Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Manual Instalator
Manual Instalator
Tehnologia meseriei
Desen tehnic
Matematica aplicat
Tehnologia meseriei - 1
Sistemul legislativ al securitii i sntii în munc
Partea I
Cap. 1 Constituia României................................................................ 204
Cap. 2 Legea 319/2006 ....................................................................... 205
Cap. 3 Norma Metodologic de aplicare a Legii 319/2006................. 216
Partea a-II-a
Cap.1 Deniii, prescurtri .................................................................. 228
Cap.2 Documente de referin ............................................................. 230
Cap.3 Responsabiliti ......................................................................... 231
Liber intreprinztor
2 - Tehnologia meseriei
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“INSTALATOR AP CANAL”
Tehnologia meseriei - 1
1. UTILIZAREA CORECTA A VOCABULARULUI TEHNIC
PENTRU MESERIA DE INSTALATOR APA-CANAL
b) Indicatori chimici
- Ph-ul apelor uzate reprezinta un indicator ce arata cum sunt apele din
punct de vedere chimic (acid sau bazic)
Tehnologia meseriei - 5
- Substante toxice continute in apele uzate la o anumita concentratie
devin periculoase pentru personalul de exploatare
c) Indicatori biologici
- capacitatea de fermentare care arata daca si dupa cat timp apa uzata
incepe sa fermenteze, dezvoltand hidrogen sulfurat. Este un indicator
important atat in stabilirea schemei de canalizare cat si a modului de
epurare. Este de preferat ca apele sa e evacuate inainte de a intra in
fenomenul de fermentare pentru a nu deveni acide, agresive si greu de
epurat.
O metoda pentru intarzierea fermentarii este prin adaugarea de var.
d) Indicatori bacteriologici
Analizele bacteriologice au ca obiect determinarea bacteriilor din apele
uzate. Ele prezinta interes in special in legatura cu masurile ce trebuie luate
contra propagarii maladiilor contagioase si pentru protectia personalului de
exploatare a sistemului de canalizare.
- statie de pompare
- statie de epurare
CV - camin de vizitare
GV - gura de varsare
Tehnologia meseriei - 7
Schemele cele mai intalnite care asigura, de regula, adaptarea favorabila la
teren a retelei de canalizare sunt urmatoarele:
a). Schema perpendiculara directa (g. 2)cu multiple descarcari transversale
pe dircetia de curgere a emisarului si cu orientarea canalelor in sensul pantei
terenului.
Schema se foloseste la retelele de apa meteorice in sistem separativ. Pentru
canalizarea apelor uzate menajere aceasta schema nu este rational de aplicat
pentru ca necesita un mare numar de statii de epurare.
b). Schema perpendiculara indirecta (g. 3) in care apele sunt conduse
in afara centrului populat printr-un colector principal care traverseaza centrul
populat in lungul cursului de apa si le conduce la statia de epurare aata in
aval de intravilan. Apele in acest colector provin prin colectoare (principale si
secundare) dispuse in schema perpendiculara directa.
colector secundar
colector principal
St. ep. separator de grasimi si deznisipator
G.V. gura de varsare
8 - Tehnologia meseriei
- colectoare secundare
- colectoare principale
- statie de epurare
- gura de varsare
- statie de epurare
- gura de varsare
Tehnologia meseriei - 9
Se pot intalni si alte scheme: “Schema paralela sau etajata”, “Schema
ramicata”, etc, dar trebuie stiut ca la rezolvarea retelei de canalizare a
unui centru populat nu trebuie sa se aplice in mod rigid una din schemele
mentionate; de regula, solutia cea mai indicata, din punct de vedere tehnico-
economic, rezulta din combinarea acestor scheme.
In ceea ce priveste dispozitia canalelor si colectoarelor in plan vertical,
aceasta se alege in functie de relieful terenului, adancimea subsolurilor, nivelul
apei freatice si de regimul nivelurilor cursurilor de apa in care se descarca
canalizarea.
Cea mai favorabila si economica montare a canalelor si colectoarelor este
aceea care poate conduce la evacuarea apelor prin gravitatie si in acelasi timp
sa e urmarita cat mai mult panta terenului.
Adancimea minima de fundare a canalelor si colectoarelor nu trebuie sa e
mai mica decat adancimea de inghet caracteristica a zonei respective.
Panta longitudinala minima de pozare a canalelor este aceea care asigura
viteza de cel putin 0,70 m/s numita si viteza de autocuratire. Sub aceasta viteza
de curgere a apelor uzate, materiile in suspensie se depun pe fundul canalelor
ducand in nal la infundarea lor.
Panta longitudinala maxima de pozare a canalelor este aceea in care viteza
apei conduce, prin actiunea mecanica a apei si a materiilor in suspensie tarate
pe fund, la eroziunea peretilor canalelor.
Vitezele maxime admise sunt in functie de tipul de canal (inchis sau
deschis) si de materialul din care este executat canalul.
In canalele inchise vitezele maxime admise pot ajunge pana la 5-7 m/s in
timp ce la canalele deschise acestea nu vor depasi 4m/s.
Referitor la materialul din care este confectionat canalul este de mentionat
faptul ca daca un material este mai usor supus eroziunii adminte viteze mai
mici si invers.
La canalizarea menajera, daca nu se pot obtine viteze suciente de
autocuratire la debite mici, in puncte convenabil alese, se prevad camine de
spalare.
Pe portiunile de canale cu sectiuni mari si cu pante mici, in cazul apelor
uzate cu suspensii abundente si variatii mari de debite, pentru realizarea vitezei
de autocuratire se adopta sectiuni cu cunete, in care se scurg apele uzate, la
debite mici.
Pe traseele cu pante mari, care ar conduce la depasirea vitezelor de
scurgere maxime admise se prevad camine de rupere de panta astfel incat prin
reducerea corespunzatoare a pantelor sa se evite depasirea acestor viteze.
10 - Tehnologia meseriei
Sistem unitar (g. 5) in care colectarea si evacuarea apelor uzate si a celor
meteorice se face printr-o retea unica. In acest sistem, in vederea reducerii
dimensiunilor colectoarelor, se pot prevedea descarcari in emisar a apelor
meteorice dupa realizarea unui anumit raport de dilutie, lucru posibil prin
intermediul camerelor devarsoare.
Tehnologia meseriei - 11
Sistem mixt in care anumite zone din localitate sunt canalizate in sistem
unitar, iar alte zone in sistem separativ.
Normele de protectia mediului nu mai permit evacuarile de ape uzate in
receptorii naturali, chiar si in cazul realizarii unui grad de dilutie ridicat, cu
exceptia unor cazuri bine justicate prin calcule tehnico-economice.
In acest sens singurul sistem acceptat este sistemul separativ, acestea avand
urmatoarele caracteristici:
- este mai economic in cazul cand exista in mare masura posibilitatea
colectarii si evacuarii apelor de ploaie in emisar, prin rigolele strazilor;
- este mai economic cand se impune pomparea apelor, mai ales in cazul
unor debite si inaltimi de pompare mai mari, prezentand un cost mai
redus al cheltuielilor de exploatare, necesitand pomparea numai a
apelor uzate menajere si/ sau industriale;
- prezinta conditii hidraulice de functionare mai bune pentru reteaua de
ape uzate prin faptul ca debitul din canale are variatii mai mici;
- prezinta un cost mai redus al instalatiilor de epurare;
- ca dezavantaj este faptul ca necesita cheltuieli mai mari de investitii
daca canalizarea pluviala se face prin retea de canale subterane; in
acest caz sistemul avand doua sisteme de conducte subterane: unul
pentru apele uzate menajere si unul pentru apele meteorice. Prezenta
celor doua retele de canale subterane conduce la o serie de dicultati
datorate prezentei si a altor retele in cadrul zonei (apa, termocare,
gaze, electrice, bra optica).
12 - Tehnologia meseriei
aceasta conditie nu este realizata, suspensiile mai grele se depun pe canal
provocand infundarea acestora sau micsorarea sectiunii de curgere. Intrucat
indepartarea acestor depuneri necesita cheltuieli de exploatare mari si
permanente, este necesar ca forma canalului sa asigure evitarea depunerilor,
iar viteza de curgere din canal sa antreneze materiile in suspensie pentru a se
evita depunerea acestora.
Viteza minima din conducta care poate evita ca materiile continute in apele
uzate sa se depuna poarta numele de viteza de autocuratire.
Pentru apele uzate, menajere, aceasta viteza este de 0,70m/secunda.
Daca in conducte se impune o anumita viteza minima tot la fel este impusa
si o viteza maxima admisa. Valoarea acestei viteze maxima este in functie
de materialul din care este construit canalul, astfel incat sa e impiedicata
erodarea lui.
Pentru conducte de canalizare din PVC si PAFS (materiale cel mai des
folosite in canalizari) viteza maxima admisa este in jur de 6,0m/secunda.
Tehnologia meseriei - 13
Daca exista local subsoluri mai adanci se poate prevedea o instalatie de
ridicare a apelor uzate din acele subsoluri in retea, pentru a nu se scumpi
intreaga retea printr-o adancire generala a acesteia.
2
A = S D - aria
4
P = S D - perimetrul
Fig. 7 Canal circular
14 - Tehnologia meseriei
2.1.7.2. Sectiuni constructive ale canalelor deschise (rigola).
Tehnologia meseriei - 15
Pentru retelele exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri se
utilizeaza in general, tuburi de canalizare de sectiune circulara, din: beton
simplu sau armat, materiale ceramice, gresie ceramica antiacida, materiale
plastice (PVC, polietilena, polipropilena), PAFS si mai rar fonta si otel (mai
ales ca protectie la subtraversari de obstacole).
Canale si tuburi din elemente prefabricate
Canalele din tuburi prefabricate din beton se utilizeaza, in general, pentru
sectiuni circulare cu diametru pana la 1000 mm, pentru sectiuni ovoidale pana
la 1000 x 1500 mm si pentru sectiuni clopot pana la 1200 x 1800 mm.
Imbinarea tuburilor din beton se face cu garnitura de cauciuc asezata in
mufa tubului. Este interzisa imbinarea tuburilor din beton prin etansare cu
manson de ciment.
Canalele din materiale plastice si cele din PAFS sunt de sectiune circulara
cu dimensiuni de pana la 500 mm cele din PVC si 2000 mm cele din PAFS.
Imbinarea acestora se face numai cu garnituri de cauciuc montate in mufa.
In prezent cele mai utilizate tuburi in retele de canalizare sunt cele din
PVC datorita avantajelor pe care le prezinta si anume:
- durata de viata ridicata - 50 ani daca sunt exploatate corect;
- rezistenta chimica ridicata;
- rugozitatea foarte mica datorita suprafetei interioare lina;
- greutate redusa, ceea ce usureaza manipularea si transportul;
- exibilitatea si elasticitatea;
- imbinarea rapida, manopera scazuta pentru montaj;
- etanseitate in exploatare;
- material netoxic pentru mediu si apa;
- rapiditate si usurinta la montaj;
- posibilitatea punerii in functiune a retelei imediat dupa nalizarea
montajului;
- posibilitatea inlocuirii rapide a unei parti din retea in caz de defectiuni;
- preluarea dilatarilor termice fara a folosi alte piese speciale;
- imbinarile permit deviatii de la aliniament fara curbarea elementelor de
retea sau afectarii etanseitatii;
- se preteaza foarte bine la zonele cu cutremure.
Tehnologia meseriei - 17
Accesul in camin se face prin intermediul capacelor din fonta si a treptelor
de acces. Capacele sunt prevazute cu sistem antifurt. Acestea pot carosabile
pentru trac greu (400 KN) sau trac usor (150 KN).
Scarile de acces sunt din otel zincat Ø20 mm cu forma care impiedica
alunecarea.
Manevrarea elementelor de camin se face cu un dispozitiv special prin care
aceste elemente sunt prinse in trei puncte la 120°.
Caminele ecologice pot utilizate la:
- alimentari cu apa ca si camine de vane;
- retele canalizare ca si camine de vizitare, de racord, de schimbare de
directie, de intersectie, de spalare;
- ca bazine vidanjabile pentru locuinte izolate.
18 - Tehnologia meseriei
2.1.9.2. Camine de rupere de panta
Camine de rupere de panta sunt constructii care permit disiparea energiei
apei, astfel incat viteza apei pe canal sa nu depaseasca valorile maxime admise.
Amplasarea caminelor de rupere de panta se face in punctele unde terenul
prezinta pante mai mari decat panta admisibila a canalului.
Fig. 16 Camin de rupere de panta
pentru inaltimi de pana la 2 m:
1) camin din beton
2) rama si capace din fonta sau placa
beton armat
3) canal intrare
4) canal iesire
5) topogan de cadere din beton
20 - Tehnologia meseriei
Se prezinta plansa cu panourile de psijiniri (g. 1; g. 2 si g. 3)
Tehnologia meseriei - 21
leaga acele la conducta colectoare prin intermediul furtunelor transparente.
Conducta colectoare este prevazuta cu stuturi si robinete cu cep care permit
legarea furtunelor si inchiderea oriciilor neracordate. Conductele colectoare
se racordeaza intre ele pe toata lungimea de captare si apoi la pompa. Pompa
refuleaza apa captata pe o conducta intr-o canalizare existenta sau intr-o apa
existenta in zona.
