LITERATURA
LIT ERATURA DEFINITIVA
DEFINITIVAT
T 2016
INVATAMANT PRESCOLAR 
1. CREAŢIA POPULARĂ
a Ge
Genu
null li
lii!
i! " li
lii
i!a
!a #$#
#$#ul
ula
a%%
- Colinde
Proverbe, zicători, ghicitori
- Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători)
  &' Genul e#i!
( )a*+ul #$#ula,
Greuceanu
Tinereţe
Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte
 Prâslea cel voinic şi merele
merele de aur.

2. CRE!" C#$%
C#$%&&
a' enul epic
- Fa&ula *ean de $a Fontaine + Greierele și furnica '
- Le-ena Călin ruia + Povestea florii-soarelui
florii-soarelui, imitrie olintineanu + Muma lui Ştefan cel Mare
Mare'
- )a*+ul CULT  .ihai Emine/cu + Făt-Frumos din lacrimă0
-   "on Creangă + Povestea lui Harap-lb0
- )a*+ul +$en Carlo Collodi + Pinocc!io
-   $1man Fran2 aum + "ră#itorul din $%'
- P$/eși, "on Creangă - Fata babei şi fata moşnea&ului ' Pun&uţa cu doi bani0
-   3an/ Chri/tian nder/en + (ăţuşca cea urâtă0
- Fra4ii rimm + lbă ca %ăpada0
- Charle/ Perault + )cufiţa (oşie'
( P$
P$/e
/e*
*iiea i
i *!
*!i
i3a
3a,,
(   Povestiri
Povestiri şi schiţe despre vieţuitoare Emil ârleanu + *ăprioara ' Gândăcelul 0
(   "oan le5andru răte/cu-6oine7ti + Puiul 0
(   "on Creangă + +rsul pâcălit de vulpe ' *apra cu trei ie%i0
-

(  Povestiri
  despre copilărie , "'$'Caragiale
8ctav + ,-l. cu
Pancu "a7i +  edul Goetrei "i%ită00
tre'i "i%ită
capre
(   arbu 9tefăne/cu-e
9tefăne/cu-elavrancea
lavrancea + unicul ' unica0
(   .ihail :adoveanu + ,umbrava minunată0
( istoric "on Creangă + Moş on (oată şi +nirea
 Povestiri şi schiţe care evocă trecutul istoric +nirea

- R$+anul #enu !$#ii i e*#e !$#ii 

"on Creangă + mintiri din copilărie
copilărie0
  .ar2 %;ain + ventur
 venturile Tom )a/0er  < < ventur
ile lui Tom  venturile
ile lui Huc1leberr0 Finn.

 b' enul liric

- P$e4ia e*#e !$#il%ie eorge Co7buc + arna pe uliţă2 3a o&lindă ' 3a Paşti0
-   Elena Farago +  )fatul
  )fatul de&etelor.

  - P$e4ia e*#e nau% i /ie3ui$ae,

6a/ile
6a  .ihai Emine/cu
/ile lec/andri + (evedere2
+ Pasteluri2 Mie%ul)omnoroase
)omnor
iernei păsărele0
iernei0 oase păsărele
 

  %udor rghezi + 4dreanţă ' Tâl!arul

Tâl!arul pedepsit 0
eorge %opârceanu + alada unui &reier
&reier mic ' Gospodina0
Elena Farago + *ăţeluşul şc!iop ' Gândăcelul 

1. CREAŢIA POPULARĂ
Genul lii! " lii!a #$#ula%
- Colinde
- Proverbe, zicători, ghicitori
- Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători)
1.a C$line

  Repertoriul literaturii de ceremonial pentru /arbatorile de Craciun cuprinde /i

colinde
colinde in/pir
in/pirate
ate din legen
legenda
da na/t
na/terii
erii lui "i/u/, precum Cane!ele e *ea  /i Fl$ile al&e'
Colinda e/te o /pecie folclorica de poezie cantata, uneori recitata, in/pirata de obiceiurile
calendari/tice de iarna' Ea apartine celor trei genuri literare genului liric prin caracterul de urare,
celui epic prin naratiune /i celui dramatic prin faptul ca /e concretizeaza in adevarate /pectacole'
Functi
Fun ctiil
ilee pr
princ
incipa
ipale
le ale col
colind
indeiei apa
aparti
rtinn atat vremi
vremilo
lorr /trave
/travechi
chi (ma
(magi
gico-
co-ri
ritua
tuali
lice)
ce),, cat /i
timp
timpuri
urilor
lormagice
incantatii actua
actuale
le/imilare
(cele de urar
uraree /i felic
felicitar
de/cantecului, itare)'
imaginie)'/onore
%e
%e5tul
5tulritualice'
colindei
colindei cupr
cuprinde
inde elemente cre/tine,
cre/tine,
  in punctul de vedere al compozitiei, epicul /e de/fa/oara in colinda in doua
 planuri, alternand intre real /i fanta/tic' Colinda apeleaza in introducere /i incheiere la formule
/tereotipe aducand
aducand in prim-plan pper/ona=e
er/ona=e fabulo
fabuloa/e'
a/e'

)culati2 sculati2 boieri mari2

 Florile dalbe2
)culati voi (omani plu&ari2
 Florile dalbe2
*a va vin colindatori2
 Florile dalbe2
 5oaptea pe la cantatori2
 Florile dalbe2
)i v-aduc un ,umne%eu2
 Florile dalbe2
)a va mantuie de rau2
 Florile dalbe.
+n ,umne%eu nou nascut2
 Florile dalbe2
*u flori de crin in vascut2
 Florile dalbe.

1.& P$/e&e5 4i!a$i5 -i!i$i

  $iteratura afori/tica /i enigmi/tica e/te alcatuita din proverbe /i ghicitori' Ele
con/tau in me/a=e de dimen/iuni redu/e, cu o informatie morala concentrata'
 

  Proverbul (numit /i >paremie?, >pilda?, >vorba aluia?, >vorbe din batrani?) are o
e5pre/ie imper/onala, de mare vechime, inze/trata cu autoritate /i intelepciune' .ici opere
literare incadrate in orizontul vietii umane, ele de/copera defectele morale ale omului minciuna,
 pro/tia, ingamfarea, lenea etc' El poate fi metaforic ori nemetaforic din punctul de vedere al
e5pre/iei arti/tice' "n orice forma, fie de enunt propriu-zi/, fie metafora e5pre/iva, proverbul
ofera o lectie de intelepciune aplicata la conte5te particulare' Ele reflecta lumea, lucrurile
concrete
raport /au particulare,
nece/ar cu lumii'
intre obiectele /copul de a dezvalui o /emnificatie mai larga, o in/u/ire /au un
  "ata cateva e5emple >upa fapta /i ra/plata?, >Ce tie nu-ti place altuia nu-i face?,
>Cum iti a/terni a/a dormi?, >%reci raul pana nu vine unda?, >$aptele, pana nu-l bati, /mantana
nu faci? /'a'

e!iai/e5 nu+aa$i' 
1.! F$l!l$ul !$#iil$ !ane!e 7$+ula5 e!iai/e5
Folclorul copiilor
copiilor reprezinta o parte compon
componenta
enta a literaturii nationale /i co
con/tituie
n/tituie
un gen literar de /ine /tatator'
  Prin cantec /i =oc copilul ia contact cu mediul incon=urator
incon=urator,, /traduindu
/traduindu-/e
-/e /a-l
cunoa/ca'
cuno a/ca' Creat
Creatiile
iile din folc
folcloru
lorull copi
copiilor
ilor in/o
in/ote/c
te/c =ocur
=ocurile,
ile, dori
dorintel
ntele,
e, bucu
bucuriil
riile,
e, /upa
/upararil
rarile,
e,
impre/iile ace/tora' ce/te creatii au multiple functii p/ihica, educativ-formativa /i di/tractiva'
Ele /unt creatii in proza /au in ver/uri, epice /i lirice /i nu au o forma fi5a' ce/te creatii au

-tra/aturile /pecifice
au un caracter creatiei
anonim populare
intrucat nu /e cunoa/te autorul0
-au caracter oral fiind tran/mi/e pe cale orala0
-au caracter colectiv intrucat /unt creatii ale mai multor per/oane care au contribuit intimplator la
imbogatirea lor pana la forma actuala0
-au caracter popular intrucat au ca /ur/a de in/piratie intelepciunea populara /i utilizeaza limba=
/i e5pre/ii caracteri/tice graiului popular + /i caracter /incretic, adica implica /imultan diferite
forme de arta muzica, poezie,
poezie, =ocul mimic, dan/' ce/te creatii au tra/atur
tra/aturii /pecifice
-au o nota de naivitate firea/ca, optimi/m /i vioiciune
-/e caracterizeaza prin /implitate, muzicalitate /i pla/ticitate
-/unt atractive, placute intrucat copiii prefera rimele na/tru/ni
na/tru/nice,
ce, numaratorile /ugubete , tot felul
de poezii naive, =ocuri hazlii
  "n continutul lor rega/im imagini din lumea animala /i florala /i din viata /ociala /i
de familie' Cu alte cuvinte rega/im lumea ce incon=oara copilul /au o lume imaginara, /pecifica
copilariei'6er/urile /unt uneori cantate /au /candate de copii'
 
 

:.#$ P8P#$R 
@'RE#CEA#
CRE%"E EP"C, EA#$ EP"C - :. P8P#$R 
  Basmul  e/te
 e/te o /pecie a genului epic de mari dimen/iuni in care /e nareaza intamplari
fanta/tice ale unor per/ona=e imaginare ' El e/te >o creatie literara cu o geneza /peciala, o
oglindire a vietii
etica, /tiinta, in moduri
ob/ervatie fabuloa/e, un gen va/t, depa/ind cu mult romanul, fiind mitologie,
morala?'
:ubiectul lui e5prima o viziune /traveche a/upra lumii, atunci cand per/ona=e
fanta/ti
fanta/tice
ce pozi
pozitive
tive aflate in /lu=
/lu=ba
ba inelui /e conf
confrunt
runtaa cu fortele Raului, pe care le infrang
infrang cu
a=utorul unor fiinte /au obiecte cu in/u/iri /upranaturale' "n naratiunea fanta/tica Fat-Frumo/ /i
Bmeul Bmeilor i/i di/puta iubirea "lenei Co/anzene' aca in debutul confruntarii dintre cele
doua forte morale antagonice Bmeul pare invingator, pe ma/ura ce depa/e/te ob/tacolele din
cale, nehotaratul /i prea tanarul Fat-Frumo/ capata e5perienta, intelepciune'
in punctul de vedere al continutului, ba/mul /e caracterizeaza prin fanta/ticul de
e/enta miraculoa/a /i prin /tereotipii con/tand in formule initiale, mediane, finale' "n functie de
/u
/ubie
biect,
ct, ba/mu
ba/mull popul
popular
ar /e poate
poate cla
cla/if
/ifica
ica in fan
fanta/
ta/tic
tic (do
(domin
minat
at de ele
elemen
mente
te fan
fanta/
ta/tic
tice),
e),
nuveli/tic (relateaza intamplari /i per/ona=e recogno/cibile i/toric), animalier (are ca protagoni/ti
protagoni/ti
animale)' "n ba/mul popular per/pectiva narativa apartine rap/odului care comunica direct cu

 auditoriu
auditoriull /au prin intermediul unor formule
.odelul /tructural de adre/are,
al ba/mului /pecifice
cuprinde vorbiriiinitiala
o /ituatie directe'de echilibru, un
eveniment /au o /ecventa de evenimente care deregleaza ace/t echilibru, actiunea reparatorie
marcata printr-o aventura eroica urmata de refacerea echilibrului /i ra/platirea eroului'
  e obicei actiunea ba/mului are o de/fa/urare biografica, prezentand eroul de la
na/tere pana la punctul culminant al e5i/tentei ca/atoria /i inve/tirea ca imparat' Finalul
 ba/mului e/te intotdeauna fericit, celebrand infrangerea fortelor Raului /i implinirea /ufletea/ca
/i materiala a per/ona=elor, reprezentante ale inelui' Conflictul ba/mului e/te e5terior, fiind
generat de opozitii morale'
ctiunea ba/mului e/te proiectata intr-un timp ireal, fabulo/, iar /patiul derularii
faptelor e/te dincolo de orizontul vietii omene/ti' Per/ona=ele ba/mului /unt tipice (parintii + 
imparatul, imparatea/a, baba, mo/ul, copiii + mezinul, copilul /arac, viteazul, fata cea cuminte /i
harnica) /au cu roluri bine definite (raufacatorul, ad=uvantul, per/oana cautata, eroul)' =utoarele
de/emneaza per/ona=e nazdravane care /e afla la di/pozitia eroului pozitiv, iar donatorii /unt
 per/ona=e intalnite intamplator
intamplator,, ce ofera obiecte cu in/u/iri magice protagoni
protagoni/tului
/tului pentru a-/i
infrange du/manii'
  "n ba/mul popular fanta/ticul e/te antropomo
antropomorfizat,
rfizat, per/ona=ele fabuloa/e /e
comporta ca oamenii, umanizarea lor fiind conventionala iar obiectele /i numerele au valoare
/imbolica' e e5emplu, podul /emnifica trecerea in lumea cealalta, de la un model de e5i/tenta la
altul, de la imaturitate la maturitate' Pe/tera e/te un loc al rena/terii /i al regenerarii' Coborarea
in ininfer
fernn per
permit
mitee ero
eroulu
uluii /a e5p
e5peri
erime
mente
nteze
ze moa
moarte
rteaa initia
initiatic
ticaa /i rel
reluar
uareaea vietii
vietii'' Cel
Celee mai
cuno/cute teme ale ba/mului /unt gemenii uci/i de mama vitrega, parintii fara copii, dorinta
neimplinita, drago/tea pentru o fiinta nepotrivita /'a' intre motivele de/ intalnite enumeram
calatoria, probele initiatice, cata/trofa naturala, metamorfoza /'a'
  "ntre marile colectii de ba/me ale lumii /e numara Panchantantra, :indipa, @@ de
nopti, e/ta Romanorum (/ecolul D""), Pove/tile lui Charle/ Perrault (@G), cele ale fratilor 
rimm (@H@I-@H@G)
(@H@I-@H@G) /'a' intre cele JK@ de /ubiecte tip inventariate in ba/mele lumii de arne /i
 

%homp/on, in naratiunile fanta/tice romane/ti au fo/t identificate IJ, /i anume @K tipuri
comune altor popoare /i @L autohtone' Cel mai frecvent folo/ite /unt lupta impotriva unui
a/upritor (zmeu, diavol, balaur, imparat lacom, boier carcota/), impunerea de catre bogat ca
/aracul /a implinea/ca /arcini prime=dioa/e pentru a-i lua un bun de pret (copii, /otie), /otia
nedreptatita, fata orop/ita, mode/tia ra/platita'
  a/mele romane/ti au fo/t antologate /i publicate incepand cu @HKG, Petre "/pire/cu
(@HL-@HHJ)
familie, de la fiind
parintiprimul mare
/i de la rudeculegator
rude apropiate?autohton de activitate
/i a carui ba/me dina =urul ucure/tilor
fo/t elogiata de ' auzite
elogiata >in
P' 3a/deu
/i de 6a/ile lec/andri' "n volumul Le-ene *au &a*+ele aunae in -ua #$#$ului  din anul
@HHI el a /tran/ L de titluri originale dintre care cel mai cuno/cut e/te Tinerete fara batranete
si viata fara de moarte ' ce/t ba/m a fo/t con/iderat un >ba/m legenda? (:ilviu ngele/cu), un
>mitt di/
>mi di/im
imula
ulat?
t? (A' ConCon/t
/tant
antine
ine/cu
/cu),), >un dar ne/
ne/per
perat
at al cul
cultur
turii
ii no
noa/t
a/tre
re fo
folcl
lclori
orice
ce adu
adu//
umanitatii? (C' Aoica)'
a/mul e/te o /pecie a epicii populare (de regula in proza) /i culte, cu o ra/pandire
mondiala, in care /e nareaza intamplari fanta/tice ale unor per/ona=e imaginare (feti frumo/i,
zane, animale nazdravane etc') aflate in lupta cu forte nefa/te ale naturii /au ale /ocietatii,
/imbolizate prin balauri, zmei, vra=itoare etc, pe care a=ung a le birui in cele din urma M'
(ictionar de termeni literari, ucure/ti, E'', @J, p'K)' Completam acea/ta definitie cu cele
/p
/pu/e
u/e de ' Cal
Calinine/c
e/cuu in pre prefat
fataa la E*ei!
E*ei!aa &a*+ul
&a*+uluiui,, a/mul e/te o opera de creatie
literara
gen va/t,cu depa/ind
o geneza /peciala,
cu mult oromanul,
oglindirefiind
in orice caz a vietii
mitologie, in moduri
etica, /tiinta, fabuloa/e'
ob/ervatiea/mul
moralaeetc'
un
Caracteri/tica lui e/te ca eroii nu /unt numai oameni, ci /i fiinte himerice, animale M'

   Particularitatile basmului cult6

  efi
efiniti
nitie
e a/mu
a/mull e/te o /peci
/peciee a genu
genului
lui epic in pro
proza
za de intinder
intinderee medie
medie care
 prezinta lupta intre bine /i rrau
au in care binele invi
invingenge intodeaun
intodeauna'a'
-cli/ee compozitionale formule tipice (initiale, mediane, finale)0
-motive narative calatoria, lupta, victoria eroului, probele depa/ite, dema/carea /i pedep/irea
raufacatorului,, ca/atoria /i ra/plata eroului0
raufacatorului
-/pecificul reperelor
- temporale (timpul fabulo/, mitic)0
- /pat
/patia
iale
le(t
(tar
aram
amulul ace
ace/t
/ta,
a, ttar
aram
amul
ul ccel
elal
alal
alt)
t),, /u
/unt
nt vvag
agi,
i, ima
imagi
gina
nare
re,, reda
redate
te la
la mo
modudull cel
cel mai
mai
general0
-/til elaborat, imbinarea naratiunii cu dialogul /i cu de/crierea0
-cifre magice, /imbolice (L, J, ,@I)0
-obiecte miraculoa/e0
-intrepatrunderea
-intrepatrun derea planurilor real-fabulo/0 fabulo/ul e/te tratat in mod reali/t0
-conv
-co nvent
entia
ia ba/
ba/mu
mului
lui (ac
(accep
ceptat
tataa de citito
cititor)
r) acce
accepta
ptarea
rea de la in incep
ceput
ut a /up
/upran
ranatu
atural
ralul
ului
ui ca
e5plicatie a intamplarilo
intamplarilorr incredibile'
-per/ona=ele indepline/c o /erie de functii (antagoni/tul, a=utoarele, donatorii), ca in ba/mul
 popular,, dar /unt iindividualizate
 popular ndividualizate pprin
rin atribute e5t
e5terioare
erioare /i prin lim
limba='
ba='
-e5i/tenta unui tipar narativ (bildun
(bildung/roman)
g/roman) care con/ta in
a) o /ituatie initiala de echilibru
 b) un eveniment carecare deregleaza echilibrul in initial
itial
c) aparitia donatorilor /i a a=utoarelor 
 

d) actiunea reparatorie (trecerea probelor)

e) refacerea echilibrului /i raplata eroului'

