Exemple Practice, Intrebari Si Raspunsuri

Exemplul practic nr.
1:
In cadrul unei proceduri, un ofertant A depune documentele de calificare asa cum au

fost solicitate prin documentatia de atribuire, iar un ofertant B depune o declaratie si o
anexa cu modul de indeplinire a cerintelor de calificare (avand in vedere modificarile aduse
prin HG nr. 834/2009).
• Intrebari:
Se va proceda la verificarea documentelor de calificare depuse de catre ofertantul A si

eventual i se vor cere clarificari ori completari in prima faza de evaluare a ofertelor in timp ce
Anexa depusa de catre ofertantul B va fi verificata doar din punct de vedere al modului de
indeplinire a cerintelor?
Se va avea in vedere pozitia in clasament inainte de intocmirea raportului procedurii de
atribuire (dupa verificarea propunerilor tehnice si economice)? In acest sent se vor cere
clarificari/completari ofertantului A numai in cazul in care este pe prima pozitie in clasament?
Sau in aceasta situatie doar ofertantului B ii este permisa prezentarea
certificatelor/documentelor avand in vedere ca doar acesta a uzat de acest drept?
• Raspuns:
Potrivit art. 35 din H.G. nr. 925/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pe parcursul
analizării şi verificării documentelor prezentate de ofertanţi, comisia de evaluare are dreptul de a
solicita oricând clarificări sau completări ale documentelor prezentate de aceştia pentru
demonstrarea îndeplinirii criteriilor de calificare, astfel cum sunt acestea prevăzute la art. 176 din
O.U.G. nr. 34/2006, sau pentru demonstrarea conformităţii ofertei cu cerinţele solicitate.
De asemenea, ofertantul are obligaţia de a prezenta/completa certificatele/documentele
edificatoare care probează/confirmă îndeplinirea cerinţelor de calificare, atunci când primeşte din
partea autorităţii contractante o solicitare în acest sens, în termenul prevăzut în respectiva
solicitare. In cazul completarii de documente ulterior declaratiei pe proprie raspundere, prevazute
la art.11 alin.(4) din HG nr.925/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, acest termen nu
poate fi mai mic de 3 zile lucrătoare.
Referitor la documentele lipsă, precizăm că membrii comisiei de evaluare au dreptul, aşa
cum rezultă din dispoziţiile art. 201 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, respectiv cele ale art. 35 din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, de a solicita ofertanţilor clarificări şi, după caz, completări ale documentelor
prezentate de către aceştia.
Totodată, precizăm că deşi legislaţia nu conţine prevederi cu privire la un număr maxim
permis de documente lipsă la eventuale termen acordate pentru completarea unor astfel de
documente, atunci când solicită completarea acestora autoritatea contractantă trebuie să aibă în
vedere şi respectarea prevederilor alin.(2) ale aceluiaşi articol 201 din ordonanţă, potrivit cărora,
prin clarificările/completările respective nu are dreptul să determine apariţia unui avantaj evident
în favoarea unui ofertant/candidat.
Exemplul practic nr. 2
Doua firme distincte ca denumire dar cu acelasi obiect de activitate au

depus oferte separat fiecare in nume propriu si fara asociati/subcontractanti.
Din analiza structurii asociatilor persoane fizice reies urmatoarele: una din
firme are persoana X cu calitate de ASOCIAT UNIC si ADMINISTRATOR
iar cealalta firma are persoana X in calitate de ASOCIAT detinand 50% din
partile sociale si persoana Y, ruda de gradul I al persoanei X, drept asociat cu
celelalte 50% parti sociale si calitatea de administrator.
• Intrebare:
Au acesti doi operatori economici dreptul de a depune oferte individuale in

cadrul aceleiasi proceduri de atribuire?
• Raspuns:
Potrivit art. 41 din OUG nr. 34/2006, cu modificarile si completarile ulterioare,

orice operator economic are dreptul de a participa, individual sau într-un grup de
operatori, la procedura de atribuire.
Totodta, art. 46 din OUG nr. 34/2006 stabileste pentru operatorii economici, in
scopul evitarii incalcarii principiilor care stau la baza atribuirii unui contract de
achizitie publica, in special al principiului promovarii concurentei si al garantarii
tratamentului egal si nediscriminarii, unele interdictii de a depune oferte in cadrul
aceleiasi proceduri.Astfel, articolul mentionat enumera la alin. 1 acele situatii in
care exista posibilitatea de manifestare a concurentei neloiale prin existenta unor
intelegeri exprese sau tacite intre ofertanti, interzicand ofertantului atat depunerea
in cadrul aceleiasi proceduri, a doua sau mai multe oferte individuale si/sau
comune, cat si depunerea unei oferte individuale/comune si nominalizarea ca
subcontractant in cadrul unei alte oferte care este prezentata la aceeasi procedura
de atribuire.
Pe cale de consecinta, precizam ca cei doi operatori au dreptul sa depuna oferta, iar
obligatia constatarii ca este distorsionata concurenta revine autoritatii contractante.
Au fost publicate 2 proceduri de achizitie - licitatie deschisa cu incheiere

de acord cadru pentru o durata de 2 ani, data deschiderii ofertelor fiind
09.11.2009 ora 9.30 pentru ambele proceduri, avand ca obiect achizitia de
medicamente, respectiv alimente.
Datorita complexitatii procedurilor si numarului mare de loturi, existand
riscul producerii unor confuzii, autoritatea contractanta apreciaza ca este
necesara decalarea cu o zi a uneia dintre cele doua proceduri.
• Intrebare:
In acest sens este corecta si suficienta publicarea unei clarificari si/sau erate la
anuntul de participare?
• Raspuns:
Potrivit art. 33 din HG nr. 925/2006, cu modificarile si completarile

ulterioare, autoritatea contractantă are obligaţia de a deschide ofertele şi, după caz,
alte documente prezentate de participanţi, la data, ora şi în locul indicate în anunţul
de participare. În cazul în care devine necesară prelungirea datei de deschidere a
ofertelor, autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza această modificare
printr-o erată la anunţul de participare, care trebuie însă publicată înainte de data
limita pentru depunerea ofertelor.
Pentru analiza ofertelor depuse la o procedura de achizitie a fost numita o

comisie si a fost solicitat de la beneficiarul achizitiei un expert cooptat.
Deoarece expertul cooptat nu este convins de veridicitatea aspectelor
mentionate in propunerile tehnice, acesta doreste sa solicite de la ofertanti
mostre, cu toate ca prezentarea de mostre nu a fost mentionata in
documentatia de atribuire.
• Intrebare:
In acest moment autoritatea contractanta mai poate solicita prezentarea de

mostre?
• Raspuns:
Potrivit art. 187 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificarile si completarile

ulterioare, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ca operatorul economic
care participă la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică să facă
dovada capacităţii sale tehnice şi/sau profesionale.
Totodata, in cazul în care autoritatea contractantă solicită demonstrarea
capacităţii tehnice şi/sau profesionale, atunci aceasta are obligaţia de a indica în
documentaţia de atribuire şi informaţiile pe care operatorii economici urmează să
le prezinte în acest scop.
De asemenea, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita ofertantilor
mostre, în funcţie de specificul, de cantitatea şi de complexitatea produselor ce
urmează să fie furnizate, numai daca a fost prevazuta aceasta cerinta in
documentatia de atribuire.
In cazul unei proceduri de cerere de oferte avand ca faza finala o licitatie

electronica, a participat un ofertant care la momentul depunerii ofertelor nu
era inregistrat in S.E.A.P. ca agent economic, dar care si-a depus in aceeasi zi,
dar mai tarziu, datele in S.E.A.P. pentru inregistrare.
• Intrebare:
Mai poate acesta participa la licitatia electronica daca la momentul depunerii

ofertelor nu era inregistrat in S.E.A.P.?
• Raspuns:
In cazul in care la data limita de depunere a ofertelor un ofertant nu este inregistrat

in SEAP, apreciem ca acesta are posibilitatea, ulterior, sa se inregistreze in SEAP
astfel incat la initierea etapei finale de licitatie electronica sa fie inregistrat in
vederea reofertarii.
În cazul unui acord cadru unde a fost aplicată o procedura de licitatie

deschisa pe loturi, castigatorul lotului 1 se retrage, nemaidorind sa incheie
contracte subsecvente. Lotul 2 a fost castigat de un alt ofertant care nu
doreste sa intrerupa acordul cadru.
• Intreabare:
Se reia procedura de licitatie pentru lotul 1 sau se incheie un nou contract cu
ofertantul situat pe locul 2 in procedura de atribuire pentru lotul respectiv ?
• Raspuns:
In situatia in care ofertantul declarat castigator la un lot refuza semnarea acordului
cadru, consideram ca autoritatea contractanta va anula lotul respectiv, urmand sa
incheie acordul cadru numai pentru lotul unde exista un castigator care va semna
acordul cadru.
Intr-o comisie de evaluare a ofertelor, expertii cooptati pot fi numiti

doar din afara autoritatii contractante sau pot fi numiti experti cooptati si
persoane din interiorul institutiei, din cadrul unei directii de specialitate?
Raspuns:
Potrivit art. 73 alin (1) autoritatea contractantă are dreptul de a decide, cu
scopul de a sprijini activităţile de evaluare, desemnarea pe lângă comisia de
evaluare a unor specialişti externi, numiţi experţi cooptaţi. Experţii cooptaţi pot fi
desemnaţi încă de la începutul procesului de evaluare sau pe parcursul acestui
proces, în funcţie de problemele care ar putea impune expertiza acestora.
Totodata, atribuţiile şi responsabilităţile experţilor externi cooptaţi se
rezumă, după caz, numai la verificarea şi evaluarea propunerilor tehnice, analiza
situaţiei financiare a ofertanţilor/candidaţilor ori analiza financiară a efectelor pe
care le pot determina anumite elemente ale ofertei sau clauze contractuale propuse
de ofertant; analiza efectelor de natură juridică pe care le pot determina anumite
elemente ale ofertei sau anumite clauze contractuale propuse de ofertant.
Experţii cooptaţi nu au drept de vot, însă au obligaţia de a elabora un raport
de specialitate cu privire la aspectele tehnice, financiare sau juridice asupra cărora,
pe baza expertizei pe care o deţin, îşi exprimă punctul de vedere.
Pe cale de consecinta, expertii cooptati pot fi atat din afara institutiei, cat si din
cadrul acesteia.
In cadrul unei proceduri de atribuire a contractelor de achizitie publica

