mmtelor ei, în contra baselor ei legale şi o»va mai revoltător, deoât o astfel de pro- scumpe. După tóté neajunsurile, ce am tre­
în oontra dinastiei sale. (Aplause g e ­ cedere? Aoest for va îmulţi foile negre ale buit ou toţii sé le suferim, ar fi acuma o
nerale). istoriei nóstre încă cu una, cu oea mai mare rătăcire a crede, că prin representa-
Oând d*l M oor faoe unei părţi dintre cógrá (Aplause generale), ţiunl la ministeriu şi prin petiţiunl la dietă
Saşi complimente, că a făcut o propunere Cefa ce se cere în proiectul de lege s’ar puté îndrepta lucrurile. Cine va mai
liniştită şi cumpétetá, trebue sé vedem aici amintit, este tendenţa făţiş mărturisită a puté spera după tote păţaniile mai ales de
mai mult o imputare, decât o laudă. Nu, maghiarisării, este limbagiul îngâmfării, vre-o c}eoe ani încooe. că ar fi ou putinţă
d-ior, întreg poporul sâseso este în oea oare amăgit de putere tinde a confisca sé se vaiiditeze în dietă, între Maghiari,
mai mare iritaţiune şi ar fi laş oel oe nu şi astfel de bunuri, cari sunt garantate vre*o direcţiă, oare sé aibă sens pentru
s’ar irita de-un ast-fel de proiect de lege în legile omenirei (Apl&use sgomotóse). eohitate şi dreptate faţă ou naţionalităţile
(Aşa e !) nemaghiare, oând soim, oă acolo este o
Oraşul Braşov, oel mai însemnat oraş
Acest proieot, probabil, va fi pri­ emulaţiune tocmai în a se arăta intoleranţi
comercial al térii, în oare a trăit primul
mit. Guvernul nu-1 va retrage, fiind el spe­ şi nedrepţi?
geograf, primul tipograf în Ardeal şi Un­
ranţa şi bucuria şovinismului şi represen- garia, Ioen Hontercs, aoest oraş, care în înainte o’un şir de ani se mai afla în
taţia la guvern nu va folosi nimio. Ba colo file le ferocelui Bathori a fost reounosout camera ungară un bărbat maghiar ou vac^ă
sus el va fi considerat chiar oa patriotic. oa putere beligerantă atât din partea P or­ şi de caracter firm, oare avea ouragiul de
Afară de aoésta oomisiunea administrativă tei, cât şi din a Ungariei, acest oraş sé a pleda pentrn respectarea oel puţin a
a dietei l’e şi primit deja. Credeţi, dér, oă j vină acuma şi sé cerşâscă pentru numele séu oeroului restrîns de drept, oe li-s’a lăsat
va fi de ajuns a păşi cu o represenfcaţiă (Aplause sgomotóse). naţionalităţilor de legislaţiunea din 1868.
înaintea ministeriului ? Aoest bărbat era Maosáry, corbul alb
Advooatul Adam cjioe, oă trebue sé
Crede, oă este de lipsă a faoe şi alţi între Maghiari cum l’au numit Românii, şi
despreţu0scă pe ori şi cine, care schimbă
oe ’i-8’a întâmplat? A fost esoomunicat de
paşi legali, căol încă n’a perdut speranţa, numele séu cu altul. Părerea sa este tot
oă în dietă vor mai fi vre-o oâţl-va poli­ oătră Maghiari şi aoeştia s’au străduit din
oea de mai ’nainte: Deoă cineva a moşte­
tici maghiari, cari vor фее In sensul lui nit un nume oinstit, sé oaute a-1 păstra ou résputerl oa sé nu mai fiă reales. Şi de
Deak şi E ötvö s: „Sé lăsăm sé cadă acest cinste, décá a moştenit un nume necinstit, oând lipsesoe Moosâry de aoolo, nu s’a
proieot; oa Maghiari nu căştigăm nimio atunol sé oaute a face din el ou atât mai mai găsit niol un singur Maghiar, oare sé
prin el, sé căutăm dér mai bine a le f*oem mult un nume oinstit. Vorbesoe apoi de fi ridioat ou vântul măcar pentru respecta­
plăcută naţionalităţilor vi0ţa în patriău. familiile nobile maghiare cu nume german rea deplină a legilor esistente în favórea
Vorbitorul încă tot sperâză într’o împă­ şi íntrébá, de oe nu i-a venit în minte unui naţionalităţilor. Stând astfel lucrurile, nu
care a naţionalităţilor şi cei ce sperézá Wengheim, Degenfeld etc., de oe nu*i vine mai putem spera, că prin paşii propuşi se
într’asta trebue sé încerce cel puţin a des­ în minte fişpanului din loc Maurer de a-şl va puté ajunge la vr’un resultat favorabil.
chide ochii Maghiarilor. E deci o datoriă maghiarisa nomele moştenit? Şi noi sun­ Nu va ajuta nimio a se adresa la mi­
ső păşim şi înaintea camerei deputaţilor şi tem datori cinstei numelui german al ora­ nisteriu şi la cameră pe câtă vreme nu vor
sé întrebăm pe Maghiari, déoá vor sé fiă şului nostru de a-1 apéra în oontra atacu­ fi convinşi, guvern şi dietă, oă e zadarnică
amicii, ori inimicii noştri? Adevérat, că în rilor neîndreptăţite. (Aplause). Petiţiunea orl-ce mésurá oontra naţionalităţilor şi oă
nici o lege nu se dă comunelor dreptul la camera deputaţilor o consideră oa su­ pe oalea aoésta nu mai póte merge. AoéstS
 Pariau 2. G AZETA TRANSILVANIEI Nr. 258— 1897.
convingere îi-se va impune însă numai M e s a g i u l r o m â n . Foile buoures- alţii în treout au năsout ş’ întărit în mine v e n it... prea târziu. Dér, oa tot-déuna în
atunol. oând naţiunile asuprite se vor opune oene oonstată tóté, oă în decursul cetirei oredinţa şi convingerea, oă orî-oe apărare asemenea ooasii, s’ au arestat chiar dintre
ou totă energia ou puteri unite maghia* Mesagiului de oătră M. Sa Regele e’a ob- din partea nâstră, a Românilor, înaintea oei bătuţi. Unii au fost pusi în libertate,
rÍ8mului violent. Este un semn bun în di- servat, că pasagiul, în oare se vorbesoe de ourţii cu juraţi drn Cluşiu este superfluă şi preoum vor fi puşi în libertate toţi.
reoţia acésta oeea oe s’a manifestat a4l visita Suveranilor români la Budapesta, a ilusoriă, fiind-oă resultatul final e tot-déuna
aici, preoum şi solidaritatea oe o dovedesc fost primit ou röcélá, pe oând în pasagiul acelaşi : condamnarea. Prin urmare presenţ» Sinuciderea nntti profesor. Din Iaşi
concetăţenii saşi în oestiunea de faţă privitor la atenţiunea Ţarului, oare a sa­ mea la pertraotare nu are nici uu înţeles s’ anunţă următorul oas trist: După o soire
(Aplause). lutat pe Regele Garol la Iaşi printr’un tri­ si, chiar de aşi S present la pertraotare, telegrafică, s’a sinucis Viuerl la Iaşi d. Mi-
(Partea a doua a discursului d-lui Mureşianu, mis estra-ordinar, a fost primit ou viue aşi renunţa de bunăvoiă la apărare şi aşi ron Pompiliu, ounosoutul profesor de limba
precum şi a discusiunilor, ce au urmat în acéstá aplause. Etă ce scrie ou privire la acésta denega oategorio orî-oe răspuns. E tot una română dela lioeul internat.