22 - Tehnologia meseriei
extrem de necesare in retelele de canalizare; acestea asigurand o dislocare
rectilinie si uniforma a imbracamintii din asfalt sau beton de pe strada.
Tehnologia meseriei - 23
- sursa de apa potabila si tehnologica;
- sursa de energie electrica pentru iluminat si anumite utilaje actionate
electric;
- teren pentru amplasarea unei mici organizari de santier.
De asemenea se vor face cat mai multe poze cu starea sistemului rutier,
insistandu-se pe zonele foarte deteriorate.
- se va masura latimea strazii si se vor aprecia posibilitatile de mentinere a
circulatiei pe perioada lucrarilor sau se va lua masura inchiderii strazii.
In acest caz se va intocmi o schema de deviere a tracului si se vor
stabili necesarul pe tipuri de semne de circulatie pentru dirijarea pe
traseul deviat.
2.4.2. Terasamente
2.4.2.1. Trasarea lucrarilor
Se va face de topometrul santierului, in prezenta sefului punctului de
lucru, pe baza planului de trasare din proiect si a procesului-verbal de predare
a amplasamentului incheiat in prealabil cu beneciarul.
Trasarea va urmari in special urmatoarele elemente:
- axul conductei – aliniamente, unghiuri de deviere trasare, etc. marcate
prin cupoane de otel beton batute in teren pe adancimea maxima de 20
cm si vopsite vizibil;
- pozitia caminelor, marcata prin acelasi fel de cupoane.
Dupa trasare, topometrul va incheia cu seful punctului de lucru un
document de predare-primire, continand sub ambele semnaturi, toate datele
materializate pe teren (cote, distante, umpluturi, etc.).
Tehnologia meseriei - 25
Aceste lucrari cer un volum mare de forta de munca si mai cu seama de
utilaje terasiere si de aceea este necesar sa se stabileasca metodele de lucru
cele mai adecvate care sa conduca la un grad ridicat de mecanizare a acestor
lucrari.
Lucrarile se ataca intotdeauna din aval spre amonte.
Transeele pentru montarea conductelor de canalizare se executa cu pereti
verticali sau taluz, in functie de natura solului si de spatiul disponibil pentru
executia sapaturilor. La adancimi mari transeele se pot executa de multe ori
combinat: partea superioara se executa mecanizat in taluz, iar partea inferioara
manual cu pereti verticali.
Executia sapaturilor mecanizate se face cu excavatoare cu cupa inversa cu
care se pot executa lucrari de sapaturi in transee avand adincimea pana la 6,0
m. Excavatorul avand cupa inversa lucreaza prin retragere.
Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza pe o singura parte, lasandu-
se o bancheta de siguranta de 50 cm. Cealalta parte este rezervata materialului
rezultat din desfacerea imbracamintii rutiere sau pietonale.
In timpul executarii sapaturilor nu trebuie astupate cu pamant capacele
caminelor existente.
In cazul in care necesitatile de circulatie nu permit acest fel de depozitare
a pamantului, se stabileste impreuna cu autoritatile locale si cu beneciarul un
amplasament pentru depozitul de pamant.
Pamantul transportat in depozit trebuie readus pentru umplerea transeelor.
Lucrarile de sapatura pe ultimii 20 cm deasupra cotei denitive a fundului
transeei se executa manual si numai dupa aprovizionarea pe santier a tuturor
materialelor necesare executiei canalului.
Sapatura se adanceste in dreptul imbinarii tuburilor pentru a permite
executarea etansarii.
In timpul executarii lucrarilor de sapatura se iau masuri speciale care
sa asigure securitatea si stabilitatea constructiilor si instalatiilor invecinate,
precum si pentru protectia muncitorilor, pietonilor si a vehiculelor, atat ziua
cat si noaptea.
In cazul cand se intercepteaza conducte, cabluri sau alte instalatii care ar
putea deteriorate sau ar produce accidente (electrocutari, explozii, inundarea
transeelor) executantul sesizeaza beneciarul canalizarii care ia legatura cu
proprietarii acestor lucrari sau instalatii in vederea izolarii, protejarii, sprijinirii
sau devierii lor provizorii.
Daca nivelul apelor subterane este superior fundului sapaturii, apele
supterane trebuie evacuate din sapatura.
2.4.2.6. Epuismente
In cazul in care lucrarile de montare a retelelor de canalizare se executa
sub nivelul panzei freatice subterane este necesara coborarea nivelului acestor
ape sau eliminarea lor din transee asa incat sa se asigure executarea la uscat a
montarii tuburilor.
Tehnologia meseriei - 27
Pentru stabilirea metodei de epuizare a apelor subterane este necesar a se
cunoaste:
- debitele inltrate;
- nivelul freatic fata de fundul sapaturii;
- consistenta si permeabilitatea terenului.
Astfel in terenuri coezive si cu permeabilitate redusa este indicat a se folosi
epuismente directe folosind pompe centrifuge care prin functionare asigura
lucru la uscat. Astfel in interiorul sapaturii se creeaza jompuri in care se
introduc sorburile pompelor.
Jompurile se executa in partea din aval a lucrarilor ceea ce conduce ca in
zona de lucru sa se desfasoare activitatea la uscat prin scurgerea apelor spre
aceste mini puturi din care aspira pompele.
Pentru terenurile cu permeabilitati mai mari coborarea panzei se face
prin pompare din puturi forate amplasate la distante stabilite functie de
permeabilitatea solului. La permeabilitati mai mari se prevad puturi mai dese.
In cazul in care apare pericolul de antrenare a materialelor ne (nisip n)
se foloseste metoda de coborare a nivelului panzei freatice cu ltre aciculare.
Instalatia de ltre aciculare a fost descrisa anterior in cadrul paragrafului
2.2.1.2.
Filtrele aciculare se pot monta pe o singura parte a sapaturii sau pe ambele
parti in functie de debitul de apa ce trebuie evacuat.
28 - Tehnologia meseriei
2.4.2.8. Vecinatati periculoase
Saparea unui sant pentru o conducta de alimentare cu apa sau canalizare,
aat in apropierea unei cai ferate, a unei cladiri, a unor stalpi inalti sau chiar
a unor cai de circulatie auto cu trafc greu si de frecventa ridicata, pune
probleme tehnice si de organizare a lucrarilor care neluate in consideratie pot
provoca accidente tehnice importante.
Astfel de vecinatati impun:
- executarea unor sprijiniri intarite, indiferent de natura terenului;
- restrictii de viteza la o limita apreciata in functie de natura terenului
obiectul din vecinatate, caracteristicile tracului, etc;
- organizarea lucrarilor in regim continuu (3 schimburi, inclusive sambata
si duminica) atat pentru scurtarea duratei de executie cat si pentru a se
asigura interventia imediata in situatii critice.
Un alt gen de vecinatate periculoasa o constituie cablurile electrice aeriene
pe sub care trebuie sa se lucreze cu atentie deosebita pentru a nu se prevedea
accidente prin electrocutare (atingere cu bratul macaralei, bene ridicate la
basculante, etc.).
Tehnologia meseriei - 29
3 ori latimea mufei. Acestea se vor umple pe masura avansarii montajului,
asigurandu-se un grad de compactare de acelasi nivel cu patul conductei.
30 - Tehnologia meseriei
Patul de pozare a conductei trebuie sa asigure o repartizare a greutatii
conductei pe toata lungimea ei.
Nu se admit rezemari numai in anumite puncte.
La compactarea patului se vor utiliza maiuri manuale adaptate
corespunzator ca forma, sau maiuri mecanice usoare.
Tehnologia meseriei - 31
Imbinarile cu mufe trebuie executate asa incat garnitura sa e montata
nedeformata si exact pe locul ei (nedeplasata).
Tuburile si racordurile din PVC se imbina de regula prin mufa din capatul
unei tevi cu capatul liber de la cealalta conducta, iar etansarea se face cu un
inel de etansare.
La temperaturi mai mici de 5°C trebuie sa se ia masuri speciale de montaj
prin crearea unui microclimat in care sa e depasita aceasta temperatura, iar
la temperaturi mai mari de 40°C tuburile si racordurile trebuie protejate de
inuenta directa a razelor de soare.
La montajul tuburilor si racordurilor trebuie sa se tina seama si de
recomandarile producatorilor.
Conductele de canalizare trebuie sa reziste eventualei actiuni agresive a
solului si a apelor subterane.
Astfel, conductele din PVC nu se vor monta in terenuri cu continut de
hidrocarburi (produse petroliere).
Manevrarea conductelor se face prin legarea acestora in chingi din material
textil. Intr-un sant sprijinit (cazul general) conducta va manevrata printre
spraituri, prin inclinara ei si introducerea oblica. Trecerea printre spraituri
se face prin miscari orizontale si verticale succesive, manevre comandate de
seful punctului de lucru.
In timpul manevrelor de lansare se vor putea demonta unele dintre
spraiturile care impiedica lansarea, dar numai dupa inlocuirea lor cu altele
montate in apropiere.
Operatia se va executa sub supraveghere calicata iar dupa lansarea
conductei se va reconstitui sprijinirea in conditiile initiale.
32 - Tehnologia meseriei
Nu este economic sa se monteze conducta de canalizare stradala sa se
acopere aceasta si la alta data sa se execute racordurile.
Conductele de racord se monteaza, ca si conductele colectoare pe pat de
nisip si cu panta continua descendenta spre colectorul stradal.
Conductele de racord se monteaza cu capatul aval in ramicatie de
pe conducta colectoare, etansandu-se cu garnitura din cauciuc iar capatul
amonte se racordeaza la caminul de racord montat in interiorul sau exteriorul
proprietatii asa cum prevede proiectul de executie.
Deoarece conductele de racord se monteaza cu panta spre conductele
colectoare, iar intrarea in caminul de racord este orizontala, este necesar a
se monta un cot cu unchi mic (15°) pentru a permite racordarea conductei la
caminul de racord.
Scheme tehnologice
Apa, asa cum se gaseste in natura si in primul rand apa in stare lichida
contine numeroase substante minerale si organice, unele dizolvate, iar altele
in stare de suspensii. Aceste substante din apa confera apei unele caracteristici
puse in evidenta de sistemele umane.
Astfel, mirosul apei se poate datora substantelor organice in descompunere
sau microorganismelor vii (alge) precum si a prezentei in apa a unor substante
chimice provenite din apele industriale.
Gustul apei se datoreaza subtantelor minerale dizolvate si care se gasesc in
cantitati mari in apa.
· Gustul sarat se datoreaza sarurilor dizolvate;
· Gustul amar se datoreaza prezentei magneziului;
· Gustul dulceag se datoreaza prezentei calciului;
· Gustul acidulat indica prezenta bioxidului de carbon;
· Gustul acru indica prezenta clorurii de er.
Izvor de coasta
1) izvor; 2) nivelul
panzei de apa subterana
3); stratul impermeabil
38 - Tehnologia meseriei
3.1.1.2.2. Captari prin puturi
Puturile sunt de trei feluri:
· Puturi forate;
· Puturi sapate;
· Puturi inpte;
Puturile forate se realizeaza prin forare. Au diametre intre 100 si 1000 mm
si mai rar 1500 mm si se folosesc pentru captarea apelor din strate acvifere si
de adancime mare.
Puturile sapate cu diametrul intre 1 si 3 m, mai rar 4-5 m. Puturile sapate
cu diametrul de 1,00-1,50 m se folosesc in special in gospodarii izolate.
Puturile inpte se utilizeaza pentru debite mici la adancimi mici (3-4 m sub
nivelul terenului).
Amplasarea captarilor de apa potabila trebuie facuta in amonte de centrele
populate, iar in cazul de amplasare in aval trebuie avuta in vedere respectarea
normelor de distanta pentru satisfacerea conditiilor de protectie la eventualele
contaminari.
La xarea amplasamentelor trebuie sa se aiba in vedere ca ele sa poata
extinse la nevoie si sa nu e afectate dezvoltarile urbane sau industriale
ulterioare.
Sirul de puturi se amplaseaza perpendicular pe directia de curgere a
panzei de apa subterana, iar captarile prin inltratie din malurile raurilor se
amplaseaza aproximativ paralel cu malul sau albia minora.
Zonele de captare trebuie protejate prin:
· Regularizari si aparari de maluri;
· Indiguiri impotriva inundatiilor;
· Izolarea straturilor acvifere superioare, care pot contaminate de
straturile de adancime.
Distanta dintre doua puturi consecutive este data de denivelarea stratului
de apa la pompare.
Aceasta distanta variaza de la circa 60 m la 200 m.
Sirul de puturi se poate exploata prin prevederea unei pompe submersibile
in ecare put si pomparea apei intr-o conducta comuna sub presiune.
Tehnologia meseriei - 39
Dren de captare nevizitabil
1) strat de baza (strat impermeabil);
2) dren de captare;
3) filtru invers;
4) protectie de argila;
5) nivelul panzei freatice;
6) palplanse care se extrag dupa
executie.
