13 PH Aprobare Strategia de Asistenta Sociala 2022 - 2027 Cu Anexa - Compressed

ROMÂNIA
JUDEŢUL ALBA
CONSILIUL JUDEŢEAN
PREŞEDINTE
PROIECT DE HOTĂRÂRE
privind aprobarea „Strategiei județului Alba în domeniul asistenței sociale 2022-2027”
Consiliul Judeţean Alba, convocat în ședință ordinară în luna ianuarie 2022;

Luând în dezbatere referatul de aprobare a proiectului de hotărâre privind aprobarea
„Strategiei județului Alba în domeniul asistenței sociale, 2022-2027”;
Având în vedere prevederile:
- art. 173 alin. 1 lit. b şi art. 173 alin. 3 lit. d din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu
modificările și completările ulterioare;
În temeiul art. 182 alin. 1 şi alin. 3, art. 196 alin. 1 lit. a și art. 243 alin. 1 lit. a din
O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare,
adoptă următoarea
HOTĂRÂRE
Art. 1. Se aprobă „Strategia județului Alba în domeniul asistenței sociale, 2022-2027”,

conform anexei - parte integrantă a prezentei hotărâri.
Art. 2. Președintele Consiliului Județean Alba, prin intermediul Direcţiei juridice și
administrației publice din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean Alba, va aduce
la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.
Art. 3. Prin intermediul secretarului general al Județului Alba, prezenta hotărâre se
publică în Monitorul Oficial al Judeţului Alba și pe pagina de internet www.județul-alba.ro, se
înaintează şi se comunică: Prefectului Judeţului Alba, Președintelui Consiliului Județean Alba,
Vicepreşedinţilor Consiliului Județean Alba, Administratorului public, Direcţiei dezvoltare şi
bugete, Direcției juridică și administraţie publică, Direcţiei gestionarea patrimoniului, Direcţiei
amenajarea teritoriului şi urbanism, Serviciului accesare şi coordonare proiecte, Serviciului
mediu, Biroului resurse umane, Biroului Audit public intern din cadrul aparatului de specialitate
al Consiliului Judeţean Alba.
Avizat pentru legalitate

PREŞEDINTE, p. SECRETAR GENERAL,
Ion DUMITREL DIRECTOR EXECUTIV
Liliana NEGRUȚ
Înregistrat cu nr. 13
Alba Iulia, 17 ianuarie 2022
Prezentul proiect de hotărâre:
 a fost inițiat în conformitate cu prevederile art. 182 alin. 2 şi art. 182 alin. 4 coroborat cu
art. 136 alin. 2-4, art. 136 alin. 6 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările şi completările ulterioare;
 a fost avizat de legalitate în conformitate cu prevederile art. 243 alin. 1 lit. a din O.U.G.
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
 va fi transmis în vederea întocmirii raportului de specialitate, în conformitate cu
prevederile art. 182 alin. 4 coroborat cu art. 136 alin. 3 lit. a şi art. 136 alin. 4-5 din O.U.G. nr.
57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare:
Direcției juridice și Administrației publice – Compartimentul Unități de asistență medicală,
socială, învățământ special și Direcţiei dezvoltare şi bugete - Serviciul accesare şi coordonare
proiecte din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Alba
 va fi transmis în vederea avizării, în conformitate cu prevederile art. 182 alin. 4
coroborat cu art. 125 alin. 1 lit. a și lit. b, art. 136 alin. 3 lit. b şi art. 136 alin. 4-6 din O.U.G.
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare către comisia
de specialitate:
Comisia de specialitate nr. 6 - Comisia sănătate, protecție socială, evidenţa persoanelor
şi situaţii de urgenţă
ROMÂNIA
JUDEȚUL ALBA
CONSILIUL JUDEȚEAN
PREȘEDINTE
Nr. 1460 din 17 ianuarie 2022
REFERAT DE APROBARE
a proiectului de hotărâre privind aprobarea
„Strategiei județului Alba în domeniul asistenței sociale 2022-2027”
I. Expunere de motive
Potrivit atribuţiilor stabilite prin O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
consiliul judeţean „adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de
mediu a judeţului sau din proprie iniţiativă, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale”.
În concordanță cu Strategia de dezvoltare a Județului Alba pentru perioada 2021-2027, a
inițiată elaborarea unui set de strategii sectoriale, printre care și Strategia județului Alba în
domeniul asistenței sociale, 2022-2027. Scopul acestui demers este acela de a asigura coerența
planurilor de dezvoltare sectorială la nivel de județ astfel încât să se realizeze o dezvoltare
echilibrată și durabilă a tuturor domeniilor de activitate în care administrațiile publice locale au
atribuții și responsabilități .
Strategia va contribui la îmbunătățirea aspectelor deficitare încă persistente și se bazează
pe intensificarea solidarității, a cooperării constructive și a responsabilității comune a tuturor
actorilor angajați în demersul de asigurarea coeziunii și progresului social și pentru care
colaborarea public-public, public-privat, privat-privat reprezintă un element cheie în atingerea
scopului propus.
Strategia își propune un cadru care să asigure reducerea decalajelor mari manifestate
între mediul rural și mediul urban, în domeniul asistenței sociale, precum și un progres social la
nivelul zonelor sărace și a comunităților marginalizate socioeconomic. De asemenea se
urmărește îmbunătățirea capacității administrative de creștere a performanței în ceea ce privește
implementarea unor măsuri de coordonare instituțională de la nivel județean, optimizarea
sistemului de acordare de servicii sociale prin promovarea dialogului și implicarea activă a
factorilor interesați.
II. Descrierea situației actuale
Strategia se dorește a fi un instrument de lucru pentru instituțiile publice în ceea ce
înseamnă sistemul de asistență socială în structura sa actuală, cât și pentru factorii interesați
direct de dezvoltarea domeniului, în toată complexitatea lui.
Scopul Strategiei judeţului Alba în domeniul asistenței sociale, 2022-2027 este reducerea
fenomenele de marginalizare si excluziune sociala a grupurilor vulnerabile la nivelul judeţului
Alba prin îmbunătățirea eficientei sistemului județean de asistenta sociala prin: dezvoltarea
masurilor integrate de prevenție a marginalizării și excluziunii grupurilor vulnerabile la nivelul
comunităților locale; eficientizarea masurilor de intervenție socială asupra grupurilor vulnerabile
în vederea integrării socio-profesionale și dezvoltarea capacității administrației publice locale
prin specializarea resursei umane care să deservească domeniul de asistență socială.
Etapele parcurse în procesul de elaborare a Strategiei județului Alba în domeniul
asistenței sociale, 2022-2027 au fost:
 Prezentarea cadrului legislativ și instituțional al domeniului de asistență socială;
 Prezentarea contextului județean și a analizei demografice (date demografice și
tendințe, populație din punct de vedere etnic și confesional), analiza sistemului județean de
asistență socială (prevenția și intervenția socială prin servicii sociale, clasificare după tipul de
beneficiari: copii, adulți și vârstnici; prevenția și intervenția socială prin beneficii sociale; resursa
umană; analiza SWOT a domeniului la nivel județean;
 Formularea Strategiei - formularea direcțiilor de acțiune, a obiectivelor şi activităților
precum şi a mecanismului instituţional de implementare, monitorizare şi evaluare;
 Consultarea publică a actorilor locali (autorităţi publice locale, instituţii publice,
organizaţii non-guvernamentale) – colectarea punctelor de vedere a factorilor interesați și
consultarea opiniei factorilor interesaţi cu privire la conţinutul analizei şi a planului de acțiune.
A urmat consultarea publică a proiectului strategiei în perioada 16 noiembrie 2021 – 15
ianuarie 2022, în conformitate cu Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în
administrația publică, deschisă participării tuturor cetățenilor interesați, prin publicarea pe site-ul
oficial al Consiliului Judeţean Alba, www.județul-alba.ro.
Toate amendamentele oportune și pertinente au fost inserate în textul final al ”Strategiei
județului Alba în domeniul asistenței sociale, 2022-2027”.
Documentul Strategia județului Alba în domeniul asistenței sociale, 2022-2027, rezultat
în urma consultărilor publice este supus aprobării Consiliului Judeţean Alba.
IV. Baza legală

- art. 173 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările şi completările ulterioare, conform căruia Consiliul Judeţean are atribuţii privind
dezvoltarea economico-socială a judeţului;
- art. 173 alin. 3 lit. d din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările şi completările ulterioare, conform căruia în exercitarea atribuţiilor prevăzute la
alin. 1 lit. b, consiliul judeţean adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-
socială şi de mediu a judeţului sau din proprie iniţiativă, pe baza propunerilor primite de la
consiliile locale;
V. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi hotărârile Curţii de Justiţie a

Uniunii Europene
-
VI. Avize necesare

Nu este cazul
VII. Impactul socio-economic şi asupra mediului

Aprobarea Strategiei județului Alba în domeniul asistenței sociale, 2022-2027 va avea
un impact asupra reducerii decalajelor mari manifestate între mediul rural și mediul urban, în
domeniul asistenței sociale, precum și un progres social la nivelul zonelor sărace și a
comunităților marginalizate socioeconomic. De asemenea se urmărește îmbunătățirea capacității
administrative de creștere a performanței în ceea ce privește implementarea unor măsuri de
coordonare instituțională de la nivel județean, optimizarea sistemului de acordare de servicii
sociale prin promovarea dialogului și implicarea activă a factorilor interesați, prin dezvoltarea
unui set de măsuri integrate de prevenire și eficientizare a măsurilor de intervenție socială la
nivel local.
VIII. Impactul financiar asupra bugetului judeţului

Nu este cazul
IX. Impactul asupra reglementărilor interne în vigoare
Nu este cazul
X. Consultări derulate în vederea elaborării proiectului
Nu este cazul
XI. Activităţi de informare publică privind elaborarea proiectului de hotărâre

S-a derulat consultarea publică a proiectului strategiei (anexă la proiectul de hotărâre) în
perioada 16 noiembrie 2021 – 15 ianuarie 2022, în conformitate cu Legea nr. 52/2003 privind
transparența decizională în administrația publică, deschisă participării tuturor cetățenilor
interesați, prin publicarea pe site-ul oficial al Consiliului Județean Alba, www.județul-alba.ro.
XII. Măsuri de implementare necesare, respectiv modificările instituţionale şi
funcţionale preconizate
Nu este cazul
Având în vedere cele expuse, în temeiul art. 182 alin. 2 din O.U.G. nr. 57 /2019 privind
Codul administrativ, potrivit căruia proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri județeni, de
președintele consiliului județean, de vicepreședinții consiliului județean sau de cetățeni, în
condițiile legii, a fost inițiat proiectul de hotărâre înregistrat cu nr. 13/ 17 ianuarie 2022.
Pentru aceste considerente, propun analizarea proiectului de hotărâre întocmit, în vederea
supunerii lui spre dezbatere şi aprobare, în proxima şedinţă ordinară a Consiliului Judeţean Alba.
La redactarea prezentului Referat de aprobare au fost avute în vedere prevederile O.U.G.
nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică
legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
PREȘEDINTE,
Ion DUMITREL
ROMÂNIA APROB,
JUDEŢUL ALBA PREŞEDINTE
CONSILIUL JUDEŢEAN Ion DUMITREL
SECRETAR GENERAL
Către
DIRECŢIA DEZVOLTARE ŞI BUGETE
Domnului director executiv Marian Florin AITAI
DIRECŢIA JURIDICĂ ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Doamnei director executiv Liliana NEGRUȚ
Având în vedere prevederile art. 182 alin. 4 coroborat cu art. 136 alin. 3 lit. a şi art. 136
alin. 4-5 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările
ulterioare vă transmit ataşat prezentei adrese în vederea analizării şi redactării raportului de
specialitate,
PROIECTUL DE HOTĂRÂRE
privind aprobarea „Strategiei județului Alba în domeniul asistenței sociale, 2022-2027”
Raportul de specialitate va fi redactat şi comunicat secretarului general al judeţului Alba

până în data de 19 ianuarie 2022, pentru a putea fi înscris pe ordinea de zi a şedinţei „ordinară”
estimată a avea loc în data de 31 ianuarie 2022.
Proiectul de hotărâre a fost înregistrat cu nr. 13/17 ianuarie 2022 şi are ataşat referatul
de aprobare a proiectului de hotărâre privind aprobarea „Strategiei județului Alba în domeniul
asistenței sociale 2022-2027”.
Cu deosebită consideraţiune,
p. SECRETAR GENERAL,
DIRECTOR EXECUTIV
Liliana NEGRUȚ
ROMANIA
JUDETUL ALBA
CONSILIUL JUDETEAN
DIRECŢIA DEZVOLTARE ŞI BUGETE
DIRECȚIA JURIDICĂ ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
Serviciul accesare şi coordonare proiecte
RAPORT DE SPECIALITATE
la proiectul de hotărâre privind aprobarea „Strategiei județului Alba în domeniul asistenței
sociale 2022-2027”
În baza atribuţiilor stabilite prin O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
consiliul judeţean „adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de
mediu a judeţului sau din proprie iniţiativă, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale”.
Potrivit Strategiei de dezvoltare a Județului Alba pentru perioada 2021-2027, este
necesară elaborarea unui set de strategii sectoriale, printre care și Strategia județului Alba în
domeniul asistenței sociale, 2022-2027.
Scopul acestui demers este acela de a asigura coerența planurilor de dezvoltare
sectorială la nivel de județ astfel încât să se realizeze o dezvoltare echilibrată și durabilă a tuturor
domeniilor de activitate în care administrațiile publice locale au atribuții și responsabilități
pentru a asigura cetățenilor un nivel de trai cât mai ridicat și comunități cât mai prospere.
Strategia va contribui la îmbunătățirea aspectelor deficitare încă persistente și se
bazează pe intensificarea solidarității, a cooperării constructive și a responsabilității comune a
tuturor actorilor angajați în demersul de asigurarea coeziunii și progresului social și pentru care
colaborarea public-public, public-privat, privat-privat reprezintă un element cheie în atingerea
scopului propus.
Strategia își propune un cadru care să asigure reducerea decalajelor mari manifestate
între mediul rural și mediul urban, în domeniul asistenței sociale, precum și un progres social la
nivelul zonelor sărace și a comunităților marginalizate socioeconomic. De asemenea se
urmărește îmbunătățirea capacității administrative de creștere a performanței în ceea ce privește
implementarea unor măsuri de coordonare instituțională de la nivel județean, optimizarea
sistemului de acordare de servicii sociale prin promovarea dialogului și implicarea activă a
factorilor interesați.
Strategia își propune un ”inventar lărgit” – analiză diagnostic al domeniului, pornind de
la structura logică ce urmărește organizarea conceptuală, legală și instituțională a asistenței
sociale la nivelul județului Alba, urmată de o analiză SWOT corelată îndeaproape conținutului
etapei de analiză diagnostic, iar ca și concluzii ale demersului, se va realiza partea de proiectare a
sistemului de asistență socială la nivel județean pentru perioada 2022-2027.
Strategia se dorește a fi un instrument de lucru pentru instituțiile publice în ceea ce
înseamnă sistemul de asistență socială în structura sa actuală, cât și pentru factorii interesați
direct de dezvoltarea domeniului, în toată complexitatea lui.
Strategiei judeţului Alba în domeniul asistenței sociale, 2022-2027 vizează reducerea
fenomenele de marginalizare si excluziune sociala a grupurilor vulnerabile la nivelul judeţului
Alba prin îmbunătățirea eficientei sistemului județean de asistenta sociala prin: dezvoltarea
masurilor integrate de prevenție a marginalizării si excluziunii grupurilor vulnerabile la nivelul
comunităților locale; eficientizarea masurilor de intervenție socială asupra grupurilor vulnerabile
în vederea integrarii socio profesionale și dezvoltarea capacității administrației publice locale
prin specializarea resursei umane care să deservească domeniul de asistență socială.
Etapele parcurse în procesul de elaborare a Strategiei județului Alba în domeniul
asistenței sociale, 2022-2027 au fost:
 Prezentarea cadrului legislativ și instituțional al domeniului de asistență socială;
 Prezentarea contextului județean și a analizei demografice (date demografice și
tendințe, populație din punct de vedere etnic și confesional), analiza sistemului județean de
asistență socială (prevenția și intervenția socială prin servicii sociale, clasificare după tipul de
beneficiari: copii, adulți și vârstnici; prevenția și intervenția socială prin beneficii sociale; resursa
umană; analiza SWOT a domeniului la nivel județean;
 Formularea Strategiei (Planificarea) - formularea direcțiilor de acțiune, a obiectivelor
şi activităților precum şi a mecanismului instituţional de implementare, monitorizare şi evaluare;
 Consultarea publică a actorilor locali (autorităţi publice locale, instituţii publice,
organizaţii non-guvernamentale) – colectarea punctelor de vedere a factorilor interesaţi și
consultarea opiniei factorilor interesaţi cu privire la conţinutul analizei şi a planului de acțiune.
A urmat consultarea publică a proiectului strategiei în perioada 16 noiembrie 2021 – 15
ianuarie 2022, în conformitate cu Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în
administrația publică, deschisă participării tuturor cetățenilor interesați, prin publicarea pe site-ul
oficial al Consiliului Judeţean Alba, www.județul-alba.ro. Toate amendamentele oportune și
pertinente au fost inserate în textul final al ”Strategiei județului Alba în domeniul asistenței
sociale, 2022-2027”.
Documentul Strategia județului Alba în domeniul asistenței sociale, 2022-2027, rezultat
în urma consultărilor publice este supus aprobării Consiliului Judeţean Alba.
Toate amendamentele oportune și pertinente au fost inserate în textul final al ”Strategiei
judeţului Alba în domeniul asistenței sociale, 2022-2027”.
Luând în considerare cele prezentate mai sus şi având în vedere prevederile art. 173 alin.
1 lit. b şi art. 173 alin. 3 lit. d din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările şi completările ulterioare, propunem spre aprobarea Consiliului Judeţean Alba
„Strategia județului Alba în domeniul asistenței sociale 2022-2027” anexă la proiectul de
hotărâre.
Director executiv, Şef serviciu,

Marian Florin AITAI Lenica BUCUR
Director executiv,
Liliana NEGRUȚ
Întocmit,
consilier superior
Simona Leterna
STRATEGIA JUDEŢULUI ALBA ÎN DOMENIUL ASISTENȚEI SOCIALE, 2022-2027
CONSILIUL JUDEŢEAN ALBA
STRATEGIA JUDEŢULUI
ALBA ÎN DOMENIUL
ASISTENȚEI SOCIALE,
2022-2027
0
CUPRINS
Glosar de termeni
Introducere. ……………………………………………………..…………………………..... 5
Cap. I. Cadrul legislativ