PR:$E CE$ 68"A"C :" .ERE$E E #R 

 CREAT
CREATIE EPICule/
IE POPULARA5 GENUL EPIC de Petre
C ( )ASM "/pire/cu
POPULAR 
a/mul popular e/te o /pecie a genului epic in proza /au in ver/uri, de intindere ampla, in
care /e infrunta inele /i Raul, pentru ca in final inele /a ca/tige' "n ace/t tip de te5t,
vero/imil
vero/ imilul
ul /i fanta
fanta/tica
/ticall /e imbi
imbina
na in mod armonio/,
armonio/, iar pe parcur/
parcur/ intalnim
intalnim anum
anumite
ite
formul
for mulee /i motive
motive /pecific
/pecificee ba/mul
ba/mului'
ui' intre
intre ace
ace/te
/tea,
a, ami
aminti
ntim
m mot
motivu
ivull cif
cifrei
rei trei,
trei,
motivul lui Pra/lea /au motivul imparatului care ramane fara mo/tenitori' cea/ta /pecie
literara are anumite formule care o caracterizeaza formule de inceput ( N fo/t odata ca
niciodata
nici odataO?)
O?) care au rolurolull de a ne introduce
introduce in lumea magina
magina a ba/mului,
ba/mului, formule
formule
mediane care a/igura continuitatea te5tului, /i formule de incheiere care au rolul de a ne
/coate din lumea magica a ba/mului aducandu-ne cu picioarele pe pamant (N:i-am
incalecat pe-o /a, /i v-am /pu/ pove/tea a/a''?)'
a/mul popular face parte din categoria te5telor al caror autor nu /e cunoa/te /i
care au fo/t tran/mi/e de-a lungul timpului prin viu grai /au prin /cri/'
  %e
%e5tul
5tul pe care vom lucra /e nume/te NPra/lea cel voinic /i merele de aur?0 te5tul a
fo/t ingri=it /i publicat apoi de catre Petre "/pire/cu'
  ce/t te5t e/te, in prim
primul
ul rand, o creatie
creatie popula
populara
ra deoa
deoarece
rece intrune/te
intrune/te toate
toate
tra/aturile ace/tei /pecii, avand caracter oral (/-a tran/mi/ prin viu grai), anonim (nu
/e cunoa/te autorul ) /i colectiv (mai multe per/oane au contribuit la forma finala a
te5tului)'
"n al doilea rand, ace/t
ace/t te5t apartine genului
genului epic, deoarece
deoarece comunicarea autor + 
lector /e realizeaza
realizeaza in
in mod indirect, prin intermedi
intermediul
ul naratorului, per
per/ona=elor
/ona=elor /i act
actiunii'
iunii'
  /adar, remarcam ca naratorul relateaza faptele /i intamplarile la per/oana a """-a,
in mod obi
obiect
ectiv
iv'' Per
Per/on
/ona=e
a=ele
le ba/
ba/mul
muluiui /unt
/unt num
numero
eroa/e
a/e,, une
unele
le rep
reprez
rezent
entand
and fortel
fortelee
Raului, altele fortele inelui Pra/lea, imparatul, fetele imparatului, vra=itoarea, zmeii,
 balaurul etc'
"n ceea ce prive/te actiunea te5tului, acea/ta /e ba
bazeaza
zeaza pe confruntarea
confruntarea dintre ine /i
Rau'
 

Era odată un mpărat puternic care avea trei fii 7i o grădină dintre cele mai frumoa/e' Qn
grădină avea un măr care făcea mere de aur, dar din care el n-a reu7it /ă gu/te niciodată'
u ncercat mul4i oamenioameni vite=i /ă prin
prindă
dă ho4ul care an de an fura merele,
merele, dar nimeni nu
a reu
reu7it
7it'' u ncerc
ncercat
at chiar
chiar 7i fiii mai mari ai mpăra
mpăratul tului
ui /ă prindă
prindă hotul,
hotul, in/a fara
izband
izb anda'a'  venit
venit /i randul
randul lui Pra Pra/le
/leaa /a i/i incer
incerce
ce norocul
norocul in pri
prinde
nderea
rea hotului
hotului''
 Aoaptea, Prâ/lea /-a du/ la pândă, când ntr-un târziu a auzit un zgomot ciudat' 
tra/ trei /ăge4i
/ăge4i 7i cu una a reu/it /a nimerea/ca hotul care era, de fapt, un zmeu'  luat
câteva mere, le-a le-a du/ mpăratului, apoi el /i cu fra4ii lui au plecat n că căutarea
utarea ho4ului' :-
au luat după dâra de /ânge, lă/ată de zmeul rănit, 7i au a=un/ pe tărâmul zmeilor unde a
fo/t /ingurul
/ingurul care a avut cura=u cura=ull /a coboare'
coboare' colo,
colo, a ga/it trei ca/tca/tele'
ele' :-a luptat
luptat cu
zmeul din ca/telul de argint, apoi cu cel din ca/telul de aramă 7i i-a nvin/ pe amândoi'
Când a a=un/ la zmeul din ca/telul de aur, a văzut trei fete de mpărat, una mai frumoa/ă
ca cealaltă' Când a venit zmeul aca/ă, l-a provocat la luptă pe Prâ/lea, dar ace/ta l-a
nvin/ 7i pe zmeul din ca/telul de aur' $e-a du/ pe fetele de mpărat acolo unde erau fra4ii
lui /i cu a=utorul unei franghii le-au le-au /co/ de pe taramul zmeilor
zmeilor,, oprindu-/i in/a, marul de
aur pe care il avea fata de imparat cea mai mica' Când /ă fie urcat 7i el, Prâ/lea a legat un
 bolovan de /foară 7i a pu/ căciula lui pe el, deoarece nu avea incredere in fratii /ai /i
 pre/imtea ca ceva nu are /a fie bine' Cum fra4ii lui nu voiau ca Prâ/lea /ă a=ungă /u/, pe
tărâmul oamenilor, au lă/at bolovanul /ă cadă, crezând că e/te Prâ/lea, motivând că l-au
/căpat'
=un/i aca/a, amândoi fra4ii /-au cununat au fetele cele mai mari de mpărat, dar 
fata cea mică nu a vrut /ă /e cunune cu nimeni, decât cu prâ/lea, dacă /e va mai ntoarce
vreodata de acolo'
Pe tărâmul zmeilor, Prâ/lea a /căpat de la moarte ni7te pui de zgripturoaică, iar mama
ace/
ace/to
tora
ra,, drep
dreptt ră/p
ră/pla
lată
tă,, l-a
l-a a=ut
a=utat
at /ă a=un
a=ungă
gă din
din nou,nou, pe tă tărâ
râmu
mull oaoame
meni
nilo
lorr'
Când Prâ/lea a aflat că fata cea cea mică e/te necă/ătorită 7i /e va că/ători doar cu acela care
i va aduce o furcă cu caierul 7i cu fu/ul din aur' upă ce a ndeplinit acea/tă condi condi4ie,
4ie,
fata a cerut o clo7că cu puii cu totul 7i cu totul de aur' aur'  ndeplinit 7i a doua dorin4ă 7i a
cerut mărul de aur, pe care Prâ/lea l avea la el' Când l-a du/ 7i pe ace/ta, fata l-a
recuno/cut
recu no/cut 7i /i-a e5primat
e5primat dorinta
dorinta de a /e ca/atori
ca/atori ccuu el' Prâ/l
Prâ/lea
ea a pove/tit
pove/tit tot ce /-a
ntâmplat tatălui /ău, dar a /pu/ că i iartă pe fratii /ai, chiar dacă au ncercat /ă-l omoare
7i a /pu/ că pedeap/a va veni de la umnezeu, nu de la el' tunci, cei trei fra4i au ie7it pe
/cările palatului, au tra/ cu arcurile n /u/ 7i celor doi fra4ii le-au căzut /ăgeata n cap, iar 
lui Prâ/lea i-a căzut la picioare'
  /ada
/adar, r, dupa cum /e ob/erob/ervava /i in rezum
rezumatul
atul te5tului,
te5tului, o a trei
treiaa tra/atura
tra/atura care
dovede/te ca ace/t te5t e/te un ba/m, o reprezinta confruntarea inelui /i a Raului,
invingand in final inele, adica Pra/lea'
Prezenta /upranaturalului e/te al patrulea argument care arata ca ace/t te5t e/te un ba/m'
c4iunea /euri,
zmei,, bala
zmei petrece
balauri, zgrip4pe două
zgrip4uroaice'tărâmuri
uroaice' al oamenilor
E5i/tă obiecte
obiect e magice,7i de
Ncelălalt?,
e5emplualbiciul
e5emplu făpturilor neobi7nuite
cu care Prâ/lea
Prâ/lea
 

tran/formă palatele zmeilor n mere' %otul

%otul /e petrece /ub /emnul cifrei magice Ntrei? trei
fii de mpărat, trei zmei, trei fete de mpărat, trei dorin4e ale fetei celei mici'
  #ltimul argument că te5tul e/te ba/m, con/tă n me/a=ul pe care l tran/mite' cela
de a fi de partea binelui
binelui,, pentru că ace/ta nvinge
nvinge ntotdeauna'

Pra/lea e/te per/ona=ul

/i intruchipand principal
idealul etic, al ba/mului
de cin/te, dreptateparticipand la toate
/i adevar' E/te momentele
mezinul /ubiectului
imparatului dar /i
cel mai viteaz' Pra/lea e/te o fire inteligenta /i bun cuno/cator de oameni, deoarece
intuie/te intentiile o/tile ale fratilor /ai, pe care ii pune la incercare' Pe langa tra/aturile
reale, Pra/lea e/te dotat /i cu in/u/iri /upranaturale intelege graiul fapturilor de pe alt
 pamant /i poate comunica
comunica in chip natura
naturall cu ele0 /e poate metamorfoza in foc'
foc'
Realizat de $idia le5andra Popa

FA)ULA
  E/te o /pecie a genului epic, in ver/uri(mai rar in proza), in care /unt criticate
criticate tra/at
tra/aturi
uri
negative de caracter /i defecte omene/ti pu/e pe /eama umor animale, urmarind indreptarea
comportamentului
comportamentu lui uman'
  "n literatura univer/ala au /cri/ fabule E/op, $a Fontaine, ralov' ralov'
  Fabula a fo/t cultivata in literatura romana de catre
@' rigore  lle5andre/cu
I' lecu onici
L' eorge %oparceanu
K' %udor rghezi
G' urel arang
rigore le5andre/cu apartine generatiei de /criitori de la @HKH /i a /cri/ fabule
valoroa/e cum ar fi >)$ul *i /ielul?, >Cainele *i !aelul?, >Lu#ul +$ali*?, >T$#$ul *i
#auea?'
 
%ra/aturi
%ra/atu ri ale fabulei
- e/te
e/te o ccre reat
atie
ie epic
epicaa ddeo
eoararec
ecee aare
re nara
narato
torr, ac
acti
tiun
unee //ii per
per/o/ona
na=e
=e
- te5tul fabulei e/te alcatuit din I parti
@' pove/te alegorica
I' mo
mora rala
la - ee5p
5pllicit
cita ((fo
forrmu
mullata
ata ddee cat
catrre aaut
utoor)
  - implicita (de/prin/a de catre autor)
- acti
actiuunea or oric
icar
arei
ei fa
fabbule e/ e/te
te /c/cuurta , co connce
cent
ntra
rata ta,, re
rezu
zuma
manndu-/e-/e la un /in/ingur 
a/pect din viata per/ona=elor 
- cad
cadrurull /pa
/patitio-
o-te
temp
mpor oral
al aall une
uneii fab
fabul
ulee e/
e/te
te vag
vag ccon
ontu turarat,
t, int
inten
enti
tiaa au
auto
toru
rulu
luii fii
fiind
nd de
a da un caracter de generalitate faptelor prezente
- univ
univer er/u
/ull umumanan ee/t
/tee in
inlo
locu
cuitit ccuu uuni
nive
ver/r/ul
ul ne
necu
cuva
vant
ntat atoa
oare
relo
lorr, de
de oobi
bicei
cei an
anim
imalale)
e) pe
pe
 baza unei /ucce/iune de de per/onificari care /e nume/te nume/te alegorie
 

legoria e/te o figura de /til care con/ta in inlocuirea unei realitati ab/tracte cu o imagine
concreta pe baza unor a/emanari e5i/tente intre ace/tea' Ea /e realizeaza printr-o /ucce/iune de
epitete, per/onificari, metafore, comparatii'
- in fa
fabu
bule
le /u
/unt
nt cr
crit
itic
icat
ate
e la
laco
comi
mia,
a, le
lene
nea,
a, mi
minc
nciu
iuna
na,, ingam
ingamfa
fare
rea,
a, arog
arogan
anta
ta,, pro/t
pro/tia
ia,,
credulitatea<naivitatea, demagogia, parveniti/m (imbogatirea rapida prin mi=loace necin/tite,
depa/irea conditiei materiale pe cai =o/nice), fatarnicia < ipocrizia'

/tran/a -legatura
numa
nucu
maru
rul
l de
de pper
tipurile er/o
/ona
na=e
umane =epe
ddin
incare
fabu
fabula
lela reprezinta
e/
e/te
te in
into
totd
tdea
eaun
unaa fo
foar
iepurelearte
+te omul
mic
mic,, ac
ace/
e/te
teaa ffii
frico/, iind
nd +al
leul ale/
e/e
e in
omulin
 puternic, lupul
lupul + omul fatarn
fatarnic,
ic, vulpea + omul vi viclean,
clean, catelul + omul nai
naivv

- per/
per/on
ona=a=el
elee un
unor
or ffab
abul
ulee /u
/unt
nt ppre reze
zent
ntat
atee in an
antitite
teza
za,, ace/t
ace/t fap
faptt fiin
fiindd ev
evid
iden
entt chiar 
chiar 
din titlu
- mo
moduduri
rile
le ddee e5
e5pu
pune
nere
re ffol
olo/
o/it
itee in fa
fabu
bule
le //un
unt
t nnar
arati
atiun
une,
e, dia
dialolog,
g, mo
mononolo
logu
gull adre
adre/a
/att
/i de/crierile (foarte rar) ocupa un /patiu redu/ oferind /curte informatii informatii ce a=uta la caracterizarea
 per/ona=elor 
- at
atit
itud
udin
ineaea nnar
arat
ator
orul
ului
ui ffat
ataa de pperer/o
/ona
na=e
=ele
le iinf
nfat
ati/
i/at
atee e/
e/te
te dif
difer
erit
ita,
a, iiro
roni
nica
ca,, /arc
/arca/
a/ti
tica
ca
la adre/a celor aflate pe o treapta /ociala /uperioara /i compatimitoare, ingaduitoare la adre/a
celor aflate in inferioritate
- fabu
fabule
leii au uunn ca
cara
ract
cter
er eedu
ducacatitivv ev
evid
iden
entt pr
prin
in ele
ele rea
reali
liza
zand
ndu-
u-/e
/e,, pe unun to
tonn gl
glum
umetet,,
amuzant, o critica virulenta la adre/a /ocietatii omene/ti'

RE"ERE$E :" F#RA"C

*ean de la Fontaine
CREATIE CULTA5 GENUL EPIC " FA)ULA
Petrecu/e cu chitara
toată vara'
Qn/ă iată că-ntr-o zi
când viforni4a porni,
reierele /e trezi
fără mu/că , fără râmă,
fără umbră de fărâmă'
Ce /ă facăST3ai /ă ceară
la Furnică, pânT la vară,
ni/cai boabe de /ecară'
-TPe cuvânt de lighioană,
voi plăti cin/tit cucoană,
cu dobânzi, cu tot ce vreiUTT
ar Furnica, harnică,
are un pono/ al ei
nu-i din fire darnică
7i-i ră/punde cam ră/tit
-/tă-vară ce-ai pă4itS
-acă nu e cu bănat'

zi 7i noapte
 pentru am cântat
mine, pentru to4iT
to4iT
-*oacă a/tă
a/tăzi
zi da
dacă
că po
po4iUT
4iUT
 