interesantă adunare, le vom aduce în n-rul de 4*arul „Drapelul*: „Pasagiul, în oare R e­ Causa aoestei rasoluţiunl funeste e pro­
dér, d-le président, ori mă condamnaţi în
mâDe). babil bóla incurabilă, de oare nenorocitul
gele mulţumesce împăratului Roşiei pentru absenţă, ori în fiinţa de faţă**, p ice apoi,
graţi0sa atenţiune oe a avut de a saluta oă graţiarea d-lui Balteş, oare înoă a fost suferea de mult timp. Miron Pompam,
In cestiunea liturgiei ungurescl. prin un trimis estra-ordinar presenţa Ma- osîndit pentru Mehadioa, o oonsideră oa o Transilvănean de origine, nu era ounosoufc
jestăţiior Lor la Iaşi, a fost primit ou o admoniare adresată ourţii ou juraţi din numai oa profesor şi autor d’daotio. Poet,
ţ)iarul guvernamental „Nemzet* deosebită şi visibilă satisfaoţiune. Repre- în órele sale pierdute, Pomöiliu are bucăţi
Cluşiu, oă nu a făout bine, oând a acusat
în numSrul seu de Duminecă publică sentanţii naţiunei, prin aplausele ou oarl de mult lirism şi valóre literară. Ia ultimul
pe d-1 Balteş pentru Mehadioa ; urmarea
un comunicat de colorit semioficios, au însoţit leotura aoestui pasagiu, s’au gră­ logică ar fi fost deol, ca acest prooes, oare timp făcuse în oolaboraţiă ou d. I, Paul,
în care se face sensaţionala desco­ profesor în Iaşi, o carte de oetire pentru
bit a se asooia la simţămintele de reounos- s’a referit la aceeaşi afacere, să fi fost sistat
perire, că cestiunea limbei maghiare oinţă esprimate de Suveran monarchului usul liceelor şi al gimnasiilor.
din ofioiu. „Convingerea mea este dér**,
ca limbă liturgică în bisericile greco- In „Liberalul4* aflăm următ6rele amă­
vecin pentru aotul séu de înaltă curtenire 4ioe d-1 Pâoăţianu, „oă prooesul meu de
catolice e numai o cestiune de timp, şi a arăta, oă naţiunea română nu póte nunte despre oaşul aoesta dureros: Fiind
pressă se oontinuă în contra dorinţei oer
a căreia resolvare are sé urmeze în cam bolnav, luase ooncediu dela liceul in­
rémánó nesimţit0re la aoâstă dovadă de ourilor mai înalte, prin urmare fac un act
filele proxime şi încă într’o for­ ternat de vr’ o câte va săptătaâol, şi, oa
bună vecinătate dată ou atâta spontanei­ oonsunător la dorinţa lor, oând nu mă
mă mult mai avantagiosă pentru ma* bolnav, nefericitul profesor şedea mai mult
tate. Cea mai aplaudată a fost, firesoe, acea présentez oa pertraotare** eto.
ghiarisare, de cum s'a proiectat pănă acasă şi numai din oând în oând eşia pu­
parte, ce se referă la boia Principelui moş­
acum. ţin prin oraş. Vineri 4iQa> d-1 Pompiliu a
tenitor, la scăparea lai din perioul şi la
Anume se c|iee în comunicatul fost prin oraş şi pe la órele 4 a venit
dove4ils de simpatie din sînul întregului
din vorbă, că „guvernul şi corul
popor**. S O I R I L E DILEI. aoasă, — La óra 7, după ce stătu la masă
episcope8c ve4end, că de acâstă ces­ ou soţia şi oâte-va persóue, se soulâ, lăsa
— 19 Novembre.
tiune e legat un mare interes naţio­ soţia şi prietinii şi trecu în altă oameră.
nal, fiind şi până acum 200,000 de B a n f f y c e d e z ă ! O telegramă din In contra maghiarisărei. Lui „Magyar După deoe minute dela eşirea din camera
greco-catolici de limbă maghiară, Fiume aduoe surprin4ăt6rea soire, oă teri­ ország** ’i se scrie, oă filele poestea s’a
unde stătuse ou soţia şi persónele oe ve­
sunt hotărîţi de-a nu permite se se bilul ministru-preşedinte Banffy, oare prin pertraotat în adunarea representanţei co­
nise la, d l Pompiliu ia un revolver şi-şi
ia acâstă cestiune dela ordinea idilei. uneltirile sale a înverşunat atât de mult pe munei Făgăraş un resoript ai ministrului
trage un glonţ în tâmpla drâptă. La detu­
Dér aceşti factori sciu şi simt, că FiumanI şi care mai ales în oestiunea ale- unguresc de culte, prin oare aoesta, la re­
nătura revolverului persónele din camera
trebue sé procedă cu multă precau- gerei nouei representanţe a oraşului înce­ comandarea inspectorului unguresc de scóle,
de alături alergând îndată vădură întins pe
ţiune. L e servesce înse spre mare puse să le bage Fiumaailor beţe’n roce, oa se deolară gata a înfiinţa un al doilea „ Kis
pat svârooliadu'se în dureri teribile pe d-1
uşurinţă împrejurarea, că din partea să nu potă alege pe cine le place, a înce­ dedovo“ în Făgăraş , dér cu condiţia, ca ora­
Pompiliu ou faţa plină de sânge. Un ser­
8 lui Scaun apostolic din Roma întimpinâ put acum s’o ia mai pe domol. Etă anume şul sé dea intravilanul. Contra acésta s’a ri­
vitor fu trimis în grabă dnpă un medio.
o hotărîtă prevenire şi bunăvoinţă. Fre* oe spuue telegrama din Fiume, adresată dicat preotul evangelio săseso Samuil F le i-
După 4eee minute sosesc d-nii d-rl C. B o­
cum seim noi, guvernul şi corul epis- 4iarului „Alkatoîâoy**: scher şi într’un disours fulminant a cornbă
tez şi R ojn’ ţă.