1.1. Cadrul legislativ, legislația specifică internațională și națională …………..….…9
Cap. II. Cadrul instituțional
2.1. Instituțiile publice naționale în domeniul asistenței sociale …………...................15
2.2. Sistemul instituțional în domeniul asistenței sociale în județul Alba……………. 18
2.2.1. Autorități și instituții publice cu atribuții în domeniul asistenței sociale la

nivel județean ……………………………………………………………………………..……18
2.2.2. Autorități, instituții publice si organizații de asistență socială la nivel local

…………………………………………………………………………………………….....…25
2.3. Colaboratori interinstituționali …………………………….…...………...…..….27
2.4. Furnizori de servicii sociale la nivel județean ……………………...………..…..33
Cap. III. Context județean
3.1. Date demografice - tendinţe ………………………………………………..…….38
3.2. Fenomene demografice ………………………… …….…..………………..……58
3.3. Populația din punct de vedere etnic și confesional…………………………..… ..64
Cap. IV. Sistemul județean de asistență socială
4.1. Prevenția și intervenția socială prin servicii sociale. Clasificare după tipul de
beneficiari……………………………………………………………………………..……..…66
4.1.1. Copii……………………………………………………………………...67
4.1.2. Adulți ……………………………………………….……………….....118
4.1.3.Vârstnici ………………………………………………………….…..…148
1
4.2. Prevenția și intervenția sociala prin beneficii sociale …………………………...161
4.3. Resursa umană …………………………………………………………………..164
Analiza SWOT a sistemului de asistență socială din judeţul Alba………………………...166
Cap. V. PERSPECTIVE: scop, obiective, plan de acțiune …………………………………169
Cap. VI. Implementarea şi monitorizarea Strategiei Judeţului Alba în domeniul

asistenței sociale în perioada 2022-2027
6.1. Implementarea Planului de acţiuni al strategiei …………………………..…..178
6.2. Monitorizare şi evaluare ………………………………………………….…...182
ANEXE ……………………………………………………………………………………....184
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………....223
2
GLOSAR DE TERMENI
AJPIS – Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială
AMC – Asistent medical comunitar
AMP – Asistent maternal profesionist
APL – Autoritate Publică Locală
APP – Asistent personal profesionist
CAbR – Centrul de abilitare si reabilitare
CAR – Casa de Ajutor Reciproc
CES - Cerințe educaționale speciale
CIA – Centrul de ingrijire și asistență
CJ – Consiliul Județean
CJAP - Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică
CJRAE - Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională
CLI - Cabinete Logopedice Interșcolare
COSP - Comisia de Orientare Școlară și Profesională
CPC – Comisia pentru protecția copilului
CRRN – Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihică
DAS – Direcția de asistență socială
DGASPC – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
DSP – Direcția de Sănătate Publică
INS - Institutul Național de Statistică
IPJ – Inspectoratul de Poliție Județean
LP - Locuință protejată
MEN – Ministerul Educației Naționale
MFTES – Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse
3
MMSS - Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
MS – Ministerul Sănătății
OPA – Organism privat autorizat
OAMGMAMR – Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților

Medicali din România
RNA – Registrul Național pentru Adopții
SC - Societate Comercială
SEOSP - Serviciul de evaluare și orientare școlară și profesională
SPAS – Serviciul Public de Asistență Socială
UAT – Unitate Administrativ Teritorială
UE – Uniunea Europeană
4
Introducere
Asistența socială – domeniu de interes strategic
Consiliul Județean Alba ca autoritate publică locală cu atribuții de coordonare a autorităților publice locale
și de asigurare a cadrului necesar furnizării serviciilor publice de interes județean a inițiat elaborarea unui
set de strategii sectoriale, printre care și Strategia județului Alba în domeniul asistenței sociale.
Scopul acestui demers este acela de a asigura coerența planurilor de dezvoltare sectorială la nivel de județ
astfel încât să se realizeze o dezvoltare echilibrată și durabilă a tuturor domeniilor de activitate în care
administrațiile publice locale au atribuții și responsabilități pentru a asigura cetățenilor un nivel de trai cât
mai ridicat și comunități cât mai prospere.
Strategia își propune un ”inventar lărgit” – analiză diagnostic al domeniului, pornind de la structura logică
ce urmărește organizarea conceptuală, legală și instituțională a asistenței sociale la nivelul județului Alba,
urmată de o analiză SWOT corelată îndeaproape conținutului etapei de analiză diagnostic, iar ca și concluzii
ale demersului, se va realiza partea de proiectare a sistemului de asistență socială la nivel județean pentru
perioada 2022-2027.
Strategia va contribui la îmbunătățirea aspectelor deficitare încă persistente și se bazează pe intensificarea

solidarității, a cooperării constructive și a responsabilității comune a tuturor actorilor angajați în demersul
de asigurarea coeziunii și progresului social și pentru care colaborarea public-public, public-privat, privat-
privat reprezintă un element cheie în atingerea scopului propus.
Strategia își propune un cadru care să asigure reducerea decalajelor mari manifestate între mediul rural și
mediul urban, în domeniul asistenței sociale, precum și un progres social la nivelul zonelor sărace și a
comunităților marginalizate socioeconomic. De asemenea se urmărește îmbunătățirea capacității
administrative de creștere a performanței în ceea ce privește implementarea unor măsuri de coordonare
instituțională de la nivel județean, optimizarea sistemului de acordare de servicii sociale prin promovarea
dialogului și implicarea activă a factorilor interesați.
Scopul elaborării strategiei este acela de a reduce fenomenul de marginalizare și excluziune socială a
grupurilor vulnerabile prin dezvoltarea unui set de măsuri integrate de prevenire a marginalizării și
excluziunii la nivelul comunităților locale și eficientizarea măsurilor de intervenție socială asupra
grupurilor vulnerabile.
Strategia se dorește a fi un instrument de lucru pentru instituțiile publice în ceea ce înseamnă sistemul de
asistență socială în structura sa actuală, cât și pentru factorii interesați direct de dezvoltarea domeniului, în
toată complexitatea lui.
Într-o societate modernă, democratică, asistența socială este o necesitate a întregii societăți dar și un drept
cetățenesc constituțional. Asistența socială constituie procesul propriu-zis prin care cetățenii beneficiază
de măsuri de protecție socială și de ajutor profesionist în vederea satisfacerii trebuințelor lor și a unei bune
integrări în societate. Sistemul de asistenţă socială poate fi definit ca totalitatea principiilor umanitare pe
care se întemeiază ajutorul acordat unor membrii ai comunităţilor, aflaţi în nevoie, sau sistemul de asistenţă
socială reuneşte ansamblul mijloacelor tehnico-financiare utilizate de administraţia publică centrală şi
locală pentru materializarea politicilor sociale naţionale.
Asistența socială este componenta non-contributivă a sistemului de protecție socială și reprezintă ansamblul
de instituţii şi măsuri prin care statul, autorităţile publice ale administraţiei locale şi societatea civilă asigură
5
prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situaţii care pot
genera marginalizarea sau excluderea socială a unor persoane. Dacă sistemul asigurărilor sociale este
un sistem contributiv la care participă angajatorii şi angajaţii, sistemul de asistenţă socială este un sistem
de ajutorare finanţat de la bugetul de stat şi bugetele locale, în interesul persoanelor care nu sunt apte de
muncă şi nu dispun de mijloacele necesare traiului.
Asistenţa socială îmbracă forme variate de sprijin pentru persoanele în dificultate şi se bazează pe
următoarele principii:
• respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi
deplină a personalităţii;
• universalitatea, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de
lege;
• solidaritatea socială, potrivit căreia comunitatea participă la sprijinirea persoanelor care nu îşi pot asigura
nevoile sociale pentru menţinerea şi întărirea coeziunii sociale;
• parteneriatul, potrivit căruia instituţiile publice şi organizaţiile societăţii civile cooperează în vederea
organizării şi dezvoltării serviciilor sociale;
• subsidiaritatea, potrivit căreia statul intervine atunci cănd iniţiativa locală nu a satisfăcut sau a satisfăcut
insuficient nevoile persoanelor.
Potrivit prevederilor art. 22 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului se stabileşte că orice
persoană, în calitatea sa de membru a societăţii, are dreptul la securitate (protecţie) socială şi deci, la
asistenţă socială; ea este îndreptăţită ca, prin efortul naţional şi colaborarea internaţională, ţinând seama de
resursele fiecărei ţări, să obţină realizarea drepturilor economice, sociale şi culturale indispensabile pentru
demnitatea sa şi pentru libera dezvoltare a personalităţii sale.
Carta Socială Europeană şi normele recente privind securitatea (protecţia) socială, rezolvă prin ratificarea
de către statele membre, o multitudine de probleme din domeniul legislației interne, o strânsă cooperare
economică, socială şi politică între statele europene. Potrivit prevederilor art. 13 al Cartei Sociale
Europene, părţile contractante s-au angajat să urmărească ca orice persoană care nu dispune de resurse
suficiente şi care nu este în măsură să şi le procure prin propriile sale mijloace să le primească dintr-o altă
sursă sub formă de prestaţii rezultând dintr-un sistem naţional de protecţie socială.
Sistemele de protecție socială sunt foarte bine dezvoltate în Uniunea Europeană și sunt proiectate pentru a
proteja populația de riscurile asociate șomajului, responsabilităților parentale, îngrijirii sănătății și
invalidității, pierderea soțului/soției sau a părintelui, bătrâneții, locuinței și excluziunii sociale.
Protecția socială are un rol fundamental al statelor moderne și este asumat ca pilon definitoriu al Uniunii
Europene. Pilonul European al drepturilor sociale are la bază 20 de principii ce constituie cadrul de
orientare pentru constituirea unei Europe sociale puternice, echilibrate, incluzive și bogate în oportunități
(Educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, Egalitate de gen, Egalitate de șanse,
Sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă, Locuri de muncă sigure și adaptabile, Salarii, Informații
despre condițiile de angajare și protecția în caz de concediere, Dialogul social și participarea lucrătorilor,
Echilibrul dintre viața profesională și cea personală, Un mediu de lucru sănătos, sigur și adaptat și protecția
datelor, Îngrijirea copilului și sprijin pentru copii, Protecție socială, Indemnizații de șomaj, Venit minim,
Veniturile și pensiile pentru limită de vârstă, Asistența medicală, Incluziunea persoanelor cu handicap,
Îngrijire pe termen lung, Locuințe și asistență pentru persoanele fără adăpost și Accesul la servicii
esențiale).
6
Chiar dacă ideologia protecției sociale variază în țările Europene din punct de vedere istoric și geografic
există un consens dominant ca guvernele ar trebui să asigure bunăstarea cetățenilor.
Statul este obligat să elaboreze și să aplice o politică națională de dezvoltare, care să dea posibilitatea
creșterii bunăstării întregii populații, a tuturor persoanelor fără nici o discriminare. Finanțarea sistemului
de protecție socială antrenează costuri importante și alocare de resurse financiare corespunzătoare.
În conformitate cu Legea nr. 292 din 20 decembrie 2011 – a asistenței sociale, ”Sistemul naţional de
asistenţă socială reprezintă ansamblul de INSTITUŢII, MĂSURI şi ACŢIUNI prin care statul, reprezentat
de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi societatea civilă intervin pentru
PREVENIREA, LIMITAREA sau ÎNLĂTURAREA efectelor temporare ori permanente ale situaţiilor care
pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor.
Sistemul naţional de asistenţă socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor de
asigurări sociale şi se compune din sistemul de BENEFICII de asistenţă socială şi sistemul de SERVICII
SOCIALE. Prin măsurile şi acţiunile specifice se are în vedere dezvoltarea capacităţilor individuale, de
grup sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de
coeziune şi incluziune socială.
Prin măsurile și acțiunile de asistență socială se urmărește ca:
a) beneficiile de asistență socială și serviciile sociale să constituie un pachet unitar de măsuri corelate și
complementare;
b) serviciile sociale să primeze față de beneficiile de asistență socială, în cazul în care costul acestora și
impactul asupra beneficiarilor este similar;
c) să fie evaluate periodic din punctul de vedere al eficacității și eficienței lor pentru a fi permanent
adaptate și ajustate la nevoile reale ale beneficiarilor;
d) să contribuie la inserția pe piața muncii a beneficiarilor;
e) să prevină și să limiteze orice formă de dependență față de ajutorul acordat de stat sau de comunitate.
Beneficiile de asistență socială și serviciile sociale sunt reglementate prin legi speciale.
Statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, îşi asumă responsabilitatea de realizare a
măsurilor şi acţiunilor prevăzute în actele normative privind beneficiile de asistenţă socială şi serviciile
sociale.
Asistența socială este asigurată la nivel central de mai multe ministere cu atribuții în domeniu, precum:
Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul Justiției,
Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, etc. iar pe
plan local de consiliile județene și consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale.
Cauzele ce generează sărăcia și marginalizarea sau excluziunea socială sunt multiple și complexe, pentru
care autoritățile centrale și locale, mediul non-guvernamental și societatea civilă fac eforturi prin măsurile
întreprinse de a eradica și de a se adapta permanent la noile valențe și factori de influență ale celor două
fenomene.
Analiza evoluției indicatorului AROPE arată că în perioada 2007-2018 ponderea populației aflate în risc de
sărăcie sau excluziune socială din România a scăzut considerabil și într-un ritm mai ridicat decât media
UE28. Cu toate acestea, România continuă să se numere printre țările cu ponderi mari ale populației aflate
7
în situație de risc, departe de media UE28 și cu grupuri specifice aflate în situație de vulnerabilitate ridicată
precum:
• copiii și tinerii;
• locuitorii din mediul rural;
• persoanele cu dizabilități;
• persoanele cu un nivel scăzut de școlaritate (maximum gimnaziu),
• familiile monoparentale care au copil/copii în întreținere,
• familiile cu copii – în special cele cu trei copii sau mai mult;
• persoanele vârstnice singure sau dependente, cu nevoi de îngrijire de lungă durată.
8
Capitolul I
CADRUL LEGISLATIV
Legislația specifică
a. Internațională
- Carta socială europene revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată prin Legea nr. 74/1999
,
- Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi ratificată de România prin Legea nr.
221/2010
- Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a

violenței domestice, ratificată de România prin Legea nr. 30/2016
- Strategia europeana 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilitati: un angajament reinnoit pentru o

Europa fara bariere
- Strategia Consiliului Europei pentru Drepturile Copilului 2016-2021
- Strategia Europa 2020, o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă
incluziunii.
b. Națională
- Legea nr. 35 din 13 martie 1997, privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului
- Legea nr. 292 din 20 decembrie 2011, privind asistența socială, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 1 din 5 ianuarie 2011 privind educației naționale, cu modificările și completările ultarioare;
- Legea nr. 202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbați –
republicată;
- Ordonanța nr. 68 din 28 august 2003 privind serviciile sociale, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa nr. 86 din 19 august 2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului
nr. 68/2003 privind serviciile sociale;
- Hotărârea nr. 49 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi
intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în
familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi
aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii
români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state;
- Legea nr. 197 din 1 noiembrie 2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale;
9
- Hotărârea nr. 118 din 19 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale cu modificările
și completările ulterioare;
- Legea nr. 219 din 23 iulie 2015 privind economia socială;
- Ordonanţa nr. 27 din 19 august 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 197/2012 privind
asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale;
- Legea nr. 229 din 6 octombrie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind
egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;
- Hotărârea nr. 867 din 14 octombrie 2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi
a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările și completările
ulterioare;
- Hotărârea nr. 584 din 10 august 2016 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2014, şi a Hotărârii Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea
Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a
serviciilor sociale;
- Hotărârea nr. 725 din 5 octombrie 2016 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
1.153/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998 privind
acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi
administrează unităţi de asistenţă socială;
- Legea nr. 79 din 26 aprilie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii asistenţei sociale nr. 292/2011 şi
pentru completarea Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu
personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială;
- Ordinul nr. 393 din 13 martie 2017 pentru aprobarea Protocolului de colaborare în vederea implementării
serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei;
- Hotărârea nr. 797 din 8 noiembrie 2017 pentru aprobarea regulamentelor cadru de organizare şi
funcţionare ale serviciilor publice de asistenţa socială şi a structurii orientative de personal, cu modificările
şi completările ulterioare;
- Hotărârea nr. 417 din 8 iunie 2018 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 797/2017 pentru
aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a
structurii orientative de personal;
- Ordinul nr. 1086 din 20 februarie 2018 privind aprobarea modelului-cadru al Planului anual de acţiune
privind serviciile sociale administrate şi finanţate din bugetul consiliului judeţean/consiliului
local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
- Hotărârea nr. 193 din 4 aprilie 2018 privind aprobarea Programului de interes naţional în domeniul
protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi "Înfiinţarea de servicii sociale în vederea
asigurării tranziţiei tinerilor cu dizabilităţi de la sistemul de protecţie specială a copilului către sistemul de
protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi";
- Ordinul nr. 1680 din 17 mai 2018 pentru aprobarea Metodologiei de selectare şi finanţare a proiectelor din
cadrul programelor de interes naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu
10
dizabilităţi "înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe
protejate în vederea dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru
prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate" şi "înfiinţarea de servicii sociale în
vederea asigurării tranziţiei tinerilor cu dizabilităţi de la sistemul de protecţie specială a copilului către
sistemul de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi"
- Hotărârea nr. 427 din 13 iunie 2018 privind aprobarea programului de interes naţional "Servicii
comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente" şi a programului de interes naţional
"Creşterea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială din unele unităţi administrativ-teritoriale";
- Hotărârea nr. 365 din 24 mai 2018 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de
şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada
2018-2021 şi a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii
de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru
perioada 2018-2021;
- Legea nr. 178 din 17 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea
de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;
- Legea nr. 232 din 2 august 2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea
de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;
- Legea nr 174/2018 de modificare și completare a Legii nr 217/2003 privind prevenirea şi combaterea