40 - Tehnologia meseriei
3.1.1.3. Captarea apelor de suprafata
3.1.1.3.1. Captari din rauri
Captarile din rauri sunt de urmatoarele tipuri constructive principale:
· de mal (camere de captare adesea cuplate cu statii de pompare);
· in albie;
· in bazin;
· mobile (amenajate pe constructii care urmaresc variatia nivelului apei
in rau);
· cu adancirea fundului raului;
· sub fundul albiei.
Captarea de mal este cel mai folosit tip de captare din rau. Se aplica la
raurile cu debite mari care asigura adancimile necesare fara a necesare
baraje. Constructia captarii se realizeaza prin camere amplasate in mal si
compartimente pentru priza si pentru aspiratie.
Apa intra in camera de priza prin ferestre asezate paralel cu malul raului.
Asezarea ferestrelor se face pastrand o garda fata de fundul raului si fata de
suprafata apei, care sa permita captarea in bune conditii a apei de la adancimea
la care se evita corpuri plutitoare si suspensiile de fund.
Ferestrele se prevad cu gratare avand barele la 20-200 mm intre ele si cu
dispozitive de curatare si ridicare.
Camerele de priza asigura accesul apei spre camerele de aspiratie prin
intermediul dispozitivelor de site (xe sau mobile).
Captarea in albie se practica in cazul in care nu se gasesc la mal adancimi
suciente pentru captarea apei.
Constructia cea mai utilizata la captarile in albie este cribul de captare.
Criburile de captare pot din lemn pe piloni sau din beton armat.
La raurile de munte cu pante accentuate si debite mici, captarea se
compune dintr-o constructie transversala raului, de mica inaltime, astfel incat
sa nu provoace o modicare a regimului de curgere, cunoscuta sub numele de
captare tiroleza.
Acest tip de captare necesita volume mici de constructii, amenajari minime
ale albiei si o exploatare simpla.
Captari in bazin se amplaseaza in mal sub forma unor incinte inchise in
albia raului si cu deschideri de patrundere a apei dinspre aval (in cele mai
multe cazuri) sau mai rar dinspre amonte.
Captarile mobile au caracter provizoriu sau sezonier neputand asigura
o exploatare corespunzatoare pe timpul iernii. Se folosesc, in general, in
agricultura atunci cand apa este captata din rauri cu ecarturi mari de nivel sau
pentru unele santiere de pe Dunare.
Captarile plutitoare sunt compuse dintr-o statie de pompe montata pe
un ponton. Conductele de refulare se leaga la reteaua terestra prin furtunuri
exibile.
Constructiile sunt simple si relativ ieftine, se adapteaza bine variatiilor
mari de nivel ale raului, insa trebuie ferita din calea gheturilor plutitoare.
Tehnologia meseriei - 41
Captari cu baraj se folosesc cand nivelurile minime de apa in rau nu
asigura adancimile necesare de captare mentionate sau cand debitul necesar
pentru captare depaseste 25% din debitul minim al raului si nu se poate gasi o
pozitie favorabila care sa permita construirea unuia din tipurile de captare mai
ieftine, descrise anterior.
Caracteristica acestui tip de captare este barajul dispus transversal albiei,
care are in general o inaltime de peste 1,20m. In aval, din cauza caderii
apei peste baraj este necesara consolidarea fundului raului cu constructii de
disiparea energiei si contra eroziunii.
Un mare inconvenient al acestor tipuri de captari este colmatarea locului
creat de baraj.
44 - Tehnologia meseriei
Pentru linistirea curentului de apa se prevad bare de otel prolat sau tevi
avand diametrul de 30-50 mm, xate vertical pe radier si dispuse in sah la
distanta de 25-35 cm.
Pentru retinerea corpurilor plutitoare, inainte de camera de linistire se
prevede un gratar cu bare metalice cu spatii de 4-5 cm intre ele.
Latimea unui bazin de deznisipare este de 10-15 ori mai mica decat
lungimea.
Inaltimea totala se compune din inaltimea zonei active, adancimea stratului
de depuneri calculat pentru o golire la 5 zile, grosimea stratului de gheata de
30-50 cm si un spatiu de siguranta de 10-15 cm.
Peretii bazinului de sedimentare se prevad de obicei inclinati la partea
superioara pentru a se evita impingerea ghetii.
Sedimentele se evacueaza, manual sau mecanizat, la intervale de timp de
1-5 zile.
Pentru evitarea caderilor in gol, pe toate marginile deznisipatorului se
prevad balustrazi metalice xe sau mobile. Cele mobile servesc la curatirea
bazinului.
46 - Tehnologia meseriei
Despre decantoarele verticale si radiale nu vom mai vorbi pentru ca nu se
mai executa din cauza randamentelor foarte scazute.
3.1.3. Aductiuni
Aductiunile reprezinta un ansamblu de constructii si instalatii care asigura
transportul apei intre obiectele principale ale sistemului de alimentare cu apa
situate in amonte in reteaua de distributie.
3.1.3.1 Clasicare
Aductiunile pot :
· Cu nivel liber: apeducte inchise sau deschise;
· Sub presiune: conducte in functionare gravitationala sau prin pompare.
Tehnologia meseriei - 53
Camin golire
1) conducta aductiune
2) vana golire
3) stut de flansa
4) flansa oarba pt vizitare
5) clapete de retinere
6) conducta golire camin – legatura emisar
sau canalizare
7) camin din beton armat
8) piesa de trecere
9) basa colectare apa
54 - Tehnologia meseriei
Camin de debimetru
1) debitmetru; 2) vane de sectorizare; 3) vana de ocolire sigilata in pozitia inchis;
4) tronson de linistire amonte egal cu (2-20) D; 5) tronson de linistire aval egal cu (2-10) D;
6) conducte aductiune intrare in camin; 7) conducte aductiune iesire din camin;
8) conducta de by-pass; 9) camin din beton armat.
3.1.3.10.5. Masive de ancoraj
Masivele de ancoraj se amplaseaza la curbele in plan orizontal sau vertical,
in punctele de ramicatie sau in punctele de reducere a diametrului conductiei.
La conductele sub presiune imbinate prin mufare unde apar eforturi (forte),
axiale (de-a lungul conductei) si care nu pot preluate de conducta sau de
terenul de fundare, se construiesc aceste masive, cel mai adesea, din beton
simplu.
De asemenea, masivele de ancoraj se folosesc in cazul probelor de presiune
la conductele imbinate prin mufare, pentru sprijinirea capetelor de inchidere a
conductei.
1) conducta sub presiune montata prin mufare; 2) capat de proba; 3) masiv de sprijinire a
capatului de proba din b, a; 4) profil sapatura
Tehnologia meseriei - 55
3.1.3.10.6. Compensatoare de montaj
Sunt piese ce se amplaseaza in caminele de vane pentru montarea si
demontarea acestora. Sunt alcatuite din trei anse care prin intermediul unor
buloane isi maresc sau isi micsoreaza lungimea permitand scoaterea sau
montarea unei vane.
56 - Tehnologia meseriei
Retea distributie inelara
1 – punct de alimentare
2 – rezervor de capat
Retelele de distributie pot alimentate din unul sau mai multe puncte dupa
cum sistemul de alimentare cu apa are una sau mai multe surse.
Conductele retelei de distributie se monteaza sub adancimea de inghet si
se amplaseaza pe strazi si cai de acces publice, in afara partii carosabile si ori
de cate ori este posibil sub spatiile verzi.
Pe strazi cu latimi mai mari de 25 m, este recomandat sa se prevada cate o
conducta de serviciu pe ecare trotuar, pentru a se evita traversarea strazii cu
ecare bransament.
Restrictii:
1. Nu se admite trecerea conductelor de apa potabila prin camine de
vizitare ale canalizarii, prin canale de evacuare a apelor murdare, prin haznale,
puturi absorbante, etc.
2. Legaturile permanente sau ocazionale intre reteaua de apa potabila si
alte retele sunt interzise.
3. Materialul tuburilor folosit la executarea retelelor de distributie este,
in general, acelasi cu cel folosit la conductele de aductiune. In mod obisnuit
se folosesc conducte din polietilena, poliesteni armati cu bra de sticla, fonta
ductila, etc.
Piesele de legatura si armaturile sunt, in general, cele utilizate si pentru
aductiuni.
Pe retelele de distributie se prevad urmatoarele armaturi:
· Vane de linie;
· Vane de ramicatie;
· Vane de golire;
· Ventile de aerisire;
· Hidranti;
· Apometre;
· Cismele publice;
· Compensatoare de montaj;
· Clapete de retinere;
· Reductoare de presiune.
Tehnologia meseriei - 57
Vanele de ramicatie se amplaseaza pe ecare ramicatie, astfel incat sa se
poata izola, in caz de defectiune, portiuni de maximum 300 m.
Vanele de golire se amplaseaza pe conductele principale in punctele joase;
ele se dimensioneaza astfel incat sa permita evacuarea normala a apei din
sectorul izolat pentru reparatie in timp de circa 2 h.
Hidrantii de incendiu se aseaza, in general, pe conductele de serviciu, in
special in intersectiile strazilor si de-a lungul acestora, la distanta de maximum
100 m.
Apometrele se monteaza in camine de apometru, pe conductele principale,
la iesirile din statiile de pompare si la consumatori.
Ventilele de aerisire se instaleaza in punctele inalte pentru evacuarea
aerului.
Cismelele publice se branseaza la conductele de serviciu, in zonele in care
cladirile nu au instalatii interioare de alimentare cu apa, dinstanta dintre ele
ind de aproximativ 300 m.
Compensatoarele de montaj se prevad in caminele de armaturi pentru a
inlesni montarea si demontarea acestora.
Reductoarele de presiune se prevad la limite zonelor in care exista pericolul
realizarii unor presiuni mai mari de 60 m H20.
3.1.6.1.2. Transport
Transportul materialelor la santier se face cu asigurarea tevilor, tuburilor,
pieselor de imbinare impotriva rostogolirii, socurilor, alunecarii sau degradarii
din alte cauze.
Transportul materialelor in interiorul santierului se face manual sau cu
mijloace de transport adecvate.
Este interzisa deplasarea prin tarare. De asemenea, este interzis transportul
conductelor in mijloace de transport cu capetele care ies in afara platformei cu
mai mult de 1,0 m.
3.1.6.1.3. Depozitare
Depozitarea conductelor trebuie facuta astfel incat sa nu e afectata
geometria acestora (ovalizari) si nici suprafata exterioara a lor.
Inaltimea de depozitare a conductelor se stabileste conform indicatiilor
producatorilor, cu luarea tuturor masurilor de asigurare impotriva rostogolirii
acestora.
60 - Tehnologia meseriei
Conductele si tingurile trebuie depozitate astfel incat sa nu vina in contact
cu substante care ar putea ataca materialele din care sunt confectionate.
Nu este admisa patrunderea in interiorul conductelor pe perioada
depozitarii, a pamantului, noroiului sau apelor uzate. Inainte de punerea in
opera conductele se curata atat pe exterior, dar mai cu seama pe interior.
Conductele protejate la exterior cu materiale bituminoase (conducta
din F.D.) este interzisa depozitarea directa pe sol sau pe suprafete rugoase,
recomandandu-se folosirea suprafetelor de lemn.
Materialele sensibile la actiunea directa a radiatiilor solare se recomanda
protectia depozitelor prin acoperire.
Durata de depozitare a materialelor pe santier trebuie sa e minima.
Tehnologia meseriei - 61
Pentru adancimi mai mari de 4,00 m, valorile de mai sus se pot mari cu
minimum 5 cm, iar latimea minima a santului trebuie sa e minim 90 cm.
Pe timpul executiei lucrarilor de retele, transeele si gropile pentru imbinari
trebuie pastrate uscate.
Acoperirea conductei este intotdeauna superioara adancimii de inghet.
Fundul transeei trebuie sa asigure rezemarea conductei uniform pe toata
lungimea acesteia, conform cu prolul longitudinal din proiect. In zonele de
imbinare se mareste adancimea transeei pentru a se permite efectuarea acestor
imbinari.
Patul de pozare a conductei trebuie sa asigure o repartizare uniforma a
greutatii tevii. Nu se admit rezemari numai in anumite puncte.
Grosimea patului de pozare, dupa compactare trebuie sa e de 10 cm + 0,1
Dn, dar minimum 15 cm.
In terenuri cu panta mare trebuie luate masuri speciale care sa impiedice
spalarea patului de pozare.
Tehnologia meseriei - 63
Zonele de imbinare a tevilor sunt lasate libere pana la efectuarea probei de
presiune, in restul traseului ind realizata umplutura cu pamant rezultat din
sapatura sau adus din alta zona, cel putin pana la limita superioara a zonei de
siguranta (zona conductei). Dupa terminarea probei se realizeaza umplutura
si in zonele de imbinare, exact in aceleasi conditii cu cele avute in vedere la
realizarea restului umpluturilor.
Umpluturile din afara zonei conductei se pot executa atat manual, cat si
mecanizat prin utilizarea mijloacelor de compactare mecanica.
La conductele din materiale plastice (PVC si polietilena) si cele din
poliesteri armati cu bra de sticla, la limita zonei de siguranta (300 mm
deasupra generatoarei superioare a conductei), se monteaza o banda cu re
metalice pentru detectarea acesteia cu aparate speciale sau vizual la intalnirea
ei in sapatura.
