Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Med-Legal - Docx - 11
Med-Legal - Docx - 11
1. După cercetarea cadavrului la faţa locului medicul poate răspunde ofiţerului de urmărire
penală la toate întrebările enumerate mai jos, cu excepţia:
a) care este vechimea aproximativă a decesului?
b) care este cauza probabilă a decesului?
c) sunt la faţa locului urme asemănătoare cu sângele sau alte lichide biologice?
d) care este grupa sanguină a persoanei decedate?
e) ce leziuni corporale sunt pe cadavru?
2. La cadavrul cercetat la faţa locului s-au depistat lividităţi cadaverice roşii-aprinse, care la
digitopresiune dispar şi reapar imediat. Care este cauza probabilă a morţii şi stadiul de
evoluţie al lividităţilor cadaverice?
a) intoxicaţie cu acid azotic, stadiul de stază;
b) intoxicaţie cu CO, stadiul de stază;
c) intoxicaţie cu acid azotic, stadiul de imbibiţie;
d) intoxicaţie cu CO, stadiul de imbibiţie;
e) intoxicaţie cu CO, stadiul de hipostază.
10. În procesul de cercetare a cadavrului la faţa locului pot fi implicaţi toţi specialiştii, cu
excepţia:
a) pediatrul;
b) chirurgul;
c) ginecologul;
d) igienistul;
e) farmacistul.
19. În lipsa semnelor certe ale morţii, la faţa locului, medicul legist este obligat de a:
a) solicita ambulanţa;
b) preleva corpurile delicte;
c) descrie locul faptei;
d) solicita martorii asistenţi;
e) efectua măsurile de resuscitare.
24. În favoarea modificării locului iniţial de aflare a cadavrului şi poziţiei lui vor indica:
a) semnele de târâre pe haine şi corp;
b) prezenţa sângelui pe haine;
c) necorespunderea localizării fenomenelor cadaverice precoce poziţiei cadavrului;
d) prezenţa sângelui pe tegumentele cadavrului;
e) tegumente cu aspect de "piele de gâscă".
25. Sarcinile de bază ale medicului legist la examinarea cadavrului la faţa locului sunt:
a) constatarea decesului;
b) descrierea cadavrului;
c) dezbrăcarea completă a cadavrului;
d) depistarea şi prelevarea urmelor și probelor biologice;
e) transportarea cadavrului în secţia tanatologică.
27. Care sunt măsurile efectuate de medicul legist la faţa locului în faza statică?
a) cercetarea fenomenelor cadaverice;
b) descrierea poziţiei şi atitudinii cadavrului;
c) întocmirea procesului-verbal de examinare a locului faptei;
d) cercetarea leziunilor corporale;
e) prelevarea corpurilor delicte.
28. Care sunt măsurile efectuate de medicul legist la faţa locului în faza dinamică?
a) descrierea leziunilor corporale;
b) cercetarea fenomenelor cadaverice;
c) prelevarea corpurilor delicte;
d) descrierea poziţiei şi atitudinii cadavrului;
e) descrierea lojei cadavrului.
30. La examinarea cadavrelor persoanelor neidentificate la faţa locului, medicul legist trebuie
să:
a) descrie deplin hainele;
b) efectueze dactiloscopia;
c) stabilească vârsta aproximativă după exterior;
d) stabilească sexul decedatului;
e) stabilească tipul constituţional al defunctului.
33. În cadrul examinării cadavrului la faţa locului petele de sânge pot fi depistate pe:
a) hainele cadavrului;
b) corpurile delicte;
c) tegumentele cadavrului;
d) apă;
e) sol.
37. La examinarea locului faptei, în caz de leziuni prin arme de foc, pe cadavru pot fi
depistate:
a) factori suplimentari ai tragerii;
b) bura (buza);
c) proba Bokarius pozitivă;
d) fenomenul Vinogradov;
e) tubul de cartuş.
38. Pe cadavrul victimei decedate în rezultatul incendiului, la faţa locului pot fi depistate:
a) arsuri vitale;
b) spumă densă, perlată, stabilă în jurul gurii şi nasului;
c) arsuri termice ale mucoasei cavităţii bucale;
d) lividităţi cadaverice roşii-aprinse;
e) arsuri ale firelor de păr.
39. În cazul decesului prin spânzurare, la faţa locului în procesul-verbal este necesar a se
indica:
a) localizarea laţului;
b) rezultatul probei Bokarius;
c) localizarea nodului;
d) materialul laţului;
e) prezenţa semnului Amusat.
40. Urma de sânge produsă prin căderea picăturii pe o suprafaţă orizontală este:
a) prelingere;
b) frotiu;
c) pată;
d) ştersătură;
e) amprentă.
46. Fiecare medic trebuie să poată face la faţa locului totul, cu excepţia:
a) a ajuta anchetatorul în depistarea, recoltarea şi ambalarea corpurilor delicte;
b) a descrie la faţa locului urmele de sânge, spermă, păr etc.;
c) a efectua cercetarea de laborator a corpurilor delicte;
d) a ajuta ofiţerul de urmărire penală la formularea întrebărilor necesare pentru
soluţionare în cadrul examinării corpurilor delicte;
e) a efectua la faţa locului diagnosticul probabil al urmelor de sânge.
70. La ce grad de gravitate se atribuie arsurile termice de gr. III-IV ale corpului, cu suprafaţa
mai mare de 15%?
a) vătămare uşoară;
b) vătămare medie, cu dereglarea sănătăţii de lungă durată;
c) vătămare gravă, periculoasă pentru viaţă;
d) vătămare medie, cu o incapacitate stabilă de muncă mai puţin de 1/3;
e) vătămare neînsemnată.
76. La ce nivel se produc modificările morfologice în cazul arsurilor de gr. IIIA şi IIIB?
a) epidermei;
b) dermei;
c) stratului celulo-adipos subcutanat;
d) muşchilor;
e) oaselor.