copesc au aflat punctul corect de pro- „ Gaal Ti bor a sosit erl din Budapesta rut pretenţia ministrului, 4’ °0n(l, că d0că
Sinuciderea eminentului profesor Pom­
cedere, care este acceptat şi la Roma, ia Fiume,„ aducând ou sine nisce instruc­ statul voesoe ou orî-oe pret să maahiari-
piliu a produs o profundă durere în tóté
şi astfel dorinţa va pute fi împli­ ţiuni ex'ra-ordinare, oarl însâmnă nu mai seze prin asilurl de oopii, atunol oel puţin s’o
oercurile eociale din Iaşi. Causa sinuoiderei
nită. Introducerea limbei maghiare puţin, deoât o rupere eu politica de pănă facă acésta pe oheltuéla propriă, ér nu pe
e bóla de nervi de oare suferea de mult
în ritul bisericei greco-catolice du acum Guvernul nu va esercia nici o pre­ a oraşului. Sub impresiunea aoestei vorbiri,
d-1 Pompiliu. Aoum 8 ani, d-1 Pompiliu a
póte merge adecă mai departe, de­ siune la alegerile din F>urae, deorece sco­ majoritatea a respins proieotul privitor la
f^st lovit de aoestă bolă, curarisindu-se sub
cât în biserica latiDă* Tendinţele pul principal ai lui este pacificarea spiri­ înfiinţarea unui al doüea „Kisdedovou în
îngrijirea darului Kneipp.
nóstre tocmai la aceea ţintesc, ca telor. Ş’ contele Szapa^y Laszlo îşi va ooupa Făgăraş. Da atunol până astă-vară domnul Pom­
ritul bisericesc sé nu p6tă forma nici în noul său post (de guvernor al oraşului piliu a fost pe deplin sănătos, însă în urma
„Musai" sé mérga la biserică! E oa-
bisericele greco-catolice o pedecâ în calea Fiume) numai după alegeri din oausă, ca lucrării „Cărţilor de cetire*, opere pe oarl
raoteristio, că în uDele oraşe din Ungaria
maghiarisărei*. să sa evite chiar şi aparenţa unei presiuni din le-a făcut ou amicul său d-nul profesor
au început să se ia măsuri, de-a duce pe
„Acum M, 4ice mai departe co­ partea guvernului. Gaal, oa podesta (pri­ Paul, fu lo^it din nou de bóla nervilor,
funcţionari ou forţa la b’seri^ă. Astfel 4’-
municatul semi-oficios, „ne privesce mar) provisoriu, nu va şterge din lista ale­ bólá oare îl făcu să-şi ia ooncediu dela
iele treoute primarul oraşului Szentes a dat
resolvarea practică a cestiunei, vede­ gătorilor nici pe oei 42 represent&nţl de­ lioeul internat. Din August şi pănă erl d.
o ordinaţiune, prin eare imvune funcţiona­
rile corului episcopesc şi ale guvernului misionaţi şi astfel aoeştia vor putâ fi aleşi Pompiiiu a dus’o într’o b61ă continuă, ou
rilor administrativi ei oraşului, oa Dumi­
tind mai mult în direcţia, ca acéstá li­ din nou. Alegerile vor fi în Deoemvre. Au- insomnii mari. Inse de vr’o 20 de 4{1© in“
neca să cerceteze biserioa. Se 4'O0| că. ase­
bertate liturgică sé se estindă asupra tonomiştii însă şi acum se p6rtă cu neîn­ somnia ajunsese la gradul oel mai mare,
menea măsuri a luat acum şi primarul ora­
tuturor credincioşilor greco -catolici. credere ; ei nu vor să cridă în noua întorşi probabil causa, care Ta şi decis a-şl curma
şului Oradea-mare. — Bine ar fi, 4âu, dâoă
Din causa asta nu e recomandabilă tură şi de aceea cu atât mai tar» se or- firul vieţei, ne mai putând îndura chinurile
s’ar puté afla oumva vre-un mijloo de-a
înfiinţarea unui episcopat deosebit ganieeză**. şi durerile bóléi.
puté duoe şi pe funcţionarii din viţa lui
greco-catolic, căci prin acésta numai Se vede, oă soiu autonomiştii din Arpad L e vi măoar odată, ori de două-orl
s’ar destrăma rândurile greco-catolicilor, Fiame, ce va să 4ică asemeni apuoături ale Antreposite comerciale. Se scie, oă M i­
în an la biserică, căol póte şi-ar îneuşi şi
desbinându-i în doué turme. Unii ar lui Baiiffy. Sunt păţiţi şi ei, bieţii, şi se nisterul Domeniilor a hotărît a înfiinţa îu
fi buni patrioţi, er ceilalţi proscrişi. vede, că nu se vor lăsa aşa uşor să fiă ei câtuşi de puţin spirit creştinesc. Ne te­ Moldova câte-va antreposite comerciale. Cele
mem însă, oă fără ajutorul gendarmilor, ori
Ffă-cărui episcopat şi comunităţi bise­ traşi pe sforă. mai de căpeteniă se vor afla la Bârlad
măcar a poliţiştilor nu va fi ou putinţă de
ricesc! trebue sé ’i-se dea posibilitatea (11.600 tone), Tecuci (7000 t.), Botoşani
a-i doee la biserică.
de a se maphiarisa“. (6460 tone), Roman (4000 tone), Vasluiii
In fine mai spune comunicatul, P r o c e s d e p r e s s ă . Erl, în 30 N o­ Scandal Ia Dacia. Un mare scandal (4000 tone), Dorohoiii (3400 t.) şi Tg.-Fru­
că cestiunea întroducerei limbei un­ vembre n., s’a pertraotat înaintea curţii ou s’a întâmplat alsltâerl duoă amédlíu sala Da mos (2800 tone). De-asemenea se vor înfiinţa
guresc! în bisericele greco-catolice juraţi din Cluşiu procesul de press5-, oe a oia Izraeliţii, oarl au făout armată, convo­ în diferite looalitâţl şâpte magazii secun­
e împreunată cu o muncă technică fost intentat în urmă „Tribunei** pentru un caseră la întrunire publică pe toţi colegii dare de clasa I-a (1600 tone), 40oe d0 °l»
uriaşă. Trebue se se facă mai în­ articul de fond întitulat „Mehadica*. Acu- lor în aoéstá oategoriă, spre a protesta în IL a (800 tone), şi 13 de clasa 3-a (400
tâi ü revisuirea cărţilor rituale greco- saţl au fost d-nii T. V, Păcăţianu , oa au­ contra proiectului de recrutare a genera­ tone). Iaşi figur^zâ printre magaziile seoun-
catolice şi cu ocasiunea acésta se tor al artioulului, şi Viotor Dresnandt oa lului Berendeiti. Au venit la acéstS întru­ dare de clasa 2-a (800 tone).
vor face şi reformele în privinţa oroprietar-editor al diaruiui. Dintre aousaţî nire şi fórte mulţi studenţi români. In mo­
limbei. Mai e vorba apoi de a se 0 regină ca madic. Amalia, regina
s’a presentat la pertraotare numai d-1 Dres­ mentul oând d l dr. W e s tfrie d , preşedintele
Portugaliei, de ani de se ocupă ou di-
tipări 100 000 cărţi rituale ungurescî nandt, pe care l’a apărat d-1 Dr. Iuliu secietăţii reserviştilor, voia să vorbăsoă
pentru bisericele greco-catolice. Tóté liginţă de studiul soiinţalor medicale. Nu
Maniu . De astă-dată curtea ou juraţi din s’ a iscat în sală un mere sgomot şi s’au
acestea, încheiă comunicatul, re­ de mult ea a depus în Londra esamenul
Cluşiu, nu se scie prin oe minune, a ţinut au4it mai multe hoiduell pornite din salfi.