70 - Tehnologia meseriei
4. Masuri de siguranta pe durata executarii lucrarilor
Inainte de inceperea oricarei lucrari se va face instructajul tuturor
muncitorilor si se va stabili responsabilul de lucrare care va trebui sa
urmareasca aplicarea tuturor masurilor de siguranta prevazute pentru lucrarea
respectiva. Se vor aplica masuri de siguranta atat a muncitorilor, cat si a
persoanelor straine care sunt nevoite sa tranziteze lucrarea.
Astfel, toate tronsoanele aate in lucru vor imprejmuite si semnalizate
corespunzator pentru ca pietonii si autovehiculele sa poata evita lucrarea. In
dreptul accesului la institutii publice sau proprietati private se vor amplasa
podete si pasarele (pentru pietoni si autovehicule) prevazute cu balustrade
pe ambele parti. Masuri speciale (ingradire completa) se vor lua in dreptul
gradinitelor, scolilor, spitalelor. Intre localitati, unde traseul parcurge zone
fara circulatie, spatii verzi sau terenuri cu diferite destinatii, lucrarile se pot
organiza in ux continuu, pe portiuni de lungimi mari.
Toate traversarile de conducte sau cabluri se vor sprijini corespunzator
astfel ca nici un muncitor ce va executa montarea noilor conduce sa nu e in
pericol de accidentare.
Caminele se vor executa, de regula, in sapatura sprijinita. Lucrarile se vor
organiza astfel ca durata cat se va mentine sant deschis sa e cat mai redusa.
Lungimea unui tronson nu va mai mare decat va permite conguratia
strazii, astfel incat sa nu se impiedice accesul ambulantelor si pompierilor.
Lungimea unui tronson nu va depasi 100 m.
La executie se vor respecta instructiunile prevazute in „Regulamentul
privind protectia si igiena muncii in constructii”, avizat de MLPAT cu nr.
9/N/15.03.1993 cap. 33 – Lucrari de alimentari cu apa si canalizari (art. 1583
- 1832).
Pamantul rezultat din sapatura manuala se poate depozita lateral transeii,
dar pastrand o bancheta de protectie de minim 0.7 m fata de marginea transeii.
Excedentul cat si pamantul existent impropriu de umplutura se va incarca in
auto si se va transporta direct la groapa.
Pe toata durata lucrarilor, transeea va obligatoriu imprejmuita si se
vor instala panouri avertizoare, iar pe timp de noapte va semnalizata
corespunzator pentru prevenirea oricaror accidente. Coborarea in transee se
va face pe scari rezemate, iar muncitorii vor purta casti de protectie.
Pentru a evita caderea muncitorilor, pamantului sau materialelor, sprijinirile
vor depasi cu cel putin 0.15 m marginea superioara a santurilor. Lansarea in sant
a tuburilor de canalizare este interzis a efectuata de muncitori necalicati.
De asemenea, nu este permisa lansarea prin cadere libera.
Lansarea tuburilor printre cabluri electrice, conducte gaze, apa, etc. se face
fara atingerea acestora si numai dupa ce au fost protejate prin masuri speciale.
Sculele devenite disponibile nu vor lasate pe marginea santurilor sau pe
platforme, ci vor depozitate cu grija la distante de minim 1.5 m de marginea
sapaturii.
Tehnologia meseriei - 71
Pentru coborarea in sant a tuburilor se vor folosi franghii, scripeti,
electropalane, automacarale, in functie de greutatea tuburilor, respectandu-se
normele de protectia muncii la aceste dispozitive.
Cand se lucreaza in caminul de vizitare si capacul acestuia este indepartat,
se vor plasa placute avertizoare, cu indicatia „camin in lucru” amplasate in
toate directiile de deplasare, la distanta de 1.5 m de centrul caminului.
Accesul in caminul de vizitare se face numai dupa ce in prealabil s-a
constatat ca nu exista gaze vatamatoare sau explozive, cu ajutorul detectorului
de gaze.
La executia lucrarilor cat si in activitatea de exploatare si intretinere
a instalatiilor proiectate se va urmari respectarea cu strictete a prevederilor
actelor normative mentionate care vizeaza activitatea pe santier.
Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostinte profesionale si cele de
protectia muncii specice lucrarilor ce se executa, precum si cunostinte
privind acordarea primului ajutor.
Este necesar sa se faca instructajecu toti oamenii care iau parte la procesul
de realizare a investitiei, precum si vericari ale cunostintelor referitoare la
N.T.S.
Instructajul este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor de pe santier
in interes de serviciu sau interes personal.
Pentru evitarea accidentelor sau a imbolnavirilor, personalul va purta
echipamente de protectie corespunzatoare in timpul lucrului sau de circulatie
prin santier.
Mecanismele de ridicat vor deservite numai de personalul calicat.
Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor.
In timpul transportului pe verticala, elementele de constructie vor
asigurate contra deplasarilor longitudinale sau transversale.
Operatiile de incarcare si descarcare manuala, se vor face prin rostogolire
pe plan inclinat, cu ajutorul unor dispozitive corespunzatoare sarcinilor
respective si controlate inainte de inceperea lucrarilor. La folosirea macaralelor
se vor respecta sarcinile admise de acestea.
Este interzisa descarcarea tuburilor prin cadere si rostogolire libera.
Efectuarea operatiunilor de incarcare-descarcare se va face sub conducerea
sefului de echipa care raspunde de asezarea macaralelor in raport cu greutatea
materialelor de constructie si cu capacitatea acestora, precum si cu intreaga
manevra de coborare.
Se vor monta podete pentru traversarea santurilor (canalelor).
Se vor monta placute avertizoare care sa semnalizeze locurile periculoase
pe timp de zi si de noapte.
La lansarea prefabricatelor vor utilizate numai macarale verticale cu
capacitatea corespunzatoare sarcinii, cu carlige asigurate, iar operatia la
lansare se excuta numai in prezenta sefului de echipa.
72 - Tehnologia meseriei
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“INSTALATOR AP CANAL”
Desen tehnic - 1
2 - Desen tehnic
Capitolul I. Reprezentarea elementelor unei construcii
în desenul tehnic
I.1.Linii
I.2. Formate
1 – coala de desen;
2 – contur pentru decuparea
conturului original;
3 – contur pentru decuparea copiei;
4 – format;
Desen tehnic - 75
Tabel 1.2.
Dimensiuni Suprafata Numar
Simbol Schita
axb, mm m² module
A0 841 x 1 189 1 16
I.3. Cotarea
I.3.1. Reguli generale
Fig. 1
Desen tehnic - 77
Fiecare cot are o linie de cot
corespunztoare. Liniile de contur, Fig. 4
axele, liniile ajuttoare i prelungirile
lor, nu pot utilizate ca i linii de cot.
Liniile de cot se traseaz paralel cu
dimensiunile la care se refer.
Pentru cotarea arcelor de cerc, sau
a elementelor cu alte curburi, linia de
cot se duce echidistanat de curba
elementului sau prin translatarea curbei i se delimiteaz cu linii ajuttoare
care s e normale la curb sau paralele între ele.
Fig. 5
Fig. 6
78 - Desen tehnic
Grosimea stratelor, foliilor, plcilor se poate indica fr linii de cot,
pe linii de referin, cota ind precedat de indicaia d=.............. , sau
de indicarea stratului.
Cotele dimensiunilor prezentate la scar se subliniaz, cu excepia
elementelor de construcie gurate întrerupt. Cotele care nu se pot indica i
trebuie vericate la faa locului, vor precedate de semnul (~) (vezi Fig.5).
Pe desenele de ansamblu, dac specicul desenului nu are alte
reglementri, cotele mai mari sau egale cu 1, 00 m se indic în metri, cu dou
zecimale (chiar dac acestea sunt zero), iar cele mai mici de 1, 00 m se indic
în centimetri. Dac trebuie indicai milimetrii, acetia se înscriu sub form de
exponeni (2, 355, respectiv 245). Pe desenele de detaliu, cotele se indic dup
specicul desenului (Fig.6).
Pe desenele de ansamblu, cotele vor cele ale dimensiunilor de coordonare,
iar pe desenele de detaliu elementele se vor cota cu dimensiunile lor de baz.
Exemplu: grosimea pereilor de crmida din desenele de ansamblu se vor
cota cu 75, 125, 25, 375 cm etc.; iar în desenele de detaliu, cotele vor 63, 115,
24, 365 cm sau 63, 115, 24, 365 mm.
Inainte de cotele diametrelor se trece semnul convenional . Aceast notare
nu este obligatorie pe reprezentrile cu contururi circulare. In cazul cercurilor
concentrice se vor evita prea multe cote trecand prin acelasi centru si se va folosi
cotarea la exterior sau cu semnul conventional pe lina de referinta (vezi Fig. 7).
Fig. 7
Fig. 9
Desen tehnic - 79
e lipite de aceasta i pe cât posibil la mijlocul intervalului. Se recomand
înltimea nominal de 2, 5 sau 3, 5 mm.
La reprezentrile fcute la aceeai scar, pe aceeai plan, scrierea cotelor
se face cu aceleai dimensiuni nominale. Scrierea cotelor fa de înclinarea
liniei de cot se face astfel încât s poat citit din fa i din dreapta, desenul
având poziia normal (cu indicatorul în dreapta jos). Se va evita trasarea
liniilor de cot cu înclinarea cuprins în zona de 30° haurat (Fig.10).
Valoarea unghiurilor se
va scrie dup aceeai regul Fig. 10
pe linia de cot circular,
înclinarea liniei de cot
ind asemuit cu cu direcia
coardei unghiului respective
(vezi g.10).
Dac distana dintre extremitile liniei de cot este prea mic
pentru scrierea cotei, aceasta se poate scrie, alternat peste i sub linia
de cot, pe prelungirea acesteia, în dreptul unei linii de indicaie, sau
imediat pe prelungirea liniei de cot, respectiv în intervalul cotei
vecine. Vezi Fig. 11 precum i desenul planului din Fig. 7. Fig. 11
Pe cât posibil, cotele înscrise nu trebuie s e intersectate de linii
din desen care ar indica citirea lor sau ar produce confuzii. Haurile
unui câmp se întrerup pentru scrierea cotelor (g.11).
Pe desenele unui element simetric, reprezentat integral, cotele pot
indicate pân la axa sa de simetrie într-o singur parte; cotele generale se
indic obligatoriu complete.
Dac elementul simetric este reprezentat numai pân la axa sa de simetrie,
cotele se vor indica i raporta pân la aceast ax (g.12).
In cazul elementelor circulare, linia de cot întrerupt depete cu 5-10
mm axa de simetrie i se coteaz cu valoarea diametrului precedat de semnul
conventional Ø. In toate cazurile, este obligatorie marcarea axei de simetrie
cu semnul:
Pantele se vor indica printr-o sgeat paralel cu panta i având sensul
de urcare pentru scri, rampe de circulaie etc. i de coborâre pentru pantele
de scurgere (acoperi, terasament, canalizare ect.). Valoarea pantei se scrie
sub form de raport sau de procent fcut între proiecia pe vertical i cea pe
orizontal a pantei, iar valoarea se înscrie deasupra sgeii (Fig. 13).
Exemplu de calcul al pantei:
1,50-0,90
x l00=15%
4,00
In planuri, sgeile care indic direcia pantelor la rampe i scri, vor avea
lungimile elementului respectiv.
Distana între dou linii succesive, ca i distana între linia de cota i
elementul cotat, va de minimum 7 mm. In caz c nu se poate respecta
80 - Desen tehnic
Fig. 12
Fig. 13
Fig. 15
Fig. 18 Fig. 19
Fig. 20
Fig. 24
Fig. 25
Tabel 2
Lemn - seciune
Piatr natural longitudinal (in lungul
brei)
Lemn în seciune
Zidrie în general
transversal pe bra
Indiferent de
material, pentru
dimensiuni mici ale
câmpului, haurare
uniform
Haurarea precum i reprezentarea convenional se fac mai rar sau mai des,
în funcie de scara mai mare sau mai mic a desenului. Haurarea seciunilor
se face cu linii echidistante. Desimea haurilor pentru reprezentarea aceluiai
Desen tehnic - 85
material, trebuie s e identic pe toate desenele la aceeai scar a unuia i
aceluiai element.
In seciunile la care prile componente în contact sunt din acelai material,
se modic distana dintre hauri.
Reprezentarea convenional într-o seciune a umpluturilor, materialelor în
praf, tencuielilor, betoanelor etc.
se face cu un desen mai des lâng Fig. 30
liniile de contur i mai rar spre
mijlocul câmpului ce se detaliaz;
dac în reprezentare se folosete
o haurare, aceasta se traseaz
uniform pe întreaga suprafa a
câmpului (Fig. 31).
In cazul când câmpul are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor se
poate face numai pe o fâie îngust, la marginea câmpului. Dac este necesar
reprezentarea materialelor pe vederi, aceasta se poate face i numai pe o
poriune redus în zona de contur a câmpului respectiv.
Toate hasurile si notarile grace conventionale se executa cu linie continua
subtire (B), conform STAS 103-76.
I.5. Scari
1:2,5
250 x 5 = 1250.
1250:10 = 125
Valoarea astfel obtinuta este dimensiunea din desen a cotei reale 250,
redusa la scara 1:2.