este obligatorie prezentarea propunerii de contract? In cazul in care
contractul semnat nu se adauga la oferta este posibil ca oferta sa fie respinsa
sau se considera ca operatorul economic a acceptat tacit conditiile
contractului?
Raspuns:
Tinând cont de faptul că, modelul de contract este publicat în SEAP
împreună cu documentaţia de atribuire, operatorul economic are posibilitatea de a
solicita clarificări referitoare la clauzele acestuia înainte de data limita de depunere
a ofertelor.
Totodată, contractul de achiziţie publică este un acord de voinţă realizat între
autoritatea contractantă şi contractant, un contract sinalagmatic în care părţile
stabilesc care este întinderea drepturilor şi obligaţiilor pe care şi le asumă, cu
respectarea atât a limitelor impuse de legislaţie, cât şi a cerinţelor prevăzute în
documentaţia de atribuire.
Pe cale de consecinta, apreciem ca neprezentarea in cadrul ofertei a propunerii de
contract semnata de catre ofertant nu poate constitui motiv de respingere a ofertei.
În cazul unei licitaţii online, la dosarul achizitiei publice trebuie sa

existe procesul verbal de deschidere a ofertelor, hotararea de atribuire,
declaratiile membrilor comisiei şi fisa de punctaj acte, aşa cum este necesar in
cazul unei licitatii clasice?
Raspuns:
Potrivit art. 33 alin 5) din HG nr. 925/2006 cu modificările şi completările

ulterioare, prevederile alin. (4), privind sedinţa de deschidere ce se finalizează
printr-un proces-verbal, nu sunt aplicabile în cazul prevăzut la art. 216 din
ordonanţa de urgenţă, trasabilitatea acţiunilor fiind asigurată implicit de SEAP.
Totodata, precizam ca art. 213 din OUG nr. 34/2006, cu modificarile si
completarile, prevede expres ce documente trebuie sa faca parte din dosarul
achizitiei publice, atat pentru procedurile offline cat si pentru cele online.
Daca o firma care participa la o licitatie deschisa, depune in documentatia de

calificare un angajament ferm prin care este sustinuta de o alta firma, potrivit
art. 190, alin.(2) din O.U.G. 34/2006, dar care nu a fost incheiat in forma
autentica, potrivit legii, candidatul poate fi eliminat?
Raspuns:
Potrivit art. 35 din HG nr. 925/2006, cu modificarile si completarile

ulterioare, pe parcursul analizării şi verificării documentelor prezentate de
ofertanţi, comisia de evaluare are dreptul de a solicita oricând clarificări sau
completări ale documentelor prezentate de aceştia pentru demonstrarea îndeplinirii
criteriilor de calificare, astfel cum sunt acestea prevăzute la art. 176 din OUG nr.
34/2006, sau pentru demonstrarea conformităţii ofertei cu cerinţele solicitate.
Pe cale de consecinta, apreciem ca este decizia comisiei de evaluare daca va
solicita clarificari/completari in ceea ce priveste angajamentul prezentat pentru
conformitate cu prevederile legale.
I. ACHIZIŢIA DIRECTĂ
1.Documentele necesare pentru realizarea unei achizitii directe In conformitate cu

prevederile art.19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea
contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor
de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare , autoritatea contractanta are
dreptul de a achizitiona direct produse, servicii sau lucrari, in masura in care valoarea achizitiei,
estimata conform prevederilor sectiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depaseste echivalentul in
lei a 15.000 euro pentru fiecare achizitie de produse, serviciu sau lucrare. Achizitia se realizeaza
pe baza de document justificativ care, in acest caz, se considera a fi contract de achizitie publica,
iar obligatia respectarii prevederilor prezentei ordonante de urgenta se limiteaza numai la
prevederile art.204 alin.(2) conform caruia autoritatea contractanta are obligatia de a asigura
obtinerea si pastrarea documentelor justificative care dovedesc efectuarea oricarei achizitii
publice. Pe cale de consecinta, autoritatea contractanta trebuie sa pastreze documentul prin care
justifica efectuarea achizitiei directe, acest document poate fi, spre exemplu, factura fiscala,
neexistand obligativitatea incheierii unui contract.
2.Obligaţia elaborării unei note justificativa pentru alegerea achizitiei directe

In conformitate cu prevederile art.5 alin.(2) din H.G. nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de
aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din O.U.G.
nr.34/2006 "Compartimentul intern specializat prevazut la art.3 alin.(1) are obligatia de a elabora
o nota justificativa, in toate situatiile in care procedura de atribuire propusa pentru a fi aplicata
este alta decat una dintre cele prevazute la art.20 alin.(1) din ordonanta de urgenta sau, in cazul
atribuirii unui contract sectorial, la art.251 alin.(1) din ordonanta de urgenta." Totodata, potrivit
art.18 si art.19 din O.U.G. nr.34/2006, procedurile de atribuire a contractului de achizitie publica
sunt licitatia deschisa, licitatia restransa, dialogul competitiv, negocierea cu publicarea prealabila
a unui anunt de participare, negocierea fara publicarea prealabila a unui anunt de participare,
cererea de oferta, concursul de solutii. Prin urmare, intrucat achizitia directa nu este o procedura,
precizam ca autoritatea contractanta nu are obligatia elaborarii notei justificative privind alegerea
procedurii in situatia in care valoarea achizitiei nu depaseste echivalentul in lei a 15.000 de euro
pentru fiecare achizitie de produse, servicii sau lucrari.
3. Obligaţia de a cuprinde achiziţiile directe în Programul Anual al Achiziţiilor Publice

Chiar dacă nu există obligaţia cuprinderii achiziţiilor directe în PAAP – achiziţia directă nu este
o procedură de atribuire potrivit prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice,
recomandăm autorităţii contractante să aibă o evidenţă a acestora, fie prin a le include in
Programul Anual al Achiziţiilor Publice, fie printr-o evidenţiere separată - în care să fie cuprinse
toate achiziţiile directe organizate la nivelul autorităţii contractante.
4. Utilizarea catalogului electronic pentru achiziţia directă

Potrivit art.661 din H.G. nr.1660/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din O.U.G.
nr.34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, „începând cu anul 2008, autoritatea
contractantă are obligaţia de a utiliza mijloacele electronice pentru aplicarea procedurilor de
atribuire şi pentru realizarea achiziţiilor directe, într-un procent de cel puţin 20% din valoarea
totală a achiziţiilor publice efectuate de aceasta în cursul anului respectiv.”
Totodată, conform art.662 din aceeaşi hotărâre, valoarea anuală totală a achiziţiilor publice
efectuate prin mijloace electronice se determină prin cumularea valorii tuturor contractelor
atribuite prin intermediul: procedurilor de licitaţie deschisă, de licitaţie restrânsă şi de cerere de
oferte, aplicate integral prin mijloace electronice; licitaţiei electronice şi achiziţiei directe.
In conformitate cu prevederile art.1 alin.(3) din H.G. nr.1660/2006 pentru aprobarea normelor de
aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace
electronice din O.U.G. nr.34/2006 "SEAP pune la dispozitia autoritatilor contractante
posibilitatea tehnica de a achizitiona direct, prin intermediul unui catalog electronic, produse,
servicii sau lucrari, a caror achizitionare intra sub incidenta prevederilor art.19 din ordonanta de
urgenta." Potrivit art.45 alin.(1) din H.G. nr.1660/2006 "in cadrul SEAP, operatorii economici
inregistrati au posibilitatea de a publica un catalog cuprinzand produsele, serviciile sau lucrarile
pe care le ofera, cu rol de instrument de lucru optional pentru aplicarea prevederilor art.19 din
ordonanta de urgenta ".
5. Eliberarea documentelor constatatoare

În conformitate cu prevederile art.19 din O.U.G. nr.34/2006, autoritatea contractantă are dreptul
de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată
conform prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în lei a
15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, serviciu sau lucrare. Achiziţia se realizează pe
bază de document justificativ care, în acest caz, se consideră a fi contract de achiziţie
publică, iar obligaţia respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se limitează numai
la prevederile art.204 alin.(2) conform căruia autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura
obţinerea şi păstrarea documentelor justificative care dovedesc efectuarea oricărei achiziţii
publice.
Autoritatea contractantă trebuie să păstreze documentul prin care justifică efectuarea achiziţiei
directe, acest document putând fi, spre exemplu, factura fiscală, neexistând obligativitatea
încheierii unui contract.
Astfel cum prevede art.971 din H.G. nr.925/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
autoritatea contractantă are obligaţia de a emite documente constatatoare care conţin informaţii
referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către contractant şi, dacă este cazul, la
eventualele prejudicii.
Pe cale de consecinţă, ţinând cont de cele menţionate anterior, în situaţia în care, pentru
efectuarea achiziţiei directe, autoritatea contractantă a încheiat un contract de achiziţie, sunt
aplicabile prevederile articolului 971.
6. Numar minim de oferte

Legislaţia în domeniul achiziţiilor publice nu conţine prevederi exprese privind un număr minim
de oferte pe care autoritatea contractantă ar trebui să le obţină în cazul efectuării unei achiziţii
directe.
Pe de altă parte, luând în considerare principiul utilizării eficiente a fondurilor publice,
considerăm că este recomandabil ca, înaintea efectuării unei astfel de achiziţii, să se verifice
situaţia pieţei în cauză, prin studierea şi compararea preţurilor pe care la practică operatorii
economici pe piaţa liberă, pentru produsele/serviciile/lucrările care urmează să facă obiectul
achiziţiei în cauză.
II. ACORDUL – CADRU
1. Posibilitatea încheierii acordului-cadru cu 2 operatori economici