clamă timp şi de aceea cestiunea de medio înaintea oelor mai distinşi pro­
să facă o surprindere, achitând pe d-l Dres Un student din comitetul naţional studen­
liturgiei ungurescî nu se póte re- fesori de medicină englesl şi îaeă ou suo- [
nandt şi încă cu unanimitate! ţesc ceru «3 fiă înscris a lua ouventul. D-1
solva de acjî pănă mâne. Mai trebue oes străluoit. Regina a fost alâsă presidentă
Cât pentru d-1 Teodor V. Păcăţianu . dr. Westfried îi răspunse, oă-i va da ou*
în secţiunea sanitară a oolegiulu’ medicilor S
puţină paciinţă. fostul redaotor responsabil al „Tribunei** şi vântul. Dér huiduelile se repetară, acope­
din Portugalia. Pe soţul său, Regele, oând I
Aşa-d0r guvernul şi episcopatul autorul artioulului incriminat, d-sa încă rite de aplausele Evreilor. De-odată înce­
catolic magbiar se nutresc cu spe­ este bolnav îl ourâză ea; mult ajutor dă
dinainte a făout cunoscut printr’o soris6re, pură a sbura dm loji scaune şi. b^stóue şi
însă prin ounosoinţele sale medicale şi să­
ranţa, că vor isbuti de-a face sé se oe a adresşit’o din Bucuresal preşedintelui o bătaiâ în totă regula a înoeput între
introducă cu timpul limba maghiară, racilor.
tribunalului din Cmşiu, că nu se va înfă­ studenţii români şi reserviştii evrei. Mai
nu numai In bisericile renegaţilor ţişa la pertraotare, motivâcdu-şl absenţa mulţi din ambele tabere s’au ales ou ca­ Teatru german. Der probepfeil este una |
dela Hajdu-Dorogh, ci şi în alte prin şâse puncte, în cari arată de-o psrte pete spart*. Sala a fost devastată cu totul, din cele mai buue comedii ale lui Oskar Blu- |
multe, ba póte chiar în tóté biseri­ netememioia întregului proces, âr de alta geamurile sparte, scaunele rupte şi din menthal. Piesa în sine cuprinde mult spirit, \
cile greco-catolice, décá nu cumva neîncrederea, oe o are atât în ourtea ou lemnele Jor s’au fă-^ut arme de lupte. Cel e scrisă f6rte viu şi e întreţesută ou O in- |
chiar şi în celelalte biserici nema­ juraţi din Cuşiu, oât şi în tribunalul dm loji arunoau ou soaune în cei din sală trigă de tot fină şi picantă. Rolurile prin- |
ghiare din ţ0ră! de-acolo, preoum şi neoorectitatea prooe- şi eoeştia răspundeau ou stărimăturiie scau­ oipale le-au avut: ospele sesonului d-1 Albin -
d»rei în acest prooes. In punctul prim d-1 nelor. Sala a fost golită .. S’au făout mai şi o damă, al cărei nume nu a fost înoă
Păcăţianu 4îcq : „Experienţele făcute de mu'te arestări de cătră poliţiă, oare a indicat în afiş, de6rec» a->erâ a reluat rolul
 Nr. 258 *1897» G AZETA TR A N S ILV A N IE I Pagina 3

d-rei H oller , oare era anunţată. Acâstă damă R auniunei şi al Internatului pregătite de vinoiile representate în oamera imperială culare, scrisori de formaţiuni, reoomanda-
şi-a eseoutat partia ei ou destul efeot şi şic. Comitet pentru aduaarea generală. şi pe el îl însărcinez ou formarea noului ţiuni şi acreditive; scrisori în comerciul cu
Naiva d-ră Gross e tot-dâuna la locml ei, Aceste proiecte de budget se primesc ornisterin. Pănă la num’rea cestni din urmă, mărfuri, comisiune şi spediţiune; cestiun-
d-1 Planh oăştigă tot mai mult simpatia de adunare fără nici o modificare. La bud­ va conduce mai departe afacerile ministe- cambiale, afaceri cu efecte, monede şi cu-
publicului, devenind din oe în oe mai des­ getul Reuniunei sunt intrările 2604 fl riul de pănă acum. pone etc. O recomandăm tuturora cari s©
toinic. D-1 Dieffenbacher interpretâză de tot 79 or. şi tot atâta sunt şi eşirile. In aceste V i e na, 28 Nov. 1897.
interesâză de afacerile de comerciu. Se afl&
bine tâle rolurile lui, însă asâră a cam eaa* eşirl e ouprinsă suma de 519 fl, 94 cr. de ven4are la administraţia „ G a z e t e i la
gerat puţin pe pianistul închipuit. Mâne care oa a patra parte din venitul net, în Francisc lo s if m. p. Librăria archidieces'ină din Sibiiu , şi la N ,
Joi se va da amusanta comedie „ Das H ei - înţelesul statutelor, este a se alătura la ca­ Badeni m, p. N. Ciurcu în Braşov ou preţul de 1 fl. 60 or.
ratsnestK de Gustav Davis. pitalul Reuniunei. Apoi mai sunt 409 fl. II.
85 cr. ca plus din venit, care înoă se pre­
Iubite br. Gautsch 1
văd a se alătura la capital. La budgetul
Primind dimisiunea ministeriului re­
DIVERSE.
internatului Orfelinat se prevăd oa venite
Adunarea generală gatelor şi provinoielor representate îu oon- Ómenii cei mai bëtrânï. După domnul
4985 fl. 90 or. şi tot atâta oa oheltuell ou-
a „Reuniunii fem eilor rom. din Braşov**. siliul imperial, te numeso mimstru-preşe- Gladstone, pe oare trebue negreşit să-l pu­
princjeud aoeste un sald de 865 fl. 92 cr,
(Fine). dinte al meu pentru aoeste regate şi pro­ nem în fruntea listei, să cităm, în Francia,
Urmâzâ la ordinea cailei alegerea a 3
numele lui Crébillou tatăl, oare a compus
A urmat la ordinea 4ilp1 raportul membre pentru revisiunea socotelelor Reu­ vincii şi aştept să-mi faci cât mai ourénd
oassei cetit de d na oassieriţă Elena Săbâ• niunei pentru anul administrativ 1897/98, propunerea pentru constituirea noului mi- oea din urma tragedie a sa la vêrsta de
deanu, din oare se constată, oă averea Reu­ oare coffiisiune se alege în personele d*nelor nisteriu,
oot-4-îCÏ şi unu de ani, pe Voltaire oare, la
niunei dela finea lui Ootomvre 1896 pănă M aria Popea, M a ria Burduloiu şi Teodora V i e n a , 28 Nov, 1897. opt-4eoî şi unu de anî, era înoă spiritul
la finea lui Ootomvre 1897 a crescut dela Bidu. cel mai activ şi mai puternio din Europa,
Francisc lo s rf m. p. pe Viotor Hugo.