"n poezia reierul /i furnica, lecu onici reia un /ubiect initiat de parintele fabulei,
E/op, /i abordat de o pleiada de /criitori, in frunte cu $a Fontaine' onici /-a remarcat printr-un
a/cutit /imt al ob/ervatiei, de/criind in fabulele /ale, /ub ma/ca unor animale, moravurile /i
 proa/tele deprinderi
deprinderi ale /ocietatii ddin
in /ecolul al D"D-lea'
ce/t
ce /t com
coment
entari
ariuu fac
facee ref
referi
erire
re la arg
argume
umenta
ntare
re (d
(demo
emon/t
n/trat
ratie)
ie) a fab
fabule
ulei,
i, mo
modur
durii de
e5punere, /tructura compozitionala, morala, prozodie, limba=ul arti/tic /i figurile de /til din
 poezia Mreierul /i furnicaM'
furnicaM'
Te+a fabulei lui lecu onici e/te /atirizarea defectelor de caracter /au frivolitatii
oamenilor lip/iti de prevedere, avand inclinarea de a /e la/a in voia placerilor vietii, ignorand
con/ecintele faptelor lor, nece/itatile viitoare /i chiar de/tinul lor per/onal'
  Tilul #$e4iei Mreierul /i furnicaM e/te enuntiativ, con/tand din numirea celor doua
 per/ona=e ale fabulei, dar, implicit, /i a relatiei dintre ele, avand in vedere caracteri/ticile
definitorii ale celor doua in/ecte'
Principalele moduri de e5punere /unt naratiunea la per/oana a """-a, avand /copul de a
reliefa obiectivitatea naratorului, /i dialogul, /ub forma unei /cenete a celor doua per/ona=e'
.orala fabulei e/te /ubintelea/a, putand in/a a fi cu u/urinta de/lu/ita din pove/tirea
alegorica' E/te vorba de/pre ne/ocotinta oamenilor care nu i/i planifica viata, ci o vad doar ca o
di/tractie, Mo de/fatareM, fara a /e pregati pentru vremurile
vremurile vitrege (MiarnaM) ce ii pot a/tepta' aca
unii - reprezentati de furnica - munce/c din greu pentru a-/i a/igura e5i/tenta /i a /e pune la
adapo
ada po/t
/t de eve
eventu
ntuale
ale eve
evenim
niment
entee nef
nefa/t
a/te,
e, altii
altii - in
intru
truchi
chipat
patii de gre
greier
ier - nu fac decat
decat /a
huzurea/ca, /a traia/ca de azi pe maine, fara a avea intelepciunea de a pune ceva deoparte /au,
cum /e /pune
/pune intr
intr-o
-o e5pr
e5pre/ie
e/ie popular
populara,
a, Ma /trange bbani
ani albi ppentru
entru zile negreM' "ntr
"ntr-o
-o /ing
/ingura
ura
fraza, morala ace/tei fabule ar putea fi MPrevederea e/te mama intelepciuniiM'
 C$+#$4ii$nal, naratiunea e/te formata din doua parti o e5pozitiune, in care /e e5plica
/tatutul per/ona=elor
per/ona=elor /i impre=urarea ce le face /a interactioneze, /i un dialog purtat intre greier /i
furnica'
 "n e5pozitiune /e precizeaza ca greierul /i-a petrecut intreaga vara cantand /i di/trandu-
/e, iar vi/colul preve/titor de iarna l-a luat prin /urprindere, intrucat nu i/i aduna/e nici un pic de
mancare pentru anotimpul rece' Pentru a /capa de /pectrul foamei, el alearga cu lacrimi in ochi la
furnica, rugand-o /a ii imprumute ni/te bucate pana la primavara'
ialogul
in timpul dintre
verii, pe candper/ona=e e/te el
ea muncea, /curt, dar revelator'
nu facea decat /aFurnica
Furnica ii readuce
petreaca aminte
/i /a cante' greierului
Replica finalaca,a
furnicii e/te ironica, chiar /arca/tica Mi cantatS "mi pare bine < cum =oaca, daca poti, < "ar la
vara fa ca mine'M
  P$4$ia fabulei Mreierul /i furnicaM /e conformeaza ace/tei /pecii epice, nefiind foarte
riguroa/a in realizarea ritmului /i ma/urii' 6er/urile
6er/urile /unt compu/e din J-H /ilabe, /au chiar L-K in
conver/atia dintre per/ona=e' Rima e/te imperecheata in prima /ecventa narativa (avem aici /i o
rima imbrati/ata) /i incruci/ata in /ecventa dialogului (e5i/tand e5ceptia ver/ului fara rima M%u
ce faceaiSM)'
 $imba=ul arti/tic /e remarca prin /implitate, oralitate /i /til colocvial' 8ralitatea e/te
/ublinia
/ubl iniata
ta in cea de-a doua parte a poez
poeziei
iei de modal
modalitatea
itatea popul
populara
ara de acord al pred
predicatu
icatului
lui cu
/ubiectul' 6er
6erbele
bele /unt pu/e la plural, de/i /ubiectul e/te la /ingular (MFurnica l-au a/cultatM, Ml-au
intrebatM)'
 

  Figurile de /til /unt redu/e, o tra/atura /pecifica oricarei creatii epice' Principalul
 procedeu arti/tic e/te per/onificarea, in fabula avand loc un dialog /uge/tiv mai ale/ in
dezvaluirea atitudinii /i caracterului furnicii'
In !$n!lu4ia argumentarii, Mreierul /i furnicaM e/te o fabula intrucat e/te o poezie a
genulu
genuluii epi
epicc in ver
ver/ur
/uri,
i, ava
avand
nd ca modur
modurii de e5p
e5pune
unere
re narati
naratiun
unea
ea /i dialo
dialogul
gul,, cup
cuprin
rinzan
zandd
 per/ona=ele greierul /i furnica implicate in actiunea de dialog cerere-refuz, /i ingloband figuri de
/til /arace, reprezentate mai cu /eama de per/onificare'

LEGENDA

P86E:%E F$8R""-:8RE$#"
  Calin ruia
CULTA5 GENUL EPIC " LEGENDA
CREATIE CULTA5 LEGEN DA
%răia odată, undeva pe pământ, un crai ve/tit care avea o fată atât de frumoa/ă, că nu /e gă/ea
alta /ă-i /emene'
la/ul ei oprea privighetorile din cântec'
Când râdea /e iveau dimine4ile n obra=ii ei'
ar craiul era tare mâhnit n inima lui0 ziua 7i noaptea nu avea odihnă, gânduri amare i umbreau
tâmplele cărunte 7i lacrimi fierbin4i i udau perna' vea
vea de toate craiul bogă4ii nenumărate,
o7teni vite=i, /fetnici n4elep4i 7i o 4ară cu holde de aur, livezi doldora de poame 7i pă7uni cu
turme albe ca omăturile iernii' :e /punea că n acea 4ară curgeau
c urgeau laptele 7i mierea cum curg
 pâraiele primăvara'
Cu toate a/tea, craiul nu 7tia ce-i bucuria'
"nima lui era mai neagră decât cărbunele 7i ochii nu 7i-i ridica din pământ' arba nu-7i pieptăna,
tăcea de parcă-i lua/e cineva
c ineva graiul 7i ofta din adâncul /ufletului' 9i cum /ă nu fi fo/t amărât
când /ingura lui odra/lă, de care nu /e mai /ătura privind-o,
privind-o, /e nă/cu/e oarbă' Ea nu vedea
/trălucirea
/a, cum arată/oarelui, verdea4a
pă/ările, cum /untcâmpiilor,
florile' oglinzile
oglinzile apelor' Ea nu 7tia cum arată tatăl /ău 7i mama-
  Câ4i vraci ve/ti4i n-au ncercat /-o vin
vindece,
dece, câ4i cititori n zodii n-au căutat /ă gă/ea/că n căr4i
cu /coar4e de lemn pricina pentru care ochii ei mari, verzi, nu puteau primi 7i nici pricepe
luminaU ădu/e craiul ve/te n lume 7i făgădui/e ră/plată mare tămăduitorului,
tămăduitorului, dar degeaba
alergau ncolo 7i ncoace călăre4ii 7i trâmbi4a7ii'
  6r
6racii
acii /e arătau neputincio7i n me7te7ugul lor, iar n4elep4ii fără pricepere'
  "ată că ntr-o zi veni la curtea
c urtea craiului un bătrân ncovoiat de /pate, cu barba lungă până n
 pământ' Era a7a de /lab, ncât orice
orice adiere de vânt l pu
putea
tea da =o/ 7i vorbea
vorbea a7a de ncet, ncât abia
l puteai auzi'
  upă ce /e uită bătrânul multă vreme la fata craiului 7i după ce privi 7i mai mult n piatr piatraa unui
inel pe care-l purta n deget, /pu/e
  + Aumai :oarele, mărite crai, numai el ar putea /ă-i dea fetei tale lumina ochilor
ochilor'' Pofte7te-l n

 ca/a ta, omene7te-l

9i zicând la ma/ă
ace/te vorbe, 7i roagă-l
bătrânul /ă-i palat
ie7i din /ărute7ifruntea'
pornii ntunci
porn tunci/pri=inin
lume ochii ei du-7i
vor prinde
/pri=inindu-7i vedereO
bătrâne4ile n toiag'
toiag'
 

  #7or de /pu/ >r

>roagă
oagă :oarele?, dar greu de a=una=un// până la el' "nima craiului //ee mai mblânzi
 pu4in 7i iar trimi/e
trimi/e trâmbi4a7i 7i tobo7ari /ă n
ntrebe
trebe care dintre voin
voinicii
icii lui ar cuteza /ă porn
pornea/că
ea/că
/pre palatul :oarelui' :-ar fi du/ ei vite=ii /ă /e bată cu zmei 7i balauri, cu căpcăuni 7i /corpii, dar 
când fu vorba de :oare, to4i răma/eră cu frun4ile n pământ, tăcu4i' 3ei, 7i nu-i de mirare'
Qmpără4ia :oarelui era departe 7i niciunul din câ4i ndrăzni/eră /ă-i treacă hotarele n-au mai
călcat iarbă verde' 9i după cum
c um mergea vorba pe atunci, au albit câmpiile cu oa/ele lor'
  e aceea
mult eraudragă
i căzu/e mâhni4i
fatavoinicii'
craiului'Aumai
9i-ar fiunul /ub4
/ub4irel
dat via4a irel 7i /printen
pentru la trupde
ea' 8 văzu/e /e atâtea
lumină
luminăorilaprin
fa4ă'grădina
e
 palatului plimbându-/e
plimbându-/e de mână cu crăi crăia/a,
a/a, mama ei' ar taina inimii lui răma/erăma/e nemărturi/ită'
 Au /e putea un prile=
prile= mai fericit, ca /ă-7i arate drago/tea,
drago/tea, de aceea vorbi
  + .ărite crai, de vreme ce alt chip nnuu e/te, am /ă porne/c eu /ă duc duc /olie :oarelui'
  9i luă craiul o bucată de ppiele
iele de căprioară 7i muimuind
nd pana n poleială ddee aur /cri/e carte
:oarelui, o ntări cu pece4i 7i o dădu voinicului' 6oinicul /ărută dreapta craiului, ncălecă pe un
cal negru cum e pana corbului 7i porni tot n/pre ră/ărit, n/pre n/pre ră/ărit, către palatul :oarelui'
.er/e, 7i mer/e, zile 7i nop4i, /ăptămâni 7i luni' :e oprea numai atunci când i /e toceau
 potcoavele calului'
calului' e nouăzeci 7i nouă de or orii potcovi calul la nouăzeci
nouăzeci 7i nouă de potcovari,
potcovari, dar 
de mpără4ia :oarelui nu dădu' 9i trecu printr-un pu/tiu ce părea fără margini, unde vânt nu
 bătea, izvor nu curgea,
curgea, vietate nu /e mi7ca' Pot Potcoavele
coavele calului /e /ub4iau,
/ub4iau, /e /ub4iau 7i voinicul
no/tru căzu pe gânduri' 9i cum /e uita la picioarele calului /e pomeni dintr-o dată la poalele unui
munte de argint, unde cre7teau ierburi 7i flori de/e ca peria' 9i era a7a de nalt muntele, ncât
ame4eai uitându-te /ă-i vezi vârful' Pe crea/ta acelui munte /e afla Palatul :oarelui'
  6oinicul lă/ă calul /ă pa/că n voia lui 7i ncepu /ă urce muntele'
#rcu7ul cu anevoie era 7i cu mare prime=die'
#rcă o zi ntreagă, dar /pre /eară /e prăbu7i la pământ obo/it'
 doua zi la fel, a treia zi la fel' ar cum 7i aminti de fata craiului, cum prin/e puteri 7i ncepu
din nou /ă /e ca4ere pe /tânci'
9apte zile 7i 7apte nop4i i-au trebuit voinicului no/tru până /ă a=ungă ntr-o poiană cu copaci de
argint, cu iarbă de argint, cu izvoare de argint' Qn poiană văzu o /tea luminoa/ă cu chip de
 bătrânică' :traiul i era mpodobit
mpodobit cu ppuzderii
uzderii de /tele argargintii,
intii, care de care mai /trălu
/trălucitoare'
citoare' Qn
 =urul ei pă7teau o mul4ime de capre tot de ar argint'
gint' 6
6ooinicul no/tr
no/truu i dădu bun
bunăă ziua 7i o ntrebă
dacă mai e/te mult până la palatul :oarelui' ătrâna l privi cu bunătate 7i-l ntrebă
  + ar ce nevoi te-au mânat până la elS
  + uc :oarelui, din partea craiului no/t no/tru,
ru, rugăminte'
  + Eu /unt mama :oarelu
:oarelui,i, 7i te /fătuie/c /ă rămâi ai aici
ci 7i /ă-mi /pui mimiee pă/ul, nu de alta, dar am
o noră tare rea' Ea, cum te-o zări, nu te-ntreabă nimic, 7i pe dată te preface n ce-i trece prin
minte' %e preface
preface n floare, n râu, n târâtoare, n piatră, n pulbere, după toanele n care /e află'
Pu4ini voinici din lume au ncercat /ă intre n palatul fiului meu, dar nu 4i-a7 dori /oarta lor'
  9i /e mai =ălui, ce i /e mai =ălui /teau
/teauaa cu chip de bătrânică de noru-/a,
noru-/a, dar văzând că ziua
/fâr7e7te, i /pu/e
  + :oarele 7i luna trebuie /ă vină aca/ă /ă /e odihnea/că' :pune-mi ce ai de /pu/, apoi a/cunde-t a/cunde-tee
n pe7tera a/ta, /ă nu te vadă noru-mea' Eu 4i voi aduce ră/pun/ul'
  - m o carte, te rog /ă i-o dai :oarelui /-o citea/că'
  .ama :oarelui luă cartea craiului la /ub/oară 7i urcă mpreu mpreunănă cu caprele n vârful muntelui'
6oinicul /e piti n pe7teră 7i a7teptă'

 craiului'
Când adormi luna, muma
Citi :oarele, citi, /e:oarelui /erăzgândi,
gândi, /e furi7
furi7ăă n odaie, 7i trezi
7i n cele fiul 7i-i
din urmă dădu ceva
i /pu/e /ă citea/că
mumeicartea
lui la
 

ureche'
  :pre diminea4ă, muma :oarelui cobor n ppoiană
oiană 7i nu mult după aceea voinicul cobor
cobor muntele,
ncălecă 7i porni la drum'
  reu a fo/t drum
drumulul voiniculu
voinicului,i, dar mai grea a7teptarea craiul
craiului'
ui'
%recu/e o bună bucată de vreme 7i n geana zăriiză rii unde /e uita zi 7i noapte craiul nu /e arăta cal 7i
călăre4' .ul4i dintre /fetnicii lui credeau că voinicul e oale 7i ulcele, dar nu voiau /ă ntunece cu
vorbele lor năde=dea
  ar ntr-o dimi nea4ăcraiului'
diminea4ă voinicul, viu 7i nevătămat, cu calul n /pume,
/pume, /e nfă4i7ă craiului'
  tât a put
putut
ut /ă ntrebe bătrânu
bătrânull crai cu ndoială n gla/
  + :-a n
ndurat
durat de rugămintea meaS
  + a, /lăvite crai' e azi n 7apt
7aptee zile :oarele va /o/i n palatul
palatul tău'
  Craiul, de bucurie, a murit 7i a nviat de trei ori, apoi dădu poruncă
poruncă /ă /e facă pregătirile
o/pă4ului ce avea /ă dea n cin/tea :oarelui' Au era vorba de un oa/pe de rând, ci chiar de
/tăpânul luminii'
  6ânătorii porni
porniră
ră după prepeli4e 7i potârnich
potârnichi,i, pe/carii după pe7te 7i mul4i al4ii dup
dupăă legume 7i
 poame ale/e' Qn/u7i craiul
craiul cobor n beciuri
beciuri /ă gu/te 7i //ăă aleagă vinul cel mai bun pentru
pentru o/pă4'
"ar crăia/a cu mâinile ei frământă colacii ce aveau /ă /tea rumeni4i, mpleti4i n nouă, n fa4a
:oarelui, la ma/ă' %o4i
%o4i oamenii a7teptau, cu ră/uflarea la gură, ziua aceea când /oarele va cobor
 pe pământ'
  9i n diminea4a mult a7teptată craiul ie7i la poarta palatului
palatului cu pâine 7i /are, ncon=urat de
/fetnicii 7i curtenii lui mbrăca4i n podoabe' %râmbi4ele 7i /urlele ncepură /ă /une ve/tind
apropierea minunatului
minunatului oa/pete' 9i cum a7teptau, cu inimile oprite parcă n piept, numai că
văzură o lumină mare n zare 7i auziră uruitul unui rădvan' A-avură vreme /ă /e uite unul la altul,
că rădvanul /e 7i opri la poarta palatului crăie/c 7i din el cobor un tânăr frumo/, nve7mântat n
/trai /trălucitor'
/trălucitor' ădu mâna cu craiul, gu/tă din pâine 7i /are, apoi ntin/e mâna 7i celorlal4i
curteni care erau acolo de fa4ă' .ul4i din ei /e minunau că :oarele lua/e chip omene/c 7i mergea
alături de ei, ncăl4at cu cizme de argint' :oarele nu /e fuduli, mâncă cu poftă, bău un pahar cu
vin 7i lăudă gazda pentru bucatele ntin/e'
  Au ndrăznea craiul /ă ad aducă
ucă vorba de fată, nu nndrăznea
drăznea :oarele /ă ntrebe, dar până
până n cele din
urmă, fata craiului fu adu/ă'
  Qn acea vreme n/ă, luna /e op opri/e
ri/e la ferea/tra palatul
palatului
ui 7i /e uita i/coditoare
i/coditoare la cele ce /e
ntâmplau acolo' in pricina luminii :oarelui nimeni n-o zări' 9i :oarele, după ce mai bău un
 pahar cu vin, /e ridică
ridică n picioare 7i /e apr
apropie
opie /ă /ărute fata pe frunte,
frunte, ca /ă-i dăruia/că lumi
lumina
na
ochilor ei'
  $una, văzându-l că /e apro
apropie
pie de frumoa/a fată de crai,
crai, /e mânie amarnic' e/chi/e ferea/tra
ferea/tra 7i
nvălui fata ntr-un abur galben-auriu,
galben-auriu, ncât cei de fa4ă nu-i mai putură vedea chipul' Când /e
mpră7tie aburul cel galben-auriu,
galben-auriu, n locul fetei răma/e o floare mare, galbenă, de /tatura fetei de
naltă' Craiul 7i crăia/a ncremeniră pe loc de /paimă' :oarele /e /upără de fapta /o4iei /ale 7i o
alungă tocmai pe tărâmul celălalt, de/păr4indu-/e pentru totdeauna
totdeauna de ea' upă aceea /e /ui n
rădvan 7i /e urcă n nalt' 6o
6oinicul
inicul cel ce du/e/e răva7ul craiului tocmai n mpără4ia :oarelui, 7i
care nu mărturi/i/e nimănui drago/tea pentru fata craiului, răma/e multă vreme lângă floare 7i,
văzând-o că /e ofile7te, o ră/ădi n grădina palatului'
  e atunci, luna a nceput /ă umble mai mult noaptea, /ingurică,
/ingurică, tri/tă, căindu-/e de fapta ei
necugetată, 7i dacă /e ntâlne7te cumva cu :oarele 7i pierde lumina' "ar floarea aceea naltă,
galbenă, /-a ră/pândit pe ntreg pământul' 9i de cum ră/are :oarele, floarea /e ndreaptă cu fa4a
 

/pre el, a7teptându-i parcă /ărutarea, 7i-l urmăre7te până apune, 7i a doua zi iară, 7i iară, până i /e
/cutură floarea'