In conformitate cu prevederile art.148 din OUG. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune
de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, in cazul în care autoritatea contractantă
încheie acordul-cadru cu mai mulţi operatori economici, numărul acestora nu poate fi mai mic de
3, în măsura în care există un număr suficient de operatori economici care au îndeplinit criteriile
de calificare şi selecţie şi care au prezentat oferte admisibile.
În măsura în care la procedura de atribuire organizată pentru incheierea unui acord - cadru, au
depus oferte numai 2 operatori economici, procedura în cauză poate fi continuata, iar acordul
cadru ii poate include pe cei doi ofertanti care s-au prezentat, daca ofertele acestora sunt
admisibile.
2. Cantităţile minime-maxime estimate la acordul-cadru

Aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 66 lit. e) din HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de
aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr.
34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cantităţile minime şi maxime pe care
autoritatea contractantă le stabileşte iniţial în documentaţia de atribuire, şi ulterior în acordul-
cadru, reprezintă estimări ale unor cantităţi care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-
cadru, şi nu cantităţile exacte care vor fi achiziţionate, acestea din urmă putând fi mai mici,
egale, sau mai mari raportat la cele estimate, în funcţie de necesităţile efective ale autorităţii
contractante.
3. Posibilitatea de a nu achiziţiona cantitatea minimă prevăzută

În conformitate cu prevederile art.3 lit.b) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor
de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, acordul-cadru este înţelegerea
scrisă între una sau mai multe autorităţi contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici,
al cărui scop este stabilirea elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele de
achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce priveşte
preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere.
Totodată, precizăm faptul că, legislaţia nu prevede o limită a cantităţilor care urmează să facă
obiectul contractelor subsecvente aferente unui acord cadru.
Este adevărat că prevederile art.66 lit.e) din H.G. nr.925/2006 privind normele de aplicare ale
O.U.G. nr.34/2006, impun autorităţilor contractante ca în cadrul documentaţiei de atribuire să
precizeze „estimări ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea fi solicitate pe durata
întregului acord-cadru”. Precizăm în acest context, că această prevedere are rolul exclusiv de a
asigura informarea cât mai completă a operatorilor economici cu privire la posibila anvergură a
acordului-cadru şi implicit, a contractelor subsecvente acestuia. Acordul-cadru nu reprezintă un
angajament ferm al autorităţii contractante, astfel încât condiţiile minime/maxime vor rămâne
numai la nivel de estimări, nereprezentând limite fixe.
Pe cale de consecinţă, în măsura în care autoritatea contractantă, pe parcursul derulării acordului-
cadru respectiv constată că nu îi mai este necesară o anumită cantitate, fie ea minimă dintr-un
produs, sau doar un anumit produs ce a făcut obiectul ofertării, ţinând cont de cele de mai sus,
aceasta are posibilitatea legală de a nu-l mai achiziţiona.
4.Imposibilitatea modificării cantităţilor în timpul desfăşurării procedurii
Potrivit prevederilor art.66 literele e) şi f) din H.G. nr.925/2006, documentaţia de atribuire
trebuie să conţină, alături de elementele prevăzute la art. 33 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, şi
un set minim de informaţii specifice referitoare la estimări ale cantităţilor minime şi maxime care
ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum şi estimări ale cantităţilor minime
şi maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să
fie atribuite pe durata acordului-cadru.
Astfel, acordul-cadru ca modalitate specială de atribuire a unui contract de achiziţie publică
conţine cantităţi estimate pe care autoritatea contractantă apreciază că le va achiziţiona ulterior,
cantităţi care apar la nivelul documentaţiei de atribuire a respectivului acord-cadru, autoritatea
contractantă având obligaţia, ulterior, la momentul încheierii contractelor subsecvente, de a
stabili cantităţile fixe ce vor fi achiziţionate în cadrul respectivului contract subsecvent.
O eventuală modificare în timpul desfăşurării procedurii de atribuire a cantităţilor
minime/maxime prevăzute în cadrul documentaţiei de atribuire este de natură de a încălca
principiile transparenţei şi nediscriminării, autoritatea contractantă având dreptul de a
achiziţiona, în funcţie de sumele de care dispune un număr mai mic de aplicaţii decât cel maxim
estimat în cadrul documentaţiei de atribuire.
III. GARANŢIILE
1. Modalitatea de dovedire a constituirii garanţiei de participare în cadrul unei proceduri

aplicate integral prin mijloace electronice
Potrivit prevederilor art.17 alin.(3)-(4) şi art.18 din H.G. nr.1660/2006, dovada constituirii
garanţiei de participare se va transmite în SEAP în format electronic, cu semnătură electronică.
Totodată, în măsura în care, din motive tehnice, nu este posibilă transmiterea anumitor
documente în format electronic prin SEAP, acestea vor fi trimise autorităţii contractante în forma
şi utilizându-se modalitatea de comunicare a datelor solicitate de aceasta.
Astfel, în cazul aplicării unei proceduri integral prin mijloace electronice, în măsura în care un
operator economic nu deţine semnătura electronică pentru a putea trimite în format electronic
documentul şi ţinând cont de art.86 alin.(1) din H.G. nr.925/2006, care prevede prezentarea în
original a scrisorii de garanţie bancară, autoritatea contractantă poate permite depunerea la sediul
autorităţii a originalului.
În măsura în care garanţia de participare se constituie prin depunerea unei sume în numerar sau a
unui ordin de plată/filă cec la casierie, modalitate de îndeplinire ce poate fi verificată uşor de
către autoritatea contractantă, în cazul aplicării unei procedurii integral prin mijloace electronice,
operatorii economici neavând obligaţia transmiterii documentelor justificative în format
electronic.
Totodată, precizăm că, autoritatea contractantă poate indica la nivelul documentaţiei de atribuire,
ca operatorii economici care depun la casierie o sumă în numerar sau un ordin de plată/filă cec,
să transmită în fomat electronic (odată cu oferta), o copie scanată a actului prin care se
demonstrează constituirea garanţiei de participare.
2. Dreptul operatorilor economici de a prezenta garanţia de participare şi de bună execuţie

şi sub forma unui instrument de garantare emis de o societate de asigurări
Prin cele mai recente modificări aduse legislaţiei naţionale din domeniul achiziţiilor publice,
respectiv prin adoptarea HG nr. 834/2009 privind modificarea şi completarea HG nr. 925/2006
pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de
achiziţie publică din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, a fost
instituit dreptul operatorilor economici de a constitui atât garanţia de participare, cât şi garanţia
de bună execuţie prin orice instrument de garantare emis, în condiţiile legii, de o societate
bancară sau de o societate de asigurări, aşa cum rezultă din prevederile art. 86 şi cele ale art. 90
din hotărârea anterior menţionată.
Menţionăm faptul că raţiunea acordării operatorilor economici dreptului de a-şi constitui
garanţiile de participare şi cele de bună execuţie nu numai prin clasica scrisoare de garanţie
bancară, dar şi prin instrumente de garantare emise de societăţi de asigurare, de tip „poliţă de
asigurare”, instrumente care implică, de regulă, costuri generale mai mici pentru operatorii
economici, a fost aceea de a limita
costurile pe care aceştia le suportă în scopul participării la procedurile de atribuire a contractelor
de achiziţie publică.
Totodată, precizăm că necesitatea operării acestor modificări legislative, în sensul introducerii
unor noi instrumente care pot fi utilizate atât pentru garantarea participării la procedurile de
atribuire, cât şi pentru garantarea execuţiei contractelor de achiziţie publică, a avut in vedere si
natura excepţională a situaţiei economice actuale, adoptarea de către Guvern a unor astfel de
reglementări având ca scop stimularea economiei, fiind în acelaşi timp una dintre măsurile anti-
criză adoptate de către acesta.
3. Posbilitate de modificare, pe parcursul derularăii unui contract, a modalităţii de

constituire a
garanţiei de bună execuţie
Pe parcursul derulării unui contract de achiziţie publică, autoritatea contractantă are dreptul de a
accepta o solicitare, primită din partea contractantului, de modificare a clauzelor contractuale
numai în măsura în care solicitarea respectivă nu vizează modificarea unor elemente care au stat
la baza întocmirii propunerilor tehnice şi financiare prezentate, elemente care au fost esenţiale în
atribuirea contractelor în speţă, şi a căror modificare este natură să creeze premisele încălcării
prevederilor OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor
de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi
completările ulterioare.
Pe cale de consecinţă, considerăm că autoritatea contractantă este singura în măsură să aprecieze
oportunitatea acceptării solicitării de modificare a clauzei contractuale cu privire la modalitatea
de constituire a garanţiei de bună execuţie respective.
4. IMM
În cazul asocierii dintre doi operatori economici, fiecare din aceştia încadrându-se în categoria
Intreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM), asocierea rezultată poate beneficia de reducerile
prevăzute la art. 16, alin.( 2) din Legea nr. 346/2004.
Totodată, precizăm că în situaţia asocierii unui IMM cu o societate comercială care nu face parte
din categoria IMM- urilor, asocierea respectivă nu are caracterul unui IMM şi nu se pot aplica
prevederile art. 16, alin. (2) din Legea nr. 346/2004.
5. Impunerea modalităţii de constituire a garanţiei

În conformitate cu art. 86 alin. (4) lit. b) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, autoritatea contractantă nu are dreptul de „a limita posibilitatea de prezentare a
instrumentelor de garantare numai la cele care sunt emise de către societăţi bancare sau numai la
cele care sunt emise de către societăţi de asigurări”. Totodată, art. 90 alin.(1) din acelaşi act
normativ face precizarea expresă a faptului că prevederile art. 86 alin. (2)-(4) se aplică
corespunzător şi în cazul garanţiei de bună execuţie.
Astfel, autorităţii contractante îi este interzis a impune operatorilor economici modalitatea de
constituire a garanţiei de bună execuţie, scopul unei astfel de garanţii, acela de a asigura
autoritatea contractantă de îndeplinirea cantitativă, calitativă şi în perioada convenită a
contractului, fiind atins indiferent de forma prin care se constituie aceasta.
6. Prelungirea perioadei de valabilitate a garanţiei de participare la expirarea acesteia
Potrivit art. 84 din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare, scopul solicitării
garanţiei de participare este acela de a proteja autoritatea contractantă faţă de riscul unui eventual
comportament necorespunzător al ofertantului pe întreaga perioadă derulată până la încheierea
contractului de achiziţie publică.
În conformitate cu art. 33 alin. (3) din acelaşi act normativ, în cadrul şedinţei de deschidere este
permisă respingerea ofertei care nu este însoţită de garanţia de participare, astfel cum a fost
solicitată de către autoritatea contractantă, situaţie în care oferta va fi considerată inacceptabilă în
baza art. 36 alin. (1) lit. a).
Având în vedere cele de mai sus, în situaţia în care ofertantul nu prelungeşte valabilitatea
scrisorii de garanţie de participare la solicitarea autorităţii contractante, aceasta oferind în acest
sens o perioadă de timp rezonabilă, oferta respectivului operator economic va fi declarată
inacceptabilă, pierzând în acest fel şansa de a îi fi atribuit respectivul contract.
7. Restituirea garanţiei de participare