41.413 fi. 54 cr . la 42,182 f i. 33 c r deoî In fine d-na preşedintă, designând de Gautsch. In Italia, Michel Augelo lucra îaoă îu
s’a sporit ou 768 fl. 79 cr. Averea Inter­ verifioătore ale protocolului pa d6mnele
natului orfelinat s’a sporit în decursul anu­ Maria Popea şi Marva Burduloiu, comunică, Tonul rece, în care e ţinut au­ al opt-4®oI şi optălea an alvieţei sale;apo
lui admin. 1896/97 dela 2779 fl, 58 cr. la că ordinea cjilei s’a termiuat şi declară tograful referitor la primirea dimi- Tiţian, oare a întreprins un tablou mare
2939 fl. 21 cr. deoî ou totul ou 159 f l. 63 sionărei cabinetului Badeni, e viu pentru Fcanoiscanl la vêrsta de nouă*4^oî
adunarea generală de încheiată.
ar. După aoósta se oetesoe raportul oomi- comentat în cercurile politice de şi nouă de ani; apoi deoanul Veneţiei, Eu-
N.
siunei însărcinate de adunarea generală ou aici. E generală păre rea, că în Austria ric Bandalo, oare la nouă-4 ol şi trei de
revisiunea socotelelor Reuniunei şi subsoris nici* odată rí a fost dimisionat un cabinet ani subjugâ Constantinopolul.
de d-nele M ăria de Lemeni şi Amália Chifa Din viâţa lui Diogene. cu atâta récéla. Partidele din majori­ Americanii pot cita pe EYaokliu, oare
îşi de d-nii Ioan de Lemeni şi loan Chifa , tate sunt amărîte; cele din oposiţiă la opt-4ecî şi doi de ani era înoă preşe­
Diogene se suie odată într’ un smochin
In oare se comunică adunării generale, că se bucură. dinte al statului Pensyivaniei.
şi înoepe să oul0gă fructe. Un trecőtor vă-
soootelele Reuniunei şi ale Internatului Eoglezii pe Newton, oare la opt-4ao*
4endu 1 în smochin îi 4lse : „Toomai în Viena, 60 Novembre. Baronul şi trei dn ani aducea servicii mari Sooie-
s’au revidat ou deamSruntul şi s’ au aflat
smochinul acesta a fost spéacjurat filele Gautsch şi-a constituit deja ministe-
tóté îu deplină oonaonanţă ou dooumentele tăţei regale, al oărei preşedinte era; au pe
soestea un o m !4* — „Eu tocmai vréu să-l riul. Autograful preaînalt privitor
de oassă şi deplin esaote. Wordsworth, pe Thennyson, amêndoi poeţi
ourăţî — răspuuse Diogene culegând mai la constituirea noului cabinet se va
Adunarea generală ia la ounoscinţă laureaţi, amêndoi morţi la opt 4e°î de ani
departe. publica în fóia oficială încă mâne.
aoeste rapórte, votâză absolutoriul oomite- trecuţi ; pe lord Lyudborst, oare fù de trei-
— Diogene avea obioeiul de mânoa Lista definitiv stabilită a noului orl lord oancelar al Engliterei şi care, oa
tului pentru gestiunea afacerilor în deour-
ministeriu este acéata:
sul anului administrativ 1896/97 ai esprimă de multe-orl în for. Odată, vőcjéndu-l mân­ şi d-l Gladstone, suferi ou succes operaţia
în special mulţămită D nei Elena Sâdâneanu, când, l’au încunjurat oeilalţl bărbaţi şi l’au Baron Paul Gautsch : presidiu şi oataraoiei. Atunci ra în vârstă de uouă-
o assieriţa Reuniunei şi eoonóma intarnatu-
batjocorit, numindu-l „cân e!44 — „Nu est* interne; Conte Welsereheimb: hon 4eoI de ani.
vecjî; Dr. Rőhrri'Bawert: fináncé; Dr.
loi orfelinat, pentru esaota purtare a soco- aşa. Toomai cânii sunt, oarl stau în jurul Pe urmă au pe lordul Brougham, oare
omului oând mănâncă!“ cjise Diogene li­ Körben comerciu; Conte Latour-Ba * la optzeci şi trei de ani lua înoă parte la
ielelor şi pentru îngrijirea, oe a avut’o
niştit. iile: culte şi instrucţiune publică, desbaterile politice. In sfârşit, pe lordul
pentru Internatul Reuniunei.
Conte Bylandt-Rheydt: agricultură; Palmerston, octogenar şi el, şi care ne
Fiind Reuniunea la finea periodului — Diogene se îutoroea din L«»cede-
Dr. I Rubert: justiţia ; Dr. H. W itter: spune seoretul oum póte cineva să tráiésoá
de 8 anî, pe oare a fost ales comitetul ao- mon la Athena. Un om l’ a îutrebat: unde
comunicatiune. Ministru polon fără mulţi ani.
tual, D-na preşedintă Aqnes Duşoiu esprimă şi de unde vii? —- El răspunse: „Dela băr­
portofoliu remâne tot Ritter, de óre-ce — In fiă"Oare sérá oând mă oulo, mô
adnnării generale mu^ţămita comitetului baţi vin la fem ei!“
atât contele Pininsky, cât şi Pien dasbrao şi de haină şi de griji. Numai gri­
pentru încrederea de oare s’a bucurat, pro­ — „Amorul e ocupaţia celor lipsiţi de tak, cărora Gautsch li-a oferit acest
nunţă dimisionare» Comitetului veoh’ ű şi in­ ooupaţiunl* 4ise Diogene. jile şi supărările omoră pe om.
portofoliu, au refusat de-a primi. Noi R itnânii avem mai mulţi bătrâoi
vită adunarea a se oonstitui pentru alege­
rea comitetului nou. — Un amio în oontinuu îi 4'0ea ^ La constituirea noului ministe oarl încă lucrézâ şi a oăror vigóre şi inte­
Diogene: vecjl, oe fericit e Call’ sthenes, riu, Gautsch a ţinut sé-i dea carac ligenţă e înoă deplină. Vom oiţa pe d-1
Pentru oondnoerea actului de alegere
fiindcă prâncjesoe şi oineză tot cu Alexandra terul unui ministeria curat de funcţio N. Creţulescu, respeotabilul om de stat,
fie alege D-na Susana Laslo de preşedintă
Marele! — „Greşesoî. am ioe! Din contră e narî. In el se află cinci şefi de oare scrie încă oărţl şi presidézâ Academia
ud hoc, ér pentru săvârşirea sorutiniului se
neferioit, fiind-că prâncjasoe şi oinézá când secţiă. Direcţia politică a noului română ou mare energie, deşi e de optdeoi
aleg d-nele Elena SSbădeanu, Virginia
îi plaoe lui Alexandru !M ministeriu pare a ave colorit clerical de? anî trecuţi. («F ôia p. toţî“ .