Bazati pe cele expuse, se poate intocmi urmatoarea tabela ajutatoare:
Scara Nr. cu care trebuie imultita cota reala Exemple
1:2 5 Rezultatul 250x5 =1250; 1250:10=125
1:5 2 imultirii 250x2 = 500; 500:10=50
1:10 1 se 250x1 = 250; 250:10=25
1:20 0,5 imparte 250x0,5 = 125; 125:10=12,5
1:50 0,2 cu 10 250x0,2 = 50; 50:10=5
1:100 0,1 250x0,1 = 25; 25:10=2,5
Flanse
Flansele sunt parti ale pieselor; ele fac corp comun cu acestea si servesc la
asamblarea pieselor cu suruburi sau suruburi prizoniere.
Ele sunt de diferite forme (rotunde, patrate, ovale, triunghiulare).
Cotele necesare sunt cele care determina forma si grosimea ansei, pozitia
si diametrul gaurilor.
88 - Desen tehnic
II.1. Flansele cilindrice intrebuintate in constructia de masini pot avea
un numar oarecare de gauri. Cele utilizate pentru asamblari de conducte au
totdeauna un numar de gauri divizibil cu 4 (4, 8, 12, 16, etc.).
Reprezentarea anselor cilindrice se face asa cum se arata in g.32, in cazul
in care sectiunea nu trece prin gauri, ci pe la jumatatea distantei dintre gauri.
Fig.32
Fig.36 Fig.37
Fig.38 Fig.39
90 - Desen tehnic
Capitolul III. Reprezentarea elementelor de constructii pentru
instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si de gaze naturale
Semn conventional
Desen tehnic - 91
Canale sau conducte de canalizare
menajera sau unitara (menajera + cafeniu
pluviala) deschis
OBSERVATII:
¾ Literele intercalate pe semnele conventionale reprezinta initialele conductei
respective sau ale uidului transportat.
¾ Pentru diferentierea conductelor cu aceeasi destinatie dar avand parametric diferiti,
se vor face notatii suplimentare, ca de exemplu 6 bar, 8 bar, ID 95º, II 75º.
Instalatii de alimentare cu combustibil
Conducta de gaze galben deschis
92 - Desen tehnic
Canal drept pentru aer de rosu
introducere (dupa diferite tratari)
OBSERVATII:
1. reprezentarea normala, bilara, pentru desene la scara 1:50 sau mai mare;
2. reprezentarea simplicata, unilara, pentru desene la scara 1:100 sau mai mica;
3. Sageata indica sensul circulatiei aerului.
Desen tehnic - 93
Ramicatii de conducte in planuri orizontale
diferite
OBSERVATIE:
In legenda desenului se va specica elemental geometric al conductei neizolate la care se
refera cota de nivel (radier, ax, creasta).
Teava de constructii
Canal de aer
Sectiune
OBSERVATII:
1. Cotarea canalelor de aer in plan sau elevatie se face in mm, astfel:
94 - Desen tehnic
III.3. Fitinguri si piese auxiliare pentru conducte
Imbinare cu mufa
Desen tehnic - 95
Imbinare cu colier la canale de aer
Observatii:
¾ Imbinarile cu mufa si cu anse se vor indica in desene numai in punctele de
racordare a conductelor cu armaturi, obiecte de uz gospodaresc, obiecte sanitare,
aparate si recipiente, precum si la schimbari de directii si ramicatii
¾ Imbinarile cu let si prin sudura se vor indica in desene numai in punctele de
schimbare a diametrelor conductelor
Fitinguri si piese de legatura
Mufa dubla
96 - Desen tehnic
Ramicatie dubla (cu mufa) cu
0
< 90
Suspensie simpla
Suport simplu
Punct x
Compensatoare de dilatare
Compensator tip U
Compensator lira
Desen tehnic - 97
Compensator telescopic simplu
Compensator cu burduf
Piese diverse
Racord olandez
Dop
Flansa oarba
Piesa de curatire
Sifon U
a - in plan
b - in schema
98 - Desen tehnic
Sifon de condens cu dop de curatire
a - in plan
b - in schema
Vas de aerisire
a - in plan
b - in schema
Palnie de golire
Desen tehnic - 99
Ramicatii croite (de exemplu cu anse)
III.4. Armaturi
Semnele conventionale sevesc pentru identicarea caracteristicilor
tehnico-functionale ale armaturilor si nu sunt limitative.
Semnele conventionale pot completate cu indicatii referitoare la
caracteristicile uidului (aceleasi ca pentru conducte), simboluri stabilite prin
standarde sau cataloage de produse sau noi semne, create in baza prescriptiilor
prezentului standard, semnicatia lor ind indicata in legenda.
Semnele conventionale pentru armaturile montate pe conducte vor
reprezentate cu acesi culoare conventionala ca si conductele.
Grosimea liniilor de reprezentare va conform STAS 103-76, aceeasi
pentru intreg ansamblul de desene executate la aceeasi scara.
Imbinare cu anse
Imbinare cu mufe
Imbinare cu let
Actionare cu arc
Actionare cu plutitor
Actionare cu membrana
Actionare hidraulica
Actionare pneumatica
Actionare cu electromotor
Actionare cu electromagnet
Armaturi de inchidere
Armaturi de reglare
Armaturi de serviciu
Baterie de amestec
Hidrant de gradina
Sprinkler
Drencer
Armaturi diverse
Reductor de presiune
Robinet de retinere
a – cu ventil
b – cu clapa
Diafragma de reglaj
Separator de condensat
Sorb simplu
Sorb cu clapa
Separator de namol
Filtru de impuritati
Clapeta aerodinamica
Clapeta antifoc
Manometru diferential
Temperatura
Presiunea
Debitul
Umiditatea
Nivelul
Observatii: Cu linie intrerupta sunt indicate elementele de instalatie pe care sunt montate
aparatele
Matematic aplicat - 1
CAPITOLUL I
Întâlnim numere naturale atunci când numrm obiecte din jurul nostru, de
asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de msurare.
Sczând pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un numr natural. Pentru a putea
scdea orice numr natural din orice alt numr, a trebuit s extindem ideea de
numr, introducând i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se
efectueaz adunri, scderi, înmuliri i împriri.
Numerele întregi se folosesc i în unele msurri, ca de exemplu în msurarea
temperaturilor (pe scara Celsius).
Amintim notaiile:
N ®0, 1, 2, 3, ... ¾, pentru mulimea numerelor naturale;
N* = ®1, 2, 3, 4... ¾, pentru mulimea numerelor naturale nenule (fr numrul
0);
Z = ®0, r 1, r 2, r 3, r 4... ¾, sau ®...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... ¾, pentru
mulimea numerelor întregi. De asemenea, Z* = Z - ®0¾.
Adunarea numerelor întregi este:
Comutativ, adic a + b = b + a, oricare ar numerele (întregi) a i b;
Asociativ, adic (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar numerele (întregi) a,
b, i c.
Din aceste proprieti rezult c în calcule putem efectua adunrile indiferent
în ce ordine. De exemplu, putem calcula:
Numrul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice numr întreg
are un opus, notat – a, care este i el numr întreg. Din aceste proprieti
rezult c scderea numrului întreg b din numrul întreg a poate înlocuit
prin adunarea lui a cu opusul lui b:
a - b = a + (-b)
EXERCIII
1) Scriei patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3,
cifra unitilor 2 i care s e cât mai mici posibile.
2) A) Un numr este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este numrul"
B) Alt numr este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este numrul"
3) A) Un numr este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest numr"
B) Alt numr este cu 855 mai mic decât 15.258. Aai acest numr.
4) Efectuai adunrile:
a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011;
e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.
5) Efectuai scderile:
a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971;
e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453.
6) Aranjai în ordine cresctoare numerele:
-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9
7) Efectuai calculele:
a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9)
f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14);
j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27);
l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13);
n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34);
o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11).
8) Stabilii dac este adevrat sau nu:
a. (+10) + (-9) (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) (-1) + (+21);
c. (+18) + (+5) ! (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) (-2) + (+3);
e) (+18) – (+15) ! (+18) – (+5).
9) În dou vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s turnm uleiul
în alte dou vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie
s aib celalalt vas"
114 - Matematic aplicat
10) Urmtoarele zece adunri trebuie efectuate în cel mult 5 minute:
7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+
6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011
9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485
4 7 70 42 451 6 041 817 4 041
Atunci când „lum pri dintr-un întreg” sau când msurm segmente,
suprafee, volume, numere care nu sunt neaprat întregi. De fapt, a fost
nevoie s e aduse numerele raionale, mulimea acestor numere se noteaz,
de obicei cu litera Q.
Orice numr raional poate reprezentat printr-un punct pe axa numerelor.
El poate scris ca fracie m , în care numratorul m este un numr întreg, iar
n
numitorul n un numr natural, diferit de 0.
m
Numerele raionale negative pot scrise în forma - n , unde m i n sunt
numere naturale (iar n
0). De exemplu, numrul raional 10 poate scris
m -6 m
- 10 sau - 5 . Numerele raionale pot scrise în forma + n , sau n , unde m
6 3
i n sunt numerele naturale (iar n
0). Avem 5
3
m 2m 3m 4m
n = 2n = 3n = 4n
Numerele m i n pot alese prime între ele, în care caz fracia se numete
ireductibil.
Numerele raionale pot scrise i zecimal, dac avem în vedere ca = m : n.
Exemple: în loc de se mai scrie i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se
scrie i -0,75.
Dac încercm s scriem zecimal pe , obinem 0,6666...; se mai scrie i 0, (6),
trecând perioada între paranteze. La fel, 481 = 5,34444... = 5,3(4).
90
Matematic aplicat - 117
În general, dac scriem zecimal un numr raional, atunci în dreapta virgulei
apare un numr nit de cifre
0, urmate eventual de o perioad.
S ne reamintim c numrul raional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie
în form de fracie 7 , iar 0,(12) se scrie în form de fracie 12 sau (dup
9 99
simplicarea cu 3).
Numrul raional 3,(52) se transform în fracie în felul urmtor:
352-3 349
3,(52) = 99 = 99
Numrul raional 3,5(2) se transform în fracie în felul urmtor:
3,5(2) = 352-35 = 317
90 90
Adunarea i scderea numerelor raionale scrise zecimal se fac dup regulile
obinuite, inând îns seama de virgul. De exemplu:
11,4 + 11,4 -
3,25 3,25
14,65 8,15
EXERCIII
1) Sunt prime între ele numerele:
a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141?
Justicai rspunsul.
2) a) Simplicai cu 3 fraciile: 6 ; 9 ;15; 23
3 6 9 21
18 27 72 45
b) Simplicai cu 9 fraciile: 27; 36 ;63; 27
a) 2 i 13; b) 7 i 2 ; c) 25 i 28; d) 72 i 88 ; e) 59 i 59
3 21 15 5 8 9 27 29 60 61
5) Scriei în form de fracie numerele raionale:
a) 4 4 ; b) 13 1 ; c) 711 ; d) 5 1 ; e) 3 1 ; f) 2 1 ; g) 4 7; h) -1 1 ; i) -6 5 ; j) -4 1 .
5 2 14 3 6 7 9 3 9 4
118 - Matematic aplicat
4. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR NATURALE
1
a:b=axb
Dac numerele sunt scrise în form de fracie, împrirea se face
înmulind deîmpritul cu inversul împritorului sau, altfel spus, „înmulind
cu fracia rsturnat”. Dac numerele sunt scrise zecimal, împrirea se face
dup regulile obinuite.
EXERCIII
1) Efectuai înmulirile:
În general, vom spune c numrul raional p este ptrat perfect, dac exist un
numr raional a astfel încât p = a2.
Regula semnelor ne arat c ptratele perfecte nu pot s e numere negative.
Dac p este un numr raional ptrat perfect, atunci putem scrie p = a2
cu a numr pozitiv. Acest numr pozitiv a (i numai acesta) va numit
rdcin ptrat a lui p i va notat astfel: .
Aadar, 8 este rdcina ptrat a lui 64, dar -8 nu este rdcin ptrat a lui
64; = 8. Numrul 3 este rdcina ptrat a lui 9 , dar - 3 nu este rdcina
4 16 4
ptrat a lui .
EXERCIII
1) Completai tabelele:
a)
b)
c)
Calculai:
RAPORT, PROCENT
Exemplu:
De câte ori este mai mic limea unui dreptunghi fa de lungimea
acestuia dac L = 12 cm i l = 6 cm.
Avem , deci limea este de dou ori mai mic decât
lungimea.
Exemplu:
Trenul accelerat 1651 a parcurs distana de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza
trenului?
p
Raportul de forma 100 (p Q, p 0) se numete raport procentual.
p se citete „p la sut” sau „p procente” i înseamn p .
100
Exerciii:
3. tiind c
76
4. Pentru 4 kg de mere se pltesc 76 lei. Ce reprezint raportul 4 ?
5. Numrul a este de 5 ori mai mic decât numrul b i 1 din numrul c.
7
Calculai:
a. Raportul dintre a i b;
b. Raportul dintre a i c;
c. Raportul dintre 5 i 1 ;
7
d. Raportul dintre c i b;
e. De câte ori este mai mare c decât b;
f. Cât la sut din b este c.