Modalitatea de restituire a garanţiilor de participare, constituite de ofertanţi în cadrul
procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică, este reglementată de art. 88 din HG
nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractelor de achiziţie publică din OUG nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Având în vedere faptul că posibilitatea restituirii garanţiei de participare intervine în funcţie de
etapa în care se află procedura de atribuire la momentul în care a fost contestată respectiva
procedură la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, precizăm următoarele:
- în cazul în care procedura de atribuire a fost contestată înainte de transmiterea comunicării
privind rezultatul aplicării procedurii, astfel cum e prevăzut la art. 206 din OUG nr. 34/2006,
autoritatea contractantă nu are dreptul de a restitui garanţiile de participare operatorilor
economici care au transmis o solicitare în acest sens;
- în situaţia în care procedura a fost contestată ca urmare a transmiterii comunicării prevăzute la
art. 206 din ordonanţa de urgenţă, pentru speţa în cauză devin incidente dispoziţiile art. 88 alin.
(4) din HG nr. 925/2006. În această a doua situaţie, autoritatea contractantă nu mai are
posibilitatea reevaluarii ofertelor respectivilor operatori economici întrucât restituirea garanţiiilor
de participare sunt asimilate retragerii ofertelor respective.
IV. ELECTRONICE
1. Lipsa şedinţei de deschidere în cazul procedurilor de aribuire aplicate integral prin

mijloace electronice
Potrivit prevederilor din H.G. nr. 1660/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice
din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, procedurile aplicate integral
prin mijloace electronice se desfăşoară, în cea mai mare parte a lor, prin intermediul Sistemului
Electronic de Achiziţii Publice, aplicarea unei astfel de proceduri electronice având avantajul de
a a simplifica activitatea comisiei de evaluare, oferind, în acelaşi timp o maximă transparenţă,
sistemul electronic asigurând trasabilitatea oricăror documente comunicate acestuia.
Paşii care trebuie urmaţi în aplicarea unei proceduri electronice sunt stabiliţi în cuprinsul actului
normativ mai susmenţionat, document care nu face nicio referire la existenţa, ca parte a unei
proceduri electronice a şedinţei de deschidere a ofertelor.
Lipsa şedinţei de deschidere, ca etapă dintr-o procedură aplicată integral electronic, îşi are
motivaţia în faptul că în cadrul acestui tip de procedură, ofertele sunt transmise numai în format
electronic (art. 17), până la o dată limită prevăzută în cadrul documentaţiei de atribuire. H.G. nr.
1660/2006 prevede două faze distincte în ceea ce priveşte evaluarea ofertelor depuse, prima
etapă fiind reprezentată de evaluarea din punct de vedere al criteriilor de calificare (art. 20) şi
evaluarea tehnică (art. 21), iar în cadrul celei de-a doua faze, autoritatea contractantă are
posibilitatea de a evalua ofertele financiare.
Având în vedere cele de mai sus, în cadrul procedurii aplicate integral prin mijloace electronice,
nu există ca etapă în desfăşurarea acesteia şedinţa de deschidere a ofertelor, şi pe cale de
consecinţă, comisia de evaluare nu are posibilitatea de a întocmi un proces-verbal de deschidere
a ofertelor.
2. Precizarea opţiunii de a organiza etapa finală de licitaţie electronică doar la nivelul

documentaţiei de atribuire
În relaţia cu operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, autoritatea
contractrantă are obligaţia de a respecta principiile prevăzute la art.2 alin.(2) din O.U.G.
nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de
lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările
ulterioare, şi anume: nediscriminarea; tratamentul egal; recunoaşterea reciprocă; transparenţa;
proporţionalitatea; eficienţa utilizării fondurilor publice; asumarea răspunderii.
În măsura în care la iniţierea unei proceduri (publicarea invitaţiei de participare), organizată cu
scopul de a asigura, pentru beneficiul oricărui potenţial ofertant, accesul la o piaţă imparţială şi
deschisă competiţiei, autoritatea contractantă nu a bifat opţiunea de a organiza etapa finală de
licitaţie electronică, această precizare regăsindu-se însă la nivelul documentaţiei de atribuire,
apreciem că au fost încălcate principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie
publică, fiind totodată distorsionată concurenţa. Astfel, întrucât prin documentaţia de atribuire
operatorilor economici le-a fost adusă la cunoştinţă organizarea etapei finale de licitaţie
electronică, aceştia îşi vor elabora ofertele ţinând cont de această precizare, fapt care ar putea
duce la prezentarea unor propuneri financiare iniţiale mai mari.
Pe cale de consecinţă, apreciem că autoritatea contractantă trebuie să ia măsurile legale în
vederea remedierii situaţiei date, respectiv anularea procedurii în cauză în conformitate cu
prevederile art.209 alin.(1) litera d) din O.U.G. nr.34/2006.
3. Operatorul economic clasat pe locul I în urma aplicării etapei finale de lcitaţie

electronică nu îşi menţine preţul ofertat (neobişnuit de scăzut)
În conformitate cu prevederilor art.37 alin.(2) din H.G. nr.925/2006, „oferta câştigătoare se
stabileşte numai dintre ofertele admisibile şi numai pe baza criteriului de atribuire stabilit în
anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire”.
Întrucât operatorul economic clasat pe primul loc al clasamentului rezultat ca urmare a derulării
fazei de licitaţie electronică, pus la dipoziţia autorităţii contractante de către sistemul informatic,
nu şi-a menţinut preţul ofertat în cadrul licitaţiei electronice (autoritatea contractantă solicitându-
i clarificări în acest sens), oferta acestuia nu este admisibilă.
Totodată, „autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică cu
ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice şi financiare
cuprinse în respectiva ofertă.”(art.204 alin.(1) din O.U.G. nr.34/2006)
Pe cale de consecinţă, în situaţia dată, apreciem că autoritatea contractantă este în măsură, cu
respectarea prevederilor legale citate, să declare câştigătoare oferta clasată pe locul al 2-lea,
întrucât oferta clasată pe locul 1 a fost declarată inadmisibilă.
4. Dreptul ofertanţilor de a prezenta o declaraţie pe propria răspundere cu privire la

îndeplinirea cerinţelor de calificare, corelat cu obligaţia de a prezenta documentele prin
care să confirme îndeplinirea respectivelor cerinţe de calificare înainte de lansarea licitaţiei
electronice
Din coroborarea prevederilor art. 165 alin. (1) şi alin. (2) din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor
de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, cu cele ale art. 38 alin. (3)
din HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la
atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor
de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, rezultă faptul că au dreptul de a
fi invitaţi şi, implicit dreptul de a participa, la etapa de licitaţie electronică, doar acei ofertanţi
care au depus oferte admisibile în sensul dispoziţiilor art. 37 din hotărârea anterior menţionată.
Pe cale de consecinţă, anterior lansării licitaţiei electronice, autoritatea contractantă are obligaţia
de a realiza o evaluare integrală a ofertelor depuse în scopul identificării ofertelor admisibile,
singurele oferte care au dreptul de a participa la etapa finală de licitaţie electronică. Precizăm
faptul că prezentarea unei declaraţii pe proprie răspundere de tipul celei prevăzute de alin. (4) al
art. 11 din HG nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nu este suficientă pentru
verificarea admisibilităţii unei oferte, deoarece calificarea unei oferte ca fiind admisibilă
presupune analizarea de către autoritatea contractantă a certificatelelor/documentelor edificatoare
care probează/confirmă îndeplinirea, de către ofertantul care a depus oferta în cauză, a cerinţelor
de calificare aşa cum au fost acestea stabilite prin documentaţia de atribuire.
Faţă de cele de mai sus, considerăm că în situaţia în care la o procedură cu etapă finală de
licitaţie electronică, ofertanţii uzează de dispoziţiile art. 11 alin. (4) din hotărâre, autoritatea
contractantă le va solicita ofertanţilor în cauză, care au obligaţia potrivit alin. (5) al aceluiaşi
articol, să prezinte/completeze certificatele/documentele prin care să probeze/confirme
îndeplinirea respectivelor cerinţe de calificare, într-un termen ce nu poate fi mai mic de 3 zile
lucrătoare, dar care trebuie acordat astfel încât să se împlinească înainte de o dată anterioară celei
stabilită pentru lansarea licitaţiei electronice.
5. Preţ sub 85% după faza de licitaţie electronică