violenţei în familie,
- Ordinul nr. 2525 din 7 decembrie 2018 privind aprobarea Procedurii pentru intervenţia de urgenţă în
cazurile de violenţă domestică;
- Ordinul nr. 25 din 3 ianuarie 2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile
sociale de tip rezidenţial destinate copiilor din sistemul de protecţie specială;
- Ordinul nr. 26 din 3 ianuarie 2019 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciile
sociale de tip familial destinate copiilor din sistemul de protecţie specială;
sociale de zi destinate copiilor;
- Ordinul nr. 28 din 3 ianuarie 2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru acreditarea
serviciilor sociale destinate prevenirii şi combaterii violenţei domestice;
- Ordinul nr. 29 din 3 ianuarie 2019 pentru aprobarea standardelor minime de calitate pentru acreditarea
serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul
de protecţie a copilului şi altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum şi a serviciilor
acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat şi cantinele sociale (abroga Ordinul nr.
2126/2014 (Anexa 7);
sociale organizate ca centre maternale;
- Ordinul nr. 82 din 16 ianuarie 2019 privind aprobarea standardelor specifice minime de calitate obligatorii
pentru serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi;
11
- Legea nr. 177 din 10 octombrie 2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 197/2012 privind
asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale;
- Hotărârea. nr. 426 din 27 mai 2020 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale.
Legislaţia specifică protecţiei copilului
- Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 (republicată) privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 867 din 29 iulie 2009 privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii;
- Hotărârea nr. 904 din 15 octombrie 2014 pentru stabilirea limitelor minime de cheltuieli aferente
drepturilor prevăzute de art. 129 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor
copilului;
- Hotărârea nr. 1.103 din 10 decembrie 2014 (*actualizată*) pentru aprobarea metodologiei privind
realizarea obligaţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor şi profesioniştilor
implicaţi în prevenirea şi intervenţia în cazurile de copii aflaţi în situaţie de risc de părăsire sau părăsiţi în
unităţi sanitare;
- Hotărârea nr. 1.113 din 12 decembrie 2014 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi
promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 şi a Planului operaţional pentru
implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2016;
- Hotărârea nr. 691 din 19 august 2015 pentru aprobarea Procedurii de monitorizare a modului de creştere
şi îngrijire a copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi a serviciilor de care aceştia pot beneficia,
precum şi pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă
socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială şi a modelului standard al
documentelor elaborate de către acestea;
- Hotărârea nr. 867 din 14 octombrie 2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi
a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale (abroga Hotararea nr. 1.438 din 2
septembrie 2004);
- Legea nr. 52 din 30 martie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi
promovarea drepturilor copilului;
- Hotărârea nr. 502 din 13 iulie 2017 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei pentru Protecţia
Copilului;
- Legea nr. 286 din 29 noiembrie 2018 pentru modificarea alin. (1) şi (2) ale art. 64 din Legea
nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului;
- Ordonanţa de Urgenţă nr. 30 din 18 martie 2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative,
precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice
determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2;
Alte acte normative de interes:
- Hotărârea nr. 679 din 12 iunie 2003 privind condiţiile de obţinere a atestatului, procedurile de atestare
şi statutul asistentului maternal profesionist;
12
- Hotărârea nr. 1051 din 18 noiembrie 2014 pentru modificarea Hotărârii Guvernului
nr. 1.007/2010 privind aprobarea programelor de interes naţional în domeniul protecţiei familiei şi a
drepturilor copilului pentru perioada 2010-2014;
- Hotărârea nr. 49 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi
intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în
familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi
aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii
români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state;
- Hotărârea nr. 1002 din 30 decembrie 2019 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale
pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii;
- Hotărârea nr. 867 din 29 iulie 2009 privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii;
- Ordinul nr. 95 din 13 martie 2006 pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre
direcțiile generale de asistență social și protecția copilului și serviciile publice de asistență social/personane
cu atribuții de asistență socială, în domeniul protecției drepturilor copilului.
Legislaţia privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor adulte cu handicap
- Hotărârea nr. 197 din 9 februarie 2006 privind aprobarea programelor de interes naţional în domeniul
protecţiei drepturilor persoanelor cu handicap, precum şi în domeniul asistenţei sociale a persoanelor
vârstnice, persoanelor fără adăpost şi persoanelor victime ale violenţei în familie şi a finanţării acestor
programe;
- Legea nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
– republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa de Urgenţă nr. 14 din 7 martie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006
privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
- Hotărârea nr. 268 din 14 martie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
- Legea nr. 275 din 10 octombrie 2007 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2007
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap;
- Hotărârea nr. 430 din 16 aprilie 2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea
Comisiei de Evaluare a Persoanelor adulte cu Handicap;
- Ordonanţa de Urgenţă nr. 84 din 20 septembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
- Legea nr. 221 din 11 noiembrie 2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu
dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie
2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007;
13
- Legea nr. 136 din 18 iulie 2012 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2010 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap;
- Legea nr. 8 din 18 ianuarie 2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind
drepturile persoanelor cu dizabilităţi;
- Hotărârea Guvernului nr. 655/2016 pentru aprobarea Strategiei naţionale "O societate fără bariere pentru
persoanele cu dizabilităţi" 2016-2020 şi a Planului operaţional privind implementarea Strategiei naţionale
"O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi" 2016-2020;
- Hotărârea nr. 927 din 8 decembrie 2016 pentru modificarea Metodologiei privind organizarea şi
funcţionarea Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, aprobată prin Hotărârea Guvernului
nr. 430/2008;
- Ordinul nr. 82 din 16 ianuarie 2019 privind aprobarea standardelor specifice minime de calitate obligatorii
pentru serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi;
- Ordinul nr. 1218/2019 din 9 august 2019 pentru aprobarea Standardelor specifice minime obligatorii de
calitate privind aplicarea metodei managementului de caz în protecţia persoanelor adulte cu dizabilităţi.
Legislaţia privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor vârstnice
- Legea nr. 17 din 9 martie 2000* privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice – republicată;
- Hotărârea nr. 978 din 16 decembrie 2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile
sociale şi a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabileşte contribuţia lunară de
întreţinere datorată de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale;
- Ordonanţa de Urgenţă nr. 34 din 28 iunie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2000
privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice;
- Legea nr. 19 din 12 ianuarie 2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2016
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice;
- Ordinul nr. 29/2019 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor
sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de
protecţie a copilului şi altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum şi pentru serviciile
acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat şi cantinelor sociale, Anexa 5 - Standarde
minime de calitate pentru serviciile sociale acordate în comunitate, organizate ca adăposturi de noapte;
14
Capitolul II
Cadrul instituțional
2.1. Instituțiile publice naționale în domeniul asistenței sociale
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – este organizat și funcționează ca organ de specialitate al

administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, ce realizează politici
naționale corelate cu cele europene și internaționale, în domeniile muncii, familiei, protecției sociale și
persoanelor vârstnice. Ministerul îndeplinește rolul de autoritate de stat, strategie și planificare,
reglementare, sinteză, coordonare, monitorizare, inspecție și control. În exercitarea atribuțiilor sale,
Ministerul colaborează cu celelalte ministere și organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu alte
autorități publice și cu organisme guvernamentale și neguvernamentale.
Ministerul este organizat și funcționează, în baza Hotărârii Guvernului nr. 23 din 5 ianuarie 2022 privind
organizarea și funcționarea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Activitatea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale se bazează pe următoarele principii:

- principiul solidarității sociale;
- principiul respectării demnității sociale;
- principiul coeziunii sociale;
- principiul respectării dreptului fiecărei persoane la muncă decentă;
- principiul contribuției și a solidarității în promovarea progresului social;
- principiul respectării legislației Uniunii Europene;
- principiul transparenței activității față de cetățeni și față de celelalte instituții ale statului, ale
Uniunii Europene și față de societatea civilă;
- principiul eficienței managementului fondurilor publice;
- principiul consultării partenerilor sociali;
- principiul promovării unei societăți echilibrate;
- principiul întâririi dialogului social la toate nivelurile, în scopul creșterii aportului acestuia
la dezvoltarea economică și socială.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale are atribuții specifice în domeniile:
Legislația muncii
Ocuparea forței de muncă și formarea profesională
Salarizarea
Securitatea şi sănătatea în muncă
Dialogului social
Pensii şi alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special
Asistența socială și incluziunea socială
Protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități
Protecția persoanelor vârstnice
Fonduri europene
15
Unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea

Ministerului Muncii și Solidarității Sociale sunt:
CU FINANȚARE
SUBORDONATE EXTERNĂ ȘI DE LA COORDONARE
AUTORITATE
BUGETUL DE STAT
•Inspecția Muncii
•Unități de •Casa Națională de •Institutul Național de
•Agenția Națională management al Pensii Cercetare Științifică
pentru Plăți și proiectului în Domeniul Muncii și
Inspecție Socială Protecției Sociale
•Autoritatea pentru •Unități de •Agenția Națională

Protecția Persoanelor implementare a pentru Ocuparea
cu Dizabilități proiectului Forței de Muncă
Ministerul Familiei, Tinerului și Egalității de Șanse – este organizat și funcționează ca organ de

specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, ce
realizează politici naționale corelate cu cele europene și internaționale, în domeniile politicilor familiale,
tineretului, protecției prepturilor copilului și adopției, violenței domestice și egalității de șanse între femei
și bărbați, îndeplinind rolul de autoritate de stat, strategie și planificare, reglementare, sinteză, coordonare,
monitorizare și control. În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul colaborează cu celelalte ministere și
organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu alte autorități publice și cu organisme guvernamentale
și neguvernamentale.
Ministerul este organizat și funcționează, în baza Hotărârii Guvernului nr. 22 din 5 ianuarie 2022 privind
organizarea și funcționarea Ministerului Familiei, Tinerului și Egalității de Șanse.
Activitatea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse se bazează pe următoarele principii:
- principiul ocrotirii familiei și copilului;

- principiul sprijinirii tinerilor prin programe dedicate;
- principiul respectării demnității umane, egalității de șanse și de tratament;
- principiul coeziunii sociale;
- principiul respectării dreptului fiecărei persoane la viața de familie;
- principiul respectării legislației Uniunii Europene;
- principiul transparenței activității față de cetățeni și față de celelalte instituții ale statului, ale
Uniunii Europene și față de societatea civilă;
- principiul eficienței managementului fondurilor publice;
- principiul promovării unei societăți echilibrate.
Ministerul Familiei, Tinerului și Egalității de Șanse are atribuții specifice în domeniile:
16
Politicilor familiale și demografice
Protecției drepturilor copilului și adopției
Violenței domestice în familie și egalității

de șanse între femei și bărbați
Activității de tineret
Instituțiile care funcționează în subordinea și sub autoritatea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității
de Șanse sunt:
- Direcțiile Județene de Familie și Tineret, respeciv Direcția pentru Familie și Tineret a

Municipiului București;
- Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
- Agenția Națională pentru Egalitate de șanse între Femei și Bărbați
- Case de Cultură Studențești
- Complexul Cultural Sportiv Studențesc ”Tei” din București
Aplicarea unitară, la nivel teritorial, a legislației și a strategiilor naționale din domeniul asistenței
sociale este asigurată prin structurile deconcentrate.
Instituția Avocatul Poporului – este o instituție de tip ombudsman (asigura asistenta juridica,
economica unei institutii, societati, etc.) cu competențe generale, care are drept scop apărarea drepturilor și
libertăților persoanelor fizice în raporturile acestora cu autoritățile publice. Instituția a fost înființată prin
Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului. Instituția Avocatul
Poporului este autoritate publică autonomă și independentă față de orice altă autoritate publică, în condițiile
legii și are următoarele domenii de activitate:
- drepturile omului, egalitate de șanse între bărbați și femei, culte religioase și minorități naționale;
- drepturile familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu dizabilități;
- apărare, protecție și promovarea drepturilor copilului (activitatea este coordonată de un adjunct al
Avocatului Poporului, denumit Avocatul Copilului și acționează în scopul promovării și protejării
drepturilor copilului în vârstă de până la 18 ani, susține și încurajează respectarea și promovarea
drepturilor copiilor, în condițiile Legii nr. 272/2004; în județul Aba funcționează o structură
teritorială a Avocatului Copilului);
- armată, justiție, poliție, penitenciare;
- proprietate, muncă, protecție socială, impozite și taxe;
- prevenirea torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile
de detenție;
17
2.2. Sistemul instituțional în domeniul asistenței sociale în județul Alba

2.2.1. Autorități și instituții publice cu atribuții în domeniul asistenței sociale
la nivel județean
Autoritățile administrației publice locale – județene, municipale, orășenești și comunale au obligația de a

implica colectivitatea locală în procesul de identificare a nevoilor comunității și de soluționare la nivel local
a problemelor sociale.
Consiliul Județean Alba este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean, pentru
coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor
publice de interes județean. În conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, Consiliul Județean
îndeplinește următoarele atribuții, în domeniul asistenței sociale:
- înființează, organizează şi asigură funcționarea instituțiilor publice de interes județean,

gestionarea serviciilor publice de interes județean precum și potrivit competențelor sale și în
condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes județean privind
serviciile sociale pentru protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice,
a familiei și a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială, conform prevederilor
Ordonanței de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrative;
- stabilește direcții de acțiune privind procesul de identificare a obiectivelor operaționale și
elaborarea politicilor de dezvoltare a serviciilor sociale la nivel județean, conform Regulamentului
de organizare si funcționare a aparatului de specialitate al Consiliului Județean Alba, aprobat
prin HCJ Alba nr. 123/2021;
- înființează Direcția generală de asistență socială și protecția copilului cu scopul de a asigura
aplicarea politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice,
persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială,
cu rol în administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale,
- aprobă strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale elaborată de DGASPC;
- aprobă planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale administrate și finanțate din bugetul
județean care cuprind date detaliate privind numărul şi categoriile de beneficiari, serviciile sociale
existente, serviciile sociale propuse pentru a fi înființate, programul de contractare a serviciilor din
fonduri publice, bugetul estimat şi sursele de finanțare;
- aprobă Regulamentul de Organizare şi Funcționare al DGASPC în conformitate cu nevoile
locale,
- asigură bugetul pentru funcționarea direcției generale;
- aprobă structura organizatorică, numărul de personal şi finanțarea DGASPC-ului,
- are obligația să organizeze servicii de tip familial și de tip rezidențial, potrivit nevoilor identificate
la nivelul unității administrativ-teritoriale pentru asigurarea protecției speciale a copilului lipsit,
temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților săi;
- poate participa, în cazurile prevăzute de lege, la cofinanțarea serviciilor de zi alături de consiliile
locale;
- înființează, organizează şi asigură funcționarea Comisiei pentru Protecția Copilului, ca organ
de specialitate cu activitate decizională în materia protecției și promovării drepturilor copilului
privind încadrarea copiilor cu dizabilități într-un grad de handicap şi, după caz, orientarea şcolară
a acestora, stabilirea unor măsuri de protecţie specială (plasament sau supraveghere specializată) a
copiilor, atestarea asistenţilor maternali profesionişti.
18
- înființează, organizează şi asigură funcționarea Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu

Handicap, ca organ de specialitate cu activitate decizională în materia încadrării persoanelor adulte
în grad și tip de handicap;
Consiliul Județean Alba este reprezentat pe plan intern și extern în domeniul asistenței sociale și a protecției
copilului de serviciul de specialitate - Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba,
care are ca scop aplicarea politicilor sociale în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor
vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și a altor persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie
socială, cu rol în administrarea și acordarea beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale.
În vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția
Copilului Alba, are următoarele astribuţii şi funcții:
19
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba

- Atribuții –
ORGANIZARE/
COORDONARE ÎNDRUMARE/ COLABORARE/
ADMINISTRARE/ ANALIZEAZĂ
ASISTENȚĂ TEHNICĂ CONSULTANȚĂ/ DEZVOLTARE
FURNIZOR DE MONITORIZEAZĂ
FORMARE PROFESIONALA PARTENERIATE
SERVICII SOCIALE
 elaborare strategiei  acordă asistență tehnică pt.  modul de respectare a  îndrumare metodologică a  dezvoltă parteneriate
județeană de dezvoltare a crearea și formarea structurilor drepturilor copilului, a activităților publice de asistență socială; cu ONG-uri, societate
serviciilor sociale; comunitare consultative ca persoanelor cu dizabilități și  identifică/evaluează/realizează civilă, operatori
 elaborează planuri anuale formă de sprijin pentru propune măsuri în consecință; formarea profesională a economici, etc. ce
de acțiune; activitatea de asistentă socială și  stabilește măsurile necesare persoane/familii pentru a deveni AMP desfășoară activitate în
 propune dezvoltarea de protecția copilului; pentru prevenirea si  acordă îndrumare/consiliere/sprijin domeniu asistenței sociale;
servicii sociale de interes  coordonează/sprijină combaterea violentei pentru părinții/familii în vederea  colaborează cu alte
judetean și monitorizarea activitatea APL-urilor domestice; reintegrării copilului în mediu familial; DGASPC-uri;
acestora; (comune, orașe, municipii) în  analizează activitatea prestată  identifică/evaluează/formează/sprijină  colaborează cu
 coordonează înființarea și scopul planificării, dezvoltării și de copii în domeniul cultural, familii/persoane care doresc că adopte; instituții responsabile
organizarea serviciilor organizării serviciilor sociale de artistic, sportiv, publicitar și de  acordă consultanță gratuită la cerere pentru îndeplinirea
sociale, în concordanță cu interes local în domeniul modelling; privind acordarea de servicii/ măsuri/ atribuțiilor ce-i revin la
nevoile identificate a.i să se asistenței sociale, protecției  monitorizează/implementează prestații sociale; nivel central/județean;
realizeze o acoperire familiei, a drepturilor copilului, hotărârile de protecție  identifică, evaluează și pregătește  dezvoltă parteneriate
echitabilă a dezvoltării a persoanelor cu dizabilități, a specială; persoane care pot deveni APP; public-public și/sau
acestora; persoanelor vârstnice, prevenirea  monitorizează cazurile de  asigură formarea continuă și public-privat în
 accesează surse de și combaterea violenței violență domestică monitorizează activitatea acestora- APP îndeplinirea atribuțiilor ce-
finanțare domestice, etc;  deschiderea procedurii de  planifică, informează, formează și i revin
națională/internațională în  asigură servicii adopție internă și monitorizează îndrumă metodologic în vederea creșterii
domeniul serviciilor sociale; administrative și de secretariat evoluția copiilor adoptați performanței personalului care
 furnizează și pentru comisia de protecția  monitorizează activitatea administrează și acordă servicii sociale
administrează servicii copilului și a comisiei de persoanelor/familiilor cu copii  asigură programe de formare şi
în plasament/adopție; îndrumare metodologică a personalului
20
sociale pt. categorii de evaluare si încadrare în grad de  promovează măsurile care lucrează în domeniul serviciilor
beneficiari prezăvuți de lege; handicap ; alternative de tip familial la sociale
 stabilește măsuri de  realizează activități de protecția instituționalizată
implementare a obiectivelor informare la nivelul județului  înființează și administrează
strategiei județene; cu privire la beneficiile, baze de date referitoare la toți
 Fundamentează și propune serviciile sociale, etc furnizorii publici și privați de
înființarea, finanțarea/ servicii sociale
cofinanțarea serviciilor  monitorizează și evaluează
sociale; serviciile sociale
 inițiază și sprijină
dezvoltarea voluntariatului
în serviciile sociale;
 furnizează, administrează
sau, după caz, contactează
servicii sociale categoriilor
de beneficiari prevăzuți de
lege fiind responsabili de
calitatea serviciilor acordate;
 externalizare serviciilor
sociale
21
0
Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Alba (A.J.P.I.S. Alba) – funcționează în subordinea
Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială ca serviciu public deconcentrat, cu personalitate
juridică, finanțat de la bugetul de stat, în baza Ordonanței de Urgență nr. 133/2011. Agenția îndeplinește
următoarele atribuții:
- Privind realizarea obiectivelor sale:

o Administrează patrimoniul propriu și bunurile din domeniul public sau privat al statului,
în condițiile legii;
o Autorizează furnizorii de formare profesională privind formare profesională a adulților,
în baza prevederilor legale precum și înregistrează contractele de formare profesională ale
furnizorilor de formare profesională;
o Soluționează cererile privind stabilirea calității de persoană persecutată, în înțelesul
prevederilor Decretului-lege nr. 118 din 30 martie 1990, republicată, privind acordarea
unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură cu începere de la 6
martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri;
o Realizează activități de evaluare, monitorizare și control privind implementarea
programelor din domeniul asistenței sociale și incluziune socială;
o Monitorizează implementarea priorităților stabilite prin planul strategic de acțiune din
domeniul incluziunii sociale, precum și activitatea secretariatului tehnic al comisiei de
incluziune socială, în conformitate cu ordinul prefectului.
- În domeniul administrării, gestionării și plății beneficiilor de asistență socială și al susținerii
programelor de servicii sociale:
o Aplică legislația privind acordarea și plata beneficiilor de asistență socială;
o Aplică legislația privind finanțarea programelor de servicii sociale;
o Informează și îndrumă persoane fizice/ juridice cărora le revin drepturi și obligații ce
decurg din reglementările sistemului național de asistență socială;
o Prelucrează documentații pentru stabilirea drepturilor de beneficii sociale și gestionează
baze de date pentru efectuare plăților beneficiilor de asistență socială;
o Asigură respectarea prevederilor legale care privesc caracterul confidențial al datelor cu
caracter personal ale solicitanților și beneficiarilor de beneficii de asistență socială;
o Recuperează drepturile încasate necuvenit de beneficiari, în condițiile legii;
o Asigura comunicarea permanentă cu instituțiile și autoritățile administrației publice
centrale, cu alte instituții și persoane juridice cu responsabilități în domeniul social și în
special cu autoritățile administrației publice locale și județene;
o Soluționează contestații, sesizări și reclamații, potrivit competențelor legale precum și
asigură reprezentarea în fața instanțelor judecătorești, conform legii;
o Editează materiale de informare și utilizează orice mijloc de comunicare în masă pentru
promovarea și informarea asupra drepturilor beneficiarilor;
- În domeniul inspecției sociale:
o Promovează acțiuni de informare și conștientizare a cetățenilor asupra drepturilor
sociale;
o Sesizează organele de urmărire penală competente în situația în care faptele supuse
controlului au elemente constitutive ale unei infracțiuni;
o Controlează și monitorizează modul în care sunt stabilite și acordate beneficiile de
asistență socială, serviciile sociale, modul de îndeplinire a prevederilor legale privind
24
încadrarea în grad și tip de handicap, grad de invaliditate sau în grad de dependență,

după caz;
o Evaluează, monitorizează și controlează activitatea furnizorilor de servicii sociale
publici și privați, precum și eficiența și performanțele acestora;
o Controlează și monitorizează respectarea prevederilor legale referitoare la
administrarea fondurilor pentru plata beneficiilor de asistență socială, precum și a celor
alocate pentru susținerea și dezvoltarea serviciilor sociale, a proiectelor, programelor și
politicilor din domeniu;
o Aplică sancțiuni contravenționale pentru încălcarea prevederilor legale din domeniul
asistenței sociale;
o Acționează la nivel județean pentru prevenirea și înlăturarea efectelor oricăror acte sau
fapte care încalcă principiile și normele din domeniul asistenței sociale, stabilite prin
tratatele internaționale la care România este parte sau prin reglementările Uniunii
Europene.
2.2.2. Autorități, instituții publice si organizații de asistență socială la nivel local
Consiliile locale - la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor funcționează servicii publice de asistență
socială aflate în subordinea consiliului local, iar la nivelul comunelor este prevăzută, în structura aparatului
de specialitate al primarului, angajarea persoanelor cu atribuții de asistență socială.
Principalele atribuții ale consiliilor locale în domeniul asistenței sociale sunt:
- identifică și soluționează problemele sociale;

- administrează și gestionează fondurile alocate pentru asistența socială;
- organizează sistemul de servicii de asistență socială și le susține financiar;
- aprobă programe de colaborare cu organizațiile nonguvernamentale în vederea asigurării și
furnizării serviciilor sociale;
- asigură spații, mijloace financiare și logistice pentru activitatea de asistență socială;
- finanțează și cofinanțează instituțiile publice, programele și serviciile de asistență;
- comunică lunar AJPIS situații privind numărul de beneficiari de asistență socială și sumele alocate.
Autoritatea Tutelară face parte din serviciile comunitare din subordinea consiliilor locale și este o instituție
a autorității publice locale, fundamentată de Codul familiei, ce are atribuții privitoare la eliberarea actelor
administrative și la stabilirea și organizarea tutelei, la supravegherea, controlul și îndrumarea activității de
ocrotire a minorului, participă activ la judecarea cauzelor cu minori, precum și a prevenirii separării
minorului de părinți.
Funcția de autoritate tutelară este reprezentată și exercitată de către PRIMAR care are calitatea de
reprezentant al statului, în condițiile legii și reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte
autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române şi străine, precum şi în justiție.
În acest context, Primarul îndeplinește următoarele funcții:
- de ofițer de stare civilă şi de autoritate tutelară;
- asigură funcționarea serviciilor publice locale de profil;
25
- elaborează proiectele de strategii privind domeniul social şi le supune aprobării consiliului local, în urma
consultărilor publice;
- coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prin intermediul aparatului de specialitate sau
prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;
- colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cu autorităţile administraţiei
publice locale şi judeţene.
Structurile comunitare consultative reprezintă grupuri informale de susținere a activităților de protecție

socială și sunt constituite prin hotărâri ale Consiliilor locale sau ale primarului la nivelul autorităților
publice locale. Modul de constituire și funcționare a acestora este reglementat prin acte normative (Legea
nr. 272/2004 privind protecția şi promovarea drepturilor copilului și HG nr. 49/2011) care prevăd obligația
autorităților publice locale de a implica colectivitatea locală în procesul de identificare a nevoilor
comunității și de a soluționa la nivel local problemele sociale. Structurile Comunitare Consultative
reprezintă totodată o formă de sprijin la nivel local, constituită ca o alternativă la soluționarea problemelor
apărute în familii dezorganizate sau în situații de risc și excluziune socială sau a copiilor privați de îngrijire
și educație adecvată. Misiunea acestei structuri este aceea de identificare a nevoilor și a resurselor
comunității locale și implicarea acesteia în vederea soluționării problemelor comunității.
Funcțiile acestor structuri sunt de colaborare (cu autoritățile publice competente, reprezentanții societății
civile, etc.), consultativă (pentru instituțiile publice și private cât și pentru comunitate) și de intervenție
(primară, directă cât și prin implicarea comunității). Membrii comitetelor sunt persoane cu influență în
comunitate, implicate și receptive la problematica socială care pot contribui la soluționarea problemelor
sociale de interes local (ex. preoți, cadre didactice, medici, întreprinzători locali, consilieri locali, lideri ai
comunității locale, elevi/tineri cu performanțe școlare, etc. ). De menționat este faptul că aceste persoane,
membrii în structurile comunitare consultative nu reprezintă instituția/autoritatea locală, ci sunt aleși pentru
calitățile lor personale și de a sprijinii autoritatea locală și urmăresc promovarea valorilor familiale,
individuale și de grup. Exemple de intervenții ale structurilor comunitare consultative sunt multiple, cum
ar fii: pentru protecția copilului, pe lângă părinți prin informarea, sfătuirea, acompanierea, influențarea
comportamentului/atitudinii acestora, în situații de neglijarea copilului de către părinți, exploatarea prin
muncă a copilului, etc. Această implicare pot soluționa probleme sociale cum ar fii: reducerea abandonului
școlar, scăderea numărului de copii nevaccinați, creșterea căsătoriilor și descurajarea concubinajului,
reducerea delincvenților minori, reducerea copiilor instituționalizați, reducerea numărului de persoane
vârstnice izolate, etc.
În județul Alba sunt constituite doar două structuri comunitare consultative în comunele Doștat și Cenade
Având în vedere faptul că, este reglementat cadrul legal de constituire și funcționare a structurilor
comunitare consultative precum și ținând cont de rolul, scopul și importanța implicării liderilor dintr-o
comunitate în sprijinirea și soluționarea problemelor sociale este necesar conștientizarea autorităților
publice locale din județ de a implica și responsabiliza comunitatea în creșterea calității vieții
persoanelor/familiilor/grupurilor vulnerabile.
26
2.3. Colaboratori interinstituționali
Instituțiile cu responsabilități indirecte în domeniul asistenței sociale sunt instituții/agenții

guvernamentale aflate în subordinea altor ministere, după cum urmează:
Direcția de Sănătate Publică, aflată în subordinea Ministerului Sănătății ce coordonează în principal

asistența medicală comunitară, rețeaua sanitară și de sănătate publică dar are unele atribuții și în sfera
socio-medicală având în subordine instituții în care se desfășoară și activități de asistență socială (spitale
pentru dependenți de droguri și alcool, spitale pentru persoane cu boli psihice, asistență medicală
comunitară, etc).
Inspectoratul Județean de Poliție din subordinea Ministerului Administrației și Internelor are unele
atribuții și în domeniul asistenței sociale ce vizează problematica delincvenței, a violenței în general și a
celei domestice în special, comercializarea, consumul și traficul de drog, problematica prostituției, copiii
străzii, vagabondajul și cerșetoria, abuzul asupra copilului, găștile stradale, etc. Totodată, se recunoaște
rolul poliției în intervenție, alături de ceilalți parteneri relevanți, în cadrul unor echipe multidisciplinare și
interinstituționale. Se pune un accent deosebit pe colaborarea necondiționată în stabilirea, cu celeritate a
identității copiilor care trebuie să revină în țară prin repatriere sau readmisie, precum și în cazurile copiilor
părăsiți în unitățile medicale cu sau fără identitate.
Centru Regional Alba Iulia din cadrul Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane funcționează
în subordinea Ministerului Administrației și Internelor. Agenția Națională are rolul de a coordona, evalua
și monitoriza, aplicarea politicilor în domeniul luptei împotriva traficului de persoane. Rolul principal ala
Centrului Regional este acela de a coordona activitatea anti-trafic regional din zona de competență
(Județele Alba, Hunedoara, Sibiu) având următoarele atribuții: analizează fenomenul la nivel local și
informează asupra apariției unor noi moduri de operare; monitorizează aplicării prevederilor Planului
Național Antri-trafic la nivel local; identifică disfuncționalitățile și formulează propuneri de îmbunătățire a
sistemului de identificare și referire; facilitează comunicarea locală și regională între structurile implicate
în lupta anti-trafic; sprijinirea inițiativelor locale anti-trafic; sesizarea autorităților competente pentru
soluționarea problemelor cu care se confruntă victimele traficului în procesul de asistare și în cel de
reintegrare.
Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog al Județului Alba este o structură teritorială a
Agenției Naționale Antidrog, organizată la nivel de direcție în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, face
parte din Centrul Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Alba Iulia, alături de Centrul
Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Hunedoara și Centrul Regional de Prevenire,
Evaluare și Consiliere Antidrog Sibiu și are ca și responsabilitate implementarea politicilor antidrog,
prevenire și asistență în județul Alba. Activitatea acestui centru se adresează întregii comunități locale iar
atribuțiile principale sunt următoarele: elaborează documentele de organizare, planificare, control şi
evaluare a activităților centrului; coordonează activitățile de reducere a cererii de droguri în plan local;
monitorizează şi coordonează activităţile instituțiilor locale cu competențe în domeniu, a organizațiilor
neguvernamentale (ONG) şi a altor parteneri sociali implicaţi în dezvoltarea, la nivel local, a Planului de
acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog; coordonează elaborarea şi implementarea
Strategiei locale antidrog şi a Planului de acţiune, pe baza metodologiei concepute de Agenţia Naţională
Antidrog şi evaluează periodic stadiul realizării acestora; implementează la nivel local programe şi
campanii naţionale de reducere a cererii şi ofertei de droguri; iniţiază, susţine şi monitorizează campanii de
informare/educare, comunicare la nivel local şi regional; organizează manifestări cu tematică antidrog, cu
participarea comunităţii locale, mass-media şi autorităţilor publice locale (conferinţe de presă, seminarii,
27
conferinţe, dezbateri publice, emisiuni radio-tv, sesiuni de comunicări ştiinţifice, întreceri sportive,
activităţi artistice şi culturale etc.) şi promovează materialele cu tematică antidrog; colaborează cu
specialiştii responsabili cu activitatea educativă şcolară ţi extraşcolară, cu consilierii educativi din şcoli, cu
psihologii, sociologii şi psihopedagogii din Centrele Judeţene de Asistenţă Psihopedagogică; organizează
reţelele de intervenţie preventivă în mediile şcolare/ universitare/ comunitare/ familiale depistate la risc;
acordă asistenţă tehnică organizaţiilor neguvernamentale în scopul elaborării şi depunerii spre finanţare a
proiectelor privind reducerea cererii de droguri; acordă servicii de consiliere medicala/ psihologică/ socială,
individuală şi de grup consumatorilor de droguri şi familiilor acestora; colaborează cu unităţile locale şi cu
organizațiile neguvernamentale în vederea elaborării unor programe de asistență, protecție socială şi
reinserţie socio-profesională a persoanelor care au consumat sau consumă substanțe psihoactive;
gestionează activitățile specifice de funcționare a unei linii telefonice de informare şi consiliere pentru
cetățeni (populația locală);
Serviciul de probațiune din subordinea Ministerului de Justiție, prin care se urmărește asigurarea unor
măsuri educative ca alternativă la pedeapsă. Prin Direcția Generală a Penitenciarelor are atribuții de
asistență socială cu privire la minorii delincvenți din școlile de reeducare și a persoanelor adulte condamnate
în vederea reinserției sociale a acestora după ispășirea condamnării.
Inspectoratul Școlar Judetean Alba - şi unităţile de învăţământ sprijină activitatea din domeniul asistenţei
sociale a copiilor, tinerilor şi familiilor acestora, prevenind şi sesizând cazuri de abandon școlar, violență
în familie, comportament deviant, delicvență juvenilă, etc.
Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Alba (CJRAE) – este o unitate de învățământ
conexă învățământului preuniversitar, cu personalitate juridică, subordonat Ministerului Educației
Naționale și coordonat de Inspectoratul Școlar al Județului Alba. Finanțarea CJRAE Alba se asigură
de la bugetul Consiliul Județean Alba în baza prevederilor art. 99 alin. (5) și art. 110 alin(3) din Legea
educației naționale nr. 1/2011. Conducerea CJRAE este asigurată de Consiliul de Administrație unde
Consiliul Județean Alba este unul din cei 9 membrii ai consiliului de administrație.
Reprezintă o instituție de învățământ special integrat, specializată în oferirea, coordonarea și monitorizare

de servicii educaționale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părinților și membrilor
comunității, pentru a asigura tuturor accesul la o educație de calitate, precum și asistență necesară în acest
sens.
La nivelul județului Alba, CJRAE Alba coordonează, monitorizează și evaluează activitatea:
- Centrului Județean de Asistență Psihopedagogică (C.J.A.P.)

- Cabinetelor Logopedice Interșcolare (C.L.I.)
- Serviciul de evaluare și orientare școlară și profesională (S.E.O.S.P)
- Comisia de Orientare Școlară și Profesională (C.O.S.P)
28
Centrul Județean
de Resurse și
Asistență
Educațională Alba
Reteaua de Serviciul de
Centrul Județean Comisia de
Cabinete Evaluare și
de Asistență Orientare școlară
logopedice Orientare Școlară
Pedagogică Alba și Profesională
inteșcolare și Profesională
Cabinete scolare
de asistență
psihopedagogică
1. Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică (C.J.A.P.) – desfășoară următoarele activități:

- Organizează acțiuni de cunoaștere și consiliere psihopedagogică a preșcolarilor/ elevilor
realizate individual și colectiv;
- Organizează acțiuni cu părinții și cu cadrele didactice;
- Acțiuni de colaborare cu comunitățile locale în scopul orientării școlare și profesionale,
orientării carierei elevilor;
- Acțiuni de consiliere individuală și de grup a elevilor cu manifestări deviante prin
informare, documentare și consiliere
Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică se află în relații de colaborare cu:
AJOFM Alba
Alte persoane
juridice cu DGASPC Alba
atribuții în dom
educației
Centrului
Județean de
Asistență Unități și
CPECA Alba Psihopedagogică instituții de
învățământ
Org. guv. și
IPJ Alba
neguv.
Vezi Anexa 1 - Rețeaua Cabinetelor de asistență psihopedagogică și unitățile școlare arondate în anul
școlar 2020-2021din Județul Alba
În subordinea metodologică a Centrului Județean de Asistență Psihopedagogică se află cabinetele școlare

de asistență psihopedagogică din unitățile de învățământ preuniversitar prezentate în harta de mai jos:
29
2. Cabinetele Logopedice Interșcolare (C.L.I.) – sunt structuri de învățământ special integrat ale
învățământului preuniversitar (pentru copii/elevi cu cerințe educative speciale, care prezintă tulburări de
limbaj și de comunicare, precum și dificultăți de învățare specifice). Activitatea constă în terapia
tulburărilor de limbaj și de comunicare, precum și în elaborarea și realizarea unor programe/proiecte
specifice, corespunzătoare principalelor disfuncționalități ale limbajului și comunicării. Intervenția
logopedică se realizează de profesorii logopezi.
Vezi: Anexa 2 - Rețeaua Cabinetelor logopedice școlare/interșcolare cu unitățile de învățământ arondate