81. Care sunt condiţiile mediului ambiant ce facilitează acţiunea temperaturilor joase?
a) vântul puternic;
b) caşexia;
c) starea de ebrietate;
d) încălțămintea strâmtă;
e) lipsa hainelor calde.
94. Care sunt materialele hainelor şi încălțămintei ce protejează împotriva acţiunii curentului
electric?
a) cauciucul;
b) bumbacul;
c) mătasea naturală;
d) lâna;
e) pielea naturală.
101. Care sunt semnele interne specifice ale morții prin hipotermie?
a) petele cadaverice;
b) petele Tardieu;
c) petele Vișnevski;
d) edemul cerebral;
e) petele Fabrikantov.
103. Pentru prezentarea concluziilor false sau divulgarea datelor de urmărire penală
expertul poartă răspundere:
a) materială;
b) disciplinară;
c) contravenţională;
d) penală;
e) civilă.
126. Care este cauza principală de producere a defectului de ţesut din regiunea orificiului
de intrare ?
a) mişcarea de rotaţie a glonţului în jurul axului său longitudinal;
b) masa considerabilă a proiectilului;
c) energia cinetică considerabilă a glonţului;
d) masa nesemnificativă a proiectilului;
e) deformarea glonţului în timpul penetrării ţesuturilor umane.
127. În care condiţii devine mai posibilă depistarea factorilor suplimentari ai tragerii în
jurul orificiului de intrare pe corpul victimei?
a) tragere de la distanţă apropiată prin obstacol;
b) tragere cu ţeava lipită neermetic;
c) tragere de la distanţă îndepărtată;
d) tragere de la distanţă apropiată din armă pneumatică;
e) tragere cu ţeava lipită ermetic.
131. Ce element nu face parte din componența cartuşului armei de vânătoare cu alice?
a) alicele;
b) capsa;
c trăgaciul;
) pulberea;
d bura.
)
e
)
13 La factorii suplimentari ai tragerii se
2. a atribuie: alicele;
)
b mitraliile;
) pulberea arsă
c incomplet; gloanţele
) incendiare; gloanţele
d trasoare.
)
e
)
13 La proiectile secundare se
3. a atribuie: alicele;
)
b pulberea arsă
) incomplet; flacăra;
c fragmentele din obstacolul
) penetrat; glonţul.
d
)
e
)
13 În care consecutivitate urmează conţinutul cartuşului de vânătoare cu
4. a alice? bura-pulberea-alicele-bura;
)
b pulberea-bura-alicele-
) bura; alicele-bura-
c pulberea-bura; bura-
) pulberea-bura-alicele;
d nu este o consecutivitate strictă.
)
e
)
13 La ce distanță de tragere se produce ștanţ-
5. a marca? îndepărtată;
)
b foarte
) îndepărtată;
c apropiată;
) cu ţeava lipită
d ermetic; de la orice
) distanţă.
e
)
13 Inelele de excoriaţie şi ştergere din jurul plăgii balistice sunt
6. caracteristice:
a) orificiului de ieşire;
b) orificiului de intrare;
c) orificiilor de intrare şi de ieşire;
d) aceste semne nu sunt caracteristice pentru leziuni balistice;
e) soluţionarea acestei întrebări nu reprezintă competenţa medicului legist.
138. Mişcarea de rotaţie a glonţului în jurul axei sale longitudinale este condiţionată de:
a) construcţia glonţului;
b) acţiunea gazelor;
c) ghinturile ţevii;
d) energia cinetică;
e) toţi factorii menţionaţi.
141. Care sunt semnele distincte ale orificiului de intrare la împușcarea din armă de foc
cu glonţ?
a) defectul de țesut;
b) forma alungită;
c) inelul de ştergere;
d) efectul hidrodinamic;
e) inelul de excoriaţie.
154. Care sunt semnele de bază ce denotă tragerea cu ţeava lipită ermetic?
a) rupturi ale tegumentelor în regiunea orificiului de intrare;
b) ştanţ-marca;
c) lipsa depunerilor de funingine în jurul orificiului de intrare;
d) depunere de funingine în jurul orificiului de intrare;
e) culoarea roşie a sângelui şi ţesuturilor din regiunea plăgii.
155. În plăgile produse la tragere din arma de vânătoare în limita acțiunii compacte a
alicelor se depistează:
a) o plagă masivă oarbă;
b) funingine pe tegumente;
c) impregnare cu pulbere;
d) pârlirea firelor de păr;
e) multiple plăgi oarbe de dimensiuni mici.
156. În plăgile produse la tragere din arma de vânătoare în afara acțiunii compacte a
alicelor se depistează:
a) o plagă masivă oarbă;
b) funingine pe tegumente;
c) impregnare cu pulbere;
d) pârlirea firelor de păr;
e) multiple plăgi oarbe de dimensiuni mici.
157. În plăgile produse la tragere din arma de vânătoare în limita acțiunii relativ
compactă a alicelor se depistează:
a) plagă de dimensiuni mari și multiple plăgi oarbe de dimensiuni mici în jur;
b) funingine pe tegumente;
c) impregnare cu pulbere;
d) pârlirea firelor de păr;
e) o plagă masivă oarbă.
162. Pentru leziunile produse la tragere din armă de construcţie proprie sunt
caracteristice:
a) plăgi oarbe;
b) polimorfism al orificiilor de intrare;
c) leziuni masive ale oaselor şi organelor interne;
d) fenomenul Vinogradov;
e) inelul fals de excoriaţie.
163. Care dintre factorii suplimentari ai tragerii posedă acţiune termică pronunţată?
a) glonţul;
b) flacăra;
c) gazele;
d) bura;
e) aerul preglonţial.
167. În procesul examinării cadavrului cu plagă oarbă prin armă de foc glonţul se
extrage cu:
a) mâinile;
b) penseta cu branşe de cauciuc;
c) cornţangul;
d) bisturiul;
e) foarfecul.