În conformitate cu art. 204 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică cu ofertantul a
cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice şi financiare
cuprinse în respectiva ofertă.
Astfel, în vederea stabilirii ofertei câştigătoare în urma finalizării licitaţiei electronice, comisia de
evaluare are obligaţia de a verifica dacă ofertele finale sunt admisibile în sensul art. 37 alin. (1)
din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care, pe parcursul
acestei evaluări finale, se constată existenţa unei oferte cu preţ aparent neobişnuit de scăzut
(reprezentând, în speţa prezentată de dvs., mai puţin de 85% din valoarea estimată a contractului
respectiv), autoritatea contractantă are obligaţia legală (art. 202 alin.1 din O.U.G. nr. 34/2006) de
a efectua verificări detaliate în legătură cu justificarea preţului respectiv.
V. CRITERII DE CALIFICARE ŞI SELECŢIE
1. C.A. pentru operator economic nou înfiinţat În conformitate cu prevederile art. 185 alin.(1),
litera c) din O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor
de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi
completările ulterioare, demonstrarea situaţiei economice şi financiare a operatorului economic
care participă la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică se realizează, după caz,
prin declaraţii privind cifra de afaceri globală sau, dacă este cazul, privind cifra de afaceri în
domeniul de activitate aferent obiectului contractului într-o perioadă anterioară, care vizează
activitatea din cel mult ultimii trei ani, în măsura în care informaţiile respective sunt disponibile;
în acest ultim caz autoritatea contractantă are obligaţia de a lua în considerare şi data la care
operatorul economic a fost înfiinţat sau şi-a început activitatea comercială.
Totodată, atunci când impune ca cerinţă minimă în raport cu situaţia economică şi financiară a
ofertanţilor/candidaţilor, un anumit nivel al unor indicatori economici sau financiari – care
trebuie să aibă o legătură concretă cu un eventual risc de neîndeplinire a contractului, autoritatea
contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze solicitarea acestor cerinţe, elaborând în acest
sens o notă justificativă în conformitate cu prevederile art.8 alin.(2) din H.G. nr.925/2006.
Să spunem că, la nivelul documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă a solicitat pentru
demonstrarea situaţiei economico-financiară o cerinţă minimă de calificare conform căreia
valoarea medie a cifrei de afaceri aferentă ultimilor 3 ani să nu fie mai mică de 171.000 lei.
Pe cale de consecinţă, în situaţia dată, ţinând cont de cele de mai sus, pentru a îndeplini cerinţa
minimă de calificare referitoare la valoarea cifrei de afaceri, operatorul economic – indiferent de
data la care a fost înfiinţat trebuie să prezinte o cifră de afaceri medie la nivelul solicitat de
autoritatea contractantă.
2. Cerinţă privind demonstrarea experienţei similare fără a fi considerată disproporţionată

în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică
Potrivit prevederilor art.9 litera a) din H.G. nr.925/2006 modificată prin H.G. nr.834/2009,
se consideră a fi disproporţionată în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie
publică ce urmează să fie atribuit o cerinţă minimă de calificare conform căreia „suma
valorilor/cantităţilor de produse furnizate, servicii prestate şi lucrări executate, incluse în
contractul/contractele prezentat/prezentate de către operatorul economic ca dovadă a
experienţei lui similare, să fie mai mare decât valoarea/cantitatea de produse/servicii/lucrări ce
vor fi furnizate/presate/executate în baza contractului care urmează să fie atribuit”.
Prin urmare, potrivit celor de mai sus, pentru demonstrarea experienţei similare, autoritatea
contractantă poate solicita operatorilor economici prezentarea unui contract sau mai multor
contracte cu respectarea prevederilor de mai sus, astfel încât:
1 dacă se solicită prezentarea unui singur contract valoarea acestuia să nu fie mai mare
decât valoarea estimată sau
2 dacă se solicită prezentarea mai multor contracte suma valorilor acestora să nu
depăşească valoarea estimată.
3. Forma documentului care probează experienţa similară

Scopul îndeplinirii de către operatorii economici a unor cerinţe de calificare este de a demonstra
potenţialul tehnic, financiar şi organizatoric al acestora, potenţial care trebuie să reflecte
posibilitatea concretă de a realiza un anumit contract de achiziţie publică şi capacitatea de a
rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia.
Referitor la experienţa similară, art. 188 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune
de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, precizează că, în scopul verificării
capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor, autoritatea contractantă are
dreptul de a le solicita acestora prezentarea unei liste care să conţină, în funcţie de obiectul
contractului, principalele livrări de produse efectuate, principalele servicii prestate sau lucrările
executate.
În acest sens, în cazul atribuirii unui contract de lucrări, în scopul verificării capacităţii tehnice
şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita
acestora prezentarea unei liste a lucrărilor executate în ultimii 5 ani, însoţită de certificări de
bună execuţie pentru cele mai importante lucrări, care să conţină valorile, perioada şi locul
execuţiei lucrărilor, modul de îndeplinire a obligaţiilor şi beneficiarii lucrărilor.
Pe cale de consecinţă, considerăm că impunerea unei anumite forme cu privire la certificarea de
bună execuţie, încalcă atât dispoziţiile art. 188 anterior menţionat, cât şi principiile prevăzute la
art. 2 din OUG nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, având ca efect
restricţionarea participării operatorilor economici la procedura de atribuire.
În concluzie, în măsura în care un proces-verbal de recepţie emis la terminarea lucrărilor conţine
informaţii cu privire la valorile, perioada şi locul execuţiei lucrărilor, modul de îndeplinire a
obligaţiilor şi beneficiarii lucrărilor, acesta constituie o dovadă suficientă în sensul art. 188 din
ordonanţă.
4. Prezentarea unui document din care rezultă că sistemul de management de mediu este în
curs de certificare
Referitor la criteriile de calificare şi selecţie privind standardele de protecţie a mediului, OUG nr.
34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de
lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările
ulterioare, prevede dreptul autorităţilor contractante de a solicita operatorilor economici
certificate emise de organisme independente, prin care se atestă faptul că aceştia respectă
anumite standarde europene sau internaţionale în domeniul protecţiei mediului.
În cazul în care operatorul economic nu deţine un certificat de mediu, astfel cum este solicitat de
autoritatea contractantă, aceasta din urmă are obligaţia de a accepta orice alte probe sau dovezi
prezentate de operatorul economic respectiv, în măsura în care probele/dovezile prezentate
confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al protecţiei mediului.
Faptul că un operator economic a prezentat în locul certificatului ISO 14001 un document din
care rezultă că sistemul de management de mediu este în curs de certificare, nu poate constitui o
dovadă care să confirme nivelul de calitate solicitat ( nu există, practic, o confirmare că
operatorul economic în cauză, va primi în urma auditului, respectiva certificare).
Totodată, nici prezentarea unei declaraţii prin care operatorul economic susţine că prin politica
de mediu implementată la nivelul unităţii respectă cerinţele de mediu, fără să depună dovezi din
care să reiasă asigurarea unui nivel corespunzător al protecţiei mediului, nu poate constitui o
dovadă care să confirme nivelul de calitate solicitat.
În opinia noastră, un document în care să se precizeze că auditul de certificare, în cazul unui
operator economic, a fost finalizat, urmând ca acesta să primească în curând certificarea propriu-
zisă, poate constitui o dovadă în sensul celor prevăzute la articolul 196 din ordonanţă.
5. Posibilitatea de prezentare ulterioară a documentelor de calificare
Fără a avea această obligaţie, comisia de evaluare are dreptul, aşa cum rezultă din dispoziţiile art.
201 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv cele ale art. 35 din HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor
de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr.
34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, de a le solicita ofertanţilor în cauză
completarea documentelor respective, în scopul demonstrării îndeplinirii cerinţelor de calificare.
Totodată, precizăm că deşi legislaţia nu conţine prevederi cu privire la un număr maxim permis
de documente lipsă sau la eventuale termene acordate pentru completarea unor astfel de
documente, atunci când solicită completarea acestora autoritatea contractantă trebuie să aibă în
vedere şi respectarea prevederilor alin. (2) ale aceluiaşi articol 201 din ordonanţă, potrivit cărora
prin clarificările/completările respective nu are dreptul să determine apariţia unui avantaj evident
în favoarea unui ofertant/candidat.
6. Prezentarea unor certificate fiscale care, deşi au ieşit din termenul de valabilitate, atestă
inexistenţa datoriilor
Referitor la îndeplinirea obligaţiilor exigibile de plată a impozitelor şi taxelor către stat, facem
menţiunea că art. 181 din OUG nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, instituie la
lit. c) dreptul, şi nu obligaţia, autorităţii contractante de a exclude din cadrul unei proceduri
ofertanţii care nu şi-au îndeplinit aceste obligaţiile.
Deoarece scopul prevederilor susmenţionate este acela de a da posibilitatea autoritaţii
contractante să evite intrarea într-o relaţie contractuală cu un ofertant care are un comportament
incorect în raport cu obligaţiile (de natură fiscală) statuate prin lege, rezultă că pentru
îndeplinirea condiţiei respective este esenţial ca autoritatea contractantă să ia în considerare
situaţia de fapt a ofertantului, respectiv existenţa sau inexistenţa acestor datorii la momentul
solicitat prin documentaţie.
Pe cale de consecinţă, considerăm excesivă măsura de excludere a unui operator economic
pentru singurul motiv că a prezentat la data şedinţei de deschidere a ofertelor, un certificat fiscal
expirat, certificat care confirmă însă faptul că respectivul operator nu figurează cu debite faţă de
buget, cu atât mai mult cu cât, avînd în vedere perioada relativ scurtă de valabilitate a
certificatelor de atestare fiscală, este posibil ca şi ceilalţi operatori economici să se afle, înainte
de finalizarea procedurii, într-o situaţie similară din punct de vedere al valabilităţii certificatelor
depuse.
7. Exemplu de definire restrictivă a serviciilor similare acceptate pentru dovedirea

experienţei similare
Obiectul contractului ce urmează să fie atribuit constă în prestarea de servicii de asigurare, iar
prin documentaţia de atribuire s-a solicitat, ca cerinţă minimă pentru dovedirea experienţei
similare, prezentarea unui contract similar, prin aceasta înţelegându-se un contract de asigurare
pentru acelaşi tip de bunuri.
Având în vedere faptul că obiectul contractului respectiv constă în prestarea de servicii de
asigurare de bunuri, considerăm că introducerea unei distincţii cu privire la tipurile de bunuri
asigurate are ca efect restricţionarea, în mod artificial, a participării operatorilor economici la
procedura respectivă. În opinia noastră, formularea generală a textului art. 188 din ordonanţă
impune o aplicare generală a prevederilor acestuia, fapt care ne conduce la concluzia că, în cazul
în speţă, sunt servicii similare celor care vor constitui obiectul contractului în cauză orice servicii
de asigurare de bunuri.
8. Solicitarea confirmării informaţiilor din declaraţia pe proprie răspundere doar