în anul școlar 2020-2021 din Județul Alba
30
3. Serviciul de evaluare și orientare școlară și profesională (S.E.O.S.P) – asigură evaluarea,

asistența psihoeducațională, orientarea/reorientarea școlară și profesională a copiilor, elevilor
și a tinerilor cu CES și identifică nevoile specifice ale acestora pentru asigurarea condițiilor
optime de integrare școlară, profesională și socială.
4. Comisia de Orientare Școlară și Profesională (C.O.S.P) este numită prin decizia

inspectorului școlar general al județului Alba și realizează orientarea școlară și profesională
a copiilor cu CES cu scopul menținerii, îmbunătățirii sau creșterii calității vieții acestora.
Comisia eliberează certificatul de orientare școlară și profesională.
Principalele activități desfășurate de CJRAE Alba sunt:
- cuprinderea și menținerea în sistemul de învățământ obligatoriu a tuturor copiilor/tinerilor,

indiferent de particularitățile lor psiho-individuale și sociale;
- asigurarea suporturilor suplimentare necesare desfășurării educației de calitate în funcție de
potențialul bio-psiho-social al fiecărui copil/tânăr;
- informează și consiliază cadrelor didactice în spiritul îmbunătățirii activității didactico-educative;
31
- colaborează cu factorii educaționali implicați în dezvoltarea personalității elevilor/tinerilor în

scopul integrării optime a acestora în viața școlară, socială și profesională;
- implică părinții în activități specifice unei relații eficiente școală – familie – comunitate, ca bază a
adaptării școlare și integrării sociale a copiilor/tinerilor;
- organizează elaborarea de studii privind abandonul școlar, comportamentul deviant juvenil,
anturajul negativ, activități extrașcolare/timpul liber;
- organizează de programe și proiecte antiviolență în mediul educațional.
CJRAE Alba furnizează următoarele servicii de:
- consiliere psihopedagogică și orientare școlară și profesională,
- terapie a tulburărilor de limbaj,
- evaluare, orientare/reorientare dinspre școala specială spre școala de masă și invers prin
intermediul Comisiei de orientare școlară și profesională, la propunerea Serviciului de evaluare și
orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE Alba;
- mediere școlară, furnizate de mediatori școlari;
- consultanță pentru educație incluzivă, furnizate de Centrele școlare pentru educație incluzivă;
- formare, prin parteneriate cu instituții abilitate de Centrele școlare pentru educație incluzivă;
- informare și consiliere pentru cadre didactice, copii, părinți, alți membri ai comunității;
- consiliere și prevenire a delincvenței și predelincvențiali juvenile.
Instituția Prefectului. În cadrul instituției funcționează următoarele comisii:
1. Comisia de Dialog Social are un caracter consultativ și vizează: asigurarea unor relații de
parteneriat social între administrație, patronat, sindicate, care permit o informare reciprocă
permanentă asupra problemelor de interes al administrației sau al partenerilor sociali, în
vederea asigurării unui climat de paci și stabilitate; consultarea partenerilor sociali asupra
inițiativelor legislative sau de altă natură, cu caracter economico-social sau alte probleme din
sfera de activitate a administrației asupra cărora partenerii sociali convin să discute.
2. Comitetul Consultativ de Dialog Civic pentru Persoane Vârstnice cu următoarele atribuții:
analizează problemele cu caracter socioeconomic care privesc persoanele vârstnice; elaborează
propuneri pentru soluționarea problemelor identificate și elaborează un raport anual ce îl
înaintează Ministerului Muncii, Familiei Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și
Ministerului Afacerilor Interne.
3. Biroul Județean pentru Romi ce privește îmbunătățirea situației romilor prevăzută în Strategia
Guvernului României de îmbunătățire a situației romilor şi are ca obiective elaborarea de
politici în domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor romilor, evaluează principalele nevoi
comunitare şi aplicarea de programe de sprijin a acestora, identificarea de soluții pentru
incluziunea sociala a romilor, etc.
4. Comisia Judeţeană privind Incluziunea Socială şi are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
elaborează şi aprobă Planul Judeţean privind Protecţia Socială şi Incluziunea Socială,
coordonează implementarea Planului Judeţean privind Protecţia Socială şi Incluziunea Socială
conform termelor stabilite, monitorizează realizarea obiectivelor prevăzute în planul judeţean,
constituie un sistem de monitorizare a sărăciei extreme şi incluziunii sociale la nivel judeţean,
stabilește şi inițiază pe parcursul activității anului curent eventuale corecții ale Planului
Judeţean privind Protecţia Socială şi Incluziunea Socială pe baza evaluării periodice realizate
de organismele de specialitate ale comisiei, inițiază/elaborează diagnoza privind problemele
sociale ale județului, organizează reuniunii de lucru cu reprezentanți de la nivel local cu
responsabilități în domeniul incluziunii sociale, în vederea coordonării unitare a politicilor de
incluziune socială județeană, inițiază studii/analize/investigații pe eșantioane reprezentative la
nivel județean, organizează grupuri de lucru la nivelul comisiei cu specialiști în domeniu.
32
Comisia de mediere socială -functionează în baza Hotărârii nr. 1615 din 23 decembrie 2003, privind
organizarea și funcționarea Comisiei de mediere socială. Se organizează în cadrul fiecărei direcții de
dialog, familie și solidaritate judeteană; comisia are rol consultativ și indeplineste următoarele atribuții:
a) mijloceşte dialogul dintre serviciile publice de asistenţă socială şi solicitanţii sau beneficiarii
de drepturi de asistenţă socială;
b) analizează motivele de nemulţumire notificate în scris de către solicitanţii drepturilor de
asistenţă socială sau de către beneficiarii acestor drepturi;
c) analizează nemulţumirile beneficiarilor legate de măsurile cuprinse în planul de intervenţie
sau de calitatea serviciilor acordate în baza planului individualizat, planuri prevăzute la acordarea
serviciilor sociale în conformitate cu legislaţia în vigoare;
d) clarifică prin dialog divergenţele dintre părţi, respectiv solicitanţii sau beneficiarii de drepturi
de asistenţă socială, pe de o parte, şi reprezentanţii autorităţilor sau ai instituţiilor care le acordă, pe de
altă parte;
e) difuzează organelor şi autorităţilor interesate şi aduce la cunoştinţă solicitanţilor sau
beneficiarilor de drepturi de asistenţă socială concluziile raportului la mediere;
f) prin secretariatul propriu, elaborează programele principalelor sale activităţi;
g) acordă consultații gratuite în domeniul drepturilor de asistenţă socială.
2.4. Furnizorii de servicii sociale la nivel județean
Sistemul național de servicii sociale este reglementat printr-un cadrul legal bine definit care răspunde
nevoilor sociale precum și a celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii situaţiilor
de dificultate, a prevenirii şi combaterii riscului de excluziune socială, a promovării incluziunii sociale şi
creşterii calităţii vieţii.
Serviciile sociale sunt servicii de interes general şi se organizează în forme/structuri diverse, în funcţie de
specificul activităţii/activităţilor derulate şi de nevoile particulare ale fiecărei categorii de beneficiari. Ele
au caracter proactiv şi presupun o abordare integrată a nevoilor persoanei, în relaţie cu situaţia socio-
economică, starea de sănătate, nivelul de educaţie şi mediul social de viaţă al acesteia. Pentru realizarea
unor acţiuni sociale coerente, unitare şi eficiente în beneficiul persoanei/familiei/comunitate, serviciile
sociale se pot organiza şi acorda în sistem integrat cu serviciile de ocupare, de sănătate, de educaţie, precum
şi cu alte servicii sociale de interes general, după caz.
Dezvoltarea serviciile sociale se realizează în contextul indentificării problemenlor sociale și sunt

influențate de politicile publice care trebuie să aibe o viziune pe termen lung şi un mod de dezvoltare si
inovare a acestora care sa vină în srijinul populației. Serviciile sociale aparţin unui domeniu larg al protecţiei
sociale şi sunt foarte complexe prin capacitatea acestora de intervenţie.
In România, serviciile sociale sunt asigurate de furnizori de servicii sociale care pot fi persoane fizice sau
juridice, publice sau private care trebuie să fie acreditaţi, conformn legislaţiei în vigoare.
Furnizorii de servicii sociale publici pot fi: servicii publice de asistenţă socială la nivel judeţean şi local;
servicii publice specializate la nivel judeţean sau local şi instituţii publice care au constituite compartimente
de asistenţă socială.
Serviciul public de asistenţă socială organizat la nivel local are responsabilitatea creării, menţinerii şi
dezvoltării de servicii sociale cu caracter primar, în funcţie de nevoile sociale identificare, cu scopul
prioritar de susţinere a funcţionalităţii sociale a persoanei în mediul propriu de viaţă, familie şi comunitare
33
Serviciul public de asistenţă socială organizat la nivel judeţean are responsabilitatea dezvoltării şi
diversificării serviciilor sociale specializate, în funcţie de nevoiile sociale identificate, cu scopul prioritar
de a menţine funcţionalitatea socială a persoanei, urmărind reinserţia în mediul propriu de viaţă, familial şi
comunitar.
Furnizorii de servicii sociale privaţi pot fi: asociaţii şi fundaţii, culte religioase şi ori ce alte forme organizate
ale societăţii civile, persoane fizice autorizate conform legii, filiale şi sucursalele asociaţiilor şi fundaţiilor
internaţionale recunoscurte în conformitate cu legislaţia în vigoare, organizaţii internaţionale de profil.
Pentru îndeplinirea responsabilităţilor pe care le au, serviciile publice de asistență socială organizate la nivel
local şi judeţean pot încheia convenţii de parteneriat între ele, și cu orice alţi furnizori publici şi privaţi.
Un furnizor poate organiza şi gestiona mai multe unităţi de asistenţă socială, iar la nivelul unei astfel de
unităţi pot fi furnizate mai multe tipuri de servicii sociale primare şi/sau specializate.
Furnizori de servicii sociale acreditați în baza Legii 197/2012 până la data de 12.07.2021, conform datelor
furnizate pe site-ul http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-
si-asistenta-sociala/4848, după tipul de furnizor:
PUBLICI
Structuri specializate din cadrul/subordinea autorităţilor administraţiei publice locale şi autorităţile

executive din unităţile administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraş și municipiu:
Nr. Mediu de
Denumire Furnizor Adresa Localitate
crt. rezidență
Direcţia de Asistenţă Socială din Subordinea Consiliului
1 Urban bd. Republicii, nr. 26 Alba Iulia
Local al Municipiului Alba Iulia
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia bd. 1 Decembrie 1918
2 Urban Alba Iulia
Copilului Alba nr. 68
Direcția Generală de Asistenţă Socială, Medicală și
3 Urban Aleea Lac, nr. 12 Sebeș
Comunitară Sebeş
Primăria Municipiului Aiud - Direcția deAsistență Socială a
4 Urban str. Unirii, nr. 8 A Aiud
Municipiului Aiud
5 Urban Primăria Municipiului Blaj Piaţa 1848, nr. 16 Blaj
6 Urban Primăria Orașului Abrud - Direcția de Asistenţă Socială Piața Eroilor, nr. 1 Abrud
7 Urban Primăria Oraşului Baia de Arieş str. Piaţa Băii nr. 1 Baia de Arieș
8 Urban Primăria Orașului Zlatna - Direcția deAsistență Socială str. Petru Dobra, nr. 11 Zlatna
str. 21 Decembrie 1989
9 Urban Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir Cugir
nr. 3
Primăria Comunei Avram Iancu - Compartiment Asistenţă
10 Rural str. Principală, nr. 169 Avram Iancu
Socială
11 Rural Primăria Comunei Bistra – Compartiment Asistenţă Socială calea Turzii, nr. 100 Bistra
Primăria Comunei Bucium - Compartiment Asistență
12 Rural nr. 25 Bucium
Socială
Primăria Comunei Câlnic – Compartiment Asistență
13 Rural str. Principală, nr. 20 Câlnic
Socială
14 Rural Primăria Comunei Fărău – Compartiment Asistență Socială str. Principală nr. 70 Fărău
15 Rural Primăria Comunei Horea – Compartiment Asistență Socială str. Valea Arazii, nr. 2 Horea
16 Rural Primăria Comunei Ighiu – Compartiment Asistență Socială str. Principală, nr. 56 Ighiu
Primăria Comunei Jidvei - Compartimentul Asistență
17 Rural str. Perilor, nr. 15 Jidvei
Socială
18 Rural Primăria Comunei Meteș – Compartiment Asistență Socială str. Principală, nr. 43 Meteș
34
19 Rural Primăria Comunei Ponor – Compartiment Asistență Socială sat Ponor, nr. 84 Ponor
Primăria Comunei Săliștea - Compartiment Asistenţă
20 Rural str. Joseni, nr. 447 Săliștea
Socială
Primăria Comunei Săsciori - Compartiment Asistență
21 Rural str. Principală, nr. 363 Săsciori
Socială
Primăria Comunei Sântimbru - Compartimentul de
22 Rural str. Blajului nr.187 Sîntimbru
Asistenţă Socială
23 Rural Primăria Comunei Șona – Compartiment Asistență Socială str. Lungă, nr. 2 Șona
1. Autorităţi ale administraţiei publice centrale ori alte instituţii aflate în subordinea sau coordonarea
acestora care au stabilite prin lege atribuţii privind acordarea de servicii sociale pentru anumite
categorii de beneficiu - Penitenciarul Aiud;
2. Unităţi sanitare, unităţi de învăţământ şi alte instituţii publice care dezvoltă, la nivel comunitar,
servicii sociale integrate.
Mediu de
Nr. crt. Denumire Furnizor Adresa Localitate
rezidență
1 Urban Filiala de Cruce Roşie a Județului Alba str. București, nr. 16 Alba Iulia
2 Urban Unitatea Medico - Socială Ocna Mureş str. Axente Sever, nr. 43A Ocna Mureș
PRIVAȚI
3. Organizaţii neguvernamentale, respectiv asociaţii şi fundaţii

Mediu de
rezidență
1 Urban Asociația Ambient str. Regina Maria, nr. 2 Alba Iulia
2 Urban Asociaţia As 2001 Alba Iulia str. Miron Costin, nr. 2 Alba Iulia
Asociația ASMA - Asociația pentru
3 Urban str. Vlădeasa, nr. 27 Alba Iulia
Sprijin în Management și Antreprenoriat
4 Urban Asociația Belissima str. Dr. Aurel Lazăr, nr. 53 Alba Iulia
5 Urban Asociaţia Centrul Iochebed bd. Transilvaniei nr. 11, bl.54, ap. 24 Alba Iulia
bd. Transilvaniei, nr. 27, bl. 3 EFG,
6 Urban Asociația Curcubeu Waldorf Alba Iulia
sc. 1, ap. 11
Asociația European Association for complex com Oreste, str.
7 Urban Alba Iulia
Sustainable Integration Toporașilor, nr. 20
8 Urban Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia str. Mihai Viteazu, nr. 16 Alba Iulia
9 Urban Asociația Illuminate str. Emil Racoviță, nr. 60 Alba Iulia
10 Urban Asociaţia Izvorul Tămăduirii Alba sat Oarda, str. Busuiocului, nr. 18 Alba Iulia
Asociaţia Naţională a Surzilor din str. George Bariţiu, nr. 3, bl.J1,sc. A,
11 Urban Alba Iulia
România - Filiala Alba ap. 15
Asociaţia Nevăzătorilor din România -
12 Urban str. Vasile Goldiș, nr. 18, bl.9 A, ap. 2 Alba Iulia
Filiala Judeţeană Alba
Asociaţia Non Guvernamentală Maria
13 Urban str. 1 Decembrie 1918 nr. 35 Alba Iulia
Beatrice
14 Urban Asociația Pakiv România str. Emil Racoviță, nr. 76 Alba Iulia
Asociaţia pentru Consiliere şi Asistenţă
15 Urban str. Gheorghe Pop de Băseşti, nr. 19 Alba Iulia
Specializată A.C.A.S.
16 Urban Asociaţia Pentru Integrare Socială - Alba str. Gheorghe Șincai, nr. 12 Alba Iulia
Asociaţia Proiectul Viziunea
17 Urban str. Nicolae Grigorescu nr. 1 Alba Iulia
Nevăzătorilor
35
18 Urban Asociaţia Riţa Tiţa str. Mureşului nr. 19 Alba Iulia

19 Urban Asociaţia Romanian Soul Entity calea Moţilor nr. 7 Alba Iulia
20 Urban Asociația Seniorii Noștri str. Toporașilor, nr. 32 Alba Iulia
21 Urban Asociaţia Sfântul Andrei Bărăbanţ str. Taberei nr. 4 Alba Iulia
22 Urban Asociația Sfântul Padre Pio bd. Ferdinand I, nr. 20 Alba Iulia
Asociaţia Sicado Pentru Dezvoltare
23 Urban str. Decebal, nr. 19 Alba Iulia
Durabilă Alba Iulia
24 Urban Asociaţia SM Speromax Alba str. Unirii nr. 1 - 3 Alba Iulia
Asociația Sofia - Curățenie și Îngrijire la str. Revoluției 1989, nr. 22, bl.V, sc.
25 Urban Alba Iulia
Domiciliu 5, ap. 3
26 Urban Asociaţia Steaua Speranţei str. Crişan nr. 2 Alba Iulia
27 Urban Asociația Transilvania Senior Calea Moților, nr. 160 Alba Iulia
28 Urban Societatea de Ajutorare Diakonia str. George Coşbuc, nr. 20 Alba Iulia
29 Urban Asociaţia Împreună Pentru Abrud aleea Trandafirilor Abrud
30 Urban Asociaţia Casa Nădejdii Aiud str. Gorunului nr. 34 Aiud
31 Urban Asociaţia Filantropia Ortodoxă Aiud str. Transilvaniei Aiud
Fundaţia Casa de Tip Familial Villa
32 Urban sat Sâncrai, str. Ciocârliei nr. 10 Aiud
Kunterbunt
33 Urban Asociaţia Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul str. Unirii nr. 1 Aiud
34 Urban Asociația Un Pas Înainte Alexandra str. Ostașilor, nr. 55 Aiud
Asociaţia Caritas Mitropolitan Greco-
35 Urban str. Republicii nr. 8 Blaj
Catolic Blaj
Asociaţia Pentru Persoane Vârstnice si
36 Urban str. Eroilor Blaj
Copii în Dificultate Familia 2004
Asociaţia Serviciul de Ajutor Maltez în
37 Urban bd. Republicii, nr. 57 Blaj
România - Filiala Blaj
38 Urban Societatea de Caritate Uşa Speranţei str. Principală nr. 458 Blaj
Asociaţia Filiala Filantropia Ortodoxă
39 Urban str. Horea nr. 21 Cîmpeni
Câmpeni
40 Urban Asociaţia Vera Caritas str. Horea, nr. 54 Cîmpeni
Asociația Astăzi Singur, pe Viitor
41 Urban str. Rozelor, nr. 5 Cugir
Împreună
Asociaţia A.S.M.E.A. - Acţiuni Sociale
42 Urban str. Mălinului Ocna Mureș
prin Metode Educative Active
Asociaţia Creştină de Misiune şi Caritate
43 Urban str. Mihai Viteazu nr. 6 Ocna Mureș
Bunul Samaritean Ocna Mureş
Asociația Filiala Filantropia Ortodoxă
44 Urban str. Nicolae Iorga nr.29 A Ocna Mureș
Ocna Mureş
45 Urban Asociaţia Servicii Sociale Alba sat Războieni Cetate Ocna Mureș
Filiala Filantropia Ortodoxă Războieni -
46 Urban str. Ciot, nr. 108, sat Războieni Cetate Ocna Mureș
Cetate
47 Urban Fundaţia Sanctuary str. Horea nr. 41 – 43 Ocna Mureș
Asociaţia Filiala Filantropia Ortodoxă
48 Urban str. Mihail Kogălniceanu nr.166 Sebeș
Sebeş
Asociaţia Casa de Ajutor Reciproc Credit
49 Urban str. Clujului, F.N. Teiuș
Teiuş
50 Urban Asociația Sfântul Apostol Petru str. Octavian Goga, nr. 40 Teiuș
Asociația Comunitatea Moților din str. Cocești, nr. 169
51 Rural Avram Iancu
Avram Iancu
Asociația Pentru Promovarea
52 Rural sat Ghirbom, str. Principală, nr. 324 Berghin
Potențialului Rural Procivitas Alba
53 Rural Asociaţia Resurse Pentru Câlnic str. Principală, nr. 20 Câlnic
54 Rural Asociaţia Casa Anisia sat Șeușa, str. Principală, nr.202 A Ciugud
55 Rural Asociaţia Hospice Eliana sat Hăpria, nr. 218 Ciugud
Crăciunelu de
56 Rural Asociația Sanabat str. 6 Martie, nr. 184
Jos
36
57 Rural Asociația Inclusiv Plus sat Tibru, nr. 172 A Cricău