172. Defectul de ţesut la nivelul orificiului de intrare este caracteristic pentru plaga:
a) tăiată;
b) înţepată;
c) despicată;
d) prin armă de foc;
e) înțepat-tăiată.
174. Ce formă poate avea orificiul de intrare la împuşcături din armă de vânătoare cu
țeava lipită?
a ovală;
) rotundă;
b stelată;
) semilunară;
c liniară.
)
d
)
e
)
17 Factorii traumatici ai exploziei sunt:
5. a unda de detonaţie şi particulele substanţelor explozibile;
)
b unda de şoc a mediului ambiant;
) schijele şi elementele dispozitivului
c exploziv; proiectilele secundare;
) toţi factorii menţionaţi.
d
)
e
)
17 Ce acțiune posedă factorii suplimentari ai
6. a împuşcăturii? mecanică;
)
b termică;
) chimică;
c toxică;
) sonoră.
d
)
e
)
17 Care sunt zonele canalului de rănire al plăgii
7. a balistice? canalul de rănire propriu-zis;
)
b zona de depunere a
) funinginii; zona de contuzie
c a ţesuturilor;
) zona de contuzie moleculară a
d ţesuturilor; zona de contuzie lichidiană.
)
e
)
17 Ce criteriu stă la baza stabilirii distanței de tragere prin armele de foc cu
8. alice?
a numărul
) alicelor; forma
b alicelor;
) gradul de dispersie a
c alicelor; numărul țevilor;
) calibrul armei de foc.
d
)
e
)
17 Ce acțiune posedă schijele dispozitivului exploziv?
9.
a) mecanică;
b) biologică;
c) fizică;
d) termică;
e) chimică.
183. În care stadiu clinic al asfixiilor mecanice are loc compensarea insuficienţei de
oxigen?
a) preasfictic;
b) dispnee inspiratorie;
c) dispnee expiratorie;
d) respiraţie terminală;
e) agonal.
184. Din semnele general asfixice externe fac parte toate, cu excepţia:
a) cianoza feţei;
b) lividităţi cadaverice precoce, difuze;
c) rigiditatea cataleptică;
d) hemoragii punctiforme pe conjunctivă;
e) semne de defecaţie şi ejaculare.
191. Ce modificări morfologice sunt specifice asfixiei mecanice prin compresie toraco-
abdominală?
a) masca echimotică;
b) emfizemul pulmonar pronunţat;
c) amprentele costale pe suprafeţele latero-posterioare ale pulmonilor;
d) edemul pulmonar carminat;
e) fracturile osului hioid.
193. Care dintre fenomenele indicate nu este semn de retenţie a cadavrului în apă?
a) culoarea roză a tegumentelor;
b) căderea părului;
c) macerarea tegumentelor;
d) poziţia „boxerului în gardă”;
e) leziuni produse de raci, peşti, etc.
207. Care dintre semnele morţii prin compresie toraco-abdominală poate apărea
postmortem?
a petele Tardieu;
) masca echimotică;
b edemul carminat al
) plămânilor; petele Minakov;
c edemul cerebral.
)
d
)
e
)
20 În cât timp survine decesul în asfixii mecanice?
8. a 1-2 minute;
)
b 5-6 minute;
) 30 minute;
c 10-15 minute;
) 40-50 minute.
d
)
e
)
20 În asfixie mecanică prin înec pot fi
9. a depistate: hemoragii sub endocard de
) formă alungită;
b hemoragii punctiforme în mucoasa bazinetelor
) renale; hemoragii punctiforme sub epicard;
c hemoragii în mucoasa stomacului;
) hemoragii subpleurale pal-roşii, fără limite certe.
d
)
e
)
210. Ce leziuni specifice demonstrează sugrumarea?
a) echimozele ovale pe gât;
b) petele Tardieu;
c) proba Bokarius pozitivă;
d) excoriaţiile semilunare pe gât;
e) venecongestia organelor interne.
223. La ce nivel se produc leziunile în asfixiile mecanice prin sufocare cu obiecte moi?
a) tegumentele din jurul nasului şi gurii;
b) cartilajele laringiene;
c) epiglota;
d) mucoasa cavităţii bucale şi buzelor;
e) inelele traheii.
245. Sub acțiunea cârei forțe se strânge laţul în jurul gâtului în cazul strangulării?
a) greutatea parţială a corpului;
b) mâinile proprii;
c) greutatea întregului corp;
d) forţa exterioară;
e) spontan.
250. Moartea prin obturarea lumenului căilor respiratorii se poate instala în rezultatul:
a) pătrunderii în laringe a obiectelor eterogene-compacte;
b) compresiei toracelui;
c) închiderii lumenului traheii cu cheaguri sanguine;
d) spânzurării;
e) umplerii traheii şi bronşiilor cu substanţe pulverulente.
251. În asfixia prin obturarea căilor respiratorii cu obiecte compacte se pot depista:
a) nisip;
b) fragmente din proteze dentare;
c) căluş;
d) fragmente de alimente nemasticate;
e) făină.
257. Modificările postmortem la cadavrele extrase din apă se prezintă sub formă de:
a) amprente costale pe suprafeţele postero-laterale ale pulmonilor;
b) leziuni produse de raci şi peşti;
c) leziuni produse în timpul căutării şi extragerii cadavrului din apă;
d) leziuni produse de păsări acvatice;
e) prezenţa planctonului în sinusul osului sfenoidal.
260. Pe ce suprafață a gâtului este situată amprenta nodului latului la spânzurare tipică?
a) anterioară;
b) posterioară;
c) lateral stânga;
d) lateral dreapta;
e) nu se determină.
261. Unice corpuri străine mici se determină în căile respiratorii în cazul morții prin:
a) spânzurare;
b) strangulare cu latul;
c) sufocare;
d) înec;
e) sugrumare.