potenţialului câştigător
În conformitate cu art. 11 alin. (6) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, autoritatea contractantă are obligaţia de a se asigura că ofertantul a cărui ofertă este
declarată câştigătoare, a prezentat certificatele/documentele prin care se confirmă informaţiile ce
se regăsesc cuprinse în declaraţia depusă iniţial de către acesta. Prin excepţie, acelaşi alineat mai
prevede faptul că „Dosarul achiziţiei publice trebuie să includă şi certificate/documente ale altor
ofertanţi numai dacă, în cadrul procesului de evaluare, au fost adoptate decizii de respingere a
respetivelor oferte care s-au bazat pe informaţiile din respectivele certificate/documente.”
Prin urmare, autoritatea contractantă nu are obligaţia de a solicita confirmarea informaţiilor din
respectiva declaraţie tuturor ofertanţilor, ci doar celui potenţial câştigător (cu excepţia mai sus
menţionate), scopul introducerii acestei prevederi în legislaţie fiind acela de a simplifica
procedura de achiziţie publică, atât din punctul de vedere al operatorului economic cât şi din
punct de vedere al autorităţii contractante.
Legislaţia privind achiziţiile publice nu impune autorităţii contractante ca evaluarea ofertelor
depuse să se realizeze într-o anumită ordine (calificare-tehnic-financiar), comisia de evaluare
având posibiliatea realizării evaluării tehnice şi financiare, urmând apoi să solicite, potenţialului
câştigător, prezentarea documentelor de confirmare a informaţiilor cuprinse în declaraţia
prevăzută de art. 11 alin. (4) din H.G. nr. 825/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
În situaţia în care un operator urmează să fie respins pentru neîndeplinirea unei cerinţe de
calificare, devin incidente prevederile art. 11 alin. (6) teza a doua, autoritatea contractantă, având
obligaţia de a include la dosarul achiziţiei publice respectivele certificate/documente, are
obligaţia de a solicita operatorului economic prezentarea acestora.
Concluzionând, pentru ca prevederile mai sus menţionate să îşi atingă scopul pentru care au fost
create nu apreciem oportun ca autoritatea contractantă să impună tuturor ofertanţilor să confirme
informaţiile deja prezentate ăn cuprinsul declaraţiei pe proprie răspundere iniţial prezentate.
VI. COMISIA DE EVALUARE
1.Remunerarea membrilor comisiei de evaluare?

Art.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.34/2006 cu modificarile si completarile
ulterioare, prevede ca “Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza procedurile de atribuire a
contractului de achizitie publica, a contractului de concesiune de lucrari publice si a contractului
de concesiune de servicii, precum si modalitatile de solutionare a contestatiilor formulate
impotriva actelor emise in legatura cu aceste proceduri".Potrivit prevederilor art.3 alin.(1) din
H.G. nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractelor de achizitie publica din O.U.G. nr.34/2006, "In aplicarea prezentelor norme,
autoritatea contractanta, prin compartimentul intern specializat in atribuirea contractelor de
achizitie publica, organizat conform prevederilor II.2.3 din Planul de Actiune pentru
implementarea Strategiei de reforma a sistemului achizitiilor publice din anexa nr. 2 la Hotarârea
Guvernului nr. 901/2005 privind aprobarea Strategiei de reforma a sistemului achizitiilor publice
precum si a planului de actiune pentru implementarea acesteia in perioada 2005 - 2007, are
urmatoarele atributii principale:a) elaborarea programului anual al achizitiilor publice, pe baza
necesitatilor si prioritatilor comunicate de celelalte compartimente din cadrul autoritatii
contractante;b) elaborarea sau, dupa caz, coordonarea activitatii de elaborare a documentatiei de
atribuire sau, in cazul organizarii unui concurs de solutii, a documentatiei de concurs;c)
indeplinirea obligatiilor referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevazute de ordonanta
de urgenta;d) aplicarea si finalizarea procedurilor de atribuire;e) constituirea si pastrarea
dosarului achizitiei publice".Conform art.71, alin.(2) din H.G. nr.925/2006, "Comisia de evaluare
se nominalizeaza, de regula, din cadrul compartimentului intern specializat prevazut la art.3 alin.
(1)".Legislatia in vigoare privind achizitiile publice nu prevede remunerarea membrilor
comisiilor de evaluare, pentru ca scopul O.U.G. nr. 34/2006 este reglementarea procedurilor de
atribuire a contractului de achizitie publica.Salariatii din cadrul autoritatii contractante, care fac
parte din comisia de evaluare, pot fi remunerati in baza unei decizii a conducatorului autoritatii
contractante in conformitate cu legislatia aplicabila activitatii autoritatii contractante in cauza.In
cazul in care sunt necesare serviciile de consultanta ale unor experti externi, autoritatea
contractanta ii poate remunera in baza contractelor legal incheiate.
2. Componenţa comisiei de evaluare – consilierii judeţeni membri ai comisiilor de evaluare

Cu privire la componenţa comisiei de evaluare, alin. (2) de la art. 71 din HG nr. 925/2006 pentru
aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie
publică din OUG nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precizează faptul că
aceasta se nominalizează din cadrul compartimentului intern specializat al autorităţii
contractante. Totodată, în cadrul comisiei de evaluare pot fi nominalizaţi şi membri aparţinând
altor compartimente ale autorităţii contractante sau, în cazul în care beneficiarul final al
contractului este o autoritate contractantă, din cadrul respectivei autorităţi contractante.
Pe cale de consecinţă, consilierii judeţeni, ţinând cont de faptul că sunt aleşi locali ce îndeplinesc
o funcţie de autoritate publică (nefăcând parte din cadrul altor compartimente ale autorităţii
contractante ce au obligaţia sprijinirii activităţii compartimentului de achiziţii publice ) nu pot
avea calitatea de membri în comisiile de evaluare constituite în scopul atribuirii contractelor de
achiziţie publică.
3. Preşedintele comisiei de evaluare din compartimentul intern specializat
Potrivit art. 72 alin. (1) din din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
„Autoritatea contractantă va numi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire,
persoană care devine, totodată, şi preşedinte al comisiei de evaluare. Preşedintele poate fi
membru în cadrul comisiei de evaluare sau rolul său poate fi limitat numai la aspectele de
organizare şi reprezentare, în acest din urmă caz neavând drept de vot. În orice situaţie,
preşedintele comisiei de evaluare semnează raportul procedurii de atribuire.”
Totodată, potrivit art. 3 lit.d) din actul normativ mai sus rubricat, aplicarea şi finalizarea
procedurilor de atribuire este una din atribuţiile principale ale compartimentului intern
specializat în domeniul achiziţiilor publice.
Având în vedere prevederile normative mai sus menţionate se poate trage concluzia că persoana
responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire (şi deci preşedintele comisiei de evaluare) va fi
din cadrul compartimentului intern specializat în atribuirea contractelor de achiziţie publică,
având fie calitatea de membru în cadrul comisiei de evaluare, fie un rol limitat numai la aspectele
de organizare şi reprezentare fără drept de vot.
4. Comisie de evaluare formată din membri specialişti din domeniul obiectului contractului
În conformitate cu art. 71 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, „Autoritatea contractantă are obligaţia de a desemna, pentru atribuirea contractelor de
achiziţie publică, persoanele responsabile pentru evaluarea ofertelor, care se constituie într-o
comisie de evaluare.”
Deasemenea, potrivit articolului următor, „Autoritatea contractantă va numi p persoană
responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire, persoană care devine, totodată şi preşedinte al
comisiei de evaluare. Preşedintele poate fi membru în cadrul comisiei de evaluare sau rolul său
poate fi limitat numai la aspectele de organizare şi reprezentare, în acest din urmă caz neavând
drept de vot. [...].”
Având în vedere cele de mai sus şi întrebarea dvs., autoritatea contractantă are posibilitatea
legală de a numi o comisie de evaluare formată din specialişti în domeniul care face obiectul
contractului (persoane care pot face parte şi din alte compartimente ale autorităţii contractante –
art. 71 alin.(2)) şi va numi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire (din
compartimentul intern specializat), care va fi preşedinte al comisiei de evaluare având rolul
limitat în cadrul comisiei doar la aspectele de organizare şi reprezentare (situaţie în care nu va
avea drept de vot în cadrul comisiei).
Astfel, în cadrul comisiei de evaluare este necesar a fi numită, pe lângă persoanele responsabile
pentru evaluarea ofertelor, şi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire (care
este totodată şi preşedintele comisiei), ale cărei atribuţii pot fi reduse, astfel cum am menţionat
mai sus, la problemele care ţin de organizarea şi reprezentarea comisiei de evaluare.
VII. SUBCONTRACTAREA
1. Posibilitatea modificării ofertei pe parcursul evaluării prin:

- includerea de subcontractanţi, deşi iniţial aceştia nu au fost precizaţi;
- retragerea sau modificarea subcontractanţilor;
Conform art. 204, alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, cu completările şi modificările ulterioare,
Totodată, potrivit prevederilor art.171 din O.U.G. nr.34/2006, oferta are caracter obligatoriu, din
punctul de vedere al conţinutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea
contractantă.
Astfel, acceptarea din partea autorităţii contractante a modificării ofertei de către un operator
economic aflat în una din situaţiile prezentate mai sus (doreşte să subcontracteze părţi din
contract -opţiune pe care iniţial nu a ales-o sau renunţa sa modifică subcontractanţii ), are ca
efect încălcarea pricipiului tratamentului egal, prevăzut de art. 2 alin (2) lit. b) din OUG nr.
34/2006.
2. Posibilitatea modificării subcontractanţilor sau a includerii de subcontractanţi, după