58 Rural Asociația Just Social sat Tibru, nr. 172 A Cricău
59 Rural Asociația Uman sat Tibru, nr. 172 Cricău
60 Rural Filiala Filantropia Ortodoxă Galda de Jos str. Comuna Galda de Jos nr. 98 Galda de Jos
61 Rural Fundația David Badea sat Oiejdea, str. Principală, nr. 298 Galda de Jos
62 Rural Organizaţia Pentru Suport Comunitar str. Principală nr. 438 Galda de Jos
Asociația Mentor pentru Îngrijiri
63 Rural sat Ghioncani, nr. 39 A Întregalde
Comunitare
Asociația Filiala Filantropia Ortodoxă
64 Rural sat Izvoarele, nr. 86 Livezile
Izvoarele
Asociația Centrul de Resurse pentru
65 Rural sat Pianu de Jos, str. Cloșca, nr. 244 Pianu
Servicii Sociale Ceress Alba
66 Rural Fundaţia Valea Mânăstirii str. Sat Valea Mânăstirii nr. 15 Rîmeț
67 Rural Asociația de Asistență Socială Alma sat Pănade, nr. 25 Sîncel
Filiala Filantropia Ortodoxă Totoi a
68 Rural sat Totoi, str. Principală nr. 132 Sîntimbru
Asociației Filantropia Ortodoxă Alba Iulia
Asociația Centrul Pentru Dezvoltarea
69 Rural sat Șibot, str. Principală, nr. 9 Șibot
Serviciilor Sociale
70 Rural Asociaţia Maria - Mirabela sat Drașov, str. Principală, nr. 48 Șpring
71 Rural Asociația Med Sunny - Days str. Principală, nr. 335 Șpring
72 Rural Filiala Filantropia Ortodoxă Vingard str. Principală nr. 50, sat Vingard Șpring
Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia
73 Rural str. Avram Iancu, nr. 70 Unirea
- Filiala Unirea
74 Rural Asociaţia Sfânta Veronica sat Dumbrava, str. Principală, nr. 109 Unirea
Asociația Centrul de Îngrijire Casa
75 Rural str. Lucian Blaga, nr. 22 Vințu de Jos
Bunicilor
76 Rural Asociaţia Sânziene str. Lucian Blaga nr.4 Vințu de Jos
4. Culte recunoscute de lege – nu este cazul,

5. Filiale şi sucursale ale asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în conformitate cu
legislaţia în vigoare – nu este cazul,
6. Persoane fizice autorizate în condiţiile legii – nu este cazul,
7. Operatori economici, în condiţii speciale, prevăzute de lege
Mediu de
rezidență
1 Urban Kinetic Bio Point S.R.L. str. Livezii, nr. 53, bl. 9 B Alba Iulia
S.C. Business Training Center
2 Urban str. George Coșbuc, nr. 18 Alba Iulia
S.R.L.
3 Urban S.C. Casa Noastră Bărăbanț S.R.L. str. Turnătoriei, nr. 14 A Alba Iulia
4 Urban S.C. Polcom Tib Trust S.R.L. bd. Republicii, nr. 5 B Alba Iulia
str. Șipotului, nr. 13, bl. D1, sc.
5 Urban Swot S.R.L. Alba Iulia
D, ap. 6
6 Urban S.C. Gea Event S.R.L. str. Horia, nr. 5 A Aiud
7 Urban S.C. Georgia Catering S.R.L. str. Horia, nr. 5 A Aiud
bd. Lucian Blaga, bl. 82, sc.1,
8 Urban S.C. Casetim S.R.L. Sebeș
ap. 3
sat Sîntimbru, str. Blajului, nr.
9 Rural Matias S.R.L. Sîntimbru
238
Structurile specializate în cadrul /subordinea autorităților administrației publice locale și autoritățile

executive din unităţile administrativ-teritoriale, inclusiv unități sanitare (Unitatea Medico - Socială Ocna
Mureş) și instituții aflate în subordinea autorităților administrației publice centrale (Penitenciarul Aiud)
acreditate ca furnizori publici de servicii sociale în județul Alba sunt în total 23 structuri acreditate dintre
37
care: 12 structuri furnizează servicii sociale specializate, respectiv 19 servicii specializate pentru copii și
48 servicii specializate pentru adulți).
Vezi Anexa nr. 3 – Furnizori publici de servicii sociale.
Conform datelor de pe site-ul Ministerului Muncii, (în luna iulie 2021) sunt acreditate ca furnizori privați
de servicii sociale în total 76 de organizații neguvernamentale dintre care 50 sunt în mediul urban (28 -
Alba Iulia, 6 – Ocna Mureș, 5 Aiud, 4 Blaj, 2- Câmpeni și Teiuș, 1 – Abrud, Cugir și Sebeș) și 26 în mediul
rural (3- Cricău, Galda de Jos, Șpring, 2 – Ciugud, Unirea și Vințu de Jos, 1 – Berghin, Câlnic, Crăciunelul
de Jos, Întregalde, Livezile, Pianu, Râmeț, Sâncel, Sântimbru și Șibot). Activitatea asociațiilor/fundațiilor
implicate în domeniul asistenței sociale a devenit în ultimii 25 ani o componentă foarte importantă a
sistemului județean de asistență socială. Organizațiile neguvernamentale joacă un rol esențial atât în
furnizarea serviciilor sociale cât şi în stabilirea în județ a unor proiecte inovatoare care au rolul
complementar în sistemul de asistentă socială administrat de stat.
Dintre cele 76 de organizații neguvernamentale acreditate, 49 de structuri private furnizează servicii sociale
specializate pentru copii (respectiv 45 de servicii sociale specializate cu și fără cazare) și adulți (respectiv
73 de servicii sociale specializate cu și fără cazare). Vezi Anexa nr. 4 - Furnizorii privați de servicii sociale.
Capitolul III
Context județean
3.1. Date demografice - tendințe
Populația după domiciliu și populația rezidentă

Institutul Național de Statistică stabilește doi indicatori de analiza a populație:
a) populația cu domiciliul la data de 1 ianuarie a anului de referință și reprezintă numărul persoanelor cu
cetățenie romana si domiciliu pe teritoriul Românei, delimitat după criterii administrativ-teritoriale.
Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declara ca are locuința principală, trecută în actul de
identitate (CI, BI), așa cum este luată în evidența organelor administrative ale statului. In stabilirea valorii
acestui indicator nu se ține cont de reședința obișnuită, de perioada și/sau motivul absenței de la domiciliu.
În cazul unei țări cu migrație externă masivă, precum România, populația cu domiciliul este în general
semnificativ mai numeroasă decât cea efectivă (stabilă);
b) populația rezidentă –este un indicator estimat (pe baza natalității, mortalității, schimbărilor de domiciliu
și reședință care au putut fi documentate, fără pretenția de a fi exhaustive) pentru perioadele intra-cenzitare,
care se va actualiza retroactiv la momentul publicării rezultatelor următorului recensământ, programat
pentru anul 2021. Reședința obișnuită reprezintă locul in care o persoana își petrece în mod obișnuit
perioada zilnica de odihna, fără a ține seama de absențele temporare pentru recreere, vacanțe, vizite la
prieteni și rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase. Reședința obișnuită poate să fie
aceeași cu domiciliul sau poate să difere, în cazul persoanelor care aleg să-și stabilească reședința obișnuită
în alta localitate decât cea de domiciliu din țara sau străinătate. Se considera că își au reședința obișnuită
într-o zona geografica specifica doar persoanele care au locuit la reședința obișnuită o perioada neîntreruptă
de cel puțin 12 luni înainte de momentul de referință. In populația rezidentă sunt incluse persoanele care au
imigrat in Romania, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din Romania.
38
Populația județului Alba la ultimul recensământ realizat în anul 2011 este de 342.376 locuitori, reprezentând
populație stabilă (rezidențială), o valoare similară cu cea a populației înregistrată din timpul celui de-al
Doilea Război Mondial. Județul Alba se afla pe locul 4/6 la nivel regional și pe locul 29/42 la nivel național,
fiind un județ de nivel mediu populat. Până în anul 2015 populația rezidentă a scăzut cu 6.461 persoane,
reprezentând 1,88%.
Dinamica populației rezidentă și a populației după domiciliu

la 1 ianuarie 2020
Anul 2020 323879 373923

Anul 2019 325426 375941
Anul 2018 328264 377854
Anul 2017 330954 379663
Anul 2016 333488 381372
Anul 2015 335915 382870
280000 300000 320000 340000 360000 380000 400000
populație după rezidență populație după domiciliu
Sursa: Planșă proprie prelucrată pe baza datelor INS, Bază de date TEMPO Online
Evoluția celor doi indicatori, respectiv populația cu domiciliul și populația rezidentă, se află în tendințe
liniare de scădere. În intervalul 2015-2020, populația județului Alba a scăzut cu 5,58% reprezentând
populația rezidenta și cu 2,33% reprezentând populația după domiciliu.
Realizând o analiza referitoare la evoluția populației în acest interval de timp, reiese că populația scade de
la un an la altul în medie cu aproximativ 2.407 persoane, reprezentând populație rezidentă și cu 1798
persoane, reprezentând populație după domiciliu.
Într-o altă ordine de idei, în intervalul 2015-2020 populația rezidentă a scăzut cu -12.036 persoane
comparativ cu populația după domiciliu care a scăzut cu 8.947 persoane, acest fenomen indică faptul că
migrației a crescut progresiv. De asemenea, în anul 2020 se estimează că peste 50.044 persoane
(reprezentând 13,28% din total populație) care aveau domiciliul în județul Alba locuiau în alt județ sau în
altă țară.
Principalele concluzii:
1. Populația după domiciliul și populația rezidentă se află în tendințe liniare de scădere,

2. Dinamica populație indică faptul că migrația a crescut progresiv,
3. În anul 2020, se consideră că peste 50.044 persoane, reprezentând 13,28% din total
populație, locuiau în alt județ sau altă țară.
Populația după mediul de rezidență (urban, rural, poate fi si populația migratorii - internațională)
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică – INSSE – Baze de date statistice – TEMPO
– online reiese că populația după domiciliu în județul Alba, la 1 ianuarie 2020, este de 373.923 persoane
din care 184.581 – bărbați (reprezentând 49,36%) și 189.342 femei (reprezentând 50,66%). În mediul urban
avem o populație de 225.063 persoane (reprezentând 60,19% din populația totală) din care 108.908 bărbați
și 116.155 femei, iar în mediul rural avem o populație de 148.860 persoane (reprezentând 39,81% din
populația totală) din care 75.673 bărbați și 73.187 femei.
39
În județul Alba sunt 11 localități urbane, din care 4 municipii (Alba Iulia – reședință de județ, Aiud, Blaj,
Sebeș) și 7 orașe (Abrud, Baia de Arieș, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureș, Teiuș, Zlatna) și 67 comune cu 656
sate.
Suprafața administrativă a orașelor reprezintă 20,2% din totalul suprafeței județului.
Analizând structura populației pe zone geografice și medii de rezidență, se constată o pondere mai
ridicată a populației în Zona Mureşului reprezentând 45,30% şi Zona Podişul Secaşelor şi Valea Cugirului
reprezentând 25,87% şi mai scăzută în Zona Munţilor Apuseni reprezentând 15,81% şi Zona Târnavelor
reprezentând 13,02% din populația totală a județului.
Tabel nr. 1 Populația totală pe zone geografice/microregiuni ale judeţului Alba
JUDET ALBA Zona Podișul
Zona Munților
/Total Zona Mureșului Secașelor și Valea Zona Târnavelor
Apuseni
populație Cugirului
4 municipii şi oraşe 4 oraşe 2 municipii şi oraşe 1 municipiu
UAT-uri
20 comune 22 comune 16 comune 9 comune
373.923 169.369 59.127 96.746 48.681
100% 45,30% 15,81% 25,87% 13,02%
Structura demografică pe zone geografice/medii de rezidenţă, la

data de 1 ianuarie 2020
121681
58422
47688
38324 38619
28040
20508 20641
Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural

Zona Mureșului Zona Podișul Secașelor Zona Munților Apuseni Zona Târnavelor
și Valea Cugirului
Sursa: Planșă proprie prelucrată pe baza datelor INSSE, Bază de date TEMPO Online
Zonele urbane însumează o populație de 59,80% pentru anul 2015 și respectiv 60,19% pentru anul 2020
din totalul populației după domiciliu, populație ce se concentrează pe cele 11 localități urbane, restul
populației se regăsește în mediul rural. Față de anul 2015 gradul de urbanizare a crescut în anul 2020 cu
+0,39% dar populația în mediul rural a scăzut cu -0,35% față de anul 2015.
Tabel nr. 2 Populația totală a județului Alba pe medii de rezidență, comparativ anul 2020 față de anul 2015
Medii de rezidență 2015 % 2020 %
mediul urban 228.966 59,80 225.063 60,19
mediul rural 153904 40,20 148860 39,81
Total populație județul
Alba 382870 100 373923 100
Sursa: prelucrări pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică – INSSE – Baze de date statistice – TEMPO –
online
40
Structura populației pe medii de rezidentă în anul 2020 în

județul Alba
39.81
60.19
mediul urban mediul rural
Structura populației pe grupe de varsta și medii rezidentiale in

anul 2020 in județul Alba
85 ani si peste 3835

-3527
80-84 ani -4813 4764
75-79 ani -5906 5656
70-74 ani -9207 7204
65-69 ani -13811 8462
60-64 ani -14911 8857
55-59 ani -12588 7897
50-54 ani -14724 9983 Urban
45-49 ani -14963 10597
40-44 ani Rural
-15001 9508
35-39 ani -12840 7444
30-34 ani -12002 7438
25-29 ani -9121 6544
15-19 ani -9586 7558
10-14 ani -10076 7015
5- 9 ani -9212 5990
0- 4 ani -9268 6139
Conform ”Strategiei de dezvoltare a județului Alba pentru perioada 2021-2027”, referitor la distribuția
teritorială a populației pe medii de rezidență reiese că, în județul Alba cea mai mare concentrare de așezări
rurale se regăsește în zona Munților Apuseni de 75,7%, (un număr de 474 sate), pe o suprafață reprezentând
48,1% din suprafața totală a județului. Zona Munților Apuseni este singura zonă din România cu o zonă
muntoasă locuită într-un context natural valoros.
Tabel nr. 3 Indicele de îmbătrânire a populației, pe medii de rezidență, comparativ anul 2020 față de anul 2015
Anul Anul 2015 Anul 2020
Mediul de rezidență mediul URBAN mediul RURAL mediul URBAN mediul RURAL
indicele de îmbătrânire 108 141 130 156
Sursa: INSSE, baze de date TEMPO online
41
Analizând indicele de îmbătrânire a populației rezidente a anului 2020 raportat la anul 2015 reiese că acesta
a crescut atât în mediul urban cât și in mediul rural. Fenomenul de îmbătrânire a populației este mai
accentuat în mediul rural decât în mediul urban, respectiv în anul 2020 în mediul rural indicele de
îmbătrânire este de 156 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (fiind mai mare cu cca 50%) iar in
mediul urban este de 130 persoane vârstnice la 100 persoane adulte.
Densitatea populație reprezintă raportul dintre suprafața, în km pătrați, a județului Alba și nr. de locuitori
la un moment dat. În anul 1992 densitatea populației era de 67,06 locuitori/kmp iar în anul 2019 densitatea
populației era de 59,98 locuitori/kmp, ceea ce rezultă că în perioada 1992-2019 (27 ani) densitatea
populației a scăzut cu 7,08 persoane/kmp.
Densitate populație în județul Alba în anul

1992 și în anul 2019
67.06
59.98
1992 2019
Sursa: INSSE, baze de date TEMPO online
1. În perioada 1992-2019 densitatea populației a scăzut cu 7,08 persoane/kmp.