UNITI DE MSUR
Alte uniti de masur pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar):
1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2;
1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2.
Pentru a transforma o unitate de msur în alta, utilizm urmtoarea schem:
km2 hm2 dam2 m2 dm2 cm2 mm2
Exerciii:
1. Transformai in kilometri:
a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;
b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;
c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
5. Transformai în m3: 18 km3; 0,000415 dam3; 1 476 000 mm3; 0,005 km3;
3250 dm3; 4500 cm3.
GEOMETRIE PLAN
UNGHIURI
Deniie: Se numete unghi gura geometric format din dou semidrepte
care au aceeai origine.
O = vârful unghiului
>OA i >OB = laturile unghiului
drept ascuit
m ( O) = 90o m ( A) 90o
obtuz ascuit
m ( B) > 90o m ( C) = 180o
m ( O) = m ( OI); AOB AI OI BI
AOB BOC AI OI CI BI OI CI
A a
AB A a
>AB@ = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.
TRIUNGHIUL
Clasicare:
1) dup laturi
a. echilateral, are toate laturile congruente
b. isoscel, are dou laturi congruente
c. scalar sau oarecare
Matematic aplicat - 131
2) dup unghiuri
a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite
b. dreptunghic, are un unghi drept
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau
AB+BC+CA.
Cazurile de congruen:
Cazul 1. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte dou laturi i
unghiul cuprins între ele respectiv congruente.
Cazul 2. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte o latur
i unghiurile alturate ei respectiv congruente.
Cazul 3. Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile respectiv
congruente.
DREPTE PARALELE
4 i 6 unghiuri alterne
3 i 5 interne congruente
Consecine:
1. Într-un triunghi echilateral msura ecrui unghi este de 60o.
2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare.
În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au msura de 45o.
3. Un triunghi isoscel cu msura unui unghi de 60o este triunghi echilateral
4. Într-un triunghi dreptunghic cu msura unui unghi de 30o, cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea egal cu jumtate din lungimea
ipotenuzei.
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia
latur i are ca lungime jumtate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL
Proprieti:
1. Laturile opuse sunt congruente: >AB@ >DC@; >BC@ >AD@
2. Unghiurile opuse sunt congruente: A C; B D
3. Diagonalele se intersecteaz una pe alta în prti congruente:
4. Trapezul este un patrulater care are dou laturi paralele i celelalte dou
laturi neparalele.
AD // BC; AD BC; AD = baza mic
BC = baza mare
Înlimea este distana dintre cele dou
baze:
AE A BC; AE A AD
>AE@ = înlime deci este perpendiculara
comun celor dou baze.
Unghiuri în cerc
2. Triunghiul echilateral
3. Hexagonul regulat
1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
3. Paralelogramul
4. Dreptunghiul
b
5. Ptratul
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
GEOMETRIE ÎN SPAIU
CORPURI GEOMETRICE
1. Poliedre
2. Corpuri rotunde
1. Poliedre
Arii i volume
Notaii:
V = volumul
Al = aria lateral
Ab = aria bazei
At = aria total
h = înlimea
BIO A (ABC)
Al = suma ariilor feelor laterale
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Prisma dreapt
Al = perimetrul bazei înmulit cu înlimea (Al = P * h)
Ab = aria poligonului de baz
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Paralelipipedul dreptunghic
Notm: a, b i c muchiile care se întâlnesc în acelai vârf, d = diagonala.
Piramida
Piramida regulat este piramida care are baza un poligon regulat, iar
înlimea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele.
Într-o piramid regulat, înlimea unei feei laterale se numete apotema
piramidei.
Trunchiul de piramid
2. Corpuri rotunde
Cilindrul
Sfera
Calota sferic
1. Prisma oblic
2. Prisma dreapt
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)
8. Cilindrul
Noiunea de pia.
Potrivit tratatelor de economie i prerilor unanime ale specialitilor, piaa
desemneaz sfera economic în care producia de mrfuri apare sub form de
ofert, iar nevoile de consum sub form de cerere. Într-o asemenea accepiune,
sfera confruntrii ofertei cu cererea de mrfuri i realizarea lor sub forma
actelor de vânzare-cumprare are în vedere, pe de o parte, producia total de
mrfuri, iar pe de alt parte, întregul consum, atât productiv, cât i neproductiv.
Totodat, respectivul concept are în vedere, atât relaiile care au ca obiect
un bun oarecare, cât i relaiile care se refer la sfera serviciilor, e c este
vorba de utilizri industriale i asimilate acestora, e c se refer la destinaii
privind consumul individual.
În plus, trebuie subliniat c, datorit diviziunii sociale a muncii, orice
produs ce face obiectul relaiilor de pia trece, înainte de a intra în consum,
prin mai multe procese tranzacionale i prin diferite forme de circulaie,
generând o multitudine de relaii care fac ca structura pieei s aib un caracter
foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialitii s susin
ideea potrivit creia diversitatea proceselor ce formeaz obiectul actelor de
schimb, natura diferit a subiecilor care apar în relaiile de pia, localizarea
pieei, precum i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat
de subdiviziuni, prezentând în consecin o structur deosebit de complex.
Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c, într-
adevr, piaa reprezint un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care
trebuie tratat pe componente, difereniat, inându-se seama de structura sa
secvenial.
Una din pieele importante este piaa construciilor care îi pune amprenta
asupra celorlalte componente ale economiei de pia.
1. Structura funcional
Funciile organizaiei
Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât viaa noastr de
ecare zi ar deveni mult mai srac dac ar s renunm la el. Ne organizm
timpul de lucru, timpul liber, activitile dintr-o sptmân, întâlnirile de
afaceri, întâlnirile cu prietenii, crile din bibliotec, ierele de lucru din
memoria calculatorului, etc.
Prin aceast activitate, noi punem ordine i reducem entropia asociat
structurii pe care o organizm. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate,
pentru a crete eciena i calitatea muncii.
Prin procesul de organizare se genereaz ordine structural i funcional.
Într-o întreprindere, organizarea se refer, în mod deosebit, la dou
aspecte, organizarea structurii administrative i organizarea structurii
funcionale. Cele dou structuri organizatorice se condiioneaz reciproc,
dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn c pentru aceeai structur
administrativ putem avea mai multe structuri funcionale i invers, pentru
realizarea aceleeai structuri funcionale pot concepute mai multe variante
de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el
permite ca pentru orice întreprindere s existe mai multe variante de structuri
administrative i structuri funcionale posibile, care pot optimizate astfel ca
s se realizeze o organizare structural i funcional cât mai ecient. Acest
rezultat este important i pentru instituiile publice, deoarece el permite s se
acioneze asupra organigramelor iniiale date prin actul de constituire i s se
realizeze structuri organizatorice mai performante.
Organizarea este un proces dinamic. Odat realizate structura administrativ
i structura funcional a unei organizaii, ele nu trebuie considerate rigide
i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c se
pot modica oricând este nevoie pentru a permite organizaiei o adaptare
permanent la cerinele mediului extern competitive sau la cerinele câmpului
de fore politice care stabilesc misiunea i obiectivele organizaiei. Organizarea
se refer la modul în care se descompun progresiv procesele de munc dintr-o
organizaie în componente funcionale din ce în ce mai mici, se realizeaz de
ctre anagajai prin procesarea resurselor disponibile i apoi se integreaz sub
forma produselor i serviciilor destinate consumatorilor.
Organizarea rmei const în stabilirea i delimitarea proceselor de munc
zic i intelectual, a componentelor acestora (micri, timpi, operaii,
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 163
lucrri, sarcini, etc.), precum i gruparea lor pe posturi, formaii de munc,
compartimente, etc., corespunztor anumitor criterii manageriale, economice,
tehnice i sociale, în vederea realizrii în cele mai bune condiii a obiectivelor
previzionate.
Organizarea poate avea ca anvergur întreaga rm sau numai o parte
component a ei. Ea este o funcie generic a managementului. Atunci
când se organizeaz un proces sau o activitate component a lui, se trece
de la mediul continuu i comportamentul haotic, la un mediu structurat i
un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare
se creeaz condiiile necesare pentru implementarea deciziilor i realizarea
obiectivelor organizaionale. Totodat, desfurarea proceselor se face în mod
programat i controlabil.
Organizarea este o funcie managerial care poate genera un numr innit
de soluii teoretice. În practic, se încearc obinerea unei soluii optime, dar
de cele mai multe ori se accept o soluie sucient de bun, care s satisfac
cerinele de contingen ale mediului intern cu cele ale mediului extern.
Organizarea are ca nalitate realizarea a dou structuri fundamentale, una
funcional i una organizatoric. Cele dou structuri se coreleaz, dar nu se
condiioneaz în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur funcional
pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur organizatoric
poate genera mai multe structuri funcionale.
Managementul ca tiin, încearc s gseasc cea mai bun corelare dintre
cele dou structuri i integrarea lor în funcionalitatea organizaiei. Structura
funcional i structura organizatoric nu sunt rigide i nici intransformabile
Exist o anumit dinamic a lor în timp, ca o reacie necesar de adaptare
la schimbrile produse în mediul extern organizaiei. Orice organizaie are
o structur funcional generic, în sensul c întreg spectrul de activiti se
poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urmtoarele categorii:
activiti de cerectare-dezvoltare, activiti de producie, activiti comerciale,
activiti nanciar-contabile i activiti de personal. Realizarea ecrei
categorii de activiti constituie o funcie a organizaiei. Structura funcional
a organizaiei se refer la urmtoarele funcii sau funciuni:
a) cercetare-dezvoltare,
b) producie,
c) comercial,
d) nanciar-contabil,
e) de personal.
Fiecare dintre funciile mai sus menionate se poate descompune în mai
multe activiti. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe
atribuii. Continuând aceast descompunere de sus în jos, unii autori consider
atribuia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint o component de baz a
164 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
unui proces de munc complex sau un proces de munc simplu ce contribuie
la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul, se atribuie spre realizare
unei singure persoane”.
La descompunerea atribuiilor în sarcini se au în vedere calicarea,
cunotinele, deprinderile i aptitudinile angajailor. Deoarece sarcinile se
raporteaz la persoane, ele au o anumit autonomie funcional. Important
este s subliniem faptul c aceast descompunere nu este standardizat, ea
depinzând de contextul operaional al rmei. Într-o rm mic, procesul de
descompunere este foarte redus, ecare angajat ind încrcat cu cât mai multe
sarcini i activiti, indiferent dac acestea sunt omogene sau neomogene.
Organizaia
Într-o rm mare, procesul de munc se descompune în componente
cât mai mici, care se distribuie apoi celor angajai. Totodat, într-o rm
dinamic, apt de a se adapta continuu cerinelor impuse de mediul extern,
descompunerea proceselor de munc în componente tot mai mici se modic
în timp. De aceea, este important de reinut procesul generic de descompunere
al muncii în entiti omogene cât mai mici i nu denirea rigid i cantitativ
a acestor entiti. De multe ori, inovarea i dezvoltarea tehnologic fac ca
multe dintre activitile i sarcinile denite într-un anumit context de munc
s dispar. De exemplu, în urm cu dou decenii, introducerea datelor în
calculator se fcea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o rm care dispunea
de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin sau chiar o
activitate foarte important. Perfecionarea echipamentelor de calcul a permis
ca introducerea datelor s se fac folosind tastatura. Perforatoarele au disprut
i o dat cu ele au disprut i activitile de perforare a cartelelor.
Funcia de cercetare-dezvoltare
Aceast funcie integreaz activitile care au ca scop generarea de noi
cunotine i idei privind procesul de producie i implementarea lor. Inovarea
constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru rme.
Funcia de producie
Funcia de producie se poate descompune într-o serie de activiti, care
depind prin natura lor de specicul proceselor de execuie din rm. În sens
generic, se pot considera urmtoarele activiti mai importante: programarea,
lansarea i urmrirea produciei; fabricaia sau exploatarea; controlul proceselor
i a rezultatelor acestora; întreinerea i repararea utilajelor; realizarea unor
procese secundare de tip suport, de natur energetic sau informaional.
Funcia comercial
Aceast funcie cuprinde activitile care contribuie la realizarea
conexiunilor i a uxurilor operaionale dintre organizaie i mediul ambiant.
Ea se realizeaz în dou sensuri: dinspre mediu spre organizaie i invers,
dinspre organizaie spre mediul extern.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 165
Funcia nanciar-contabil
În condiiile trecerii la economia de pia, importana funciei nanciar-
contabile a crescut tot mai mult, atât pentru rme cât i pentru instituiile
publice. În realizarea acestei funcii se deosebesc trei activiti importante:
nanciar, contabil i controlul nanciar de gestiune.
Funcia de personal
Funcia de personal integreaz activitile prin care se realizeaz recrutarea,
angajarea, pregtirea i perfecionarea continu a personalului din organizaie.
Organizarea antierului
antierul este spaiul în care se execut o construcie prevzut cu toate
dotrile necesare (corp administrativ, magazii, instalaii, grup sanitar, utilaje,
ci de comunicaii, etc.).
Proiectele de organizare a antierului cuprind msurile pentru aducerea la
timp a materialelor, a utilajelor i a forei de munc, precum i ordinea reasc
de desfurare a procesului tehnologic.