  :pecie a genului epic, populara /au culta, legenda e/te o naratiune de mica intindere,
care de/cifreaza
de/cifreaza cauzel
cauzelee unor fenomene de adevar /au fictiune /i care evoca /entimente
/i per/ona=e /upranaturale,
/upranaturale, biblice /au i/torice' Ea ccontine
ontine viziuni populare
populare,, naive, a/upra
lumii /i in/i/ta a/upra a/pectelor tragice ale conditiei umane' %emele legendelor /unt
variate originea /i in/u/irile fizice ale unor plante /i animale, actiunea /piritelor naturii,
viata per/ona=elor biblice, de/crierea unor /arbatori, practici /i obiceiuri cre/tine etc'
  %e5tul
%e5tul ale/
ale/ de mi
mine
ne /e nume/te NPove/tea florii-/oarelui? /i e/te
e/te o legenda culta /cri/a
de Calin ruia, pe numele /au adevarat Chiril urduz + /criitor roman, poet /i prozator,
cuno/cut mai ale/ prin volumele /ale de pove/ti pentru copii'
%itlul ace/tei legende reprezinta numele unei flori deo/ebite + floarea /oarelui, /i
/emnifica
/emni fica e/enta
e/enta legende
legendei,i, evocand
evocand un fenomen
fenomen /upranat
/upranatural
ural petrecut
petrecut in te5t, acela al
tran/formarii unei fete
fete intr-o floare a /oarelui, din cauza unu
unuii ble/tem'

$egenda
lector NPove/tea
/e realizeaza florii-/oarelui?,
in mod apartine
indirect, prin genului
intermediul epic deoarece
naratorului, comunicarea
actiunii autor-
/i per/ona=elor'
 Aaratorul e/te necuno/cut /i pove/te/te la per/oana a treia0 dintre per/ona=ele te5tului,
unele cu puteri /upranaturale, amintim :tefan 6o 6oda, fata lui :tefan 6o
6oda,
da, baba, :oarele,
Piaza-Rea, $una'
ctiunea te5tului debuteaza cu nemultumirea /i necazul lui :tefan 6oda, care
avea o fata foarte frumoa/a, dar care nu putea vorbi, era muta, cu toate ca incerca/e toate
leacurile po/ibile'
po/ibile' "ntr-una
"ntr-una din zizile,
le, o baba ii /pune voievodului /a il invite pe :oare la
ma/a /i, daca fatfataa il va /aruta
/aruta pe ace/ta
ace/ta,, are /a fie vindecata' BBi/
i/ /i facut' Piaza-Rea
Piaza-Rea aude
in/a de planurile voievodului
voievodului /i pune un ble/tem pe capul ace/tuia apoi merge merge la $una /i
ii /pune de/pre planurile domnitorului' $una, fiind indrago/tita de :oare, =ura ca va face
orice ca /a impiedice nunta dintre cei doi' /adar, in /eara o/patului pe cand fata ii cere
:oarelui
:oar elui No gura de mantuir
mantuire?,
e?, $una /e coboar
coboaraa Nintr-un
Nintr-un brau tremur
tremurat
at de lumina? pe
fața fetei /i o tope/te, tran/formand-o intr- intr-oo floare galbena' %oata
%oata lumea
lumea prezenta la o/pat
e ingrozita
ingrozita de cele petrecute
petrecute,, :oarele
:oarele nemai
nemaiputan
putandd face altc
altceva
eva decat /a-/i ia neva/ta,
neva/ta,
tran/formata acum intr-o floare, /i /a o /adea/ca in gradina Nca /-o aiba aproape /pre
mangaiere?' e atunci, floarea-/oarelui /e intoarce mereu /pre :oare, cerand parca,
incontinuu, /arutul /alvator
/ alvator''
  E/te, a/adar, le/ne de ob/ervat tema te5tului + intamplarea tragica petrecuta in viata
voievodului :tefan, care o are, de fapt, in prim-plan, pe fata lui, pedep/ita de /oarta /a nu
aiba gla/, ca mai apoi /a fie tran/formata intr-o floare'
 

  "n tema te5tului

te5tului ob/er
ob/ervam
vam cum /e ilu/tilu/treaz
reazaa una dintr
dintree tra/
tra/aturi
aturile
le legendei
legendei,, /i
anume prezenta /upranaturalui + $una /i :oarele care /e pot cobori pe pamant /i
tran/formarea fetei intr-o floare' Remarcam ca a/trii au capatat in/u/iri omene/ti - pot
vorbi cu oamenii /i pot lega diver/e relatii cu ace/tia, /upranaturalul fiind atat de evident'
:e mai poate con/tata /i prezenta unei alte tra/aturi ale legendei, /i anume
e5plicarea originii unei plante, in cazul no/tru a florii-/oarelului, o planta atat de indragita
in popor'
atorita faptului ca in ace/t te5t /e rega/e/c toate caracteri/ticile nece/are, putem
afirma ca NPove/tea florii-/oarelui? e/te o legenda'

)ASMUL CULT

  P86E:%E $#" 3RP-$

"on Creanga
CREATIE CULTA5
CULTA5 GENUL EPIC ( )A
)ASMUL
SMUL CULT
  %ema /i viziunea de/pre lume
  a/mu
a/mull cult e/te /peci
/peciaa genu
genului
lui epic, in proz
proza,
a, de intindere
intindere medie,
medie, cu o actiu
actiune
ne
de/fa/urata pe un /ingur plan narativ, cu un numar mare de per/ona=e, reprezentand valori morale
/i in care e/te prezenta lupta dintre bine /i rau'
  Reprezentant de /eama al generatiei de /criitori ai /ecolului al D"D-lea - alaturi de "oan
:lavici, "'$'Caragiale /i .ihai Emine/cu - "on Creanga e/te cuno/cut in literatura romana atat
 prin >mintiri din copilarie?, cat /i prin pove/tile /i pove/tiril
pove/tirilee /ale' #na dintre cele mai
importante opere ale /ale ramane ba/mul >Pove/tea lui 3arap-lb?'
  8pera /e incadreaza in /pecia literara ba/m cult, prin caracteri/ticile ace/tei /pecii
literare' 8 prima tra/atura a ba/mului cult e/te prezenta formulelor /pecifice' Formula initiala,
>mu cica era odata?, are rolul de a introduce cititorul in lumea fabulo/ului, cea mediana, >:i
mer/era /i mer/era? mentine treaza atentia cititorului /i ii /u/cita intere/ul, iar formula finala,
>Cine are bani, pe la noi, bea /i mananca, cine nu, /ta /i /e uita?, /coate cititorul din lumea
fictionala'
8 a doua tra/atura a ba/mului cult e/te prezenta cifrelor magice, in >Pove/tea lui
3arap-lb?cifra magica fiind L /unt L frati la curtea Craiului, L /urori la curtea lui 6erde
"mparat, calul vine /a manance =aratic de L ori, /e da de L ori pe/te
pe/te cap, il inalta la cer de Lori pe
3arap-lb, ace/ta /e intalne/te de L ori cu :panul, la curtea lui 6erde "mparat e/te /upu/ la L
 probe'
  Patru dintre elementele de con/tructie importante in acea/ta opera /unt tema, relatii
/patiale /i temporale, actiunea, relatia dintre inceput /i final'
 

  %ema
%ema ba/mului e/te lupta dintre bine /i rau, prezenta in orice ba/m' "n plu/, in acea/ta
opera, Creanga evidentiaza formarea unui adole/cent, care, plecand intr-o calatorie pre/arata cu
numeroa/e probe, /e va maturiza' Reprezentativi pentru fortele binelui /unt 3arap-lb /i toti cei
care il a=uta (:fanta uminica, erila, Flamanzila, :etila, Pa/ari-$ati-$ungila, 8chila, calul,
regina
regina albin
albinelo
elor,
r, reg
regin
inaa fur
furnic
nicilo
ilor),
r), iar rep
reprez
rezent
entati
ativi
vi pen
pentru
tru for
fortel
telee raului
raului /u
/unt
nt :p
:panu
anull /i
"mparatul Ro/u, e5act cei de care tatal eroului ii /pu/e/e /a /e ferea/ca in calatoria /a' "n final, ca

 in aproape toate ba/mele

Relatiile culte, /iraul
/patiale e/te invin/'
temporale /unt vagi, impreci/e, ca in orice ba/m, fiind impin/e
mult /pre trecut >mu cica era odata intr-o tara?' E/te evident ca reperele de timp neprecizate
fac ca cititorul /a fie introdu/ intr-un timp al fabulo/ului, contribuind la crearea unei atmo/fere
/pecifice' :patiul in care /e de/fa/oara actiunea e/te un taram al fanta/ticului, pentru ca include
fi
fiin
inte
te fa
fabu
bulo
loa/
a/e
e eeri
rila
la,, Flam
Flaman anzi
zila
la,, :et
:etil
ila,
a, Pa/
Pa/ar
ari-
i-$a
$ati
ti-$
-$un
ungi
gila
la,, 8chi
8chila
la,, fiin
fiinte
te ca
care
re /e
metamorfozeaza calul, :fanta uminica, fata "mparatului Ro/u, dar /i animale vorbitoare vorbitoare calul,
regina albinelor, regina furnicilor'
ctiunea /e de/fa/oara dupa un tipar /pecific ba/melor o /ituatie initiala de echilibru,
dereglarea echilibrului, plecarea la drum a eroului in incercarea de re/tabilire a echilibrului /i
revenirea la echilibrul initial' /tfel, /e precizeaza ca intr-o tara un crai care avea trei feciori,
 prime/te o /cri/oare, de la fratele /au, "mparatul 6erde, erde, prin care ii cerea /a-i trimita pe unul
dintre fii pentru a-i mo/teni imparatia /i a /e urca pe tron' Primii doi frati e/ueaza in incercarea la
care ii /upune tatal lor, pentru a vedea daca /unt vrednici ca pornea/ca la drum' Cel mic reu/e/te
/i pleaca, avand cu /ine un cal nazdravan care il va a=uta pemanent pe parcur/ul calatoriei /ale'
 Aaivitatea /i lip/a de e5perienta a mezinului il vor determina /a accepte tovara/ia :panului, cu
care /e intalne/te in timp ce /e rataci/e intr-o padure' El incalca a/tfel porunca tatalui /au de a /e
feri de omul /pan /i de omul ro/' E/te pacalit /i devine rob al :panului, ace/ta din urma dandu-/e
drept nepotul craiului, odata ce /o/e/c la curtea lui 6erde "mparat' Fiul craiului, ce primi/e
numele de 3arap-lb, pentru a marca /tatutul de /luga, e/te /upu/ de catre :pan la L probe /a
aduca /alate din radina #r/ului, /a aduca dintr-o padure capul plin de ne/temate al unui cerb /i
/a o aduca pe fata "mparatului Ro/u' El reu/e/te /a treaca atat de primele doua probe, cat /i de
ultima, de/i, la curtea "mparatului Ro/u e/te /upu/ altor probe' %oate%oate /unt trecute cu bine datorita
 prietenilor pe care eroul /i-i face pe drum erila, Flamanzila, :etila, Pa/ari-$ati-$ungi
Pa/ari-$ati-$ungila, la,
8chila, :fanta uminica, regina albinelor, regina furnicilor
furnicilor''
Conflictul e/te reprezentat de lupta dintre bine /i rau' :e ob/erva ca :panul, per/ona=ul
negativ al ba/mului, reprezentativ pentru fortele raului, =oaca un rol aparte in viata eroului' El ii
e/te chiar de a=utor ace/tuia, deoarece, la /far/itul tuturor probelor la care il /upune pe 3arap-
lb,, ado
lb adole/
le/cen
centu
tull dev
devine
ine adu
adult'
lt' Chi
Chiar
ar cal
calul
ul ii atrage
atrage ate
atentintiaa /tapan
/tapanul
ului
ui /au cu privir
priviree la
nece/itatea ca :panul /a e5i/te in viata lui 3arap-lb >:i unii ca ace/tia /unt trebuitori pe lume
cateodata, pentru ca fac pe oameni /a prinda la minte'''?
  "n ace/t ba/m e5i/ta
e5i/ta o relat
relatie
ie de /imetrie
/imetrie intr
intree inceput
inceput /i fina
final'l' "ncep
"nceputul
utul e/te
reprezentat de formula initiala >mu cica era odata?' cea/ta are rolul de a introduce cititorul in
lumea fictionala /i de a-l determina /a accepte conventia conform careia, odata intrat in acea/ta
lume, va intelege ca fiintele fabuloa/e /i intamplarile neobi/nuite vor popula actiunea' ce/t
inceput coincide cu fi5area reperelor /patio-temporale, care /unt vagi, impreci/e' Finalul are
rolul de a /coate cititorul din lumea fictionala, readucandu-l in lumea reala >Cine are bani, pe la
noi, bea /i mananca, cine nu, /ta /i /e uita'? Finalul inchide ba/mul, impreuna cu inceputul ca
intr-o rima'
 

  :tatutul /ocial al per/ona=ulu

per/ona=uluii principal 3arap-lb, poate fi cu u/urinta identificat in
numele /au' /tfel, /e /ugereaza prin termenul >alb?, /tatutul initial al eroului, acela de fiu de
crai, iar prin termenul >harap?, care in/eamna om cu pielea neagra, /clav, /e /ugereaza /tatutul de
rob, de /luga a :panului, dupa ce ace/ta l-a in/elat'
:tatutul p/ihologic /ubliniaza un caracter inca in formare, avand in vedere ca fiul de
crai era la var/ta adole/centei
a dole/centei /i nu avea niciun fel de e5perienta a vietii'
 milo/tenia ii aduc
:tatutul moralpentru
foloa/e, pune in
ca,evidenta
miluindcalitatile
o batrana/i in
defectele eroului' /tfel,
curtea palatului, bunatatea
dobande/te /i
/faturi
 pretioa/e de la acea/ta, atat inainte de plecarea la drum, cat /i in timpul probelor la care a fo/t
/upu/' enerozitatea /i lip/a de pre=udecata ii aduc alaturi cinci prieteni, care dovede/c ca nu
infati/area conteaza, ci modul in care pot a=uta la nevoie' Eroul are in/a /i defecte, precum
naivitatea, lip/a de incredere in fortele proprii'
  %ra
%ra/atura
/atura dominanta de caracter e/te naivitatea, generata de var/ta frageda, de lip/a
de e5perienta /i de nea/cultarea /fatului parinte/c' 8 /cena /emnificativa pentru ilu/trarea ace/tei
tra/aturi o con/tituie intalnirea din curtea palatului cu batrana cer/etoare' Aicio clipa eroul nu i/i
 pune problema /a o intrebe pe acea/ta cum a a=un/ acolo, de vreme ce palatul era pazit cu gri=a'
e a/emenea, nu /e intreaba de unde /tie acea/ta atatea amanunte de/pre el, din moment ce nu o
mai intalni/e niciodata' 8 alta /cena /emnificativa e/te intalnirea cu :panul' Eroul nu numai ca
nu i/i da /eama ca :panul /e deghizeaza de fiecare data cand ii apare pe drum eroului, ca /a para
ca /unt L :pani, nu unul /ingur, dar nici nu banuie/te ca ace/ta ii intinde o capcana, cand il invita
/a coboare in fantana' Aaivitatea in ace/t caz a avut drept con/ecinta /chimbarea /tatutului, din
fiu de crai in /luga'
  "n relatie cu :panul, in /cena primei intalniri cu ace/ta, /e dovede/te lip/a de
maturitate a lui 3arap-lb, care prime/te o adevarata lectie de viata' e/i calul ar fi putut /a il
a=ute, el il la/a pe erou /a hotara/ca ce ar trebui facut, il la/a /a gre/ea/ca tocmai pentru a invata
din e5perienta /i a intelege ca aparentele pot in/ela' Pentru fiul de crai, prezenta :panului
in/eamna invatarea lectiei umilintei, a a/cultarii /i a/tfel, a maturizarii, atat de nece/are in
devenirea lui ca imparat'
"n relatie cu calul /au, 3arap-lb /e dovede/te a fi un adole/cent care are mare nevoie
de un prieten, de un /fatuitor, de cineva care /a il indrume /i /a-i poarte de gri=a' :i acea/ta
intalnire cu calul ii demon/treaza fiului de crai ca aparentele in/ala /i ca nu infati/area e/te
importanta, ci calitatile /i modul cum iti oferi celor din =ur a=utorul'
  "n opinia mea, viziunea de/pre lume /i viata a autorului in ace/t ba/m e/te magi/tral
/ubliniata, atat prin tema, cat /i prin con/tructia per/ona=elor' Creanga nu dore/te /a urmeze
tiparul ba/melor populare in care eroul e/te un Fat-Frumo/ cu multiple calitati, precum vite=ie,
echilibru, frumu/ete, dorinta de afirmare' 3arap-lb nu are niciuna dintre ace/te calitati' El
reu/e/te /a treaca probele la care e/te /upu/ cu a=utorul prietenilor /ai, a /fatuitorilor precum
calul /i :fanta uminica' .ai pre/u/ in/a de probele pe care le trece, fiul de crai /e maturizeaza,
dobandindd e5perienta, intentia autorului fiind de a prezenta ace/t drum al maturizarii eroului prin
dobandin
crearea unui bildung/roman (roman al maturizarii unui tanar)'
  /tfel, opera >Pove/tea lui 3arap-lb? ramane una dintre cele mai reprezentative
/crieri ale autorului "on Creanga, de/pre care arbu Fundoianu afirma > fo/t gre/ita opinia ca
/cri/ul lui Creanga e pentru copii' Creanga e facut /a e5i/te numai pentru adulti /au deloc'?
 