263. În medicina legală, drept nou-născut este considerat pruncul care a trăit după
naştere:
a mai mult de 24 ore;
) pană la 24 ore;
b 3 zile;
) 1 săptămână;
c
)
d
)
e 28 zile.
)
26 În cât timp de la naștere are loc dispariţia bosei sero-
4. a sanguine? 10 ore;
)
b 20 ore;
) 2-3 zile;
c 10 zile;
) 1 lună.
d
)
e
)
26 Care este masa corpului unui nou-născut la
5. a termen? 2 kg;
)
b 3,5 kg;
) 500 gr;
c 1000 gr;
) 1500 gr.
d
)
e
)
26 Fătul născut la termen se consideră în
6. a baza: taliei de 35 cm;
)
b termenului aflării în uterul matern de 10 luni
) obstetricale; termenului aflării în uterul matern de 8
c luni obstetricale; masei corpului de 2 kg;
) circumferinţei capului de 25cm.
d
)
e
)
26 Fătul născut matur se consideră în
7. a baza: taliei de 40 cm;
)
b termenului aflării în uterul matern de 8 luni
) obstetricale; gradului dezvoltării fizice la momentul
c naşterii; lungimii corpului 25cm;
) circumferinţei capului 20cm.
d
)
e
)
26 Care este lungimea corpului nou-născutului la
8. a termen? pană la 50cm;
)
b 50-55cm;
) 35-40cm;
c
)
d) 70cm;
e) pană la 35cm.
300. Ce date pot indica despre abandonarea pruncului şi deces prin hipotermie?
a) lipsa hainelor;
b) bosa sero-sanguină;
c) cefalohematomul;
d) petele Vişnevski;
e) nucleele de osificare.
310. Ce semn tardiv al raportului sexual poate fi constatat la femeile care trăiesc viaţă
sexuală?
a) prezenţa spermei în căile genitale;
b) prezenţa rupturilor himenale vechi;
c) sarcina;
d) prezenţa sângelui bănuitului;
e) prezenţa firelor de păr ale bănuitului.
312. Unul dintre semnele recente ale raportului sexual la bănuit este:
a) prezenţa maladiilor venerice;
b) prezenţa cicatricei în locul rupturii frenului prepuţial;
c) ruptura sângerândă a frenului prepuţial;
d) prezenţa leziunilor pe corpul victimei;
e) leziuni ale hainelor bănuitului.
315. Care sunt semnele veridice ale raportului sexual la persoanele de sex feminin?
a) sperma în căile genitale;
b) sarcina;
c) rupturile himenului;
d) maladiile venerice;
e) sperma pe hainele bănuitului.
318. Care sunt semnele recente ale raportului sexual la persoane de sex masculin?
a) ruperea frenului prepuţial;
b) prezenţa epiteliului vaginal pe glandul penisului;
c) prezenţa părului victimei pe organele genitale ale bănuitului;
d) echimoze şi excoriaţii pe faţa bănuitului;
e) prezenţa leziunilor pe corpul victimei.
319. Ce probe pentru examenul de laborator se vor preleva de la victimă în caz de viol?
a) conţinutul subunghial;
b) mostre de sânge;
c) frotiuri cu conţinut vaginal;
d) mostre de salivă;
e) eliminări de transpiraţie.
324. Care sunt semnele recente ale unui raport sexual la victime de sex feminin?
a) ruptură recentă a himenului;
b) sarcină;
c) prezenţa sângelui, părului bănuitului în regiunea organelor genitale feminine;
d) prezenţa spermei în căile genitale feminine;
e) maladii venerice.
327. Care dintre stările enumerate pot fi consecințe ale avortului ilegal?
a) hemoragia;
b) embolia gazoasă;
c) septicemia;
d) perforarea intestinului;
e) chistul ovarian.
335. Indicaţi direcţia deplasării prin inerţie a corpului şoferului în salonul automobilului la
coliziune frontală:
a) posterioară;
b) anterioară;
c) spre dreapta;
d) spre stânga;
e) nu se deplasează.
345. Corpul pietonului poate fi traversat mai ușor cu roțile automobilului fiind culcat pe:
a) flancul stâng;
b) spate;
c) abdomen;
d) flancul drept;
e) pe flanc, semiflectat.
349. Care sunt formele căderii de la înălţime la etapa intermediară în funcție de prezența
obstacolelor?
a directă;
)
b orizontală;
)
c în trepte;
)
d lină;
)
e repetată.
)
35 Concretizați fazele în care se produc leziunile corporale în precipitare?
0.
a căderea propriu-zisă;
)
b desprinderea corpului de pe suprafaţa de suport;
)
c aterizarea;
)
d planificarea acțiunii;
)
e analiza consecințelor.
)
35 Arătați părţile proeminente ale automobilului care produc leziuni pietonului în
1. urma
tamponării acestuia:
a bara de protecţie;
)
b farul;
)
c retrovizorul intern;
)
d retrovizorul extern;
)
e volanul.
)
35 Clasificați leziunile produse în traumatismul auto:
2.
a leziuni vechi ale aparatului locomotor;
)
b caracteristice;
)
c necaracteristice;
)
d specifice;
)
e leziuni ale organelor vizual şi auditiv.
)
35 Ce stări patologice pot genera accidente rutiere?:
3.
a bolile cardio-vasculare cu caracter acut;
)
b diminuarea esenţială a văzului;
)
c defectele anatomice ale membrelor;
)
d maladiile ale organului auditiv;
)
e cefalohematomul.
)
35 Fractura-bară în traumatismele rutiere se poate forma pe:
4.
a oasele craniene;
)
b vertebrele cervicale;
)
c oasele femurale;
)
d) oasele tibiene;
e) oasele bazinului.