Vlaicu, Otília Bidu şi Maria Duşoiu; după
acésta şedinţa se suspinde pe vre-o câteva — Diogene, vécjend odată pe un tî- Viena, 1 Decemvre. Noul minis
minute, după oare începe sorutiniul. Dună năr destrăbălat aruncând mereu ou petri în teriu a depus ac[í jurământul. So
predarea ţiduMor, dómnele scrutin&tóre ochiul unor furci de spéncjurátóre, îi 4*8° : asigură, că Germanii vor continua „ALBIM" institut ie credit şi le economi.
oonstată, oă au votat 107 membre şi se ^Dă numai dă, băete, că-ţl vei ajunge obstrucţia, dâcă ordonanţele de limbă F ilia l» Braşov.
începe sorufr'narea voturilor, care ţine soopul!“ nu vor fi retrase. Conspectul operaţiunilor în luna lui Iîot. 1897.
aprópe 3 óre. După terminare dómna pre
In tr a te :
şedinţă Susana L »slo oomunioă următorul
— Diogene a fost prins în lupta deU Graz, 30 Noemvre.
înmormân­
Ch^eronea şi dus oa oaptiv la Filip, oare tarea sodalului Demassar, care a Numărar ou 1 Nov. 1897 fl. 6,809 57
resuHat: Au întrunit d-nele: Elena Săbâ
l’a întrebat: „Cine eşti?4 — „Sunt soiou fost împuşcat, când cu turburările Depunerii spre fructificare . „ 150,923.24
deanu 107 voturi, Aqnes Duşoiu 103, Susana
nesăturat al lăcomiei tale !u răspunse Dio­
de strada, s'a făcut erí, luând parte Cambii răscumpărate. . . „ 104 3->6.12
Laslo 100, Susana Popoviă 97. Elena Blebea Conturi curente . . . . „ 42,769.93
gene; Filip uimit îl liberă. o imensă mulţime. Tóté prăvăliile
97, OtiVa Bidu 90, M arin D. Lupan 88. împrumuturi pe efecte şi
Luisa Popescu £3, Paraschiva Vlaicu 67. — întrebat odată, unde a vă4nt băr­ au fost închise. albe împrumuturi 13.916,—
Paraschiva D ariu 51, Viola Goldiş 40, Maria baţi în Grecia, Diogene răspunse: — «B ă r­ împrumuturi pe producte 6 0 0 .-
Praga, 30 Noemvre. Turburările M o n e t ă ........................ 47.635 43
Popovicî 39 voturi, ér alte multe membre baţi nicăirl, dór am vă4ut copii în Laoe-
de stradă se continuă. Studenţii R im esse........................ 3 892.24
au primit numeri mai mioî de voturi. dem on!tt 3,514.60
cehi au bombardat doue redacţiunî Comisiunl, . . . .
D-na preşedintă proclamă deci în în­ — D’ogene 4’86: „Amorului îi pune germane. Intre miliţiă şi escedenţî Bân^I............................ 179,647.50
Interese şi provisiunl . 9 *66 95
ţelesul statutelor pe oele 12 dómne mai oapăt fómea; dâoă nu fómea, atunci tim­ au fost ciocniri sáogeróse. Mulţi au
D iv e r s e ........................ 54,444.55
«US însemnate de membre ale Comitetului pul, ér déoá nici timpul, atunol de bună fost răniţi.
fl. 617,81H 13
Reuniunei, ér pe membrele, oarl au întrunit sâmă ştrâogul!“
un număr mai mic de voturi, oa suplinitóre E şi t e :
B 1a ş i u. ,0vidiuu.
în Comitet, şi aoósta în raport ou numărul Literatură. Depuneri spre fructificare fl. 117,857 20
voturilor, oe le-au întrunit. TJrmătoreie cărţi nouă se pot procura Cambii escomptate . . fl 164,438 09
U LT IM E 8CIRÎ. prin Administraţia foiei nostre:
Conto c u r e n t ................... n 32,267.97
După acésta d-na preşedintă învită împrumuturi pe efecte şi alte
pe Comitetul nou ales a se ntruni la masa î mprumuturi. . . . . 14,183.65
Viena,
30 Noemvre. Oficiosul „Curs complet de corespondenţa co*
împrumuturi pe producte .
TI
2,000.—
presidială pentru a se constitui în înţelesul mereiala4
4, de 1. O. Panţu, prof. la şcola fl
„ Wiener Zeitung“ în ediţia de ac|T M o n e t ă ............................. J) 43 701.39
statutelor alegâoda-şi o preşedintă.
diminâţă publică următ6rele doue com. superioră din Braşov. O carte octav C o m is iu n l,....................... 7) 3,038.05
Intrunindu-se Comitetul la masa pre- autografe împărătesei: mare de 17 c61e de tipar, de tot instruc­ R im e s s e ............................ 3,892.24
sidială, se puroede imediat la alegerea pre­ tivă pentru comercianţi şi pentru alţii, cari Interese şi provisiunl . . 737.95
şedintei prin vot secret. Se dau 10 voturi, I. Spese şi salare................... 1,6 HO. 97
stau în legături de afaceri ou vre-o bancă.
dintre carî d-na Agnes Duşoiu întrunesoe Iubite conte B a d rn i! Are parte teoretică şi practică. In ea se B fc u c I............................ . 218 550 90
D i v e r s e ............................. fl 6,564.96
U, deol d-na Agnes Duşoiu se proclamă, de Mă simt îndemnat a prim i dmisiunea vorbesce pe larg despre tot felul de scri­
Numărar ou 30 Nov. 1897 V 8.962.76
oătră d na preşedintă ad hoo, de preşedintă cerută din partea guvernului central ai re­ sori şi acte comerciale atât în afaceri de
fl. 617.W16 13
a Reuniunei. gatelor şi pro^inoielor representate îu oa- mărfuri, cât şi în afaceri de bancă; apoi
Dómn<* Agnas Duşoiu, ooupâu d pre mera imperială. Tot odată iţi f*o cunoscut, sunt tractate şi lucrurile verificăt6re la V. Bologa m. p. N. P. Petrescu m. p.
sidiul, mulţutnesoe în numele séu şi al Co­ că numesc pe baronul Paul Gautsch de cambii. Cu totul conţine 375 de esemple dirigent. adjunct.

mitetului nou ales pentru încrederea pusă Frank^nthurn, ministrul de culte şi instruc­ practice esplicate în partea teoretică şi în V. tîvegeş m. p.
în acest Comitet şi oomunică, oă la ordi­ ţiune pubiică de pănă acum, ca ministru* text. Are şi un reg stru, în care se esplica com ptabil.

nea tjiiei urmézá proeotele de budget ale preşedinte al Meu pentru regatele şi pro- terminii comerciali. Conţin© modele de cir­
 Pagina 4 G AZE TA TR A N S ILV AN IE I. Nr. 258— 189 7.

120.75
„Câlindarul Plugarului*, edat de ti­ Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis.
pografia „A . Mureşianu“ din Braşov şi Bonuri rurale nngare 470 • • • 97.90
întocmit de I. Georgescu cu deosebită pri­ Bonuri rurele croat^-slavone . .
vire la trebuinţele poporului nostru agri­ Emprum. ung. cu premii . . .
col, are o parte literară şi economică
97.90
153.25 Atelier non de croitorie modernă!
f<6rte variată şi bogată, cuprindend mai
mulţi articulî bine aleşi, novele, poesii
LosurI pentru reg. Tisei şi Segedin.