)ASMUL MODERN

Pinocchio
  Carlo Colodi
CREATIE CULTA5
CULTA5 GENUL EPIC " )ASMUL
)ASM UL MODERN
  Pove/tea lui Pinocchio e/te i/toria evolutiei umanitatii de la natura la cultura, aici de la
na/terea artificiala, dintr-o bucata de lemn, la tran/figurarea ce capata, la propriu, a/pectul unei
incarnari'
  Cum se naste Pinocchio si ce fel de copil era el?
  Pinocchio e/te prevazut de la inceput ca un copil-afacere, o marioneta docila care /a-i
aduca o oarecare buna/tare tatalui /au' Aumai ca papu/a nu /e la/a manevrata, anuntand chiar de
 pe ma/a de lucru un copil rebel, iar dupa realizarea /a a=unge /a fie abandonat /i /a-l faca pe
 bietul eppetto (tatal adoptiv) /a fie are/tat' E imun la /faturi /i i/i omoara binevoit binevoitorul,
orul, pe
reiera/ul-vorbitor,
reiera/ul-vor bitor, con/tiinta /a morala'
  Conflictul cu scoala si mirajul banilor.
  andul de a invata e/te abandonat in fata tentatiei de a intra in %e %eatrul
atrul de papu/i' "/i
vinde abecedarul pentru un bilet de intrare' Provoaca un taraboi fanta/tic printre papu/i /i /capa
de mania papu/arului .anancafoc la auzul pove/tii /ale tri/te' anii, primiti de la papu/ar pentru
a-i duce tatalui /au, Pinocchio ii pierde in incercarea de a-i /pori in %ara Aatarailor unde e/te
e/crocat de Cotoi /i 6ulpoi' ce/tia i/i repeta e/crocheria /i =efuirea lui Pinocchio, la/andu-l pe
ace/ta fara bani' Pinocchio a=unge chiar la inchi/oare, dar e/te gratiat de imparat'
   Intre bine si rau. Cum poate creste o papusa de lemn?
venturile continua dupa modelul romanului picare/c, prin radiografierea altor medii
/capa de /arpele care moare de ra/, fura /truguri /i e/te prin/ /i obligat /a pazea/ca gaini dar e/te
eliberat pentru fapta buna de a-i fi dat in vileag pe hoti' Fuge din nou /pre ca/uta zanei dar ii
ga/e/te doar le/pedea de mormant' "ncercand /a-/i /alveze tatal care il cauta /i era in pericol pe
mare, a=unge accidental pe in/ula lbinelor 3arnice + /ocietate utopica a muncii la /uperlativ -
unde o intalne/te pe zana care deveni/e femeie' "n oglinda evolutiei ace/teia ar vrea /a crea/ca /i
el, dar pentru a/ta ar trebui /a devina un baietel adevarat' Pentru a/ta hotara/te /a /e /chimbe, /e
duce din nou la /coala, dar miracolul nu tine mult /e incaiera cu colegii /i a=unge chiar /a fie
acuzat + pe nedrept + de ranirea unui politi/t' Ca /a /cape de cainele lidor a=unge /a /e arunce
in mare, e/te pe/cuit /i gata /a fie gatit dar e/te /alvat tot de lidor'
lidor'
   a!arul si copilul adevarat 
  Pinocchio revine la ca/a zanei unde, dupa o /curta penitenta, i /e promite ca va deveni
un baiat adevarat' %ran/format, nu rezi/ta mult, deoarece fuge in %ara i/tractiilor unde incep /a-
i crea/ca urechile de magar /i chiar /e tran/forma in magar' Pana la urma, aruncat in mare de un
taran redevine o papu/a
papu/a de lemn /i e/te inghitit de o balena in interiorul
interiorul careia i/i rega/e/te tatal,
/capa /i a=ung pe u/cat' Pinocchio /e anga=eaza, e/te iertat /i /e tran/forma intr-un copil adevarat'
  "nitierea picaroului' #mplerea unei forme goale'
:tructural, ba/mul /e in/crie in /chema prozei picare/ti un erou ob/cur care /trabate medii
/u/pecte, /atira /ociala, incalcare moralei /i o /tructura /eriala care ar putea prelungi aventura la
infinit'
naturale,ce/t picaro de lemn
a in/tinctelor, e/tecaimaginea
numai anarhiei
ace/t picaro /i a rau
nu e/te bunului plac' Enuo are5pre/ie
la /uflet, a functiilor 
vrea /a-/i /upere
 

 protectorii, numai ca impul/urile

impul/urile e5terne il dezechilibreaza' "n ba/m apar doua figuri parentale
eppetto, tatal adoptiv,
adoptiv, /i Bana, dublu ipo/taziata ca /ora /i ca mama' "n fragilitatea ei trebuie /a
vedem proiectia fanta/magorica a purtarii incon/ecventei papu/i de lemn' .omentele ei de
/labiciune omenea/ca /unt de/olidarizari fata de o pupila nemerituoa/a care regre/eaza pana la
/tadiul ru/ino/ de animalitate'
Pinocchio, marioneta, e/te ,,/imbolul fiintelor lip/ite de con/i/tenta proprie care a/culta
de orice impul/ie
 principii,,' Problema e5terioara,,
lui Pinocchio/au al unei
e/te per/oane ,,u/uratice
interioritatea goala, forma /i frivole, lip/ite
fara fond' de caracter
.arioneta e/te un/i
triumf al iluziei /i al aparentei, al /uperficialului' ventura din ba/m are drept /cop de/coperirea
 profunzimilor
 profunzimi lor /i a e/entelor
e/entelor''
  an/ul intre ce sunt  /i  /i ce as pute fi /e incheie in momentul clau/trarii in burta pe/telui,
/imb
/imbololic
ic un re&ressus in utero  care pregate/te incarnarea'Ca toate ba/mele culte, /i ace/ta
con/erva, con/tient /au nu, numeroa/e urme culturale, evocand mituri, teme, motive care au
devenit locuri comune in literatura
- balena din ona, din Mori si devino al lui oethe
- tara di/tr
di/tractii
actiilor
lor e/te tterito
eritoriul
riul mort
mortii,
ii, uunn fel de in
in/ula
/ula a lui Circe din $diseea
- radvanul
radvanul ttra/
ra/ ddee doi/
doi/prez
prezeceece magaru/
magaru/ii are ppee capra o figurafigura a 3 3ade/u
ade/ului
lui,, un Charon
Charon,,
luntra/ul de pe :t15'
- Circul
Circul /i teatrul
teatrul //unt
unt /imu
/imulacrel
lacrelee vie
vietii
tii reale, repli
replici
ci car
caraghi
aghioa/e
oa/e ale eiei
- :omnul
:omnul in timp
timpul ul car
caruia
uia /e ttran/
ran/form
formaa Pino
Pinocchio
cchio amint
aminte/te
e/te ddee .orfeu,
.orfeu, fr
fratele
atele morti
mortiii
  e la ie/i
ie/irea
rea din burt
burtaa balen
baleneiei firu
firull epic intr
intraa in lini
liniee drea
dreapta'
pta' "n burta
burta balen
balenie,
ie,
Pinocchio i/i rega/e/te /imbolic con/tiinta de /ine care fu/e/e/ omorata /imbolic odata cu
reierul-vorbitor' "ar rega/irea con/tiintei e/te de fapt rega/irea identitati, marea tema a cartii'
/tfel, Pinocchio a=unge fiinta re/pon/abila care /e vede pu/a in /ituatia /a ia initiative /i pentru
altii, pentru cei carora pro/tia /a le-a provocat /uferinta tatal agonic /i zana bolnava' a/mul
marche
mar cheaza
aza mom
moment entul
ul in carcaree Pin
Pinocc
occhio
hio i/i ra/pura/punde
nde la int
intreb
rebare
areaa *ine sunt7  "ntr-un mod
obiectivat, prin )unt altfel2 sunt altcineva , un om, o fiinta in carne /i oa/e' %ran/formarea p/ihica
e /emnalata prin refle5ul ei e5terior, o tran/figur
tran/figurare are ce are valoarea unei recompen/e pedagogice'

POVESTI
Fata babei"on
/i Creanga
fata mo/neagului
CREATIE CULTA5
CULTA5 GENUL EPIC ( POV POVESTE
ESTE
Pove/tirea e/te o /pecie a genului epic
epic n proză, de dimen/iuni relativ re
redu/e,
du/e, n
care /e relatează ntâmplări fanta/tice ale unor per/ona=e imaginare n luptă cu per/ona=e
nefa/te și n care binele triumfă'
%e5tul pe care l-am ale/ /e nume/te NFata babei /i fata mo/neagului? /i e/te o
 pove/te /cri/a de "on Creanga, unul dintre cei mai mari prozatori ai literaturii romane
care /-a na/cut la "a/i + 3umule/ti' ce/ta a trait in /ecolul D"D iar dintre contemporanii
/ai ii amintim pe  %itu
%itu .aiore/
.aiore/cu,
cu, "oan :lavic
:lavici,i, .ihai Emine
Emine/cu'
/cu' "n ceea ce prive/te
prive/te
 

operele /ale litarare, amintim NCapra cu trei iezi?, N"van %urbinca?, N.o/ "on Roata /i
#nirea?, Nmintiri din copilarie? etc'
%itlul
%itlul te5tului
te5tului e/te in concor
concordanta
danta cu cont
continutu
inutull ace/tuia,
ace/tuia, in te5t fiind vorba
de/pre doua fete una a babei - rea /i lene/a, /i alta a mo/ului + bunbunaa /i harnica, autorul
autorul
dorind inca din titlu /a ne indrepte atentia a/upra actiunilor celor doua fete, pove/tea fiind
una din care /e pot de/prinde multe invataminte'
ce/t te5t apartine genului epic deoarece comunicarea autor + lector /e realizeaza
in mod indirect, prin intermediul naratorului, actiunii /i per/ona=elor'
 Aaratorul e/te necun/cut /i relateaza pove/tea la per/oana a treia, cu o per/pectiva
obiectiva' Per/ona=ele
Per/ona=ele te5tului /unt de/tul de
de numeroa/e, unele dintre el
elee avand caracter 
fanta/tic /i puteri /upranaturale fata babei, fata mo/neagului, baba, mo/neagul, catelu/a
 bolnava, :fanta uminica
uminica etc'
"n incipitul te5tului, /unt prezentate cele doua fete + a babei /i a mo/neagului, care
au tra/aturi atat de diferite' Fata babei N /luta, lene/a, tafnoa/a /i rea la inima?, /i fata
mo/neagului Nfrumoa/a, harnica, a/cultatoare /i buna la inima'? /i pe care Numnezeu o
impo/obi/e cu toate darurile cele bune /i frumoa/e'? '
ndemn
$a nde mnulul babe
babei,i, moșul și trimi trimitete fata
fata n lume0
lume0 tri/t
tri/tăă și doar
doar cu umnez
umnezeu eu
alături,
alături, biata
biata copil
copilăă porne
pornește la drum'drum' Qn Qn drumul
drumul /ău /e /e ntâlne
ntâlnește cu o cățelușă bolnavă 0
un păpărr fr
frum
umo/ o/ 7i nnfl
flori
orit,
t, da
darr pl
plin
in de om omiz
izi0
i0 o fâfânt
ntân
ânăă mâmâli lită
tă și pără/ită0 un cuptor 
nelipit și mai-
 mai-maimai /ă /e ri/ipea/că'
ri/ipea/că' Fa Față de toate ace/tea,
ace/tea, drumea
drumeața dă dovadă de hărnicie hărnicie
și bunăta
bunătate te,, a=utân
a=utându-
du-lele și aducân
aducându- du-lele pepe făga
făgașul unei
unei vie
vie ți normal
normale'P e'Paașii au
au du/-o
du/-o pe
fată ntr-o poiană, acolo unde /e afla o ca/ă0 era ca/a /fintei uminici' ici, copila a fo/t
rugată /ă aibă gri=ăgri=ă de copiii gazdei
gazdei și /ă facă mâncare
mâncare atâta timp cât cât :fânta uminică
uminică /e
află la bi/erică' eși pruncii
pruncii gazdei erau balauri și alte feluri de creaturi malefice, copilei
nu i-a fo/t
fo/t teamă
teamă de ei și i-a aran=at aran=at,, /pălându-i
/pălându-i și făcând
făcând mâncare,
mâncare, :fânta
:fânta umin
uminică,ică,
ntoar/ă
nto ar/ă aca/ă,
aca/ă, tare
tare /-a mai bucurat
bucurat când când și-a văzut
văzut odra/lele
odra/lele curat
curatee și ma/a pregătit
pregătită'
ă'
rept ră/plat
ră/platăă pentru munca munca depu/ă la ca/a ca/a ei, gazda
gazda a rugat-o pe fată /ă urce urce n pod și
/ă-și aleagă o la ladă
dă'' Fa
Fata
ta,, ne
nefi
fiin
indd lalaco
comămă,, a al ale/
e/ la
lada
da ceceaa ma maii mi
mică
că și ma maii ururât
âtă,
ă,
ignorându-le pe cele mari și frumoa/e' frumoa/e'
  Pe dru
drumul
mul de nt ntoar
oarce
cere,
re, fet
feteiei i-a
i-auu apă
apărut
rut n cal
calee ac
acele
eleaa și >/u
>/ufle
flete?
te?,, la fel ca la
 plecare, n/ă de acea/tă dată, cu toții au ră/plătit-o pe drumeață cuptorul i-a dat plăcinte,
fântân
fântânaa i-a dat apă apă rece
rece și limpede
limpede precu precum m lacrima
lacrima,, părul
părul i-a dat fructfructe,
e, iar cățelușa i-a
oferit
ofer it o /albă de galbeni'
galbeni' =un/ă
=un/ă aca/ă,
aca/ă, fata a de/chi/ lada din care care au ie șit  nenumărate
herghelii de cai, cai, cirezi
cirezi de vite și turme de oi'
  "nvidioa/ă, fata babei, văzând toate bogățiile /urorii /ale vitrege, deci/e /ă plece și
ea de ac aca/a/ă,
ă, ca /ă ad adun
unee bobogă
gățiiii'' 9i ace cea/
a/ta
ta porni
porni pe ac acelelaași drdrum
um,, nntâ
tâln
lnii ac
acel
elea
eași
>/uflete?
>/ufl ete? (cățelușa /labă,
/labă, părul
părul plin
plin de omizi,
omizi, fântân
fântânaa pără/ită
pără/ită și cuptorul
cuptorul părăg
părăginit
init),
), n/ă
 

le re/pin/e pe toate, ră/punzându-le n bătaie de =oc NaV cum nuU că nu mi-oiu fe7teli eu
mânu4ele tătucu4ii 7i a mămucu4eiU .ulte /lugi a4i avut ca mineS?
  r
rum
umul
ul a du/-o
du/-o la :fânt
:fântaa umin
uminicică,
ă, dar
dar și aici
aici a dat dovad
dovadăă de pro/t
pro/tie
ie și
obrăznicie a opărit copiii gazdei
gazdei și a afumat mâncarea'
mâncarea' 8/pitalitatea
8/pitalitatea gazdei nu a ngăduit
ca mu/afirul
mu/afirul /ă plece
plece cu mâna goală,
goală, a șa că /fânta uminică
uminică a rugat-o
rugat-o /ă urce n pod, de

unde
fără /ă/ă-și aleagă
/alutealeagă o ladă'
gazda' ladă' Fata
Fata babei
babei a ale/-
ale/-oo pe cea
cea mai mare și mai frum
mai mare oa/ă și a plecat
frumoa/ă plecat
  $a ntoarcere, cuptorul nu a lă/at-o /ă gu/te din plăcinte, fântâna a /ecat când fata
a dorit
dorit /ă bea apă,apă, părul
părul /-a făcut
făcut tot mai mare,
mare, nelă/â
nelă/ând-
nd-oo /ă ia roaroade,
de, iar cățelușa o
mușcatat-o
-o''
  =un/ă aca/
aca/ăă și de/ch
de/chizân
izândd lada
lada,, din acea
acea/ta
/ta au ieșit o mulțime de bala balauri
uri care le-
au mânc
mâncat at pe
pe cele
cele două
două fem
femei
ei rele
rele'' Fata
Fata și tatăl
tatăl /ău au
au trăit
trăit n lin
linii ște și n bogă
bogăție0 el a
măritat pe fiică-/a
fiică-/a după un om bun și harnic'
"n urm
urmaa pre
prezen
zentar
tarii
ii ac
actiu
tiunii
nii te5
te5tul
tului,
ui, cu u/u
u/urin
rinta
ta /e rem
remarc
arcaa pri
princi
ncipal
palaa tra
tra/at
/atura
ura a
 pove/tii intamplarile fanta/tice care evidentiaza lupta dintre per/ona=e cu caracter 
negativ /i per/ona=e cu caracter pozitiv, in care cele din urma trimfa mereu, in cazul
no/tru fata mo/neagului + o fata harnica, per/everenta, cura=oa/a, muncitoare /i one/ta'
"n ace/t te5t, modurile de e5punere /unt variate, naratiunea, dialogul /i de/crierea,
imbinandu-/e intr-un mod armonio/'
:pecific
:peci fic pov
pove/t
e/tilo
ilor,
r, in urm
urmaa lec
lectur
turari
ariii ace
ace/to
/tora,
ra, /e evi
eviden
dentia
tiaza
za inv
invata
atamin
minte
te foa
foarte
rte
importante' "n te5tul de fata, putem vorbi de/pre lecomie /i lene care nu aduc niciodata
lini/te /i ca/tig pe termen lung, iar bogatia iti poate fugi printre degete atat de u/or daca
e/ti lip/it de intelepciune' e a/emenea, trebuie /a-i a=uta pe cei din =ur oricat de
nein/emnati ar parea ei, deoarece nu /e /tie niciodata cand roata /e intoarce /i ai nevoie
de /pi=inul lor' ineintele/, /e remarca /i omul bun la /uflet, care /e cunoa/te dupa fapte
/i care, niciodata nu va trece fara /a la/e loc de Nuna ziuaU?'
"n urma celor afirmate,
afirmate, putem /u/tine ca te5tul /cri/ de "on Creanga NFata babei /i fata
fata
mo/neagului?, apartine /peciei
/peciei epice
epice pove/te'
E/eu realizat de $idia le5andra Popa
 

POVESTIREA SI SC8ITA

@'Pove/tirea de/pre vietuitoare

#r/ul pacalit de vulpe

  "on Creanga
  Pove/tirea e/te o /pecie a genului epic in proza, care relateaza fapte din punctul de
vedere al unui narator care e/te martor, participant, /au ambele, la evenimentul pove/tit0
are un /ingur fir narativ, accentul cade pa intamplari /i nu pe per/ona=e, iar dimen/iunile
 pove/tirii /e /itueaza
/itueaza intre nuvela /i /chita'
/chita'
%e5tul pe care l-am ale/ /e nume/te N#r/ul pacalit de vulpe? /i e/te un te5t dedicat
%e5tul
copiilor, /cri/ de "on Creanga, unul dintre cei mai mari prozatori ai literaturii romane care
/-a na/cut la "a/i + 3umule/ti' ce/ta a trait in /ecolul D"D iar dintre contemporanii /ai ii
amintim pe %itu
%itu .aiore/cu,
.aiore/cu, "oan :lavici, .ihai Emine/cu'
Emine/cu' "n ceea ce prive/te operele
/ale litarare, amintim NCapra cu trei iezi?, N"van %urbinca?, N.o/ "on Roata /i #nirea?,
Nmintiri din copilarie? etc'
  Comunicarea autor-lector
autor-lector /e realizeaza in mod indirect, prin intermediul a trei
elemen
elemente
te nar
narato
ator,
r, per
per/ona
/ona=e
=e /i act
actiun
iune,
e, fiind,
fiind, a/adar
a/adar,, un te5
te5tt epi
epic'
c' Aarato
Aaratorul
rul e/t
e/tee
necuno/cut /i relateaza intamplarile la per/oana a treia, cu o viziune omni/cienta /tiind
tot ce gande/c per/oane=e (NunU gandi vulpea?), la/and, parca, impre/ia ca a fo/t in
 permananeta martor al intamplarilor
intamplarilor'' Per/ona=ele te5tului /unt putine la numar vulpea,
ur/ul, taranul'
#r/ul pacalit de vulpe e/te o pove/tire didactica deoarece autorul a /cri/-o chiar 
 pentru elevii /ai, dorind a /coate in evidenta viclenia /i pro/tia'
pro/tia'

 ctiunea te5tului
 ctiunea te5tului e/te
e/te /impla'
/impla' #n taran cu un car cu boi inca
incarcat
rcat cu pe/te,
pe/te, /e
opre/te in drum unde vede o vulpe care, credea el, e/te moarta' 8mul, gandindu-/e la
ce haina frumoa/a i-ar putea face /otiei /ale din blana vulpii, ia vulpea /i o arunca in car,
vazandu-/i apoi de drum'
drum' poi,
poi, /ireata vulpe, arunca
arunca din car pe/tele dupa care /are din
car, il aduna /i incepe /a manance lacom'

  #r/ul care avea /a fie paca

pacalit
lit in curan
curand,
d, ii cere vulpi
vulpiii /a-i dea /i lui din pe/te
pe/te''
6ulpea
6ulpea refuza
refuza /i-l /fatuie/te,
/fatuie/te, /a-/i bage,
bage, la cade
caderea
rea /erii coada
coada intr-o baltoaca
baltoaca de la
marginea padurii, fara a /e mi/ca, pana a doua zi dimineata' #r/ul a a/cultat de /fatul

vulpi
vulpii
frig,, iiar/i cand
frig /i-a avarat
vrutcoada
coada in
/a-/i balta'coada
/coata Pe/te
coa noapapa,
noapte,
da din te, balta
balta ace/te
>/mu inghetat,
inghe
>/muce/t e otat, a inghetat
data inghet atta/iputerea?,
din toata
toa ur/ul a?,
putere de
 

ramanand fara coada

coada prin/a in gheata' :uparat
:uparat /i furio/, merge la vulpe
vulpe pentru a-i cere
/ocoteala, in/a acea/ta /e a/cunde intr-o /corbura /i rade de ur/, ace/ta facand tot
 po/ibilul /a o /coata de acolo, in/a fara /orti de izbanda, ramanand
ramanand /i in zi de azi ca fiind
>ur/ul pacalit de vulpe?'