Proiectul de organizare stabilete urmtoarele:
- construcii provizorii i instalaiile necesare,
- ordinea de aprovizionare cu materiale,
- ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale i mecanizate),
- ordinea i termenele în care se vor executa lucrrile,
- ordinea i termenele în care se vor aduce pe antier echipele de muncitori
de alte specialiti.
Conductorul punctului de lucru are sarcina de a pregti toate operaiile ce
urmeaz a se desfura în antier:
- vericarea mijloacelor de munc (maini, utilaje, instalaii, dispozitive,
scule, unelte, etc.),
- vericarea materialelor i a elementelor auxiliare,
- instruirea echipelor de lucru în activitatea specic,
- curarea, nivelarea i compactarea terenului,
- conduce efectiv executarea lucrrii.
Planurile calendaristice
Planurile calendaristice stabilesc ordinea i termenele în care trebuie
realizate lucrrile precum i termenul de punere în funciune a obiectivului.
Abaterile de la ordinea lucrrilor cuprinse în planul de organizare atrage
dup sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s e de bun
calitate fazele, operaiile i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în
mod corect.
Formaiile de munc
Lucrrile se execut de ctre muncitori organizai în formaii de munc.
Formaia de munc cu cel mai redus numr de muncitori se numete
formaie minim i uneori poate compus dintr-un sigur muncitor.
Formaia de munc format din mai muli muncitori i condus de ctre
un ef se numete echip, respectiv ef de echip. În cadrul echipei intr
muncitori de diferite calicri corespunztoare operaiilor i fazelor de lucru
pe care trebuie s le execute. Muncitorii cu o calicare superioar vor executa
2. Normele de munca
Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea
unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe
persoane cu calicare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in
conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate.
Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile
reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare
rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati ziologice in cadrul
programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic,
organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de
incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.
Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau
atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ecareia dintre ele se
contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea precizate anticipat,
cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, inde
neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma
de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu
sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului
de ocupare in munca a personalului.
Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca
stabilite unui executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie
la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau
organizatorice precizate.
Aceasta se stabileste e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca
necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, e pe baza examinarii volumului
total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp.
Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza
si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii
prevad anumite posturi xe, obligatorii, cum ar de exemplu: la controlul
personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii
de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din
unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de
cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si
sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv.
Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin
suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care
exercita atributiile sau sarcinile de munca.
Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul
de masini ce s-a stabilit pentru a unse de catre el intr-o anumita perioada de
timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 195
metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul
de executanti din subordine etc.
Norma de deservire trebuie sa e stabilita si in cazul in care normele de
munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri
de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul
regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in
special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire
are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand
numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot deservite simultan de catre
ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat
norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si
numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan.
3. Normativele de munca
REPREZENTANII LUCRATORILOR
cu rspunderi specice în domeniul securitii
i sntii în munc
REPREZENTANII LUCRTORILOR cu
rspunderi specice în domeniul securitii i sntii în munc
ACTIVITI:
ATRIBUIILE CSSM
a) analizeaz i face propuneri privind politica de securitate
i sntate în munc i planul de prevenire i protecie,
conform regulamentului intern sau regulamentului de
organizare i funcionare;
b) urmrete realizarea planului de prevenire i protecie, inclusiv
alocarea mijloacelor necesare realizrii prevederilor lui i
eciena acestora din punct de vedere al îmbuntirii
condiiilor de munc;
ATRIBUIILE CSSM
ATRIBUIILE CSSM
3 faze:
a) instruirea introductiv – general
b) instruirea la locul de munc
c) instruirea periodic
MASURI DE SECURITATE
1. DEFINIII SI PRESCURTARI
2. DOCUMENTE DE REFERIN
3. RESPONSABILITI:
3.1.OBLIGATIILE ANGAJATORULUI
3.2.OBLIGATIILE LUCRATORILOR
nesincronizri de operaii - deserventul instalaiei de ridicat are obligaia s execute manevrele numai la semnalul
ef punct de lucru
(intârzieri sau devansri) legtorului de sarcin sau al persoanei desemnate în acest sens: conductorul locului de
Muncitori Perma-
între deserventul instalaiei munc;
Deservent utilaj nent
de ridicat i legtorii de - legtorul de sarcin are obligaia s cunoasc i s aplice întocmai codul de semnalizare
4 de ridicat
sarcin prestabilit al instalaiei de ridicat.
vibraii transmise
sistemului muscular i osos - se vor organiza pause scurte (10 min.), la interval regulate (1 or), pentru odihnirea ef punct de lucru
10 în timpul lucrului cu placa motoristului. Perma-
Muncitori nent
vibrant
temperatura sczut a
- este obligatorie purtarea echipamentului de protecie (mnui, cizme, haine vtuite, ef punct de lucru
11 obiectelor metalice în Muncitori Perma-
anotimpul rece - degerturi capion). nent
electrocutare datorit
- sunt interzise lovirea, tierea sau deteriorarea instalaiilor electrice, telefonice, de gaye
deteriorrii izolaiei cu ef punct de lucru
natural, de canalizare, de termocare etc., care s-ar întâlni cu ocazia efecturii lucrrilor;
unelte manual sau cu Deservent utilaj
- la intâlnirea unor asemenea instalaii lucrrile vor întrerupte, ind continuate numai în Perma-
utilaje de spat a cablurilor
12 electrice preezena delegatului unitii care are în exploatare instalaia respectiv. Muncitori nent
subterane aate pe
traseul de spat
electrocutare legtor de - este interzis utilizarea instalaiilor de ridicat în zona în care se gsesc linii electrice aeriene
sarcin datorit intrrii aate sub tensiune, dac aceste instalaii nu sunt prevzute cu dispozitive de avertizare a ef punct de lucru
instalaiei de ridicat în intrrii braului în câmpul electric cu tensiune periculoas; Deservent utilaj
Perma-
cu o linie electric - utilajele de spat vor poziionate astfel încât, în timpul manevrelor, cupa utilajului sau
13 contact nent
aerian sau în câmpul orice alt parte a acestuia s ni se apropie la o distan mai mic de 0,5 m de reeaua electric.
I. Introducere
Organizare Caracteristici
Poate autorizat s desfoare o activitate independent în baza
Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioar la Ociul registrului
Persoana zic
comerului din cadrul Camerei de Comer i Industrie prin Biroul
PF
Unic.
Nu are personalitate juridic.
Se constituie între membrii unei familii cu gospodrie
Asociaia familiala,
comun, în baza aceluiai normativ i proceduri ca i
AF
persoan zic. Nu are personalitate juridic.
numai cu capitalul
nelimitat nelimitat i solidar,
Rspunderea subscris, cu numai cu capitalul
(cu averea cu excepia asociailor
întreprinztorului excepia asociailor subscris
personal) comanditari
comanditari
Autorizarea primriei x - - -
Rezervare rm x x x x
Dovada sediu x x x x
Constituire dosar x x x x
Înregistrare în Registrul
x x x x
Comerului
Se obine personal
Se obine prin
Autorizarea funcionrii de la autoritile Biroul Unic Biroul Unic
Biroul Unic
competente
La ce instituii trebuie s
Primrie i CCI CCI CCI CCI
mearg întreprinztorul
Contabilitate în Contabilitate în
Contabilitate în Contabilitate în
Evidena nanciar contabil partid partid
comandit dubl partid dubl
simpl dubl
Impozit pe venitul
Sistemul de impozitare Impozit pe prot Impozit pe prot Impozit pe prot
anual
2. Înregistrarea comerciantului
11 Certicatul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport
grevate imobilele x x x în natur la capitalul social subscris
12. Dovada intabulrii bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport
la capitalul social subscris
15. Declaraie cu privire la averea deinut (original, x x Obligatoriu pentru asociaii care rspund
sub semntura privata) nelimitat i solidar pentru obligaiile
sociale
16. Acte privind activitatea comercial anterioar În lipsa acestora se depune actul
(copii) privind nivelul studiilor absolvite
24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x În copie tradus i legalizat pentru
constitutiv în numele i pe seama fondatorului, nerezideni
persoan juridic (original)
CAPITOLUL 2
Planul de afaceri
1. Prima întrebare:
Ce este un plan de afaceri?
O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci când
îi construieti o cas; trebuie ca înainte de a te apuca de construcia efectiv,
s pui pe hârtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o
afacere bun necesit un plan de afaceri bine conceput.
2. A doua întrebare:
DE CE este nevoie de un plan de afaceri?
Înainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale rmei tale
s e construite, conceptul rmei se nate în mintea oricrui întreprinztor
parcurgând câteva etape:
3. A treia întrebare
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
c. Analiza pieei
e. Investiii necesare
f. Proiecii nanciare
g. Anexe
a. Viziune, strategie
„Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul nal ctre care
vrei s te îndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrât s porneti
pentru a atinge i împlini viziunea este strategia rmei tale.
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a înelege afacerea în sine,
afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în
jurul voinei unui/unor oameni, apoi se dezvolt i funcioneaz, conduse
de acei oameni. Parafrazând zicala popular “omul snete locul” putem
fr îndoial arma c “managerul snete afacerea”. Managerul sau viitorul
manager ar trebuie s-i pun întrebri de genul:
c. Analiza pieei
Clienii notri
• Cine sunt clienii ti ?
• Firme sau persoane zice ?
• Cum se poate segmenta piaa ta ?
• Cum este piaa potenial împrit din punct de vedere geograc ?
• tii cât de mare este volumul pieei poteniale ?
• Ai un plan de aciune pentru atragerea clienilor ?
Concurena
• Ce tii despre concuren ?
• Câi angajai au ? Ce for de vânzare ?
• Ce cote de pia au ?
• Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?
• Ce strategii de pre are concurena ?
• Dar strategii de comunicare/reclam ?
Piaa
• Cum apreciezi c vor evolua vânzrile ?
• Care este prognoza cererii ?
Politici de marketing
• Ai o strategie de produs ?
• Ai stabilit o politic de distribuie ?
• Ai o politic de pre i condiii de plat ?
• Te-ai gândit la o politic de imagine, de comunicare cu piaa ?
Costuri curente:
• Materii prime
• Materiale consumabile, materiale auxiliare,
• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de
conducere, prime i bonusuri
• Costuri de training i formare personal
• Impozite i taxe locale
• Servicii externe
- Contabilitate
- Consultan scal
- Consultan juridic
- Consultan în management
- Consultan IT
- Consultant PR
Costuri de spaiu
- Spaiu de birouri
- Spaiu de producie
- Spaiu de vânzri
- Spaiu de depozitare
e. Investiii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi
activiti. i, de cele mai multe ori, o nou activitate presupune o investiie
nou. Din acest motiv, în acest capitol trebuie s fundamentm în mod
pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investiiei (de. ex. infrastructura de utiliti) sau de a o supradimensiona
nejusticat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt
greeli frecvente care ridic imediat semne de întrebare (justicate) în
mintea acionarilor, partenerilor, nanatorilor.
Costuri de investiii: Costuri conexe investiiei: Alte costuri
• cldiri • infrastructura • Cheltuieli de proiect/
• echipamente • ap investment management
• maini • gaz • Cheltuieli pentru
• alte bunuri de capital • curent iniializare în
• canalizare • scopul utilizrii noilor
• drum de acces echipamente
• Reabilitri amenajri • Cheltuieli pentru probe
• asigurarea normelor de tehnologice
protecia muncii, de
protecia mediului
f. Proiecii nanciare
Proieciile nanciare nu sunt altceva decât anticipri/planicri pe viitor
ale situaiilor nanciare ale afacerii. Proieciile nanciare sunt modelri
matematice viitoare ale bilanului, contului de prot i pierdere i a
calculului de lichiditi (cash-ow) pe baza crora se calculeaz eventual i
anumite rate de protabilitate a afacerii.
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste
puncte furnizeaz datele de intrare în modelul matematic i dac aceste
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor nanciare
nu poate decât tot eronat i deci complet inutil.
274 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor
g. Anexe
DATE DE IDENTIFICARE
1. Numele rmei:
2. Codul unic de înregistrare:
3. Forma juridic de constituire:
4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale:
5. Natura capitalului social:
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoan de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. Asociai, acionari principali:
Pondere în
Numele Adresa (sediul) Capital social
%
• Care sunt „punctele tari” care te determin s crezi c vei avea succes ?
• Cunotine tehnologice
B1. ISTORIC
MANAGEMENT
Nume i prenume Funcia Studii/Specializri
PERSONAL
Detaliere pe activiti
1. Produsele/serviciile actuale:
(putei descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul
din cifra de afaceri, nivelurile de preuri)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Proprietate Închiriate
Denumire Destinaie
Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere
Prezentai locul unde rma îi desfoar activitatea i cum sunt asigurate
utilitile necesare (energie electric, ap, canal).
C. Analiza pieei
1. Principalii clieni:
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
2
Clieni 3
externi
Total export
Firm concurent
Produs/serviciu oferit pieei Denumirea rmei/ rmelor Ponderea pe pia( %)
1. Clieni poteniali:
(Descriei ce strategie de marketing ai gândit s aplicai, cum ai identicat
clienii poteniali, cum vei extinde piaa sau identica noi piee, etc.)