373. Peste cât timp după moarte temperatura cadavrului se egalează cu cea a mediului
ambiant (temperatura aerului fiind de +18ºC)?
a) peste 3 - 5 ore;
b) peste 12 ore;
c) spre sfârșitul primei zile;
d) spre sfârșitul zilei a doua;
e) peste 5 zile.
377. Peste cat timp după instalarea morţii, de regulă, începe rezoluţia rigidităţii
cadaverice?
a) peste 12 h;
b) peste 24 h;
c) peste 48 h;
d) peste 72 h;
e) peste 96 h.
379. Unde vor fi localizate lividităţile cadaverice pe corpul unui spânzurat în poziţie
verticală?
a) pe spate, fese, suprafaţa posterioară;
b) pe suprafaţa anterioară a trunchiului, gatului şi feţei;
c) pe membrele inferioare, porţiunea inferioară a trunchiului, pe mâini şi plante;
d) pe suprafaţa laterală a trunchiului;
e) pe toată suprafaţa corpului.
380. Peste cât timp după moarte lividităţile cadaverice pot să se deplaseze complet, la
schimbarea poziţiei cadavrului?
a) peste 4-5 h;
b) peste 48 h;
c) peste 12-15 h;
d) peste 24 h;
e) peste 36 h.
381. Cât timp a trecut de la moarte dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice dispar
complet?
a) pană la 12-15 h;
b) de la 15 pană la 36 h;
c) pană la 48 h;
d) de la 48 pană la 72 h;
e) peste 72 h.
400. Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice dispar şi se
restabilesc peste 5 secunde?
a) 15-29 ore;
b) 6-8 ore;
c) 24 ore;
d) 48 ore;
e) 72 ore.
401. Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice nu-şi
modifică culoarea?
a) 4-5 ore;
b) 12 ore;
c) 48 ore;
d) 16 ore;
e) 20 ore.
402. Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice pălesc şi se
restabilesc peste 3-5 minute?
a) 4-5 ore;
b) 10 ore;
c) 12 ore;
d) peste 48 ore;
e) 16-18 ore.
404. Timpul necesar pentru mumificarea completă a cadavrului unui om adult este de:
a) câteva ore;
b) 2-3 zile;
c) 1 săptămână;
d 2 săptămâni;
) câteva luni.
e
40 ) În structura cauzelor morţii subite predomină maladiile
5. aparatului: cardio-vascular;
a
)
b SNC;
) digestiv;
c respirator;
) endocrin.
d
)
e
)
40 Ce factori influențează viteza de răcire a
6. a cadavrului? temperatura mediului ambiant;
)
b sexul
) decedatului;
c umiditatea
) aerului; vârsta;
d obiectul vulnerant.
)
e
)
40 Prin expertiza medico-legală a cadavrului se poate
7. a constata: cauza morţii;
)
b genul morţii
) violente; vechimea
c morţii;
) cauza producerii
d incidentului; obiectul
) vulnerant.
e
)
40 Expertiza medico-legală a cadavrului se dispune şi se efectuează, în
8. mod
obligatoriu, pentru constatarea:
a) cauzei morţii;
b) genului morţii violente;
c) caracterului leziunilor corporale;
d) gradului de gravitate a vătămării integrităţii corporale;
e) motivului infracţiunii.
416. În baza căror fenomene poate fi stabilită mai exact vechimea morţii în primele 12
ore?
a) lividităţile cadaverice;
b) rigiditatea cadaverică;
c) excitaţia electrică a muşchilor;
d) reacţia pupilei la agenţi chimici;
e) reacţia idiomusculară a bicepsului.
433. Cine recoltează probele biologice pentru cercetări de laborator în cazurile autopsiei
medico-legale a cadavrelor?
a medicul legist;
) anchetator;
b procuror;
) medicul
c clinician;
) judecător.
d
)
e
)
43 Putrefacţia cadavrului se manifestă extern prin:
4.
a petele L
) ′Arche;
b autoliză;
) reţeaua venoasă de
c putrefacţie; emfizemul
) cadaveric;
d vezicule de putrefacţie.
)
e
)
43 Ce factori externi condiţionează dezvoltarea procesului de
5. a saponificare? mediu lichid neaerat;
)
b sol uscat şi poros;
) sol umed şi lutos;
c mediu lichid
) aerat; mediu
d gazos.
)
e
)
43 Precizați modificările
6. a cadaverice: lividităţile
) cadaverice;
b rigiditatea cadaverică;
) exhumarea;
c autoliza;
) hemoliza.
d
)
e
)
43 Drept probe speciale, la examinarea medico-legală a cadavrului, se
7. a consideră: proba la embolie aeriană;
)
b proba la
) pneumotorace;
c probele hidrostatice;
) proba Hoppe-Seyler;
d proba cu apă
) oxigenată.
e
)
43 Ce maladii ale sistemului cardio-vascular pot fi cauze ale morţii
8. a subite? ruptura anevrismului aortei;
)
b tuberculoza
) pulmonară; tumore
c cerebrală; infarctul
) miocardic acut;
d bronhopneumonia.
)
e
)
43 Cauze ale morţii subite în maladiile tractului gastro-intestinal pot
9. a fi: hepatita cronică;
)
b pancreonecroza hemoragică;
) peritonita;
c diverticulul
) esofagian;
d hemoragia acută.
)
e
)
44 După efectuarea autopsiei se întocmesc următoarele
0. a documente: raport de expertiză medico-legală a cadavrului;
)
b raport de constatare medico-legală a cadavrului;
)
c) proces-verbal de cercetare morfopatologică a cadavrului;
d) proces-verbal de expertiză a cadavrului;
e) certificat medical constatator de deces.
443. Distrugerea ţesuturilor moi ale cadavrului în sezonul cald al anului se produce de
către:
a) furnici;
b) rozătoare;
c) animale sălbatice;
d) muşte (larve);
e) lipitori.