încheierea contractului de achiziţie publică
Precizăm faptul că, odată semnat contractul de achiziţie publică între autoritatea contractantă şi
operatorul economic a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, acesta este direct
răspunzător pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică în faţă autorităţii contractante
chiar dacă are părţi din contract pe care le-a subcontractat altor operatori economici.
Dacă autoritatea contractantă consideră că este avantajos pentru aceasta să accepte un
subcontract, în timpul derulării contractului de achiziţie publică, în locul rezilierii acestuia,
apreciem că acest lucru este posibil în următoarele condiţii:
a) Pe parcursul derulării contractului, contractantul nu are dreptul de a introduce un
subcontractant fără acceptul autorităţii contractante;
b) Executantul va încheia un contract cu subcontractantul în aceleaşi condiţii în care el a semnat
contractul cu achizitorul;
c) Introducerea unui subcontractant nu trebuie să conducă la modificarea propunerii tehnice sau
financiare iniţiale.
3. Imposibilitatea limitării subcontractării

O astfel de solicitare privind introducerea unei limitări cu privire la dreptul operatorului
economic care participă la o procedură organizată pentru atribuirea unui contract de achiziţie
publică, de a subcontracta îndeplinirea contractului respectiv este în contradicţie cu prevederile
actuale referitoare la subcontractare din legislaţia naţională, prevederi care transpun în totalitate
dispoziţiile art. 37 şi respectiv ale art. 25 din Directivele 2004/17/EC şi 2004/18/EC.
Astfel, art. 45 din OUG nr. 34/2006 menţionează la alin. (1) dreptul ofertantului de a
subcontracta o parte din contractul respectiv, cu precizarea că subcontractarea nu poate să ducă
la diminuarea răspunderii contractantului în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a contractului
în cauză.
În acelaşi timp, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, autoritatea contractantă are dreptul doar de a
solicita operatorilor economici care depun ofertă să precizeze ce parte din contract urmează să
subcontracteze şi datele de recunoaştere ale subcontractanţilor propuşi.
În consecinţă, introducerea unei cerinţe prin care să li se interzică operatorilor economici
posibilitatea de a subcontracta mai mult de un anumit procent din valoarea contractului de
achiziţie publică, contravine prevederilor Directivelor mai sus menţionate, şi implicit libertăţilor
fundamentale acordate prin Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.
4. Imposibilitatea solicitării unor cerinţe de calificare pentru subcontractanţi

Ca urmare a modificărilor aduse H.G. nr. 925/2006 prin H.G. nr. 834/2009, „Autoritatea
contractantă nu are dreptul de a impune îndeplinirea unor criterii de calificare pentru eventualii
subcontractanţi, dar resursele materiale şi umane ale subcontractanţilor declaraţi se iau în
considerare pentru partea lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit, dacă sunt
prezentate documente relevante în acest sens” (art. 11 alin. (7) din H.G. 925/2006, cu
modificările şi completările ulterioare).
Având în vedere cele de mai sus, autoritatea contractantă nu mai are dreptul de a solicita
eventualilor subcontractanţi îndeplinirea vreunei cerinţe de calificare, astfel cum sunt aceastea
prevăzute la art. 176 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
VIII. DISPONIBILIZARE FONDURI
1. Posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare

Potrivit art. 36 alin. (1), litera e) din H.G. nr.925/2006 modificată prin H.G. nr.834/2009, oferta
este considerată inacceptabilă în situaţia în care preţul inclus în propunerea financiară depăşeşte
valoarea estimată comunicată prin anunţul/invitaţia de participare şi nu există posibilitatea
disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică
respectiv.
Art.36 alin.(1), lit. e) mai sus citat, trebuie interpretat ca o limitare a preţului prezentat de către
ofertant în interiorul fondurilor ce pot fi disponibilizate de către autoritatea contractantă în
vederea încheierii contractului de achiziţie publică, fonduri care, în unele cazuri, nu se limitează
la valoarea estimată a contractului, însă după intrarea în vigoare a H.G. nr.834/2009, trebuie să
ţină cont şi de situaţiile prevăzute la litera e1) a articolului mai sus amintit.
În conformitate cu prevederile art.36 alin.(1) lit. e1) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi
completările aduse prin H.G. nr.834/2008, autoritatea contractantă are posibilitatea
disponibilizării de fonduri suplimentare cu maximum 10% peste valoarea estimată prevăzută în
anunţul/invitaţia de participare, sau/şi dacă încheirea contractului la preţul respectiv nu ar
conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale ordonanţei de urgenţă care instituie obligaţii ale
autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice.
Precizăm că estimarea făcută de către autoritatea contractantă nu reprezintă o valoare maximă pe
care o poate avea contractul ce urmează a fi încheiat, ci este o estimare a valorii contractului
elaborată pe baza calculării şi însumării tuturor sumelor platibile pentru îndeplinirea contractului
respectiv, estimare ce nu poate reprezenta întotdeauna răspunsul pieţii din momentul în care
ofertanţii işi depun ofertele; motiv pentru care legiuitorul a prevăzut posibilitatea disponibilizării
de fonduri suplimentare, însă până la maxim 10% din valoarea estimată publicată, cu respectarea
prevederilor art.36 alin.(1) lit. e1) din H.G. nr. 925/2006.
IX.IDENTIFICARE/ASIGURARE FONDURI
Înainte de a demara o procedură pentru atribuirea unui contract de achiziţie publică, autoritatea
contractantă trebuie să fie în măsură să identifice oportunităţile de finanţare pentru îndeplinirea
în bune condiţii a respectivului contract, oportunităţi traduse prin certitudinea existenţei, la
momentul încheierii contractului, a sumelor necesare pentru executarea obligaţiilor de plată
asumate prin contractul respectiv. Cu alte cuvinte, din punct de vedere al legislaţiei privind
achiziţiile publice, iniţierea unei proceduri de atribuire nu este strict legată de asigurarea
fondurilor.
Pe de altă parte, articolul 94 din HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr. 34/2006
privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare,
instituie în sarcina autorităţii contractante obligaţia de a verifica, înainte de momentul semnării
unui contract de achiziţie publică, respectarea dispoziţiilor referitoare la angajarea cheltuielilor
din bugetele care intră sub incidenţa legislaţiei privind finanţele publice. Precizăm faptul că
interdicţia pentru autorităţile contractante de a încheia un angajament legal în sensul dispoziţiilor
Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, aşa cum
este un contract de achiziţie publică ce reprezintă o bază legală pentru angajarea fondurilor
publice ale unei autorităţi contractante, fără existenţa certă a surselor de finanţare necesare
îndeplinirii obligaţiilor de plată asumate prin angajamentul respectiv, rezultă din prevederile care
reglementează finanţele publice.
X. ACHIZITIA UNUI IMOBIL
Art. 1 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de
completările ulterioare, precizează faptul că acest act normativ reglementează procedurile de
atribuire a contractului de achiziţie publică, a contractului de concesiune de lucrări publice şi a
contractului de concesiune de servicii, precum şi modalităţile de soluţionare a contestaţiilor
formulate împotriva actelor emise în legătură cu aceste proceduri.
Având în vedere prevederile art. 3 lit. g) şi h), ale art. 4, art. 5 şi art. 6 din ordonanţă, care
definesc contractele de concesiune de lucrări publice şi de concesiune de servicii, respectiv
contractele de achiziţie publică de lucrări, de furnizare şi de servicii, considerăm că un contract
care are ca obiect cumpărarea sau închirierea unui bun imobil nu poate fi încadrat în niciuna din
aceste categorii de contracte, şi, pe cale de consecinţă, pentru cumpărarea sau închirierea unui
astfel de bun o autoritate contractantă nu are obligaţia de a aplica dispoziţiile OUG nr. 34/2006.
Totodată, facem precizarea că în situaţia în care autoritatea contractantă atribuie contracte de
achiziţie de lucrări în legătură cu un imobil, ca de exemplu atunci când achiziţia imobilului
implică şi efectuarea unor lucrări de amenajare/finisare a acestuia, acestea se supun prevederilor
OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de
XI. INTERDICTIA DE MODIFICARE A CLAUZELOR CONTRACTUALE
REFERITOARE LA OBIECTUL CONTRACTULUI
Atribuirea unui contract de achiziţie publică se realizează, conform OUG nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, prin
promovarea unui cadru concurenţial, în condiţii de tratament egal între operatorii economici
participanţi la procedura de atribuire. În acelaşi timp, contractul de achiziţie publică se încheie în
baza regulilor şi cerinţelor solicitate în documentaţia de atribuire aferentă procedurii, reguli şi
cerinţe cărora li s-a făcut publicitate tocmai în scopul respectării principiilor anterior menţionate,
respectiv principiul promovării liberei concurenţe şi cel al garantării tratamentului egal.
Pe cale de consecinţă, considerăm că modificarea unor clauze contractuale referitoare la obiectul
unui contract de achiziţie publică, respectiv diminuarea cantităţii de produse deja contractată
şi/sau modificarea cerinţelor tehnice pentru o anumită cantitate din totalul produselor contractate,
este de natură să creeze premisele încălcării prevederilor OUG nr. 34/2006, cu modificările şi
Mai exact, la iniţierea procedurii în speţă, organizată în scopul de a asigura, pentru beneficiul
oricărui potenţial ofertant, accesul la o piaţă imparţială şi deschisă competiţiei, s-a stabilit un set
de cerinţe cu privire la produsele ce urmau să fie achiziţionate, cerinţe care vizau inclusiv
anumite cantităţi şi anumite caracteristici ale produselor ce urmau a fi achiziţionate. Aceste
cerinţe, care au fost impuse prin documentaţia de atribuire, au fost aduse la cunoştinţa tuturor
operatorilor economici interesaţi, prin intermediul regulilor de publicitate prevăzute de legislaţia
din domeniul achiziţiilor publice.
Pe cale de consecinţă, la procedura de atribuire s-au prezentat numai acei operatori economici
care au considerat că pot îndeplini cerinţele minime solicitate prin documentaţie. Ori, în situaţia
în care se schimbă cantităţile/anumite caracteristici ale produselor, care au fost esenţiale în
atribuirea contractelor în speţă, şi care au stat la baza întocmirii propunerilor tehnice şi financiare
prezentate, se poate ajunge la încălcarea principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de
achiziţie publică, în special a principiului tratamentului egal şi al transparenţei. Astfel, în măsura
în care necesităţile autorităţii contractante, şi implicit şi cerinţele iniţiale, ar fi fost altele (şi
anume: o cantitate mai mică de produse, produse cu alte caracteristici tehnice), este foarte
probabil ca şi alţi operatori economici să fi fost interesaţi şi să fi avut posibilitatea efectivă de a
prezenta oferte avantajoase pentru autoritatea contractantă.
Totodată, acceptarea unor astfel de modificări va conduce la anularea efectelor dispoziţiilor art.
204, alin. (1) din ordonanţă, dispoziţii potrivit cărora contractul se semnează, şi implicit se
derulează, cu ofertantul declarat câştigător, în baza propunerilor tehnice şi financiare, aşa cum au
fost acestea cuprinse în oferta depusă.
XII. AJUSTAREA PREŢULUI CONTRACTULUI
Speţa 1
Art. 97 alin. din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările aduse prin H.G. 834/2009,
publicată în Monitorul Oficial nr. 515 din 27 iulie 2009, conţine prevederi cu privire la situaţiile
în care, pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziţie publică, preţul poate fi ajustat.
Una din situaţiile prevăzute de articolul mai sus rubricat prin care se poate ajusta preţul
contractului, chiar dacă nu a fost stabilită concret această posibilitate în documentaţia de atribuire
şi în contract, se referă la cazul în care „durata de aplicare a procedurii de atribuire se
prelungeşte, în mod neprevăzut, peste perioada preconizată iniţial şi din motive care exclud orice
culpă a ofertantului/contractantului”(alin.4 lit. b).
Din informaţiile prezentate rezultă că autoritatea contractantă a organizat o procedură de
atribuire a unui contract de lucrări în cursul anului 2007, însă, în urma contestării acesteia şi a
unei acţiuni în justiţie, s-a ajuns ca încheierea contractului să se realizeze în luna iulie 2009,
conţinând o clauză de ajustare a preţului contractului după 12 luni de la semnarea acestuia.
Având în vedere cele de mai sus şi în măsura în care prelungirea procedurii de atribuire nu s-a
datorat operatorului economic declarat ulterior contractant, apreciem că, în speţa dvs. sunt
incidente prevederile art. 97 alin. (4) lit. b) mai sus rubricat, existând posibilitatea ajustării
preţului contractului.
În situaţia prezentată de dvs. ajustarea ar putea fi realizată numai cu acordul ambelor părţi,
pentru o perioadă care se va intinde până în iulie 2010, moment în care devine aplicabilă şi
obligatorie pentru ambele părţi formula de ajustare prevăzută în clauzele iniţiale.
Pentru această perioadă neacoperită de clauzele contractuale iniţiale, părţile pot conveni asupra
unei formule rezonabile de ajustare care trebuie să se încadreze în condiţiile stabilite de art. 97
alin. (5) din H.G. nr. 925/2006, astfel cum a fost modificată de H.G. nr. 834/2009.
Speţa 2
În conformitate cu art. 97 alin. (4) şi (6) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările
aduse prin H.G. 834/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 515 din 27 iulie 2009,
„(4) Ajustarea preţului fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (3) este posibilă numai în
următoarele cazuri:
a) atunci când survin circumstanţe imprevizibile şi independente de voinţa parţilor, altele decât
cele prevăzute la alin.(2) lit. a) şi b); sau
b) atunci când durata de aplicare a procedurii de atribuire se prelungeşte, în mod neprevăzut,
peste perioada preconizată iniţial şi din motive care exclud orice culpă a
ofertantului/contractantului.
(6) În cazul în care durata de îndeplinire a contractului se prelungeşte peste termenele stabilite
iniţial în respectivul contract, din motive care se datorează culpei autorităţii contractante, nu este
posibilă invocarea prevederilor de la alin. (4), operatorul economic fiind însă îndreptăţit să
solicite penalităţi şi/sau daune interese.”
Din adresa trasmisa rezultă că la data de 21.01.2008 în urma desfăşurării procedurii de licitaţie
deschisă a fost încheiat un contract de execuţie lucrări, contract al cărui preţ a fost stabilit prin
documentaţie ca fiind ferm pe toată durata de execuţie (5 luni şi 21 de zile).
Datorită faptului că autorităţii contractante nu i-au fost repartizate în totalitate fondurile necesare
pentru îndeplinirea contractului pentru anul 2008, durata de execuţie a contractului s-a prelungit
prin încheierea mai multor acte adiţionale executantul solicitând ca preţul contractului să fie
ajustat pentru restul rămas de executat.
Faţă de cele de mai sus, în situaţia prezentată de dvs. devin aplicabile prevederile art. 97 alin. (6)
din actul normativ mai sus rubricat, autoritatea contractantă neavând dreptul de a ajusta preţul
contractului, operatorul economic fiind însă îndreptăţit să solicite penalităţi şi/sau daune interese.
XIII. ASOCIERE
1. Substituirea unui asociat pe parcursul derulării contractului de achiziţie publică