$ecturand
naratiunea te5tul,
impletita /e ob/erva
cu dialogul varietatea
/i pre/arata pede moduri
alocuri cu de e5punere
pa/a=e armonio/ imbinate
de/criptive'

Remarcam in acea/ta opera, faptul ca /e rega/e/c toate tra/aturile unei pove/tiri'

cea/ta are un /ingur fir narativ, cel al vulpii care ga/e/te pe/te /i care il pacale/te pe
ur/ul dornic
dornic de a gu/ta /i accentul
accentul care e/te pu/ pe intamplare,
intamplare, pe actiunile
actiunile /ucce/ive
/ucce/ive
 pove/tite de narator /i nu pe per/ona=e'
per/ona=e'

upa toa
upa toate
te ace/tea,
ace/tea, putem
putem /pu
/pune
ne ca tem
temaa pov
pove/t
e/tiri
iriii o rep
reprez
rezint
intaa vic
viclen
lenia
ia /i
naivitatea, doua tra/aturi atat de diferite, dar pu/e in valoare atat de bine de catre autorul
te5tului'

6alorifi
lorificare
careaa te5tului
te5tului literar
literar ofera copil
copilului
ului po/ibi
po/ibilita
litatea
tea cunoa7teri
cunoa7teriii real
realită4i
ită4ii,i,
oglinde7te conduite, comportamente, atitudini, ce influen4ează conturarea per/onalită4ii
copilului' >#r/ul păcălit de vulpe? e/te un te5t n care "on Creangă, nfă4i7ază, prin cele
două per/ona=e animale, două tipuri umane antagonice omul viclean, i/te4, capabil /ă-7i
/ati/facă nece/ită4ile,
nece/ită4ile, dar 7i răutăci
răutăcio/,
o/, bat=ocoritor 7i omul greoi, ncet la minte 7i naiv,
naiv,
u7or de n7elat prin prefăcătorie 7i viclenie' #n comentariu amănun4it pe marginea
te5tului,
te5tului, o anal
analiză
iză deta
detaliat
liatăă a comportam
comportamente
entelor
lor per/ona=e
per/ona=elor
lor,, cond
conduc
uc /pre
formarea unor tra/aturi pozitive de voin4ă 7i caracter vigilen4ă, /inceritate,
hărnicie 7i e5cluderea din comportament a celor negative viclenie, n7elătorie, lene,
minciună'

#r/
#r/ul,
ul, animal
animal mare
mare și puternic
puternic n compara
comparație cu vulpea,
vulpea, dă dovadă
dovadă de mul
multătă
naivitate
naivitate și impul/ivi
impul/ivitate
tate00 deși a fo/t păcă
păcălit
lit o dată
dată de vicle
vicleana
ana făptură
făptură,, ace/ta
ace/ta nu /e nvă
nvăță
mintee și continuă /ă cadă pradă păcăleli
mint păcălelilor
lor atunci cand,
cand, cautand in /corbura,
/corbura, prinde de
radacinile copacului, vulpea prefacandu-/e ca e/te piciorul ei pe care ur/ul il va rupe daca
va mai
mai trage
trage de el atat de
de tare'
tare' Forța fizică
fizică și furia nu-l a=ută
a=ută la
la nimic,
nimic, /e tran/fo
tran/formă
rmă n
/lăbiciuni manipulate cu abilitate de vicleana vulpe mpotriva lui'

  Și n viața de zi cu zi, oame

oamenii
nii pățe/c la fel și, de acee
aceea,
a, cred că "on Crea
Creangă
ngă /-a
folo/it
folo/it cu mult talent
talent de renumele
renumele și abilită
abilitățile unor animale
animale pentru
pentru a ne prezenta
prezenta pe noi
oamenii n diver/e ipo/taze de viață' Până lala urmă omul di/pune de multe
multe po/ibilități de a
fi, dar și de di/cernământ
di/cernământ n a /e defini și a deveni
 

"n concluzie, putem afirma ca te5tul >#r/ul pacalit de vulpe? e/te o pove/tire cu
 puternice valente
valente formativ-educative'
formativ-educative'

E/eu realizat de $idia + le5andra Popa

Puiul
  "on le5andru rate/cu 6oine/ti
  "oan l' rate/cu 6oine/ti /-a na/cut la %a %argovi/t
rgovi/tee in @HH, intr-o familie in/tarita cu
obiceiuri patriarhale' 6a colabora, indemnat de criticul arabet "braileanu, la 6iata Romanea/ca
cu /chite, nuvele /i pove
pove/tir
/tiri'i' Ele vor form
formaa /ub
/ub/tant
/tantaa vol
volumelo
umelorr In lu+ea e#aii  -@J,
Inunei! *i lu+ina -@@I, Nu/ele *i *!ie -@L'  mai /cri/ drama S$ana'
  "n /chita  Puiul  tema
 tema /i /ubiectul /unt luate din realitatea naturii' 8 prepelita venita
din frica
frica i/i face in marginea unei padurici un cuib, in care depune /apte oua /i /coate /apte pui'
Ea cre/te puii cu boabele rama/e pe miri/te' Puiul cel mare a fo/t prin/ de un flacau, dar ace/ta ii
da drumul' El nu a a/cultat de mama lui /i e/te mu/trat' Puilor le cre/c aripile /i mama lor ii
invata /a /a-l
izbute/te zboare'
in/ele:o/irea unuizburand
pe vanator vanatorinaduce o intamplare
apropierea dramatica
cainelui, pentru in viata
ca ace/ta prepelitei'
/a nu Ea
poata trage'
Puiul cel mare nu a/culta de /fatul mamei /i zboara din cuib' E/te ranit /i cade in la/tari/'
Prepelita i/i da /eama ca el e/te pierdut, dar i/i a/cunde durerea' Finalul e/te anuntat /ubtil'
.iri/tea e/te arata, apoi e/te cule/ porumbul /i cade bruma' Pa/arile (cocorii, randunelele) incep
/a plece' Prepelita intarzie, fiindca nu /e indura /a /e de/parta de puiul /chilodit /i di/perat'
6enir
enirea
ea crivatului o hotara/te /a plece, pentru a-i /alva pe ceilalti' Puiul rama/ /ingur la marginea
la/tari/ului /ta zgribulit de frig' :criitorul reda moartea puiului imaginand-o a/emeni cu a
oamenilor' $a inceput, din cauza frigului, are dureri mari, fiindca ingheata' poi /imte o
 piroteala /i retraie/te crampeie din /curta lui viata carambul cizmei vanatorului, aripa calda a
mamei, miri/tea' .oare cu ghiarele impreunate /chitand ge/tul uman al rugaciunii'
  "deea e/te moralizatoare, deci cla/ica' Copiii care nu-/i a/culta parintii vor trai
dramatic e5periente tri/te /i grave, care ii vor face /a inteleaga valoarea /fatului parinte/c'
  Per/ona=ele au un caracter tipic' Prepelita reprezinta tipul mamei iubitoare, puiul cel
mare tipul copilului nea/cultator' 6anatorul reprezinta tipul uciga/ului, raul, cel care di/truge /i
arata raportul profund gre/it dintre om /i vietuitoare'
  Puiul e/te o alegorie, adica o pove/tire cu per/ona=e din lumea animalelor, plantelor
plantelor,,
 pa/arilor,, carora li /e dau prin per/onificare calitati /i trairi omene/ti' cea/ta alegorie are in
 pa/arilor
vedere cultivarea unor comportamente /ociale morale determinate de a/cultarea parintilor
parintilor'' 8data
cu cre/terea lor, copiii trebuie /a invete normele de conduita /ociala' Ei trebuie /a /tie cum /a /e
comporte in familie, in /ocietate, in impre=urarile grele ale vietii' Prepelita e/te a/emeni unei
mame gri=ulii preocupata /a le dea puilor tot ceea ce e/te mai bun' Ea ii ocrote/te /ub aripile ei
de /oare, ploaie, frig' i/i pune viata, in prime=die, cand vine vanatorul, atragandu-l /pre la/tari/
 pentru a-/i /alva puii' "" cearta pe puiul cel mare cand face prima gre/eala /i din nea/cultare e/te
 prin/ de un flacau' Cea de-a doua gre/eala puiul o va plati /cump' E/te ranit /i nu va mai putea
zbura' "n inima prepelitei, ca in cea a unei mame, /e da o lupta /fa/ietoare' :a ramana cu puiul
/chilod /au /a plece ca /a-i /alveze pe ceilalti de gerurile iernii' :criitorul imagineaza intrebari /i
ra/pun/uri umane intre prepelita, /i puiul ranit' El atribuie celor doua per/ona=e /entimente
 

umane /au hotarari ca acea luata de prepelita cand pleaca cu puii /anato/i' Puiul cel mare e/te
egoi/tul, care cauta /a /cape
/cape el, fara /a-i pe/e de ceilalti' Pedeap/a, pe
pe care o ia are un caracter 
moralizator' Cel care nu-/i pune /ufletul /au in prime=die, ca prepelita pentru ceilalti, /i-@ va
 pierde' 6a ramane /ingur in gerul a/pru al vietii' e aceea, per/ona=ele au un caracter general,
 prepelita e/te iubirea parintea/ca a mamei, puiul cel mare e/te nea/cultarea /pecifica tinerilor
tinerilor,,
care vor /a-/i arate cura=ul, independenta' Ei calca porunca M:a cin/te/ti pe tatal /i pe mama taM

 /i ie/irea in:tilul

afara utilizat
legii aredecon/ecinte tragice' 6oine/ti e/te reali/t' El utilizeaza termeni e5pre/ivi
loan l' rate/cu
ca la/tari/, cu /en/ de padurice, miri/te, parloaga, prea=ma, piroteala, /chilod, caramb, alica,
herete, a /e pitula' Pentru a ne /en/ibiliza /i pentru a ne /ugera o analogie intre viata oamenilor /i
cea a pa/arilor /criitorul utilizeaza alegoria, imprumutand prepelitei, puilor, un comportament
uman e5primat /i prin dialoguri' e e5emplu, cand vine vanatorul prepelita le /pune puilor
,,- Eu o /a zbor, voi /a ramaneti nemi/cati0 care zboara e pierdut' ti intele/SM
  ce/t comportament rational al prepelitei e/te /ugerat prin felul in care zboara in
apropierea cainelui pentru ca vanatorul /a nu poata trage, dar ca /a-i indeparteze de cuib /i de
 pui' cea/ta imbinare intre de/criere, naratiune /i dialog da te5tului momente de inten/itate ca
reproducerea cuvintelor vanatorului
vanatorului >#nde fugiS "napoi, AeroUM
  :criitorul /tie /a folo/ea/ca con/tructii e5pre/ive Mca /ub un cortM, Mochi/orii ca ni/te
margele verziM, Ma rama/ impietritM, Maripa moartaM, Mpuii au clipit din ochiM, Mfa/aitul unui
caineM, Mbataia pu/tiiM, Mca /ticlaM, Mmoarta de obo/ealaM, Mau intor/ loculM, Mger aprigM, Mzburand
in ra/ul pamantuluiM, folo/ind comparatii, metafore, metonimii, per/onificari, epitete etc'
  /tfel pentru a reda imaginea iernii el utilizeaza termenul e5pre/iv Mprea=maM, epitetul
/i metafora Mhaina alba /i rece a iernii , comparatia /i aliteratia M/enin ca /ticlaM'
  :imbolizarea /ugereaza intentionali
intentionalitatea
tatea umana Mpica mort cu degetele ghiarei
impreunate ca pentru inchinaciuneM, a/a cum dedicatia de la inceputul pove/tirii (M:andi, /a
a/culti pe mamicaUM) arata intentia moralizatoare a autorului' Cine nu-/i a/culta parintii i/i pierde
viata /i /ufletul'

2.P$/e*iea e*#e !$#ilaie

6izita
  "'$'Caragiale
  :chi
:chita
ta e/te o /peci
/peciee epica
epica in proza
proza,, de mici dime
dimen/iuni
n/iuni,, in care /e relateaza
relateaza o
/ingura
/ingura intamplare
intamplare /emnificati
/emnificativa
va din viata
viata unor per/on
per/ona=e'
a=e' ctiun
ctiuneaea dintr-o
dintr-o /chit
/chitaa /e
 petrece intr-un interval de timp /curt, cel mult
mult o zi, /i intr-un /p
/patiu
atiu re/tran/'
  %e
%e5tul
5tul ale/ de mine, e/te o reprezentativa /chita din literatura romana + N6i
N6izita?,
zita?, /i
a fo/t /cri/ de "'$' Caragiale, unul dintre marii cla/ici romani al /far/itului de /ecol D"D,
inceputului de /e/col DD, cuno/cut indeo/ebi ca dramaturg' intre capodoperele /ale,
aminitim N8 /cri/oare pieruta?, N8 noapte furtunoa/a?, Nubico?, N-l oe?'
 

  %i
%itlul
tlul precizeaza mpre=urarea n care pove/titorul /e ntâlne/te cu "onel /i con/tata
urmarile MeducatieiM de/pre care vorbea, cu mândrie, mama copilului' Prin folo/irea
/u
/ub/
b/ta
tant
ntiv
ivul
ului
ui Mviz
Mvizit
itaM
aM,, n form
formaa /a near
nearti
ticu
cula
lata
ta,, au
auto
toru
rull da un cacara
ract
cter
er ge
gene
nera
rall
ntâmplarii, ra/fatatul "onel devenind reprezentantul copiilor care /fideaza bunul /imt, ca
urmare a unei proa/te educatii'
  8pera mai /u/ mentionata, apartine genului epic deoarece comunicarea autor-lector 
/e realizeaza in mod indirect, prin intermediul a trei elemente narator, per/ona=e, actiune'
  "ntâmplar
"ntâmplarile
ile /unt pove/tite
pove/tite de catre
catre nara
narator,
tor, care
care,, n ace
acea/ta
a/ta opera literara,
literara, e/te /i
 per/ona=-participant la actiune, pove/ti
pove/tind
nd la per/oana "'
.odurile de e5punere folo/ite n acea/tă operă literară /unt nara4iunea (cu a=utorul ei
/unt relatate fapte 7i ntâmplări), de/crierea (prezintă a/pectul fizic al per/ona=elor) 7i cel
mai important, dialogul (cu a=utorul căruia per/ona=ele /e prezintă /ingure, prin modul lor 
de a vorbi)'
Per/ona=ele te5tului nu /unt numeroa/e deoarece nici actiunea nu /e de/fa/oara pe
o durata mare de timp
timp  "onel, doamna Pope/cu, /ervit
/ervitoarea,
oarea, mu/afirul'
  ctiu
ctiunea
nea e/te /impla,
/impla, line
lineara
ara 7i prezinta
prezinta un /ingur epi/od
epi/od din viat
viataa per/ona=elo
per/ona=elor'
r'
6oi prezenta actiunea te5tului pe momentele /ubiectului'
  Prima fraza a /chitei, M.-am du/ la :f' "on /a fac o vizita doamnei .aria
Pope/cu, o veche prietinaM ca M/-o felicit pentru onoma/tica unicului /au fiu, "onel
Pope/cuM ,con/tituie intriga actiunii'
upa ce precizeaza motivul vizitei, in e5pozitiune autorul il prezinta pe "onel, Mun
copila/ foarte dragut
dragut de vreo opt ani/ori
ani/oriM,
M, Mimbracat ca maior
maior de ro/iori, in uniforma
uniforma de
mare tinutaM' .u/afirul aduce in dar copilului o minge Mfoarte mare de caucic /i foarte
ela/ticaM, ceea ce face placere atat doamnei Pope/cu, cat /i fiului ei'
  e/fa/urarea actiunii evidentiaza urmarile MeducatieiM' Primul efect al ace/teia /e
vede imediat, deoarece din camera alaturata /e aude Mo voce ragu/ita de femeie batranaM,
care-i reclama mamei ca "onel Mnu /-a/tampara /i e gata /a ra/toarne ma/ina de facut
cafea'?' ce/t moment e/te marcat de o /erie de nazbatii pe care copilul de face, mama
rezumandu-/e a-l /cuipa /a nu /e deoache' /adar, copilul face tot ce-i trece prin cap
zbiara, love/te cu /abia, arunca minge, fumeaza din tigarile mu/afirului, face galagie cu
tobele, vrea /a /e =oace cu ma/ina de facut cafea, il love/te pe mu/afir ace/ta var/and
cea/ca de cafea
cafea pe pantaloni /i li/ta poate cont
continua'
inua'
"n momentul urmator, care e/te /i punctul culminant al actiunii, copilul le/ina din
cauza tutunului,
apa rece, pana i/iiar mu/afirul, in timpul actiunii, ce mama e/te Mdi/perataM, il /trope/te cu
revine'
 

eznodamantul /chitei include plecarea oa/petului

oa/petului care, abia aca/a i/i da /eama de
ce la un moment dat "onel di/paru/e cu bolul de dulceata - ca /a-i toarne dulceata in
/o/oni'
"onel e/te per/ona=ul principal al /chitei, deoarece participa in toate momentele
actiunii, fiind MeroulM ntâmplarilor care-i evidentiaza tra/atura morala de baza, Mproa/ta
cre/tereM'
  $ip/a de educatie genereaza di/pretul pentru /lu=nica pe care nu o a/culta, n ciuda
faptului ca era n
n vâr/ta, dezordinea care domnea
domnea printre =ucarii
=ucariile
le /ale, lip/a de re/pect
re/pect
fata de mama /a /i chiar fata de mu/afir, deoarece deran=a frecvent conver/atia celor doi
/i i toarna oa/petelui dulceata n /o/oni, obraznicia pe care o dovede/te /ervindu-/e din
tabachera mu/afirului'
 Faptele lui "onel /târne/c râ/ul, mai ale/ râ/ul mamei, care /e dovede/te incapabila de a
face educatie'
"ndulgenta fata de nazbâtiile lui "onel /i mai ale/ maimutareala /entimentala a
doam
do amneneii Pope
Pope/cu
/cu - per/
per/on
ona=
a= /ecu
/ecund
ndar
ar - /un
/untt de
depa
part
rtee de a co conv
nven
enii unei
unei ed
educ
ucat
atii
ii
M/anatoa/eM, cum pretindea la nceputul /chitei'
Remarcam, a/adar,
a/adar, cum in ace/t te5t /e rega/e/c totate tra/aturi
tra/aturilei
lei /chitei' eoarece e/te
o opera literara epica
epica n proza, de mmici
ici dimen/iuni, cu un nnumar
umar redu/ de per/ona=e
per/ona=e,, n
care /e pove/te/te o /ingura ntâmplare - vizita facuta de narator doamnei Pope/cu pentru
a o felicita cu ocazia onoma/ticii fiului /au - prin care /e evidentiaza câte o tra/atura
caract
caracteri
eri/ti
/tica
ca a per
per/on
/ona=e
a=elor
lor - pro
proa/t
a/taa cre
cre/te
/tere
re a lui "on
"onel
el /i inc
incapa
apacit
citate
ateaa doamne
doamneii
Pope/cu de a-/i educa fiul - iar timpul /i /patiul de de/fa/urare ale actiunii /ant re/tran/e,
naratiunea M6izitaM
M6izitaM de "'$' Caragiale, fiind o /chita'