463. Ce semn dintre cele indicate caracterizează moartea prin intoxicaţie cu toxice
methemoglobinizante?
a sângele fluid;
) congestia organelor interne;
b lividităţile cadaverice albastru-întunecate;
) culoarea brună a sângelui, muşchilor, organelor
c interne; distrofia hepatică şi renală acută.
)
d
)
e
)
464 Care este mecanismul principal de acţiune a
. a cianurilor? paralizia centrului respirator;
)
b blocarea citocromoxidazei celulare;
) dereglarea echilibrului acido-bazic;
c transformarea hemoglobinei în
) methemoglobină; hemoliza eritrocitelor.
d
)
e
)
465 În cazul depistării etanolului doar în urină poate fi soluţionată întrebarea
. referitor
l a
a ) gradul de ebrietate alcoolică;
:
b cantitatea de alcool îngerată;
) consumarea alcoolului;
c caracterul alimentelor
) ingerate; tipul băuturilor
d alcoolice.
)
e
)
466 Starea de ebrietate uşoară corespunde următoarei concentraţii de alcool în
. a sânge: până la 0,3‰;
)
b 0,5‰;
) 2‰;
c 2,5‰;
) 5‰.
d
)
e
)
467 Starea de ebrietate medie corespunde următoarei concentraţii de alcool în
. a sânge: până la 0,3‰;
)
b 0,5‰;
) 2‰;
c 3‰;
) 5‰.
d
)
e
)
468 Starea de ebrietate gravă corespunde următoarei concentraţii de alcool în
. a sânge: până la 0,3‰;
)
b 1‰;
) 2‰;
c 2,7‰;
) 4‰.
d
)
e
)
469 Hemoliza recentă pe cadavru se manifestă
. a prin: lividităţi cadaverice roşu-aprinse;
)
b lividităţi cadaverice brune;
) imbibiţie precoce a intimei arterelor de calibru mare;
c
)
d colită ulceroasă;
) necroză de tip colicvatic.
e
)
47 Ce toxic conține ciuperca „zbârciogul
0. a gras”? amanitotoxină;
)
b amanitohemolizin
) ă; acid helvelic;
c cicutotoxină;
) muscaridină.
d
)
e
)
47 Care sunt căile de pătrundere a toxicului în
1. a organism? per os;
)
b prin ficat;
) intravenos;
c prin tegumentele
) integre; prin plămâni.
d
)
e
)
47 Care sunt căile de eliminare a toxicului din
2. a organism? rinichi;
)
b pulmo
) ni;
c mucoa
) se; păr;
d oase.
)
e
)
47 Cum pot evolua intoxicațiile din punct de vedere
3. a clinic? acut;
)
b subacut;
) general;
c local;
) cronic.
d
)
e
)
47 Clasificarea patofiziologică a toxicilor include
4. a substanțele: corosive;
)
b distructiv
) e;
c hematice;
) funcţiona
d le;
) dinamice.
e
)
47 Care dintre substanțele enumerate fac parte din toxicele
5. a corosive? acizii;
)
b CO;
) bazele;
c mercurul metalic;
) fenolul.
d
)
e
)
47 În rezultatul acţiunii locale a acizilor şi bazelor în perioada acută în ţesuturi
6. se
produce:
a) inflamaţie septică;
b) necroză de tip colicvatic;
c) cumularea toxicului;
d) necroză de tip coagulant;
e) șoc toxic.
477. Ce date stau la baza diagnosticului medico-legal al intoxicaţiilor letale?
a) circumstanţele cazului;
b) examinarea medico-legală a cadavrului;
c) modificările microscopice ale organelor şi ţesuturilor cadaverice;
d) investigaţiile medico-criminalistice de laborator;
e) investigaţiile toxico-chimice de laborator.
482. Semnele intoxicaţiei cu toxice hemolitice (cu supravieţuire 2-3 zile) sunt:
a) icter al tegumentelor;
b) lividităţi cadaverice difuze;
c) nefrozo-nefrită pigmentară;
d) colită ulceroasă;
e) hemosideroza ficatului, splinei.
519. Indicați semnul morfologic de bază prin care plaga tăiată se deosebeşte de cea
contuză:
a) forma;
b) dimensiunile;
c) adâncimea;
d) volumul hemoragiei;
e) lipsa punţilor de ţesut conjunctiv.
526. Plaga plesnită poate fi produsă prin lovire cu un obiect contondent la nivelul:
a) coapsei;
b) feselor;
c) abdomenului;
d) capului;
e) tuturor regiunilor anatomice indicate.
536. În cazul pierderii unuia dintre ochii sănătoşi gradul de gravitate se stabileşte în baza
următorului criteriu:
a) pericol pentru viaţă;
b) dereglarea sănătăţii;
c) pierderea organului şi/sau a funcţiei lui;
d) volumul incapacităţii generale de muncă;
e) desfigurarea feţei.
538. În baza cărui criteriu se stabilește gradul de gravitate al unei plăgi tăiate a braţului
cu lezarea arterei brahiale?
a) pericol pentru viaţă;
b) dereglarea sănătăţii;
c) pierderea organului şi/sau a funcţiei lui;
d) volumul incapacităţii generale de muncă;
e) volumul hemoragiei.
539. Drept criterii de apreciere a gradului de vătămare corporală sunt toate, cu excepţia:
a) pericolul pentru viaţă;
b) durata dereglării sănătăţii;
c) volumul incapacităţii profesionale de muncă;
d) volumul incapacităţii generale de muncă;
e) consecinţele traumei neprimejdioase pentru viață.
540. Care este gradul de gravitate al unei plăgi înțepate, penetrante în cavitatea
abdominală fără lezarea organelor interne?
a) vătămare corporală gravă;
b) vătămare corporală uşoară;
c) vătămare corporală medie;
d) vătămare corporală neînsemnată;
e) gradul de gravitate depinde de starea generală a sănătăţii victimei.