2. Ponderea cea mai ridicată a populației este în Zona Mureșului reprezentând 45,30% şi Zona
Podişul Secaşelor şi Valea Cugirului reprezentând 25,87%;
3. În anul 2020 gradul de urbanizare a crescut cu +0,39% față de anul 2015;
4. Indicele de îmbătrânire a populației este mai ridicat în mediul rural decât în mediul urban.
Populația distribuită pe microregiuni
În vederea determinării profilului socioeconomic de dezvoltare a județului pe termen mediu şi lung,

informațiile au fost colectate distinct și prelucrate pe patru zone, denumite microregiuni.
Acestea sunt compuse din comune învecinate geografic, cu aspecte relativ omogene referitoare la acces,
relief, infrastructură, resurse, dezvoltare economică, nu reprezintă unități administrativ teritoriale,
principalul rol al acestora este de a asigura o mai bună aplicabilitate și intervenție în desfășurarea unor
activități specifice în județul Alba în perioada următoare.
Microregiunile care vor fi descrise și analizate în cuprinsul documentului, au fost cuprinse şi într-o Hartă,
redată mai jos:
42
I. Zona Mureșului: Alba Iulia - Teiuş - Aiud - Ocna Mureş, Comune componente: Berghin,
Ciugud, Cricău, Fărău, Galda de Jos, Hopârta, Ighiu, Livezile, Lunca Mureşului, Lopadea Nouă, Meteş,
Mihalţ, Miraslău, Noşlac, Râmeţ, Rădeşti, Rimetea, Sântimbru, Stremţ, Unirea
Nr. persoane în
Nr. 2015 2020 2020/2015
Localitatea anul 2020 față de
crt. (nr. persoane) (nr. persoane) (%)
anul 2015
1 Municipiul Alba Iulia 74014 74917 903 1,20
2 Municipiul Aiud 26524 25410 -1114 -4,38
3 Oras Ocna Mures 14766 14094 -672 -4,76
4 Oras Teius 7519 7260 -259 -3,56
5 Ighiu 6859 6977 118 1,69
6 Unirea 5108 4887 -221 -4,52
7 Galda de jos 4427 4372 -55 -1,25
8 Ciugud 2967 3115 148 4,75
9 Mihalț 3313 3239 74 2,28
10 Santimbru 3013 2957 -56 -1,89
11 Metes 2866 2735 -131 -4,78
12 Lunca Muresului 2577 2522 -55 -2,18
13 Lopadea Noua 2742 2601 -141 -5,42
14 Stremt 2499 2400 -99 -4,12
15 Cricau 2102 2027 -75 -3,70
16 Miraslau 2160 2004 -156 -7,78
17 Berghin 2069 1975 -94 -4,75
43
18 Noslac 1818 1819 1 0,05

19 Farau 1644 1522 -122 -8,01
20 Radesti 1333 1280 -53 -4,14
21 Livezile 1303 1199 -104 -8,67
22 Hoparta 1198 1138 -60 -5,27
23 Rametea 1073 1013 -60 -5,92
24 Ramet 550 507 -43 -8,48
II. Zona Munților Apuseni: Zlatna – Abrud – Cîmpeni - Baia de Arieş, Comune componente:
Albac, Almaşu Mare, Arieşeni, Avram Iancu, Bistra, Bucium, Mogoş, Ciuruleasa, Gârda de Sus, Horea,
Întregalde, Lupşa, Ocoliş, Poiana Vadului, Ponor, Poşaga, Roşia Montană, Sălciua, Scărişoara,
Sohodol, Vadu Moţilor, Vidra
Nr. persoane în
Nr. 2015 2020 2020/2015
anul 2015
1 Oras Zlatna 8063 7885 -178 -2,25
2 Oras Campeni 7725 7375 -350 -4,74
3 Oras Abrud 5564 5248 -316 -6,02
4 Bistra 4892 4643 -249 -5,36
5 Oras Baia de Aries 4123 3811 -312 -8,18
6 Lupsa 3224 3007 -217 -7,21
7 Rosia Montana 2921 2744 -177 -6,45
8 Albac 2149 2008 -141 -7,02
9 Horea 2137 1973 -164 -8,31
10 Sohodol 1793 1687 -106 -6,28
11 Arieseni 1745 1610 -135 -8,38
12 Scarisoara 1690 1576 -114 -7,23
13 Vidra 1685 1558 -127 -8,15
14 Garda de Sus 1713 1552 -161 -10,37
15 Avram Iancu 1584 1464 -120 -8,19
16 Bucium 1550 1426 -124 -8,69
17 Salciua 1573 1417 -156 -11,00
18 Vadu Motilor 1385 1334 -51 -3,82
19 Almasu Mare 1287 1217 -70 -5,75
20 Ciuruleasa 1213 1142 -71 -6,21
21 Poiana Vadului 1144 1057 -87 -8,23
22 Posaga 1077 952 -125 -13,13
23 Mogos 827 774 -53 -6,84
24 Ponor 566 584 18 3,08
25 Intregalde 652 562 -90 -16,01
26 Ocolis 605 521 -84 -16,12
III. Zona Podișul Secașelor și Valea Cugirului: Cugir – Sebeş, Comune componente:
Blandiana, Câlnic, Ceru Băcăinţi, Cut, Daia Română, Doştat, Gîrbova, Ohaba, Pianu, Roşia de Secaş,
Săliştea, Săsciori, Şibot, Şpring, Şugag, Vinţu de Jos
Nr. persoane în
Nr. 2015 2020 2020/2015
anul 2015
1 Municipiul Sebes 32554 32645 91 0,27
44
2 Oras Cugir 27067 25777 -1290 -5,00

3 Sasciori 6392 6442 50 0,77
4 Vintu de jos 5460 5445 -15 -0,27
5 Pianu 3603 3577 -26 -0,72
6 Daia Romana 3120 3102 -18 -0,58
7 Sugag 2920 2904 -16 -0,55
8 Spring 2630 2536 -94 -3,70
9 Sibot 2469 2389 -80 -3,34
10 Salistea 2334 2322 -12 -0,51
11 Garbova 2130 2100 -30 -1,42
12 Calnic 1878 1915 37 1,93
13 Rosia de Secas 1623 1594 -29 -1,81
14 Cut 1283 1270 -13 -1,02
15 Dostat 991 992 1 0,10
16 Blandiana 962 894 -68 -7,60
17 Ohaba 699 607 -92 -15,15
18 Ceru Bacainti 268 235 -33 -14,04
IV. Zona Târnavelor: Blaj, Comune componente: Bucerdea Grânoasă, Cenade, Cergău,
Cetatea de Baltă, Crăciunelul de Jos, Jidvei, Sâncel, Şona, Valea Lungă
Nr. persoane în
2015 2020 2020/2015
Nr. Localitatea anul 2020 față de
(nr. persoane) (nr. persoane) (%)
crt. anul 2015
1 Municipiul Blaj 21047 20641 -406 -1,96
2 Jidvei 5316 5298 -18 -0,33
3 Sona 4476 4337 -139 -3,20
4 Cetatea de Balta 3180 3099 -81 -2,61
5 Valea Lunga 3173 3066 -107 -3,48
6 Sancel 2712 2609 -103 -3,94
7 Bucerdea Granoasa 2424 2308 -116 -5,02
8 Craciunelu de Jos 2156 2132 -24 -1,12
9 Cergau 1669 1610 -59 -3,66
10 Cenade 1003 980 -23 -2,34
Populația după domiciliu în județul Alba a scăzut în anul 2020 față de anul 2015 cu 2,33%. Acest fenomen
este întâlnit atât în mediul urban cât și în mediul rural. Cea mai afectată zonă de depopulare este Zona
Munților Apuseni, unde localitățile precum Gârda de Sus, Sălciua, Poșaga, Întregalde și Ocoliș
înregistrează o scădere a populației cu până la 16%, în intervalul 2015-2020. De asemenea este de remarcat
faptul că și localitățile Abrud și Baia de Arieș sunt orașele cele mai afectate de scăderea populației cu 6%
respectiv 8%. Acest fapt se datorează îmbătrânirii populației, migrația internă spre zonele dezvoltate și
migrație externă ca urmare a lipsei locurilor de muncă și a unei viziuni de reforme pentru atragerea de
investitori si dezvoltarea specifică a zonei.
O altă zonă cu localități unde fenomenul de migrație este major o reprezintă zona Podișul Secașelor și Valea
Cugirului unde comunele Ohaba și Ceru Băcăinți au cea mai scăzută populație din județ și înregistrează o
scădere a populației de cca. 15-16% în perioada 2015-2020. Celelalte comune din această zonă au o pondere
mai scăzută în ceea ce privește migrația internă sau externă datorită faptului că municipiul Sebeș și orașul
Cugir sunt zone industrializate, absorbind forța de muncă din localitățile din apropiere.
45
Conform secțiunii 1 – Profilul socio-demografic/Comunitatea din Analiza socio economică și demografică

a județului Alba a Strategiei de dezvoltare a județului Alba pentru perioada 2021-2027, reiese că unele sate
din județul Alba au sub 10 locuitori: Cicârd (Lopadea Nouă), Geamăna (Lupșa), Incești (Poșaga), Boteni
(Râmeț), Medrești (Sohodol), Carpenii de Sus (Șpring), Bărăști (Vidra), Deleni Obîrșie (Blaj), Flitești
(Blaj).
Analizând evoluţia populaţiei după domiciliu la 1 ianuarie 2020 faţă de 1 ianuarie 2015, pe medii de
rezidenţă şi zone ale judeţului Alba, se constată următoarele:
- În mediul urban, populaţia a crescut doar în municipiul Alba Iulia (cu 903 locuitori) şi
municipiul Sebeş (cu 91 locuitori); în restul municipiilor şi oraşelor s-au înregistrat scăderi ale
populaţiei, mai evidente fiind în Baia de Aries (-8,18%), Abrud (-6,02%), Cugir (-5%), Ocna
Mures (-4,76%), Câmpeni (-4,74%), Aiud (-4,38%) față de populația din anul 2015;
- În Zona Mureşului (mediul rural) s-au înregistrat creşteri ale populaţiei în comunele Ciugud,
Ighiu şi Mihalț, în restul comunelor înregistrându-se scăderi, cele mai evidente în Unirea şi
Fărău;
- În Zona Munţilor Apuseni (mediul rural) s-au înregistrat scăderi ale populaţiei în toate
comunele, cele mai evidente fiind în Ocoliș, Întregalde, Poșaga, Sălciua și Gârda deSus;
- În Zona Podişul Secaşelor şi Valea Cugirului (mediul rural) s-au înregistrat creşteri ale
populaţiei în comunele Săsciori, Doștat iar cele mai evidente scăderi ale populației au fost
înregistrate în Ohaba, Ceru Băcăinți, Blandiana Șpring și Sibot;
- În Zona Târnavelor (mediul rural) au fost înregistrate scăderi în toate comunele, cele mai
evidente în Lopadea Nouă şi Bucerdea Grânoasă.
Cauzele posibile ale creşterilor de populaţie în UAT-urile menţionate mai sus sunt: creşterea economică,
implicarea autorităţilor publice locale în atragerea de investiţii şi ridicarea calităţii vieţii populaţiei, prezenţa
comunităţilor de rromi.
1. În ultimii 5 ani, în mediul urban, populația a crescut doar în două municipii Alba Iulia și
Sebeș;
2. În mediul rural, populația a crescut doar în comunele: Ciugud, Ighiu, Mihalț, Săsciori și
Doștat;
3. Cele mai mari procente privind scăderea populației raportat la anul 2015 sunt în Ceru
Băcăinț, Ohaba, Blandiana, Șpring, Sibot, Lopadea Nouă şi Bucerdea Grânoasă;
4. În județul Alba există sate cu sub 10 locuitori Cicârd (Lopadea Nouă), Geamăna (Lupșa),
Incești (Poșaga), Boteni (Râmeț), Medrești (Sohodol), Carpenii de Sus (Șpring), Bărăști
(Vidra), Deleni Obîrșie (Blaj), Flitești (Blaj).
Migrația este un fenomen social care a influențat și influențează profund și în prezent societatea noastră.
Migrația populației române este una din principalele migrații dinspre est spre vest. Cauzele migrației în
general pe termen lung sau scurt sunt cele legate de îmbunătățirea veniturilor și a nivelului de trai dar fără
a se lua în considerare efectele de natură psihologică, socială sau juridică asupra familiei în ansamblu. Când
vorbim de migrație ne referim la două aspecte: migrația provizorie și migrația cu schimbare de domiciliu,
ambele produc efecte/crize la nivel local, comunitar, județean, regional și național și nu in ultimul rând
individual.
Fenomenul de migrație externă a fost și este greu de urmărit și cuantificat; atât la ultimul recensământ cât
și în prezent, mai ales când vorbim de migrația temporară deoarece persoanele care pleacă în străinătate nu
au obligația de a declara în țară schimbarea reședinței. Potrivit recensământului din 2011, au fost
înregistrate 21.717 persoane cu domiciliul în județul Alba plecate în străinătate, adică un procent de aproape
46
6% din populația totală, peste media regională (4,8%) și cea națională (5%). Referindu-ne la ultimii 5 ani,
fenomenul de migrație este într-o continuă creștere ușoară, de la un an la altul.
Migrația cu schimbarea domiciliului sunt persoanele (de cetățenie romana) care emigrează în
străinătate. Emigrația este acțiunea prin care o persoana renunță la domiciliul din Romania și își stabilește
domiciliul pe teritoriul altui stat. Domiciliul din Romania al persoanei este adresa la care aceasta declara ca
are locuința principala, trecută în actul de identitate (CI/CI provizorie, BI), așa cum este luat în evidența
organelor administrative ale statului respectiv.
Tendința de emigrare cu domiciliul a populației din județul Alba este în creștere continuă, dacă în anul 2015
au emigrat cu domiciliul un număr de 193 persoane până în anul 2019 numărul acestora s-a dublat
procentual, respectiv ajungând în anul 2018 la 396 persoane. În intervalul 2015-2019 din județul Alba au
emigrat cu domiciliul într-un alt stat un număr de 1565 persoane.
Tabel nr. 4 Situația emigranților din județul Alba stabiliți în alte state
Emigranții din județul Alba cu schimb de domiciliu in alte state total populație
emigrată cu
Anul Anul Anul Anul Anul domiciliu în
Municipii/orase/comune
2015 2016 2017 2018 2019 perioada 2015-2019
MUNICIPIUL ALBA
IULIA 61 97 128 139 96 521
MUNICIPIUL AIUD 14 9 25 30 33 111
MUNICIPIUL BLAJ 14 30 20 28 23 115
MUNICIPIUL SEBES 25 33 39 53 45 195
ORAS ABRUD 6 3 1 8 18
ORAS BAIA DE ARIES 1 2 3 8 14
ORAS CAMPENI 2 2 1 4 5 14
ORAS CUGIR 25 31 35 30 30 151
ORAS OCNA MURES 11 16 9 10 17 63
ORAS TEIUS 2 7 5 14 11 39
ORAS ZLATNA 3 4 2 4 13
ALBAC 1 3 4
ALMASU MARE 1 1
ARIESENI 1 1
AVRAM IANCU
BERGHIN 1 1 2
BISTRA 2 2 5 3 1 13
BUCERDEA GRANOASA 1 2 3 6
BUCIUM 2 1 1 2 6
CALNIC 2 1 3
CENADE
CERGAU 1 1
CETATEA DE BALTA 1 5 6
CIUGUD 2 1 2 2 4 11
CIURULEASA 1 1
CRACIUNELU DE JOS 1 1 2
CRICAU 4 1 5
CUT 1 2 1 4
DAIA ROMANA 4 1 5
FARAU 2 2
GALDA DE JOS 1 5 2 4 12
47
GARBOVA 2 2 2 1 1 8
HOPARTA 1 1 2
HOREA 1 1
IGHIU 4 4 1 1 2 12
INTREGALDE 1 1
JIDVEI 1 2 2 7 5 17
LUNCA MURESULUI 2 3 1 6
METES 1 2 3
MIHALT 1 1 5 9 16
MIRASLAU 1 1 3 5
NOSLAC 1 1 1 3
OCOLIS 1 1 2
OHABA 1 1 2
PIANU 2 3 1 6
PONOR 1 1 2
POSAGA 1 4 2 1 8
RADESTI 1 2 3
RAMETEA 1 1
ROSIA DE SECAS
ROSIA MONTANA 1 1 2
SALISTEA 2 1 3
SANCEL 1 1 5 7
SANTIMBRU 2 3 2 6 3 16
SASCIORI 2 5 4 1 6 18
SCARISOARA 1 1 2
SIBOT 3 2 1 4 10
SOHODOL 1 1
SONA 1 2 4 7
SPRING 1 2 2 5
STREMT 1 1 3 2 7
SUGAG 2 2 1 1 6
UNIREA 4 2 1 6 8 21
VADU MOTILOR 1 2 3
VALEA LUNGA 1 1 1 3
VINTU DE JOS 2 2 3 6 4 17
Total populație
emigrată/an 193 288 314 396 374 1565
Cele mai multe persoane emigrate fac parte din grupa de vârsta 20-64 de ani, reprezentând 75,84% din
populația totală emigrată, aceasta fiind forța de muncă, iar grupa de vârstă 0-19 ani reprezintă 30,52% din
populația totală emigrantă definitiv.
Tabel nr. 5 Situația persoanelor emigrante definitiv din județul Alba pe grupe de vârsta spre alte state
Grupa de vârstă Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019
0- 4 ani 3 5 9 8 9
5- 9 ani 7 7 12 14 18
10-14 ani 8 7 24 28 31
15-19 ani 33 37 35 39 32
48
51 56 80 89 90
20-24 ani 17 24 20 23 21
25-29 ani 28 35 30 43 41
30-34 ani 34 33 29 36 45
35-39 ani 25 46 48 58 51
40-44 ani 16 46 42 51 55
45-49 ani 16 29 37 41 33
50-54 ani 3 3 13 29 24
55-59 ani 2 9 8 15 10
60-64 ani 1 6 2 5 4
142 231 229 301 284
65-69 ani 1 3
70-74 ani 1 2 1
75-79 ani 1
80-84 ani 1
85 ani si peste 2
1 5 6
Total 193 288 314 396 374
Institutul Național de Statistică definește ”migrații temporari ca fiind acele persoane care emigrează în
străinătate pentru o perioada de cel puțin 12 luni. Emigrație înseamnă acțiunea prin care o persoana care
a avut anterior reședința obișnuită pe teritoriul României încetează să mai aibă reședința obișnuită pe
teritoriul acesteia pentru o perioada care este sau se așteaptă să fie de cel puțin 12 luni. Reședința obișnuită
reprezintă locul în care o persoana își petrece în mod obișnuit perioada zilnica de odihna, fără a tine seama
de absentele temporare pentru recreere, vacante, vizite la prieteni si rude, afaceri, tratamente medicale sau
pelerinaje religioase”.
Migrația temporară este un fenomen îngrijorător, dat fiind faptul că și acest indicator este în continuă
creștere, atât în mediul urban cât și în mediul rural; dacă în 2015 s-a înregistrat 0,88% din populația totală
a județului Alba în anul 2019 fenomenul migrației temporare a crescut la 1,06%. Din păcate, datele cu
privire la migrația temporară furnizate de INSSE sunt disponibile doar la nivel de județ, nu și pe localitate.
Tabel nr. 6 Situația persoanelor emigrante temporar din județul Alba pe medii de rezidență,
în perioada 2015-2019
Perioada 2015 2016 2017 2018 2019
Populația după domiciliu totală a județului
Alba la 1 ianuarie 382870 381372 379663 377854 375941
Total populație emigrantă temporar 3351 3578 4152 3961 3995
din care:
Mediul URBAN 1897 2024 2362 2121 2138
Mediul RURAL 1454 1554 1790 1840 1857
% emigranți temporari din populația totala a
0,88 0,94 1,09 1,05 1,06
judeţului Alba
Cele mai multe persoane care emigrează temporar, probabil în căutarea unui loc de muncă, sunt persoanele
tinere (cu vârsta cuprinsă între 15-34 anii), reprezentând un procent de cca. 53% din populația totală care
emigrează temporar. Persoanele ce emigrează temporar au crescut în anul 2019 cu 347 persoane față de
anul 2015 ținând cont de faptul că aceste persoane emigrează pentru cel puțin 12 luni, neluând în calcul
persoanele ce emigrează pentru o perioada de mai puțin de 1 an.
49
Tabel nr. 7 Situația persoanelor emigrante temporar din județul Alba pe grupe de vârste,
Perioada Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019
0- 4 ani 135 120 158 160 175
5- 9 ani 113 123 124 127 161
10-14 ani 100 122 143 163 119
15-19 ani 175 249 371 359 322
523 614 796 809 777
20-24 ani 551 699 746 706 649
25-29 ani 822 608 724 521 643
30-34 ani 444 416 483 440 524
35-39 ani 342 372 355 454 348
40-44 ani 243 307 267 301 317
45-49 ani 155 260 292 283 237
50-54 ani 97 110 176 163 193
55-59 ani 82 90 114 126 136
60-64 ani 47 59 102 77 83
2783 2921 3259 3071 3130
65-69 ani 22 26 51 45 46
70-74 ani 16 11 23 17 22
75-79 ani 5 6 15 14 13
80-84 ani 2 3 3 4
85 ani si peste 5 2 3
45 43 97 81 88
3351 3578 4152 3961 3995
Nota: Analiza este realizată doar pentru emigranții temporari nu și pentru emigranții sezonieri.
1. Din anul 2015 până în anul 2019 au emigrat cu domiciliul într-un alt stat un număr total de
1565 persoane din județul Alba;
2. 75,84%, din total persoane emigrate cu domiciliu reprezintă grupa de vârstă 20-64 ani;
3. Din populația care migrează temporar, persoanele tinere (cu vârsta cuprinsă între 15-34
anii), reprezintă un procent de cca. 53% din populația totală care migrează.
Vârsta medie a populației este un indicator ce împarte populația unei țări/regiuni/medii în două părți egale,
vârsta medie fiind cea de la mijloc.
În anul 1992 vârsta medie a populației masculine era de 34,2 iar a populației feminine era de 36,2 iar față
de anul 2015 a crescut cu 6,7 ani la populația masculină și cu 7,9 ani la populație feminină.
Vârsta medie a populației feminine și masculine rezidente în perioada 2015-2020 a crescut cu aproximativ
1 an. Vârsta medie a populației feminine este mai mare decât vârsta medie a populației masculine cu 3,2
ani în anul 2015 și crește până în anul 2020 cu 0,1 an.
50
Varsta medie a populației rezidente pe sexe in intervalul de