E/eu realizat de $idia-le5andra Popa

 

9.  P$/e*ii i *!i3e !ae e/$!% e!uul i*$i!

.o/ "on Roata /i #nirea
  "on Creanga
http<<;;;'neamt'ro<cm=<Creanga<RoataW/iW#nirea'html
  Qn @HGJ se ferbea +nirea 8n aşi9 la ace/t eveniment au luat parte boierii moldoveni liberali,
dar 7i oameni
oameni de
de frun
frunte
te câte unul din fiecare #udeţ.   =u
=un7i
n7i la "a7i, 4ăranilor
4ăranilor li /-au dat haine
haine
 bune de se mirau ţăranii ce berec!et i-a &ăsit.

  #n boier a vorbit mul4imii cu blânde4e, e5plicând motivul principal al adunării doreau /ă

realizeze #nirea dintre Moldova noastră şi "ala!ia sau :ara Muntenească , #nire ce era dorită
"ala!ia
de /ute de ani'

  e7i mul4
mul4ii dădeau
dădeau /emne
/emne de
de n4elege
n4elegere
re ori
ori tăceau
tăceau ca /ă nu fie privi
privi4i
4i cu ochi răi, .o7
.o7 "on
"on
Roată ia cuvântul, /im4indu-/e nelămurit0
nelămurit0 el con/ideră că #nirea /e putea face 7i n lip/a 4ăranilor 
care 7tiau doar a 8nvârti sapa2 coasa şi secerea2 dar dumneavoastră 8nvârtiţi condeiul şi2 când 
vreţi2 ştiţi a face din alb ne&ru şi din ne&ru alb.

  cea/tă afirma4ie ştiţi a face din alb ne&ru şi din ne&ru alb denotă că puterea /tă doar n
cla/a 7i-n mâinile boierilor, n timp ce 4ăranii nu pot /chimba cu nimic cur/ul evenimentelor /au a
dorin4elor ace/tora'

  Qn/ă, boierul nu fu de aceea7i părere

părere 7i-i adu/e lui .o7 Roată chiar 7i argument
argumente
e  stă%i toţi2
de la vlădică până la opincă2 trebuie să luăm parte la nevoile şi la fericirea ţării. Muncă şi
câşti&2 datorii şi drepturi2 pentru toţi deopotrivă.  $e pove/ti chiar cum a luat na7tere poporul
român 7i cât de dorită era #nirea pentru care 7i bi/erica /e ruga'

  Aici cu ace/te argumente,

argumente, .o7
.o7 "on Roată nu a ie7it de /ub umbra nen4elegerii, a7a că boierul

a fo/t nevoit /ă aplice o altă metodă, mult mai banală dar pe n4ele/ul tuturor, pentru a e5plica
nece/itatea #nirii0 l roagă pe .o7 Roată /ă-i aducă un bolovan mare, pe care bătrânul nu-l poate
 

urni din loc de unul /ingur0 n/ă cu a=utorul a vreo L-K 4ărani, mi/iunea fu ndeplinită, iar 
 bolovanul fu adu/ boierului' ce/ta a fo/t e5emplul care /ă-i facă pe to4i /ă n4eleagă beneficiile
#niriiS +nirea face puterea.

  Aici acum, "on Roat

Roatăă nu
nu era
era mpăcat
mpăcat cu ace/t eveni
eveniment
ment 7i cu impo
importan4
rtan4aa /a0
/a0 văzând
văzându-l
u-l
nedumerit, boierul l roagă /ă le zică tuturor ceea ce a n4ele/ bătrânul "on0 ace/ta fără a mai /ta
 pe gânduri, dă frâu liber gurii bolovanul a fo/t cărat de 4ărani, n timp ce boierul nu i-a a=utat cu
nimic, fapt ce demon/trează că mereu greul va cădea pe 4ărani 7i nu pe boieri la ră%boi 8napoi şi
la pomană năvală2 parcă nu prea vine la socoteală.

  $a auzul ace/tor vorbe mari, ceilal4i 4ărani i-au dat dreptate lui .o7 "on Roată, poate că şi
 (oată al nostru să aibă dreptate;2 timp n care boierul a tăcut molcum.

  Pove/tirea >M$ I$n R$a% i Uniea? prezintă crudul adevăr 7i tri/ta realitate n care trăie7te
cla/a de =o/0 pe umerii ace/tor oameni /impli va cădea ntodeauna greul 4ării'

ROMANUL PENTRU
PENTRU COPII SI DESPRE COPII
E/te /pecia genului epic, in proza, de mare intindere, cu o actiune comple5a ce /e poate
de/fa/
de/fa/ura
ura pe mai multe
multe planu
planuri,
ri, cu per
per/on
/ona=e
a=e num
numero
eroa/e
a/e a caror
caror per/on
per/onali
alitat
tatee e/t
e/tee bine
bine
individualizata /i al caror de/tin e/te determinat de tra/aturile de caracter /i intamplarile ce
con/tituie /ubiectul operei'

-par indicii
mai multe de timp /i /patiu'
locuri'Fiindca "ntamplarile
e/te o creatie romanului
epica are /e /tructurat
un /ubiect petrec in pe
interval mare de
momentele timp /ii'in
/ubiectului'
/ubiectulu
-"n roman apar conflicte puternice principale /i /ecundare0 e5terioare /i interioare'
-romanul are o /tructura narativa ampla0
-permite de/fa/urarea /ubiectului in planuri paralele0
-combina nuclee narative di/tincte0
-folo/e/te un numar mare de per/ona=e, deo/ebite ca pondere in an/amblul epic0
-prezinta de/tinul unor per/onalitati bine individualizate /au al unor grupuri de indivizi0
-cunoa/te o mare varietate de forme'
 

mintiri din copilarie

  "on Creanga
  .emoriali/tica a reprezentat in /ecolul al D"D-lea o forma de e5pre/ie literara in
opozitie cu fantezia romantica oferind o imagine reali/ta a/upra e5i/tentei umane' Ea prezinta
realitatea >/incera? /i >adevarata?
> adevarata? a faptului de viata trait, oferind cititorilor iluzia /imilaritatii cu
 propria e5i/tenta' "n/emnarile zilnice, epi/tolarele, =urnalele de calatorie au trezit intere/ul unor 
creatori de talie univer/ala ai /ecolului romantic (oethe, Fratii oncourt etc') care au /imtit
nevoia /a-/i prezinte anii de ucenicie, ca e5emple de felii de viata >autentica?'
:pre /far/itul /ecolului al D"D-lea romanul reali/t /e impune atentiei cititorilor 
urmarind devenirea morala /i /ociala a unui erou de la na/tere pana la implinirea ca /ot /i
 parinte' e /ucce/ de public /e bucura mai ale/ romanele ce au ca protagoni/ti
protagoni/ti copii orfani care
 prin munca, ambitie /i re/pect fata de valorile autentice reu/e/c a-/i infrunta de/tinul potrivnic'
8perele romancierilor englezi Fielding /au ic2en/ i/i ga/e/c reflectarea tarzie in romanele lui
.ar2 %;ain populate de eroi inventivi, indrago/titi de viata, adaptabili conditiilor din lumea
americana'
"' Creanga /e alatura cu  "mintiri din copilarie  tendintei generale de tran/figurare a
notatiilor intime in romane ale devenirii intelectuale ale unui erou-copil apartinand cadrului
geografic, i/toric /i economic al Romaniei din a doua =umatate a /ecolului al D"D-lea' El creeaza
un >roman al copi copilarie
larieii copi
copilulu
luluii univer/
univer/al?,
al?, cum etich
eticheta
eta ' Calin
Caline/cu
e/cu  "mintirile, al carui
 protagoni/t
 protagoni /t apartine unei lumi rrurale,
urale, favorabile manif
manife/tarii
e/tarii bucuriei /i ddrago/tei
rago/tei de viata intr
intr-un
-un
cadru traditional de viata patriarhala, taranea/ca'
eografia /pirituala a  "mintirilor  are
 are ca punct de plecare /atul 3umule/ti, evocat la
inceputul fiecaruia dintre cele patru capitole ale lucrarii ' $a inceputul cartii /atul e/te >mare /i
ve/el?, alcatuit >in trei parti care /e tin totuna vatra /atului, elenii /i e=enii' X'''Y era un /at
vechi raza/e/c, intemeiat in toata puterea cuvantului cu go/podari tot unul /i unul, cu flacai
voinici /i fete mandre, care /tiau a invarti hora, dar /i /uveica, de vuia /atul de vatale in toate
 partile0 cu bi/erica frumoa/a /i ni/te preoti /i dacali /i poporeni ca aceia, de faceau mare cin/te
/atului?' "n capitolul al doilea /criitorul evoca indeo/ebi ca/a parintea/ca, fratii /i /urorile, copiii
/i copilele megie/ilor >care erau pururea in petrecere cu noi?' l treilea capitol prezinta /atul
dintr-o larga
aceia care per/pectiva
/-au >in /u/cude:obie/2i,
hartuit odinioara 3umule/ti vin 6anatorii
craiul polonilor'Aeamtului
:i mai /u/,camana/tirile
/a-ti amintea/ca
:ecul pe
/i
 Aeamtul, altadata fala i/ericii romane /i a doua vi/terie a .oldovei' in =o/ vin /atele oi/tea
/i hindaoanii, care in=uga numai boi ungure/ti la carele lor, unde plugurile raman /ingure pe
 brazda in tarina, cu /aptamanile, pri/acile fara pri/acar, holdel
holdelee fara =itar /i nime nu /e atinge de
ele X'''Y' "ar dea/upra Condrenilor, pe varful unui deal plin de tiharai /e afla ve/tita Cetatea
 Aeamtului, ingradita cu pu/tiu, acoperita cu fulger, locuita vara de vitele fugarite de /treche /i
/tre=uita de ceucele /i vindereii care au ga/it-o buna de facut cuiburi in dan/a?' #ltimul capitol /e
de/chide cu lauda adu/a /atului natal ce a con/ervat pe/te veacuri tezaurul de traditii, cantece /i
obiceiur
obi ceiuri'i' 6echime
chimeaa a/ezar
a/ezarii
ii de raze/i
raze/i lip/iti
lip/iti de paman
pamanturi
turi,, obli
obligati
gati a pract
practica
ica indeletni
indeletniciri
ciri
diver/e pentru intretinerea familiilor e/te ilu/trata de regulile patriarhale de convietuire ce
intretin o /tare de petrecere, netulburata de gri=i'
Eroul principal al  "mintirilor  e/te
 e/te Aica, al carui univer/ e/te limitat mai intai la odaia
cu >prichiciul
upa cel in
ce /e ridica humuit?,
picioare,cuprimul
>/talpul hornului
na/cut /i cuptoriul?
al :marandei unde
/i al lui /e =ucau
:tefan /i dormeau
a Petrei matele'
de/copera ca/a,
 

curtea cu acareturile ei, ulita /i ca/ele vecinilor de unde fura cire/e /au pe unde fuge la /caldat'
$a var/ta invataturii el de/copera /coala /i bi/erica, in corul careia canta alaturi de baietii de
var/ta /a'
"tinerarul invataturii
invataturii ii de/copera lui Aica vecinatatile /atului natal, localitati cu marca
di/tincta in i/toria regiunii ro/teni, %argu Aeamt, Falticeni, "a/i' Plecat din 3umule/ti, Aica
de/copera /pectacolul lumii in imaginea ruinelor Cetatii Aeamtului, oglindite cu tri/tete in apele
8zanei, >cea ilfrumo/
%argu Aeamt curgatoare?
intalne/te ori in Principatelor
pe domnitorul atmo/fera duhovnicea/ca
Romane, l' "'din .ana/tirea
Cuza, Aeamt' $a
venit /a inaugureze
 paracli/ul /pitalului'
/pitalului' Aica reproduce cuvintele primului domn al Romaniei moderne, intiparite in
minte >"ata, copii, /coala /i /fanta bi/erica, izvoarele mangaierii /i fericirii /uflete/ti0 folo/iti-va
de ele /i va luminati, /i pre omnul laudatiU?'
  epartarea de ograda parintea/ca ameninta /a-l de/parta definitiv de familie /i de /at
cu cat cre/c /an/ele de a deveni preot cu atat di/tanta fata de meleagurile natale pare a deveni
in/urmontabila' aca Aica /e la/a purtat de ambitia :marandei de a-l face popa cu oarecare
voio/ie /i incon/tienta drago/te de aventura, naratorul, in general ab/ent in actiune, da frau liber 
no/talgiei /i duio/ei, regretului pentru copilaria pierduta >3ai mai bine de/pre copilarie /a
 pove/tim, caci ea /ingura e/te ve/ela /i nevinovata' :i drept vorbind, ace/ta-i adevarul? ' El /e
/imte /olidar cu eroul /au >/a eram eu la var/ta cea fericita /i a/a cred ca au fo/t toti copiii, de
cand ii lumea a/ta /i pamantul, macar /a zica cine ce-a ziceU?'
  $a /coala de catiheti din Falticeni, alaturi de alti >baieti doriti de invatatura? Aica ia in
ra/ atat plocoanele oferite da/calilor, >doua merte de orz /i doua de ova/? cat /i cuno/tintele
a/imilate de mantuiala cu conditia ca >boii /a ia/a?' ici el imortalizeaza chipul popei uhu,
apreciat pentru cuno/tintele /ale /i care e/te alergat prin bi/erica de Aiculae 8/lobanu, care
azvarle dupa el cu pravila /i /fe/nicul mare de alama' aca Aica nu retine prea multe din
invatatura primita la :coala de catiheti, el are in/a vie in memorie amintirea gazdei Pavel
Ciubotariul /i clipele de ve/elie /i petrecere boema traite in ca/a ace/tuia' rupului de invatacei
>pu/i pe petrecere? /e alatura /i mo/ odranga, cel care /punea pove/ti nopti intregi /i canta din
fluier de-i facea pe tineri /a =oace pana ce >a/udau podelele? /i li /e >faceau ciubotele ferfenita?'
#n alt per/ona= al ace/tor clipe ve/ele de viata e/te %ra/nea, care >inaintat in var/ta,
 bucher de frunte /i tamp in felul /au? nu putea memora definitiile ab/urde ale ramaticii lui
.acare/cu, in ciuda a=utorului oferit de colegul mai /printen la minte'
  "ntr
"ntree per/
per/ona=e
ona=ele
le /ecun
/ecundare
dare ale  "mintirilor  parintii
  parintii lui Aica /e evidentiaza prin
tra/aturi di/tincte' :tefan a Petrei e/te harnic /i intreprinzator, putin increzator in foloa/ele
invataturii /i mai ale/ /ceptic in ceea ce prive/te aptitudinile intelectuale ale feciorului mai mare'
El accepta cu greu dorinta :marandei, atentionandu-/i baiatul ca la finalul anilor de /coala va
trebui /a-/i a=ute, la randul lui, fratii rama/i aca/a'
:maranda e/te, dupa tata, originara din %ran/ilvania /i tan=e/te dupa carte' Ea are ambitia
/a-/i a=ute fiul /a devina preot /i invata /a citea/ca o data cu el, bucurandu-/e cand ace/ta, in
 =oaca lui nevinovata, tran/forma ca/a /i ograda in bi/erica mimand ceremonialul liturgic' liturgic'
i/ericoa/a /i credincioa/a, ea cunoa/te /i practica obiceiuri pagane care o impun in fata
copilului ei drept o femeie >miraculoa/a? care /tapane/te mi/terele naturii' 3arnica, ambitioa/a,
/evera atunci cand e/te nece/ar, ea e/te zeul tutelar al copilariei lui Aica >/a era mama in
vremea copilariei mele, plina de minunatii
minunatii,, pre cat mi-aduc aminte0 /i-mi aduc
aduc bine aminte, caci
 bratele ei m-au leganat X'''Y /i ma alintam la /anu-i gangurind /i uitandu-ma in ochii ei cu dragU
:i /ange din /angele ei /i carne din carnea ei am imprumutat, /i a vorbi de la dan/a am invatat?'
 