541. Dereglarea sănătăţii de lungă durată, cauzată de leziune, reprezintă termenul de:
a) 6 zile;
b) 10 zile;
c) mai mult de 21 zile;
d) 20 zile;
e) 14 zile.
553. Ce semne specifice ale plăgii tăiate indică mecanismul acţiunii obiectului tăietor?
a) direcţia şi lungimea plăgii;
b) adâncimea neuniformă;
c) localizarea anatomică;
d) excoriaţie superficială la unul din capete;
e) lezarea ţesutului muscular.
562. În baza căror criterii are loc determinarea tipului obiectului vulnerant?
a) starea marginilor plăgii;
b) forma capetelor plăgii;
c) dimensiunile plăgii;
d) depunerile eterogene;
e) forma plăgii.
577. Ce plăgi pot fi produse prin acţiunea unui obiect contondent cu suprafaţa de acţiune
preponderent plană?
a) contuză;
b) despicată;
c) strivită;
d) plesnită;
e) comprimată.
581. Cum se clasifică gradele de vătămare corporală din punct de vedere juridic?
a) grave;
b) foarte grave;
c) medii;
d) uşoare;
e) neînsemnate.
590. Care sunt criteriile în baza cărora leziunile corporale se apreciază drept
vătămare medie?
a) plagă penetrantă a craniului;
b) leziuni închise ale organelor interne;
c) dereglarea sănătăţii de lungă durată, mai mult de 3 săptămâni;
d) pierderea stabilă, însemnată a capacităţii generale de muncă în volum de 10-33%;
e) pierderea stabilă a capacităţii profesionale de muncă.
591. În cadrul expertizelor medico-legale ale leziunilor corporale, medicul legist trebuie
să stabilească:
a) prezenţa şi caracterul leziunilor corporale;
b) localizarea şi vechimea;
c) mecanismul producerii leziunii;
d) volumul incapacităţii profesionale de muncă;
e) gradul de gravitate.
592. În baza căror criterii leziunile corporale se apreciază drept vătămare neînsemnată?
a) dereglarea sănătăţii de lungă durată, mai mult de 3 săptămâni;
b) incapacitatea stabilă, neînsemnată şi generală de muncă;
c) dereglarea sănătăţii pană la 6 zile;
d) lipsa dereglării sănătăţii;
e) pericolul pentru viaţă.
614. Din vătămările corporale grave periculoase pentru viaţă fac parte:
a) fracturile oaselor bolţii craniului;
b) orbirea completă, stabilă la ambii ochi;
c) fracturile deschise ale oaselor tubulare mari;
d) leziunile penetrante ale craniului;
e) pierderea capacităţii de reproducere.
620. Semnele morfologice ale plăgii tăiate ce reflectă direcţia acţiunii instrumentului
tăietor sunt:
a) dimensiunile plăgii;
b) caracterul marginilor;
c) adâncimea neuniformă;
d) excoriația superficială la unul dintre capete;
e) volumul hemoragiei.
625. În caz de pericol de moarte iminentă sau de ameninţare gravă a sănătăţii pacientului, în lipsa
reprezentantului legal sau a rudei apropiate, medicul trebuie să:
a) aștepte rudele sau reprezentantul legal al pacientului;
b) solicite acordul conducătorului instituției pentru intervenție medicală;
c) solicite acordul consiliului pentru intervenție medicală;
d) intervină în scopul salvării vieții pacientului;
e) solicite acordul juristului instituției pentru intervenție medicală.
626. Pentru pacienții cu vârsta sub 16 ani consimțământul este oferit de către:
a) pedagog;
b) reprezentantul său legal;
c) consiliul medicilor;
d) conducerea instituției medico-sanitare;
e) asistentul social.
627. Sunt oare obligați lucrătorii medicali și farmaceutici să acorde ajutor medical de urgență?
a) da, indiferent de circumstanțele solicitării;
b) doar în cadrul programului său de activitate;
c) doar în cadrul instituției medico-sanitare;
d) doar în funcție de specialitatea profesată;
e) nu sunt obligați.
633. Poate oare fi pacientul fotografiat sau filmat fără consimțământul scris al acestuia?
a) doar în cazul participării lui la învățământul clinic;
b) doar în cazul consultațiilor realizate de academicieni;
c) doar la solicitarea motivată a jurnaliștilor;
d) doar la solicitarea organelor de urmărire penală sau instanțelor judecătorești;
e) este interzis.
638. Efectuarea fecundării artificiale sau a implantării embrionului fără consimţământul scris al pacientei
antrenează răspundere:
a) disciplinară;
b) contravențională;
c) administrativă;
d) penală;
e) familiară.
639. Neacordarea de ajutor unui bolnav, fără motive întemeiate, antrenează răspundere:
a) penală;
b) administrativă;
c) disciplinară;
d) contravențională;
e) familiară.
640. Internarea ilegală într-o instituţie psihiatrică a unei persoane vădit sănătoase din punct de vedere
psihic antrenează răspundere:
a) administrativă;
b) disciplinară;
c) contravențională;
d) penală;
e) familiară.
642. Încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale antrenează
răspundere:
a) contravențională;
b) administrativă;
c) penală;
d) disciplinară;
e) familiară.
645. Prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de circulaţie a substanţelor narcotice sau psihotrope
antrenează răspundere:
a) contravențională;
b) disciplinară;
c) penală;
d) familiară;
e) administrativă.
648. Este oare necesară obţinerea consimţămîntului pentru absolut oricare act medical?
a) nu;
b) doar pentru intervenții chirurgicale;
c) doar pentru copiii până la 18 ani;
d) doar pentru cetățenii străini;
e) da.
656. Raporturile juridice profesionale stabilite între furnizorii serviciilor de sănătate și pacienți pot fi de
natură:
a) socială;
b) etică;
c) patrimonială (materială);
d) politică;
e) nepatrimonială (morală).