Renta de argint austr. . . . r
138,76
102 35 IOAN HRISTESCU
Renta de hârtie austr................. 102.35 croitor bărbătesc
etc. L a început biografia lui Aîesandru
!fcent& de aur austr.. . . , , 122.85
Roman, apoi o introducere de autor, 3 3 r a , ş o - v , T e r g - a l i n u l u i U S T r. 2 3 .

un articul întitulat; Alegerea carierelor; uOsurl din 1 8 6 0 ........................ 143.b0

Am onóre a aduce la cunoscinţa onoratului public, că
Cei doi prieteni (istorisire morală) trad. de A.cţii de-ale Băncei austro-ungară. 946 —
după o pracsă de mai mulţi anî ca sodal (calfă) de croitorie
N. Petra-Petrescu; Numai una, poesiă de A.cţii de*ale Băncei ung. de credit. 386.25 bărbătâscă, am deschis un
G. Coşbuc; Bogatul şi săracul îo spiritul Acţii de*aleBănoei austr. de credit. 355.50
lumei şi în ordinea Provedinţei de Dr.
Elefterescu; însurat de douS-orl, (novelă
N a p o le o n d o r I............................. 9.55 á t i l i i F i i e r s its rii m§d§fal»
Mărci imperiale germane . . . 68.94 după sistemul cel mai nou, sub conducerea mea proprie, fă -
poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco­
nomică, redactată de I, Georgescu, începe London v i s t a ............................. 130,— c é nd t ó t q s o i u r i l e (felurile) de v e s t m i n t e , precum:
cu un articul: Economia înţelâptă; urm^ză 47.627, Paltóne, PardiseurI, costumurî de haine după
Rotaţiunea în cultura legum elor; Incolţirea Rente de cor6ne austr. 470 • • 102.30 moda cea mai nouă şi cu preţurile cele mai moderate.
sâmenţelor; Bolele animalelor de casă; în ­ Note italiene.................................. 45. -
grăşatul porcilor; Animale folositore şi stri-
Primesc tot-o dată ori-ce reparaţiimi ce cad în
specialitatea hainelor bărbătescî, esecutându-le prompt, bine CU
căci6se grădinăritului şi plugăritului. L a Cursul pieţei B raşov.
urmă câte-va pagini de poveţe*, Diverse,
gust şi ieftin.
Din 1 Deoemvre 1897. Rugândumă de onoratul public a me sprijini cu preţuitele
Glume etc. apoi câte-va cole de anunţuri.
Preţul 25 cr. ; trimis prin postă 30 cr La
Bancnota rom. Cump. 9.48 Vend. 9 49 comande, asigurând, că îmi voi da t0tă silinţa de a satisface
10 esemplare comandate de-odată unul se
Argint rorrân. Cump, 9.42 Vând. 9,44 cu cea mai mare punctualitate, sunt cu totă stima:
Napoleond’orl. Cump. 9.52 Veud. 9.54
dă în cinste. De vendare la Tipografia „A .
Mureşianuu în Braşov.
Galbeni Cump. 5.60 Vend. 5.64 loan Hristescu.,
Ruble Rusesc! Cump. 127.72 Vend. — .— 1402,7—12. m ăesJru-croitor b ărbătesc.

Cursul la b u rs a din Viena. Mărci gemane Cump. 58.60 Vend. 58 80

Lire turcesc! Cump. 10.70 Vend. 10 77
Din 30 Noemvre 1897.
Scris.fonc. Albina570 101.— Vend. 102,—
Renta ung. de aur 4% . . . . 122 45 Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei *
Renta de corone ung. 4% • • • 100,05
Proprietar: D r . A u r e l M u r e s ia n is * a 5 cr. se ootil cumpera în librăria Nicolae Ciurcu şi în
Impr. căii. fer. ung. în aur 4 y 2% ' 121.50
Impr. căii. fer. ung. în argint 472% 1 0 1 .- Redactor responsabil: G r e g o r i w J fla io r tutungeria M. Gross.

IL ^ H e r s u l I t r e n u r i l o r
pe liniile orientale ale căii ferate de stat r. u. valabil din I O c to m b re 1897.
f i u d a p e s t a - P r e d e a l C o p şa- m fcă — T ib iin — A v r ig — F ă g ă r a ş
Tren de persóne şi mixt Tren de persóne şi mixt
Tren Tren Tren Tren Tren Tren Tren Tren Tren
Tren de de
de de
persón.
accel. mixt. persón. accel. mixt persón, accel. accel. persón. 2.20 4 43 11.20 7.10 Copşa mica sos. 9.34 3.25 6.25 12.35
2 10 150 7.20 1.50 6.20 3.57 6.36 12.48 8.50 7 52 Ocna 3.35 8.11 146 5.07 11.01
1 0 - 8.25 p l. Viena . . . 80S.
8.30 155 5.45 9.15 A 7.10 1.10 7.50 6.20 4.19 7.04 1.15 9.15 8 18 / P1- 3.- 7.44 1.16 4.40 10.30
Budapesta Sibiiu .
11.31 3 56 5.10 9.27 11.19 8 30 tr. înxt. l sos. 7.31 8.57
Szolnok . . 3.37 11.12 5.32 3.25
8.00 1J 33 12.47 4.34 2.05 A vrig . 6.02 7.16
2.— P.-Ladány. . 5 50 1.19 4.56 1.12
Arad V 6.16 3.58 O
C
3.42 6 5V 1.48 2.11 11.04 Arad 2.38 11.32 sos. Făgăraş pl . 3.28 4.26
sos Oradea-mare . rpi. 8.42 6.35 a >
3.68 1.22 2.06 2.18 pl Isos. 8.00 10.44 2.31 11.17
8.08
4.38 2.19 3.03 2.60 Mező-Telegd . 7 10 10 7 2.01 10.42 I I u r e ş - 1j ii d o § — B i s t r i ţ a
bd
5 20 p 3.32 3.45 3.26 R év . . . . 6 13 9.30 1.34 10.08
eu
5.43 4.08 406 Bratca . . . 5.38 9.10 < s .
® C3
9.50 Tren mixt şi de pers. Tr. miict şi de pers.
*5 Q
6.311 (D O 5.03 4.53 4.16 Ciucia . . . 4 49 T3 -13
8.32 © CO 12.52 9.19 4. * 9.10 4.20 Mureş-Ludoş . . . 6.48 7.21 ,<iz
U ©
7.16 S-sa p B 3.51 5.32 4.62
B.-Huiedin 4.59 7.54 * Ï 12.21 8.37 5 03 110.28 5.35 Z a u ........................ 5.51 6.24
8.06 I S. 5.05 6.24 Ghârbău . . 3.18 6.54
.. H3
7.37 6 44 Ï12 39 Ţagu-Budatelio 4.50 Í9.44
£ 5.14 6 59 7 40 s* 1.53 3.42 8.46
833 5 55 sos. 2 23 6.13 o CQ , 11.01 7 . - St. Mihaiu de câmpie
p l. /
S° ÿx
O i 8.40 11.10 Cluşiu . . . 8,34 § 3.02 Le chin ţ a ................... es ^ 2.47 7.43
8.48 6.11 p l. SOS. 10.46 6.45 O >"<
I
9.06 t-n ^ K-*
. 9.09 11.27 6.27 5.24 4.35 a ^o3 6.27
9 07 I 3,41 Ş.-Măghiăruş . . . 9-t 00 2.01 6 51
Apahida . .