  Aica /e evidentiaza prin ambitie, inteligenta /i capacitatea de a /e adapta oricaror 

/ituatii' Cenzurandu-/e
Cenzurandu-/e ironic, autorul pare a dori /a /e identifice cu eroul /au > X'''Y am fo/t /i eu
in lumea a/ta un bot cu ochi, o bucata de huma in/ufletita din 3umule/ti, care nici frumo/ pana
la douazeci de ani, nici cumin
cumintete pana la treizeci /i nici boga
bogatt pana la patr
patruzeci
uzeci nu m-am facut
facut''
ar /i /arac ca in anul ace/ta, ca in anul trecut /i ca de cand /unt niciodata n-am fo/tU?' Aica e/te
calificat cel mai ade/ea cu ironie tandra drept un >baiet prizarit, ru/ino/ /i frico/ /i de umbra lui?,
>dorit de invatatura?,
aca opinia de/pre /ine>cele/te
maiplina
bun de
de ironie,
har=oana /i /lavit
/i alte de lene/?,
per/ona=e >un ghibirdic
au rezerve /i =umatate?'
fata de viitoarele lui
 performante' Pentru :tefan a Petrei feciorul /au era o >tigoare de baiet, cobait /i lene/ de n-are
 pereche?, pentru matu/a .arioara e/te un >zbantuit caruia nu-i /capa nimic?' nimat de o
ne/tavilita pofta de viata, Aica infrunta atat boli cumplite (ciuma ori raie), cat /i oameni hap/ani'
Copilul e/te incon=urat de /evera drago/te materna cat /i de gri=a autoritara a tatalui /i a
 bunicului'' e aceea, el i/i adapteaza fara nici un fel de teama mediul incon=urator la =ocul /i
 bunicului
 placerile lui nevinovate pupaza devine o gainu/a de vanzare, locuinta "rinucai din ro/teni un
 prile= de zbenguiala pe malul apelor reci ale i/tritei, aglomeratia din ca/a lui Pavel ciubotarul o
adunare de adole/centi amatoare de cantec /i petrecere boema'
  ' Cali
Caline/cu
ne/cu afirm
afirmaa ca alatu
alaturi
ri de opera
opera lui Emin
Emine/cu,
e/cu, mi
mintir
ntirii din copi
copilarie
larie
reprezinta in literatura romana >cea mai de necomparat e5pre/ie a trairii nemi=locite a vietii ca pe
o ne/ilita e5pre/ie de arta /i a artei ca pe cea mai deplin recuperabila bogatie
bogatie a vietii prin creatie?
iar pe aut
autoru
orull lor il con
con/id
/idera
era >po
>popor
porul
ul rom
roman
an in/u/
in/u/ii /u
/urpr
rprin/
in/ intr-
intr-un
un moment
moment de gen genial
ialaa
e5pan/iune?'

GENUL LIRIC
P$e4ia e*#e !$#ilaie
"arna pe ulita
  eorge Co/buc
-nceput de ieri /ă cadă
Câte-un fulg, acum a /tat,
 Aorii /-au mai răzbunat
răzbunat
:pre apu/, dar /tau grămadă
Pe/te /at'

 Au e /oare, dar e bine,

9i pe râu e numai fum'
6ântu-i lini7tit acum,
ar năvalnic vuiet vine
e pe drum'

:unt copii' Cu multe /ănii,

e pe coa/tă vin 4ipând
9i /e-mping 7i /ar râzând0
 

Prin zăpadă fac mătănii0

6rând-nevrând'

ură fac ca roata morii0

9i de-a valma /e porne/c,
Cum prin gard /e gâlceve/c
6răbii gure7e, când norii
Ploi ve/te/c'

Cei mai mari acum, din /fadă,

:tau pe-ncăierate pu7i0
Cei mai mici, de foame-adu7i,
:e /cânce/c 7i plâng grămadă
Pe la u7i'

Colo-n col4 acum ră/are

#n copil, al nu 7tiu cui,
$argi de-un cot /unt pa7ii lui,
"ar el mic, căci pe cărare

Parcă nu-i'
3aina-i măturând pământul
9i-o târă7te-abia, abia
Cinci ca el ncap n ea,
:ă mai bată, /oro, vântul
ac-o vreaU

El e /ol precum /e vede,

.ă-/a l-a trimi/ n /at,
6ezi de-aceea-i ncruntat,
9i /-avântă, 7i /e crede
Că-i bărbat0

Cade-n brânci 7i /e ridică

ând pe ceafă pu4intel
%oată lâna unui miel
8 căciulă mai voinică
ecât el'

9i tot vine, tot noată,

ar deodată cu ochi vii,
:tă pe loc - /ă mi te 4iiU
Colo, zgomotoa/a gloată,
e copiiU

El degrabă-n =ur chite7te

6run ocol, căci e pierdut,
ar copiii l-au văzutU
 

%oată ceata năvăle7te

Pe-ntrecut'

- M#ite-i, mă, căciula, frate,

.are cât o zi de po/t -
oleu, ce ur/ mi-a fo/tU
u /ub dân/a 7apte /ate
dăpo/tU

#nii-l iau grăbit la vale,

l4ii-n glumă parte-i 4in -
#ite-i, fără pic de vin
:-au =urat /ă-mbete-n cale
Pe cre7tinU

6ine-o babă-ncet pe /tradă

Qn co=ocul rupt al ei
9i ncin/ cu /fori de tei'
:tă pe loc acum /ă vadă

9i ea ce-i'
:-o4ără7te rău bătrâna
Pentru micul arba-cot'
- M4i nnebunit de tot -
Puiul mamii, dă-mi tu mâna
:ă te /cotU

Cică vrei /ă /tingi cu paie

Focul când e-n clăi cu fân,
9i-apoi zici că e7ti românU
iata bab-a-ntrat n laie
$a /tăpân'

Ca pe-o bufni4-o-ncon=oa
bufni4-o-ncon=oară
ră
9i-o petrec cu chiu cu vai,
9i /e 4in de dân/a /cai,
Plină-i /trâmta ulicioară
e alai'

 Au e chip /ă-i faci cu buna

:ă-7i păzea/că drumul lorU
Râd 7i /ar ntr-un picior,
:e-nvârte/c 7i 4ipă-ntruna
.ai cu zor'

aba 7i-a uitat nvă4ul

ate,-n=ură, dă din mâini
- Mracilor, /unte4i păgâniS
 

.aica meaU :ă /tai cu bă4ul

Ca la câiniU

9i cu bă4ul /e-nvârte7te
Ca /ă-7i facă-n =ur ocol0
ar abia e locul gol,
9i mul4imea
"ară7i /tol' năvăle7te

/tfel tabăra /e duce

$ălăind n chip avan
aba-n mi=loc, căpitan,
:cuipă-n /ân 7i face cruce
e :atan'

a /e ră/cole/c 7i câinii
e prin cur4i, 7i /ar la ei'
Pe la garduri ie/ femei,
:e urne/c mira4i bătrânii

in bordei'
- MCe-i pe drum atâta gurăS
- MAu-i nimic' Copii 7trengari'
- MEi, auziU 6edea-i-a7 mari,
Parcă trece-adunătură
e tătariU
  Poezia  Iarna pe ulita, de eorge Co/buc, a fo/t /cri/a in anul @HHH /i publicata
 pentru prima oara in revi/ta >6a >6atra?
tra? nr' @ din @H, ucure/ti, /i apoi inclu/a in volumul #ire
de tort , ucure/ti, @H' E/te o poezie in care, intr-un cadru obi/nuit de iarna, intr-un /at de
munt
mu nte,
e, Co
Co/b
/buc
uc a rereu/
u/it
it /a cr
cree
eeze
ze un /pec
/pecta
taco
coll de o in
in/u
/ufl
flet
etir
iree /i pu
puri
rita
tate
te co
copi
pila
lare
rea/
a/ca
ca
emotionante0 e/te un /pectacol intr-un decor familiar, care produce o rememorare a propriei
copilarii, o retraire a unor intamplari a/ezate in tainele /ufletului =uvenil
=uvenil''
   Iarna pe ulita, foarte cuno/cuta /i prezenta pretutindeni in manualele /colare /au
culegeri antologice, e/te un pa/tel care nu poate fi retinut fragmentar, ci doar in totalitatea
/t
/trof
rofelo
elorr' >"a
>"arn
rnaa apa
apare
re in putin
putinee loc
locuri
uri in lirica
lirica lui Co/
Co/bu
buc,
c, un
uneor
eorii in a/p
a/pect
ectele
ele ei a/p
a/pre,
re,
nemiloa/e0 aici, iarna apare intr-o viziune optimi/ta, ve/ela, incarcata de atributele pe care
copilaria i le-a tran/mi/ in har=oana nevinovata a copiilor? (avril :cridon, in eorge Co/buc,
8pere ale/e, ucure/ti, @JI)'
  *udecata /trict din punct de vedere al apartenentei la gen /i /pecie literara,  Iarna pe
ulita nu e/te o poezie lirica /i nici nu e/te propriu vorbind un pa/tel, ci o mica balada din lumea
copiilor' oar primele doua /trofe contureaza un pa/tel de iarna' e aici, compozitia poeziei e
/tructurata intr-o /erie de /ecvente, logic potrivite, intr-o gradatie echilibrata, condu/a cu multa
abilitate' upa introducerea de/criptiva urmeaza un tablou - plin de viata, al copiilor care /e
 bucura de venirea iernii' #n copil mai mic - (portretul are note de umor, realizate mai ale/ prin

 hiperbola) e/te trimi/ de

"ntalnind mama
ceata /a in /atde
galagioa/a dupa treburi'
copii, el /e gande/te ca ar fi bine /a o ocolea/ca, dar e
 prea tarziu' Copiii il iau in deradere, adre/andu-i-/e cu o ironie /canteietoare' 8 baba care trece
 

 pe drum vrea /a ii vina

vina in a=utor cop
copilului,
ilului, dar /tarn
/tarne/te
e/te /i mai mult harm
harmalaia
alaia copiilor
copiilor'' Finalul nu
face decat /a /ublinieze intreaga atmo/fera de voio/ie, de inocenta /i fericire neumbrita' ialogul
aduce o nota de in/eninare /i ingaduinta0 >- Ce-i pe drum atata guraS < - Au-i nimic' Copii
/trengari' < - Eu, auziU 6e
6edea-i-a/
dea-i-a/ mari < Parca trece-adunatura < e tatari?'
  E/te ingaduinta intelegerii de catre cei mari ca =ocul e/te nu numai bucuria, ci /i
dominanta copilariei' Ca la "on Creanga, in replica paremiologica a tatalui >:-apoi nu /ti ca e/te
olaga,
vorbaintr-o
>aca-i cal /a formulare
afori/tica traga, daca-i copil din
a primei /a /ecele
=oace
%rei/i fete
daca-i popa /arade
>Copilul cetea/ca'? :au ca la
"ntelepciunea /i
iubirea mea e/te =ocul?' ce/ta e/te /en/ul fal/ei /uparari din final, o /uparare care ne aminte/te
de :maranda din mintiri din copilarie, in care /ub o probozeala de forma /e a/cunde afectiunea
/i drago/tea fata de copii' Con/tantin obrogeanu-herea ob/erva ca >Aumai cine a trait la tara
 poate /a =udece cat mai frumo/, de natural, de adevarat e ace/t pei/a= /ate/c de iarna, cu cata
gri=a, ob/ervare fina /i precizie minunata /unt zugravite toate amanuntele? (:tudii critice, @G)'
  $iviu Rebreanu i/i aminte/te ca e/te una din poeziile care i-au incantat copilaria >'''
 primele ver/uri care mi-au mangaiat /i mie /ufletul au fo/t cele ale lui Co/buc' .i le aminte/c /i
acuma, parca le-a/ auzi mereu intaia oara''' Eram de vreo G ani, era iarna cu zapada multa, cum
/unt iernile totdeauna prin partile noa/tre, in muntii Rodnei' "mbondorit cu hainute groa/e, tarand
dupa mine o /aniuta, hoinaream toata ziulica pe ulita, impreuna cu o droaie de copii, catarandu-
ne pe toate damburile /i pe toate rapele, ca /a de/coperim lunecu/ul cel mai bun' bia cand /e
innopta de-a binelea ne induram /a ne carabanim pe-aca/a, rupti de obo/eala, imbu=orati de ger,
 prapaditi de foame'''?'
foame'''?'
  "ntr-o a/emenea /eara, mama lui Rebreanu i-a citit poezia lui Co/buc Iarna pe ulita '
>m a/cultat - i/i aminte/te romancierul - /i mi-a /arit /omnul' .i /e parea ca intr-adevar era
vorba de noi, doar ca in locul babei din poezie, noi faceam
facea m acela/i alai in =urul unui biet nebun al
/atului, nton
nton '''? (Co/buc, in volumul malgam, ucure/ti, @KL)

P$e4ia e*#e naua *i /ieui$ae

:omnoroa/e pa/arele '''

  .ihai Emine/cu
:omnoroa/e pă/ărele
Pe la cuiburi /e adună,
:e a/cund n rămurele -
 Aoapte bunăU

oar izvoarele /u/pină,

Pe când codrul negru tace0
orm 7i florile-n grădină -
ormi n paceU

%rece lebăda pe ape

Qntre
Fie-4itre/tii
ngerii/ăaproape,
/e culce -
 

:omnul dulceU

Pe/te-a nop4ii feerie

:e ridică mândra lună,
%otu-i vi/ 7i armonie -
 Aoapte bunăU

  Poezia >S$+n$$a*e #%*%ele:; e  e/te

/te alcătuit
alcătuităă din patr
patruu /trofe
/trofe cu rim
rimăă n
ncru
cruci
cișată,
ată, iar 
mă/ura e/te de opt /ilabe, cu e5cepția ver/ului patru'
  Folo/irea punctelor de /u
/u/pen/ie
/pen/ie din titlul /ugerează o comu
comunicare
nicare ntreruptă,
ntreruptă, poetul dorind /ă
mai adauge ceva'
  Aatur
Aaturaa /urp
/urprin/
rin/ăă e/te form
formată
ată din elemen
elementete per/
per/onif
onificate,
icate, care acționează
ionează opu/
opu/ i%voarele
 suspină2 codrul ne&ru tace2 dorm și florile-n &rădină' ce/tea /e află n deplină armonie cu cele
n/ufle
n/uflețite + le
lebăda,
băda, pă/ăr
pă/ările,
ile, precu
precum
m și cu ființa uma
umană'
nă'
  Prim
Primaa /tro
/trofă
fă debu
debutează
tează prin relu
reluarea
area titl
titlului
ului)omnoroase păsărele și pregătirile micilor 
viețuito
vie uitoar
aree pent
zburătoarele pe
lantru
ru trece
trecere
ca/ele lor rea
a de
6 Pe la /tar
/tarea
la cuiburi ea adună2')e
se de vegh
vegheeascund
la cea8n de /o
/omn
mn'' 6enire
rămurele. noppții trim
nireaa no trimit
itee

  "zvo
"zvoar
arel
elee //un
untt //in
ingu
gure
rele
le ca
care
re nu urme
urmeaz
azăă e5e
e5emp
mplulull cel
celor
or din
din ==ur
ur,, eele
le și ccon
onti
tinu
nuăă
activitatea ,oar i%voarele suspină2
suspină2 n timp cecodrul ne&ru tace și  ,orm
,orm și florile-n &rădină.
  Qn /tr
/trofa
ofa a tre
treia
ia e/t
e/tee prezen
prezentat
tat lac
lacul,
ul, unde
unde grațioa/a
ioa/a leb
lebădă
ădă merge
merge  <ntre
<ntre tresti
trestiii să se
culce.Con
Con/tr/truc
ucția Fie-
 Fie-ț i 8n&erii aproape, prin folo/irea pronumelui per/onal la per/oana a doua
/ingular,, /ugerează că opera e/te de fapt un cântec de leagăn pentru
/ingular pentru ființa dragă'
  Frum
Frumu/e
u/ețea nopții e/te mpl
mpletită
etită cu /trălucirea
/trălucirea și farme
farmecul
cul luni
lunii,i, a/tr
a/truu care domne
domnește odată
odată cu
lă/area cortinei
cortinei negre, ooferind
ferind mi
mi/ter
/ter și magie pământului'
  %o
%oate
ate cele patru /trofe /e ncheie
ncheie cu o fformulă
ormulă /pecifică celei de-a
de-a treia
treia pparte
arte a zilei  5oapte
bună;2 ,ormi 8n pace;2 )omnul dulce;.
  Formula 5oapte bună; e/te al patrulea
patrulea ver/ atât di
dinn prima cât și din uultima
ltima /trof
/trofă'
ă' Poate nu
ntâmplător /-a ale/ acea/tă formulă amabilă pentru ncheierea poeziei, poetul a=utându-/e de
frumoa/ele cuvinte 5oapte bună;  ca /ă ncheie cântecul de leagăn și dialogul cu per/oana iu iubită
bită
ntr-un mod plăcut'

- R.:E
- i
imi
mitr
trie
ie o
oli
lint
ntin
inea
eanu
nu + Muma lui Ştefan cel
cel Mare'
- .ihai Em
Emiine/
e/cu
cu + Făt-Frumos din lacrimă0
- $1man Fr
Fran2 a
aum + "ră#itorul din $%'
 

http/<<fanteziidecopil'blog/pot'ro<I@L<J<rezumat-vra=itorul-din-
oz'html

- 3a
3an/
n/ Ch
Chri
ri/t
/tia
iann nd
nder
er/e
/enn + (ăţuşca cea urâtă0
http<<;;;'pove/ti-pentru-copii'com<han/-chri/tian-ander/en<ratu/ca-
cea-urata'html
- Fra4ii rimm + lbă ca %ăpada0
http<<corneliavi=u'blog/pot'ro<I@K<@@<alba-ca-zapada-/i-lizuca-
 paralela-intre'html

- Charle/ Pe
Perau
aullt + )cufiţa (oşie'
http<<;;;'pove/ti-pentru-copii'com<fratii-grimm</cufita-ro/ie'html
 
( 8ctav Pancu "a7i + edul cu trei capre0
trei capre
http<<;;;'anide/coala'ro<diverti/ment<pove/ti<alti-autori-romani<iedul-
cu-trei-capre-de-octav-pancu-ia/i<

( arbu 9tefăne/cu-elavrancea + unicul ' unica0

http<<;;;'cutiutafermecata'ro<@LL@-unica-pove/ti-de-
citit<barbu-/tefane/cu-delavrancea
http<<;;;'cartea/onora'ro<inde5'php<bunica-de-barbu-/tefane/cu-
delavrancea-lectura-doru-maniu<

( .ihail :adoveanu + ,umbrava minunată

http/<<;;;'/cribd'com<doc<IKGH@<umbrava-minunata-rezumat
http<<brainl1'ro<tema<@HIJIK

- .ar2 %;ain + v

 venturile Tom )a/0er  
enturile lui To
http<<;;;'/critub'com<literatura-romana<6
http<<;;;'/critub'com<literatura-romana<6EA%#R"$E-$#"-%8.-
:Z[ER-E-.@GK@J@'php

- Elena Farago +  )fatul

 )fatul de&etelor.
http<<;;;'poezie'ro<inde5'php<poetr1<@@I@<:fatulWdegetelor