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
2
Clieni 3
externi
Total export
2. Concureni poteniali:
Alte avantaje:
Pondere în
Produse/grupe de produse cifra de afaceri Forme de desfacer e(%)
(%)
Total cheltuieli
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
(Descriei cum v-ai propus s facei aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
Materii prime
Materiale auxiliare
Subansamble
Administraie / Management
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Paz
TOTAL
(Detaliai volumul vânzrilor anuale pentru ecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maxim a echipamentelor)
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele
necesare, dup caz.)
F. Proiecii nanciare
Anul
N-2 N-1 N
Rata curent a lichiditii
Rata rapid a lichiditii
Rata de recuperare a creanelor
Rata protului
Rata solvabilitii
(Bilanurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot ataate. Situaiile nanciare
pe ultimul trimestru pot ataate).
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL 100
Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Vânzri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri i Cheltuieli 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costul Bunurilor Vândute Materii
prime i materiale Combustibili 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
i energie Servicii subcontractate
Altele 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Salarii, prime i contribuii
Costul Total al Bunurilor Vândute 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri Administrative i de
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Desfacere
Amortizare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare total
Venituri / Costuri nete din 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
dobânzi
Total venituri / costuri nete din 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
dobânzi
Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Prot / Pierdere din Activitatea
Extraordinar
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Prot / Pierdere
Extraordinar
VENIT NET ÎNAINTE DE
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
IMPOZITARE
IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Dividende Pltite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Proturi repartizate 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea de
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Exploatare
Numerar din Activitatea
Financiar
Prot din Activitatea Financiar 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
UTILIZARI
Activitati de Investitii
Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUSUL/DEFICITUL
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
ANUAL DE NUMERAR
SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITOLUL 3
2. Bilanul
În ce scop De unde
s-au cheltuit banii rmei tale? provin banii rmei tale?
ACTIV PASIV
Active imobilizate Capital propriu
Imobilizri necorporale Capital social
Imobilizri corporale Rezultatul exerciiului
Imobilizri nanciare Rezerve
Active circulante
Stocuri Provizioane pentru riscuri i
Creane cheltuieli
Disponibiliti
Datorii totale
Conturi de regularizare - activ Datorii pe termen lung
Datorii pe termen scurt
ACTIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat cum au fost consumate
resursele atrase de rm. Active imobilizate
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri nanciare
= sunt reectate toate investiiile pe termen lung pe care le-a fcut rma:
de la cldiri, utilaje, mijloace de transport, pân la licenele i brevetele pe
care le deine.
Active circulante
Stocuri
Creane
Disponibiliti
REZULTATUL BRUT
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
+ REZULTATUL EXCEPIONAL
REZULTATUL NET
a) Metoda direct
5. Exemplu
ACTIV PASIV
Active imobilizate
Capital propriu
licen fabricaie 1.000.000
Capital social 5.000.000
utilaj 2.500.000
Active circulante
Stocuri materii prime 1.000.000 Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
Disponibiliti 1.500.000
Datorii totale 1.000.000
Conturi de regularizare - activ
Credit pe termen scurt
Not:
Dac societatea comercial ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci
impozitul pe prot era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei
Fluxul de numerar:
SOLD INIIAL 0
Încasri din vânzarea produselor 1.200.000
Încasri din dobânzi bancare 8.000
TOTAL ÎNCASRI 1.208.000
Pli materiale 500.000
Pli salarii 350.000
Pli dobânzi 10.000
Pli impozit pe prot 54.880
TOTAL PLI 914.880
SOLD LUN 293.120
SOLD FINAL (Sold iniial + Încasri – Pli) 293.120
2. PROPRIETATEA
3. LIBERA INITIATIVA
PROBLEME DE DISCUTAT
TEXT DE COMENTAT
Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim
ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de
concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii.
Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa
cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum
vitae (CV).
Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o
forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa
cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV.
Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul
CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti
CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este
garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le
ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa ti foarte circumspecti
si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, ti convinsi, la randul sau, echipa de
selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu
trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui
CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” ecaruia dintre
candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 305
cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV
va poate facilita pregatirea demersului ecaruia dintre dumneavoastra catre
reusita:
1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al
carierei ecaruia dintre noi;
2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci
numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru
angajare;
3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu
amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata,
chiar in ziua interviului;
4. Nu exist reete-miracol pentru un CV. A gsi o slujb bun este
rezultanta a 70% investiie personal (i) de energie i a numai 30%
transpunere în practic a unor metode de cercetare i cunotine de
specialitate …;
5. … i, totui, exist dou reete-miracol: cantitatea de munc investit
i cadrul mental al reuitei de care dispune ecare dintre noi.
EXPERIENA PROFESIONAL.
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra calicarilor si experientei tale
tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
pe care le pui la dispozitie.
În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “înspimânt” i îi
face s “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recenii absolveni ai studiilor liceale/
profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent
întâlnitele întrebri pe care tinerii (i) le pun atunci când trebuie s completeze
datele referitoare la experiena lor profesional, menionm: “Ce pot s scriu
eu aici, dac abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!
…”; “Cum trebuie s procedez pentru a-i arta interlocutorului c, dei nu
am o (bogat) experien profesional, tiu s fac multe lucruri?! …“; “Nu
este mai bine s … srim peste aceast rubric de foc a CV-ului nostru?! …“;
“Dar dac am s scriu altceva ? Ce, chiar tie cineva tot ce am fcut eu pân
acum ?! …“; etc.
În consecin, apreciem ca ind extrem de util prezentarea unor detalii
referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei
“rubrici” a CV-ului. Experiena dumneavoastr profesional urmeaz a
înscris în funcie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcional, crono-
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 315
funcional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac apelai la CV-ul cronologic,
este preferabil s înscriei rmele i posturile în care ai lucrat în ordinea
invers a perioadelor aferente; dac apelai la un CV funcional, începei
cu funciile cele mai importante pe care le-ai deinut pân în prezent; etc.
În nici un caz s nu descriei i/sau s nu comentai cauzele eventualelor
dumneavoastr eecuri sau motivele pentru care ai schimbat locurile de
munc anterioare. Acestea sunt probleme care v privesc strict personal i
pot , eventual, lmurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este
recomandabil s înscriei i principalele sarcini i/sau atribuii de serviciu
pe care le-ai avut în decursul carierei dumneavoastr profesionale i, în
cazuri relevante, rezultatele obinute (evident, fr a agasa interlocutorul prin
performanele “excepionale” pe care le avei ! … ). Nu înscriei i activitile
dumneavoastr sezoniere decât în situaiile în care suntei în cutarea unui
prim loc de munca. De asemenea, nu omitei s înscriei perioadele în care
ai lucrat i evitai (pân la nivel de … interdicie !) s menionai cazurile
(înc destul de frecvente) de genul “… omer între … i … 2005” sau “… dat
afar pentru motive disciplinare la … 2008… “. Dei unii autori recomand
înscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc, apreciem c aceast
(delicat) “problem” nu poate “soluionat” decât în cadrul interviului. În
ne, nu emitei pretenii (exigene) în cadrul CV-ului, cu excepia situaiilor în
care anunul rmei (v) solicit acest lucru. Ne permitem s (v) recomandm
“omiterea” total a oricror “aniti” i/sau “realizri” politice. Acestea nu
pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “alearg”
dup funcii i/sau poziii importante prin intermediul elementului politic. Iar
dac vi se condiioneaz ocuparea unui post de apartenena la un anumit partid
sau grupare politic, decizia v aparine !
Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ori s-au dovedit folositoare.
Aminteste-ti sa i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi
angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.
Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.Buzau
Tel./Fax: 0238/123456.
50 ani; cstorit; stagiul militar: efectuat
Experien profesional:
SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) :
Muncitor necalicat subteran (ian. 1981 – nov. 1981)
Am participat la investitia Acumulare Siriu
Am executat sub supravegherea unui muncitor calicat a operatiilor legate de
procesul de productie dispuse de seful de schimb
Formare profesional:
Calicari:
a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD;
b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM;
c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS.
Abiliti:
Limbi strine: Engleza - debutant
Cunotine operare PC: WORD,
Principale trsturi de caracter: dinamism; delitate; înalt capacitate de
efort; comunicativitate
Pasiuni extraprofesionale:
Fotbalul, rugby-ul, literatura i lmele SF, excursiile în grup
Referine :
Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala
Siriu
Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu
De retinut:
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ecarei companii in parte (evita
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aa-l! Un telefon la
rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti
interesat in mod deosebit de acel post;
– Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV
– Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;
– Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.
Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.
– Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.
– Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de
3 sau 4 paragrafe.
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna
ca toate scrisorile trebuie sa e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu
aceasta structura:
Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel
mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.
Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare
respect.
Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare
gen “caut o poziie unde abilitile mele s e folosite i recunoscute la
adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 321
Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti gasit cu usurinta. La nal,
pastreaza tonul ocial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cu
sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........”
– Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp
in scrierea ei si poti avea benecii enorme.
D-lui/D-nei:.................................
Adresa:......................................
Data:...................................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
Al Dvs.
FII ATENT!
– Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in
masa.
– Pastreaza o copie a scrisorii.
– Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.
– Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va cel de seriozitate
si profesionalism.
322 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
– Tiparirea scrisorii trebuie sa e de calitate. Va avea aceeasi forma ca
si CV-ul (aceeasi hartie si graca!!). Dispozitia in pagina, marginile,
forma graca nala sunt foarte importante. Verica claritatea, tonul
abordat, acuratetea. Verica scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.
– Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.
O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata
sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv
ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu...
Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea
„limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul
pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos,
datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de
„increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte
de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam”
momentele interviului ... in acelasi context, va imperativ necesar sa stim sa:
• m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia
interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca
situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;
• apelam si utilizam, ecient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile,
ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10
elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea;
inexiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea;
pauzele);
• vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati,
confuzii, si/sau „interpretari”;
• spunem, intotdeauna, adevarul si sa m cat se poate de sinceri, fara
teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;
• ne controlam stresul, emotiile etc.;
• comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura
corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul
si semnicatia deplasarii privirii – etc.);
324 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
• acceptam ca decizia nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si
nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate
numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului
si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in
putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”,
„necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a reinuenta decidentii si/
sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;
Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale
interviului, durata ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum
30 – 40 de minute.
In fata noastra se vor putea aa, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea
ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:
• rolul amabilului;
• rolul agresivului;
• rolul indiferentului;
De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia
de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina
eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei
candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context,
este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa e formulate in
binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse
candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului.
Amabilul din comisia de intervievatori va , intotdeauna, surazator, binevoitor
si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici
un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism
adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor , de regula, exemplicate
prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total
de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima
satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este
chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va
intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de
acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici
cea mai mica si/sau semnicativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin
vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada,
constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice,
ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul
nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse.
La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa,
la excesele de amabilitate!...).
Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si
„nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 325
mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce
credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a
utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta
intrebare! Ramane ca diferentierile sa e facute de dumneavoastra, urmare a
testarii ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul
rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o
astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu
uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am
gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de
dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial
discutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la o
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza
o anumita suma, e in valuta, e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul:
„400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca mi-
ar sucient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze
... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai
putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin
asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor rmei
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,
daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o
investitie pentru rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii
salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului
salarial in investitie se va produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor
326 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat”
cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre
respectandu-ne, del, personalitatea si ind formulate in functie de elementele
certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului
pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va
de natura sa modice, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului
nostru... Evident, totul va , nalmente, in avantajul noastru!...
Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea,
permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi
o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau
pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile
aate in fata si, mai ales, nu... va deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul”
Indiferentului va impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea,
in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in nalul interviului, nu va trebui
sa m deloc mirati daca Indiferentul va persoana care... ne va pune cele mai
multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima delitate, exprimari pe care le-am
formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut
spontane, vor , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al
celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem
ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata
de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si,
mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor
trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator,
neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei.
Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de
catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:
in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili
(pentru ca, nu-i asa, ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu
seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri
au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni
si/sau se il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am
repurtat un succes, va trebui sa m foarte atenti, pentru ca primele reactii,
interiorizare si/sau exteriorizare vor de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar
pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga
si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar,
daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”;
„Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!...
si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’
romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general,
indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice
(si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”,
comisia doreste sa verice daca si cum stim sa reactionam pentru ecare tip de
„rol” intalni, „aplicandu-i”, ecaruia, cel mai oportun si ecace „tratament”;
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 327
in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra
va trebui sa e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii
comisiei, vor disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental,
spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, ecient, din „situatii-limita” si,
mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...;
indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si
inoportune), „pierderea” in amanunte nesemnicative, „talentul” de a ne
complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la
indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in
afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne
vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne
poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce
mai concurential!...
O data interviul terminat, nu va deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii
intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum
m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul
(„Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai
am si alte oferte!!!”...???...). Va , in schimb, politicos si util sa propunem o
intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica
intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual
vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza
sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim
intervievatorilor pentru timpul acordat.
In concluzie, este absolut recomandabil sa m si sa ramanem noi insine,
bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de
situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra
viitoar activitate va desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor:
CLIENTUL.