5.02 4.14 .2 <1 9.59 P
< 4 55 B is t r iţ a ................... ö s 1.16 5.55
10.16 *T-S3 O œ 1050 12 30 7.26
9.23 5.12
O et-
Sbc 11.25 12.67 7.50
Ghiriş . . .
3.37 2.55 •+
03
3* II
10.54 P-iCD •• Cucerdea . .
O a> 8.49 4.33 C ucerdea — O şorlieiu — Begh.-§ăse§c.
2.56 2.15 'a .2
11.01 » 1149 109 4.27
11.59 1.16
Uiuóra . . .
2.49 2.08 E3 © 2.30 8.10 3.11 10.59 pl. Cdcerdea . . SOS. A 7.45 2.38 8.35 12.42
11 09 Vinţul de sus 4.20
2.41 2.00 O
11.31 12.29 1.36 8.17 8.23 3.59 3 24 8.56 3.57 11.45 Ludoş . . # 7.07 ■2.— 7.47 11.54
Aiud . . .
2.17 1.38 O 415 9.40 4.39 12.27 Cjpilu . , . 6.27 1.19 6.56 11.00
11.48 11.40 12.55 1.54 8.33 sos. 1.55 1.17 3.33 8.0* 3.38
12.29 1.30 8.38 pl. Teiuş . . . {p l. 7.59 2.56 5.15 10.30 5.29 1.15 SOS. ) r ol. 5.33 12.25 5.50 9.54
<1- Isos. 1.29 pi. ] Oşorhei • Isos.
12.57 2.08 2.30 5.22 10.42 5.39 9.00 6.04 9736
Crăciunel . . A 12.55
1.11 2.27 9.10 7.30 2.16 6 5i 12.16 7.17 9 80S. Begh.-8a8.. . pl. 7.39 3.30 8:05
Blaşiu . . . 12.40
1.42 3.11 9.31 7.09 1.44
y Micăsasa . . 12.01 Ii i r i s — T u r d a II D e j - B i s t r i ţ a .
1.58 3.31 9.43 6.56 1.25
sos. Copşa-mică . pl. 11.41
2.13 3.46 9.45 6 54 1.01 9 40 7 18 Dej. . 6.55 12 59
pl. SOS. 11.14 7 33 1 1 ,- 5 . - 10.21 Ghiriş 5.05 10.30 3.20 9.12 10 37 3.13 Boolean 6 02
2.32 4.08 9.59 Mediaş . . . 6.41 12.45 2.24
10.55 7.55 11.22 5-22 10.43 Tarda 4.45 10.10 3.00 8.52 12 00 9.49 Bistrita
3.04 4 45 1023 Elisabetopol . 6 20 12.16 4.38{ 3.18
10.22
3.40 5 27 10.51 5.53 11.40
Sighiş0ra . . r9.45 Sibiiu — Cisnădie. C lu siu -Z ălau .
3.47 5 47 10.58 546 11.33
\9.35
4.03 6 12 11.13 Haşfalâu . . 5.32 11.16
9.13 5.30 2.15 pl. Sîbiiu . sos. 7.10 10.04 7.27 4.38 Cluşiu . . . 5 35 9 32
5 35 7.58 12.26 Homorod . . 4.27 10.03 6 57 9 51 7.50 5.14 T Apahida . . £ 5.13 9.07
7.44 5.42 2.27 „ Selemberk „
6.13 8.36 12.58 Agoştonfalva . 7.02 3.53 9.22 6,36 9.30 9— 6.30 1 Gherla . . . I 403 7.45
6.U6 2.51 * Cisnădie pl.
6.42 9.09 1.16 Ap aţa 6.37 3.37 8.58 9.25 6.56 I 3.36 7.10
7.16 9.40 1.35 r Feldióra Ç D ej . . . i
5.58 3.16 8.27 S l g M ş o r a —O d o r l i e i u - s e c u e s c . 10.10 3.03
8 .- 10.25 2.09 SOS
{p i. 5.08 2.45 7.48 2.37 Zélau . . . 10 41
2 19 p T } Braşov . . Tren mixt Tren mixt
3.55 11.— Isos. 9.08 2.18 5.20
9.51 5.32 A lb a -I u lie — Z latn a .
4.40
5.10
12.00
12.26
1 11
10.10
3.01
3 31
9.30
Timiş . .
P r e d e a l

sos. Bucuresol . pl.

8.28
8.01 î 1.42 4 14
1.12 3.32
3 22 11.08 Sigliişora . . .
3.54 11.38 Haşfaleu . . . 9.02 4.54 5 47 9.40 3, - Alba-Iuiia 7,22 12.22 6 16
6 20 1.59 Odorheiu-sëcnesc. 7.15 3 . - 8.38 12 25 61i| Z ’atua 5.— 9 40 3 50
3.15 8.35 7.10
Braşov - Kêrnesti Tim fşora — R o d n a — U p p a .
8.35 3.— Braşoy 6.4(i 1.291
Tren m ixt Râşnov 3 45 905 2.0 li Ti mişora . 7 50 1.05 7 44j
Tren mixt 9.57 4,10 5.5i3 12 41
10 28 4.41 Z érne şti 5 2£ 12.05| 7 10 J2 57 5 20 Rodna-Li. 4 05| 9 51 4 21
5.19 255 Braşov . . . . 8.25 7.03
4 58 2 37 Cezdi-Oşorheiu C l i e z d i - O s o r l i e i u
8.53 6 26 B r a so i
7 10 5.35 Sepsi-Sângeorgiu 6.25 4 07
8- 6 25 5.19 8.50 2.55 pl. Braşoyâ . . sos. 8.25 1.51 7.03
Malnaş . . . . 6.3 3.19
8 28 6 48 5.53 9.33 3.29 Prejnaerü . . Jş 7.55 1.21 6.27
Băile Malnaş . . 5.24 3.06
9 10
9.35
10.65
7.35
8.—
9.20
Băile Tuşnad .
Tnşnad . . .
Ciuc-Sereda .
.
.
.
4.36
4 20
2.55
2 17
2 01
12.35
6.35 10.31 4.12
8.13 12.48 5.46
8.35 1.37 6.26
N*
sos.
Sepsi S. Georg.
Covasna . .
CL-Oşorhein . pl.
1 6.49 12.15 5.27
5.43 11.08 3.43
4.58 10.22 2.37

N o t ă : Órele înseninate în stânga staţiunilor sunt a se ceti de sus în jos, cele însemnate în drépta de jos în sus. — Numerii încuadraţî cu linii mai negre
nsemneză órele de nópte. — Semnul arată cu capul direcţia, încătrâu merge trenul.

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.