Potrivit art. 37, alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, cu completările şi modificările ulterioare, oferta
câştigătoare se stabileşte numai dintre ofertele admisibile şi numai pe baza criteriului de atribuire
precizat în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire.
Menţionăm faptul că, odată semnat contractul de achiziţie publică între autoritatea contractantă şi
operatorul economic (sau operatorii economici în situaţia ofertei comune) a cărui (căror) ofertă a
fost stabilită ca fiind câştigătoare, respectivele părţi semnatare au obligaţia de a îndeplini ceea ce
şi-au asumat prin contractul în cauză.
Totodată, subliniem faptul că nerespectarea obligaţiilor asumate prin contractul de achiziţie
publică, de către una dintre părţi, dă dreptul părţii lezate de a cere rezilierea acestuia şi de a
pretinde plata de daune-interese, în condiţiile stipulate în respectivul contract.
Având în vedere acest lucru, substituirea unuia dintre asociaţii declaraţi câştigători ai
contractului de achiziţie publică cu un alt operator economic ce nu a participat la procedura de
atribuire face ca rezultatul acelei proceduri să fie alterat prin faptul că substituirea în speţă va
avea ca efect modificarea obligaţiilor iniţiale asumate prin respectivul contract încheiat în
anumite condiţii, în urma derulării unei proceduri competitive.

Exemple Practice, Intrebari Si Raspunsuri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exemple Practice, Intrebari Si Raspunsuri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exemplul practic nr.

In cadrul unei proceduri, un ofertant A depune documentele de calificare asa cum au

Se va proceda la verificarea documentelor de calificare depuse de catre ofertantul A si

Doua firme distincte ca denumire dar cu acelasi obiect de activitate au

Au acesti doi operatori economici dreptul de a depune oferte individuale in

Potrivit art. 41 din OUG nr. 34/2006, cu modificarile si completarile ulterioare,

Au fost publicate 2 proceduri de achizitie - licitatie deschisa cu incheiere

Potrivit art. 33 din HG nr. 925/2006, cu modificarile si completarile

Pentru analiza ofertelor depuse la o procedura de achizitie a fost numita o

In acest moment autoritatea contractanta mai poate solicita prezentarea de

Potrivit art. 187 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificarile si completarile

In cazul unei proceduri de cerere de oferte avand ca faza finala o licitatie

Mai poate acesta participa la licitatia electronica daca la momentul depunerii

In cazul in care la data limita de depunere a ofertelor un ofertant nu este inregistrat

În cazul unui acord cadru unde a fost aplicată o procedura de licitatie

Intr-o comisie de evaluare a ofertelor, expertii cooptati pot fi numiti

In cadrul unei proceduri de atribuire a contractelor de achizitie publica

În cazul unei licitaţii online, la dosarul achizitiei publice trebuie sa

Potrivit art. 33 alin 5) din HG nr. 925/2006 cu modificările şi completările

Daca o firma care participa la o licitatie deschisa, depune in documentatia de

Potrivit art. 35 din HG nr. 925/2006, cu modificarile si completarile

1.Documentele necesare pentru realizarea unei achizitii directe In conformitate cu

2.Obligaţia elaborării unei note justificativa pentru alegerea achizitiei directe

3. Obligaţia de a cuprinde achiziţiile directe în Programul Anual al Achiziţiilor Publice

4. Utilizarea catalogului electronic pentru achiziţia directă

5. Eliberarea documentelor constatatoare

6. Numar minim de oferte

1. Posibilitatea încheierii acordului-cadru cu 2 operatori economici

2. Cantităţile minime-maxime estimate la acordul-cadru

3. Posibilitatea de a nu achiziţiona cantitatea minimă prevăzută

1. Modalitatea de dovedire a constituirii garanţiei de participare în cadrul unei proceduri

2. Dreptul operatorilor economici de a prezenta garanţia de participare şi de bună execuţie

3. Posbilitate de modificare, pe parcursul derularăii unui contract, a modalităţii de

5. Impunerea modalităţii de constituire a garanţiei

7. Restituirea garanţiei de participare

1. Lipsa şedinţei de deschidere în cazul procedurilor de aribuire aplicate integral prin

2. Precizarea opţiunii de a organiza etapa finală de licitaţie electronică doar la nivelul

3. Operatorul economic clasat pe locul I în urma aplicării etapei finale de lcitaţie

4. Dreptul ofertanţilor de a prezenta o declaraţie pe propria răspundere cu privire la

5. Preţ sub 85% după faza de licitaţie electronică

2. Cerinţă privind demonstrarea experienţei similare fără a fi considerată disproporţionată

3. Forma documentului care probează experienţa similară

7. Exemplu de definire restrictivă a serviciilor similare acceptate pentru dovedirea

8. Solicitarea confirmării informaţiilor din declaraţia pe proprie răspundere doar

1.Remunerarea membrilor comisiei de evaluare?

2. Componenţa comisiei de evaluare – consilierii judeţeni membri ai comisiilor de evaluare

1. Posibilitatea modificării ofertei pe parcursul evaluării prin:

2. Posibilitatea modificării subcontractanţilor sau a includerii de subcontractanţi, după

3. Imposibilitatea limitării subcontractării

4. Imposibilitatea solicitării unor cerinţe de calificare pentru subcontractanţi

1. Posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare

X. ACHIZITIA UNUI IMOBIL

1. Substituirea unui asociat pe parcursul derulării contractului de achiziţie publică

S-ar putea să vă placă și