676. Din infracțiunile contra vieții și sănătății persoanei, aplicabile activității medicale profesionale fac
parte:
a) lipsirea de viaţă la dorinţa persoanei (eutanasia);
b) provocarea ilegală a avortului;
c) efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale;
d) neacordarea de ajutor unui bolnav;
e) pruncuciderea.
677. Din infracțiunile contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale, aplicabile activității medicale
profesionale fac parte:
a) contaminarea cu maladia SIDA;
b) proxenetismul;
c) încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale;
d) practicarea ilegală a medicinii sau a activităţii farmaceutice;
e) prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de circulaţie a substanţelor narcotice.
679. Drept motive întemeiate, care împiedică acordarea ajutorului unui bolnav și înlătură răspunderea
juridică pot fi:
a) necesitatea de a acorda în acelaşi timp ajutor unui bolnav aflat în stare mai gravă;
b) aflarea medicului în concediu de odihnă;
c) calamitățile naturale;
d) boala lucrătorului medico-sanitar însuşi;
e) aflarea medicului în afara programului de activitate.
680. Pentru contaminarea cu maladia SIDA ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare
a obligaţiilor profesionale poate fi tras la răspundere:
a) medicul;
b) asistenta medicală;
c) felcerul;
d) contabilul;
e) moașa.
681. Pentru încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale poate fi
tras la răspundere:
a) medicul;
b) juristul;
c) asistenta medicală;
d) felcerul;
e) moașa.
682. Încălcarea regulilor sau metodelor de acordare a asistenţei medicale poate lua următoarele forme:
a) examinarea insuficientă a bolnavilor;
b) întârzierea la serviciu;
c) pregătire insuficientă şi executarea necalitativă a operaţiei chirurgicale;
d) spitalizarea întârziată sau nerealizată;
e) administrarea incorectă a preparatelor medicamentoase.
686. Medicul este obligat să păstreze confidențialitatea următoarelor informații despre pacient:
a) trăsăturile de caracter;
b) diagnosticul;
c) rezultatele unor teste;
d) preferințele muzicale;
e) rezultatele examenului clinic.
687. Modul antipaternalist de interacţiune dintre medic și pacient poate fi realizat prin intermediul
mecanismelor de:
a) constrângere a pacientului;
b) etică a monologului;
c) interpretare cu etica dialogului;
d) acord informat sau consimţămînt al pacientului;
e) luare a deciziei de către medic.
688. Modul paternalist de interacţiune dintre medic și pacient se realizează prin:
a) constrângere a medicului;
b) etică a monologului;
c) interpretare cu etica dialogului;
d) acord informat sau consimţămînt al pacientului;
e) luare a deciziei de către medic.
689. Avortul ilegal presupune întreruperea cursului sarcinii săvârşită:
a) în afara instituţiilor medicale autorizate în acest scop;
b) de către o persoană care nu are studii medicale superioare speciale;
c) în cazul sarcinii ce depăşeşte douăsprezece săptămâni, în lipsa indicaţiilor medicale stabilite de
Ministerul Sănătăţii;
d) la solicitarea gravidei;
e) în condiţii antisanitare.
690. Întreruperea cursului sarcinii după 12, dar până la 21 săptămâni, poate fi permisă:
a) la indicații ale instanței de judecată;
b) la indicații medicale;
c) la minore în toate cazurile;
d) la indicații sociale;
e) la indicațiile Centrului pentru Drepturile Omului.
691. Drepturile pacientului cuprind următoarele dimensiuni:
a) drepturi familiale;
b) drepturi speciale;
c) drepturi individuale;
d) drepturi economice;
e) drepturi sociale.
692. În calitate de prestatori ai serviciilor de sănătate sunt:
a) instituțiile medico-sanitare;
b) personalul medical;
c) asociațiile pentru protecția drepturilor pacientului;
d) instituțiile farmaceutice;
e) comitetele sindicale.
693. Personalul medical poate fi tras la răspundere juridică:
a) facultativă;
b) contravențională;
c) civilă;
d) personală;
e) penală.
694. În procesul activității medicale pacientului îi pot fi cauzate prejudicii:
a) familiale;
b) politice;
c) sociale;
d) materiale;
e) morale.
695. După origine există următoarele forme de iatrogenie somatică:
a) traumatică;
b) toxică;
c) psihică;
d) septică;
e) organizatorică.
696. Informația ce constituie secret medical poate fi divulgată de personalul medical fără acordul
pacientului în caz de:
a) pericol al răspîndirii maladiilor transmisibile;
b) la cererea motivată a organelor de urmărire penală sau a instanţelor judecătoreşti;
c) pentru a implica în procesul curativ alţi specialişti în domeniu;
d) pentru informarea colectivului de muncă;
e) pentru informarea părinţilor persoanelor în vîrstă de pînă la 18 ani în caz de acordare acestora a
asistenţei medicale.
697. Confidențialitatea trebuie asigurată de:
a) medic;
b) pacient;
c) asistentă medicală;
d) felcer;
e) infirmiera.
698. Informațiile confidențiale despre pacient pot fi divulgate cu acordul:
a) pacientului;
b) șefului secției;
c) reprezentantului legal al pacientului;
d) medicului;
e) directorului instituției medico-sanitare.
699. Modurile de abordare şi de interacţiune dintre medic şi pacient sunt:
a) modul democrat;
b) modul paternalist;
c) modul liberal;
d) modul antipaternalist;
e) modul dictatorial.
700. Informaţiile medicale trebuie prezentate pacientului într-un limbaj:
a) indiferent;
b) clar;
c) terminologic;
d) accesibil;
e) confuz.
701. Dreptul la informaţii despre starea sănătăţii presupune dreptul pacientului de a fi informat despre:
a) starea sănătăţii;
b) procedurile medicale ce i se aplică;
c) gradul de calificare profesională a medicului;
d) eficacitatea terapeutică a procedurilor medicale;
e) metodele de alternativă.