timp 2015-2020
44.9 45.1
44.4 44.6
44.1
41.6 41.8
41.2 41.4
40.9
ANUL 2015 ANUL 2016 ANUL 2017 ANUL 2018 ANUL 2019
Masculin Feminin
Vârsta medie a populației pe medii de rezidență a crescut în mediul urban în anul 2020 faţă de anul 1992
cu 10,3 ani iar în mediul rural cu 4,5 ani, ceea ce ne indică o îmbătrânire accentuată a populației din
mediul urban. Între mediul de rezidență urban şi mediul de rezidență rural, vârsta medie a populației din
mediul rural a fost mereu mai ridicată decât cea din mediul urban. În anul 2020 vârsta medie a populației
din mediul rural a ajuns la 43 ani, mai mare cu 0,2 ani decât cea urbană (42,8 ani); vârsta medie din mediul
urban a ajuns să fie mai mică decât în mediul rural doar cu 2 luni, astfel vârsta medie din mediul urban a
ajusn sa fie similară ci vârsta medie din mediul rural.
Varsta medie a populației la 1 iulie 2020 pe medii de rezidentă pe

anii 2015-2020 și 1992
44
42
40
38
36
34
32
30
Anul 1992 Anul 2015 Anul 2020
Urban 32.5 41.1 42.8
Rural 38.5 41.9 43
Urban Rural
Tendința de îmbătrânire a populației are un profund impact asupra tuturor generațiilor viitoare și implicit
asupra domeniilor de activitate economică și socială: piața muncii, protecția socială, educație, cultură, etc.
Durata medie de viață – este influențată de mai mulți factori de natură biologică, socială, culturală,
sanitară, etc. Fără a face o analiză foarte detaliată și a ține cont de factorii menționați mai sus, dar clasificând
durata medie de viață pe medii de rezidență și pe gen se poate observa că durata de viață a populației a
crescut atât în mediul urban cât și în mediul rural precum și atât la femei cât și la bărbați.
51
Durata medie a vieții pe sexe, în perioada 1992-2019
80.26
ANUL 2019
73.59
78.6
ANUL 2012
71.27
74.78
ANUL 2002
68.05
73.77
ANUL 1992
67.2
Feminin Masculin
Durata medie de viață în anul 1992 era la femei de 73,77 ani iar până în anul 2019, durata medie de viață
a crescut la 80,26 ani iar la bărbați durata medie de viață era în anul 1992 de 67,2 ani și a crescut progresiv
până în anul 2019 la 73,59 ani; cu toate acestea durata medie de viață la femei este mai mare cu 6,57 ani în
anul 1992 față de bărbați și cu 6,62 ani în anul 2019.
Durata medie a vieții pe medii de rezidență,

73.78 75.78
70.56
71.61 75.49 77.56
ANUL 2002 ANUL 2012 ANUL 2019
Urban Rural
Raportat la mediile de rezidență, durata medie de viață în mediul urban este mai mare decât în mediul rural.
Durata medie de viață în mediul rural a crescut până în anul 2019 cu 5,22 ani față de anul 2002 iar în
mediul urban a crescut cu 5,95 ani în anul 2019 față de anul 2002.
1. Vârsta medie a populației pe medii de rezidență în județul Alba ne indică o îmbătrânire

accentuată a populației din mediul urban care până în anul 2020 a ajuns să fie mai mică
cu doar 2 luni față de mediul rural;
2. Din anul 1992 până în anul 2020 vârsta medie a populației din mediul urban a crescut
cu 10,3 ani iar în mediul rural cu 4,5 ani;
52
3. În anul 2020 durata medie de viață la femei este mai mare cu 6,67 ani față de bărbați;
4. Durata medie de viață în mediul urban este mai mare cu 1,78 ani față de mediul rural
Populația pe sexe
În perioada 2015-2020, populația rezidentă înregistrează o scădere continuă, ponderea populației de sex
feminin este majoritară în toată această perioadă, având un procent de 50,60% față de populația masculină,
însă aceasta se diferențiază pe grupe de vârstă.
Populația rezidenta pe sexe in intervalul 2015-2020
170053
168898
167546
165862 166055
164590 164624
163408 163908
162209
160802
159971
ANUL 2015 ANUL 2016 ANUL 2017 ANUL 2018 ANUL 2019 ANUL 2020
Masculin Feminin
În ceea ce privește populația județului Alba pe sex, populația masculină este majoritară în rândul copiilor
(ca urmare a ponderii mai ridicate a născuților de sex masculin) și a persoanelor adulte cu vârsta de până la
55 ani, în timp ce populația feminină este mai numeroasă după vârsta de 55-60 de ani, astfel încât ponderea
crește odată cu vârsta, ajungând să fie numeric dublu la vârsta de 80 ani și peste, față de populația masculina.
Speranța de viață este în creștere concomitent cu menținerea diferenței de peste 5 ani între sexe în ceea
ce privește acest indicator în favoarea femeilor, ce va conduce la creșterea persoanelor de sex feminin
care sunt singure (văduve) ceea ce va necesita o cerere suplimentara pentru servicii sociale de tip
îngrijire la domiciliu, centre de zi pentru vârstnici, servicii rezidențiale în funcție de gradul de
dependență și nevoile pe care le au la momentul respectiv.
De asemenea este de remarcat faptul că în viitor va crește foarte mult presiunea pe grupa actuală de vârsta
0-20 ani care trebuie să asigure susținerea pentru grupa actuală de vârsta 30-50 ani.
53
Structura populatiei după domiciliu pe grupe de varste și sex, în anul 2020,

în județul Alba
85 ani si peste -22874643
80-84 ani -3452 6035
75-79 ani -4579 6856
70-74 ani -7154 9238
65-69 ani -10492 12394
60-64 ani -12317 13321
55-59 ani -11441 11911
50-54 ani -14558 14245
45-49 ani -15707 14952 masculin
40-44 ani -15901 15134 feminin
35-39 ani -14088 13220
30-34 ani -14612 13653
25-29 ani -11616 10510
20-24 ani -10198 9435
15-19 ani -9645 8950
10-14 ani -9619 9050
5- 9 ani -8632 8073
0- 4 ani -8283 7722
Sursa: Planșă proprie pe baza datelor INSSE, Bază de date TEMPO Online
Populația pe grupe de vârstă
În structura populației rezidentă și a populației după domiciliu există diferențe semnificative la grupele de
vârsta adulte, respectiv grupa 20 – 60 de ani, fenomen ce poate fi explicat prin faptul că este categoria de
populație implicată în migrația internă și externă, inițial pentru studii și ulterior pentru oportunitățile oferite
în găsirea unui loc de muncă mai bine plătit și implicit conform pregătirii profesionale.
Dimanica populației rezidente și a populației după domiciliu pe

grupe de vârste, la 1 ianuarie 2020 în județul Alba
35000
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
populatia rezidenta populatia dupa domiciliu
Sursa: Planșă proprie pe baza datelor INSSE, Bază de date TEMPO Online
Structura populației rezidentă pe grupe de vârstă indică faptul că, la nivelul anului 2020, un procent de 15%
din totalul populației rezidente a județului sunt copii (0-14 ani), 64% sunt persoane apte de muncă din punct
54
de vedere teoretic (15–64 ani) și 21% reprezintă vârstnici (65 ani și peste). Raportul dintre tineri și vârstnici
arată un fenomen de îmbătrânire demografică a populației, fenomen foarte evident la punctul - populația
pe sexe
% populație rezidentială
21% 15%
64%
0-14 15-65 65 ani si peste
Sursa: Diagramă proprie pe baza datelor INSSE, Bază de date TEMPO Online
Acest fenomen de îmbătrânire accentuată a populației este foarte evident arătat în diagrama reprezentată la
– populația pe sexe. Implicațiile ce decurg în situația fenomenului de îmbătrânire a populației sunt scădere
a populației active, creșterea sarcinilor care revin în întreținerea numărului de locuitori inactivi, impactul
supra sistemelor de asigurări sociale, impactul asupra calității vieții vârstnicilor.
Tabel nr. 8 privind populația din mediul urban și rural, pe categorii: copii, adulți și vîrstnici,
la data de 1 ianuarie 2020 in raport cu 1 ianuarie 2015:
2015 2020
Grupa de vârsta a Total populație Mediul Mediul Total Mediul Mediul
populației URBAN RURAL populație URBAN RURAL
Populația 0-18 ani 65.106 37.132 27.974 61.280 36.156 25.124
- copii 19,38% 57,03% 42,97% 18,92% 59,00% 41,00%
Populație 19-64 209.998 127.569 82.429 195.414 117.881 77.533
ani – adulți 62,52% 60,75% 39,25% 60,34% 60,32% 39,68%
Populația 65-peste 60.811 31.058 29.753 67.185 37.264 29.921
85 ani – vârstnici 18,10% 51,07% 48,93% 20,74% 55,46% 44,54%
335.915 195.759 140.156 323.879 191.301 132.578
Sursa: Analiză proprie pe baza datelor INSSE, Bază de date TEMPO Online
Realizând o analiză cu privire la populația rezidentă din anul 2020 față de anul 2015, pe grupe de vârstă și
mediul rezidențial (urban/rural), datele rezultate ne indică faptul că populația rezidentă a scăzut -12.036
persoane, dintre care:
- populația reprezentând grupa de vârstă 0-18 ani copii, a scăzurt cu -3.826 în județul Alba,
astfel în mediul rural a scăzut cu -2.850 copii, înregistrându-se cel mai ridicat procent, respectiv
74,49% față de mediul urban;
- populația 19-64 ani a scăzut cu -14.584 persoane dintre care în mediul urban a scăzut cu -9.688
persoane, reprezentând un procent de 66,42% față de mediul rural;
- populația peste 65 ani a înregistrat o creștere în anul 2020 cu 6.374 persoane față de anul 2015;
în acest context, în mediul urban numărul vârstnicilor a crescut cu 6.206, reprezentând 97,36%,
față de mediul rural unde a screscut cu 168 persoane.
Tabel nr. 9 Situația populației pe grupe de vârstă și pe medii de rezidență, în anul 2020 față de anul 2015
Grupa de vârsta a populației 2020 faţă de 2015
Total populație- Mediul Mediul
grupe de vârstă URBAN RURAL
Populația 0-18 ani - copii -3.826 -976 -2.850
Populație 19-64 ani – adulți -14.584 -9.688 -4.896
55
Populația 65-peste 85 ani – 6.374 6.206 168

vârstnici
Total populaţie -12.036 -4.458 -7.578
1. Populația după sexe se diferențiază de la o etapă de vârstă la alta;

2. Populația masculină este majoritară până la vârsta de 55 ani iar populația feminină ajunge
să fie numeric dublu la vârsta de 80 ani și peste, față de populația masculina;
3. Crește numărul femeilor singure (văduve) ce va conduce la necesitatea dezvoltării de servicii
sociale pentru vârstnici (servicii de zi, cluburi, servicii de îngrijire la domiciliu, servicii
rezidențiale).
4. În anul 2020 față de anul 2015 populația rezidențială a scăzut cu -12.036 persoane în județul
Alba;
5. În anul 2020 față de anul 2015 populația vârstnică a crescut cu 6.374 persoane în județul
Alba;
6. Populația 0-18 ani se află în scădere, mai predominant în mediul rural iar populația 19-64
ani se află în scădere mai predominant în mediul urban.
Fenomenul de îmbătrânire
Fenomenul de îmbătrânire a populației reprezintă un indicator ce reflectă consecințele economice și sociale
a unei populații, la un moment dat. Efectele procesului de îmbătrânire vor apare în timp, determinând
perturbații la nivelul populației școlare, populației fertile și populației în vârsta de munca.
Indicele de îmbătrânire a populației reprezintă numărul persoanelor vârstnice (de 65 ani și peste) care
revine la 100 de persoane tinere (sub 15 ani).
Atât la nivel național cât și la nivel județean ne confruntăm cu consecințe economice și sociale complexe
ale unei populații aflate într-un proces lent, dar continuu de îmbătrânire demografică. În țara noastră și
implicit la nivel județean au contribuit cel puțin doi factori majori la accelerarea rapidă a îmbătrânirii
populației și anume: scăderea natalității și creșterea migrației internațională. Dacă în anul 1992 familia
extinsă oferea membrilor familiei stabilitate și siguranță prin conviețuirea a doua – trei generații, în prezent
ne confruntăm cu un fenomen ce afectează populația vârstnică datorită migrației intern și extern a populației
ce reprezintă forța de muncă și a dorinței membrilor familiei de a trăi independent, adoptând modele de
viață occidentale, afectând persoanele vârstnice. Înainte locul lor se regăsea în sânul familiei, având roluri
și responsabilități în îngrijirea și educarea nepoților, azi ne confruntăm tot mai des cu izolarea persoanelor
vârstnice, cu abandonul și/sau instituționalizarea lor.
Tabel nr. 10 privind situația indicelui de îmbătrânire

Anul 1992 Anul 2015 Anul 2020
Grupa de vârsta Populația Populația Populația
Populația Populația Populația
după după după
rezidentă* rezidentă rezidentă
domiciliu domiciliu domiciliu
0-14 ani 94357 - 53913 49917 51379 47700
65-85 ani și peste 47997 - 60306 60811 67130 67185
indicele de
50,86 - 111,85 121,82 130,65 140,84
îmbătrânire
*Nu sunt furnizate date privind populația rezidentă în anul 1992 de INSSE
Dacă în anul 1992, indicele de îmbătrânire a populației după domiciliu era de 50,86, până în anul 2020,
indicele de îmbătrânire a populației a crescut cu 61%, iar față de anul 2015 a crescut cu 54 %. În anul 1992,
56
la 100 de persoane tinere revenea 51 de persoane adulte, iar în anul 2020 se ajunge se revină 131 persoane
vârstnice. Indicele de îmbătrânire a populației este mai ridicat la populația rezidentă față de populația după
domiciliu.
Fenomenul de îmbătrânire demografică se produce din cauza scăderii alarmante a natalității şi fenomenului
migrației externe a tinerilor. Ponderi în scădere a populației tinere şi ponderi în creştere a populaţiei
vârstnice fac necesară o regândire a politicilor in domeniul asistenței sociale aplicate în perioada
următoare în România şi implicit în judeţul Alba, politici care să crească natalitatea, să limiteze
fenomenul migraţiei tinerilor şi să răspundă nevoilor specifice populaţiei vârstnice.
Populația vârstnica nu poate fi privită ca o entitate omogenă, ea incluzând:

- subgrupa de vârstnici "mai tineri" (65-74 ani),
- subgrupa de vârstnici "mai bătrâni" (75-84 ani) și
- longevivii (85 ani si peste).
Structura populatiei vârstnice pe gen, în anul 2020 comparativ cu anul 2015

25000 21409
18244 17275
20000
14604 13463
15000 12942
8544 8197
10000
3961 4854
5000 1995 2508
0
masculin feminin masculin feminin
anul 2015 anul 2020
subgrupa de vârstnici "mai tineri" (65-74 ani) subgrupa de vârstnici "mai bătrâni" (75-84 ani)
longevivii (85 ani si peste)
Grupa de vârstă a persoanelor vârstnice raportată la populația totală din județul Alba este în continuă
creștere, dacă în anul 2015 populația vârstnică rezidentă reprezenta 18,77% în anul 2020 persoanele
vârstnice reprezintă 20% din totalul populației ceea ce arată un fenomen de îmbătrânire a populației din
județul Alba, populația vârstnică a crescut cu 6374 persoane în anul 2020 față de anul 2015.
Tabel nr. 11 Situația persoanelor vârstnice, pe subgrupe de vârstnici, pe sexe în anul 2020 față de anul 2015
2015 2020
subgrupa de total total
vârstnici populație masculin % feminin % populație masculin % feminin %
vârstnică vârstnică
subgrupa de
vârstnici "mai 32848 14604 44,46 18244 55,54 38684 17275 44,66 21409 55,34
tineri" (65-74 ani)
subgrupa de
vârstnici "mai
22007 8544 38,82 13463 61,18 21139 8197 38,78 12942 61,22
bătrâni"
(75-84 ani)
longevivii (85 ani
5956 1995 33,5 3961 66,50 7362 2508 34,07 4854 65,93
si peste)
57
Realizând o analiză privind numărul mediu al pensionarilor beneficiari de pensie de asigurări sociale și
respectiv de ajutor social tip pensie și IOVR 1 reiese că în perioada 2015-2020 avem o creștere a numărului
de pensionari cu cca 2% (1644 pensionari) în anul 2020 față de anul 2015. Referitor la pensiile de
agricultură ce se află în plată în perioada 2015-2020 avem o situație inversă, în anul 2020 numărul pensiilor
de agricultură au scăzut cu 46,71% față de anul 2015.
Evoluția pensionarilor (asigurari Evoluția pensionarilor de agricultură

sociale și ajutor sociale tip pensie și existenți în plată, în județul Alba, în
IVOR) existenți în plată, în județul perioada 2015-2020
Alba, în perioada 2015-2020
5110
86460 4564
4104
3670
85720 85776 3271
85133 85036 2723
84816
2015 2016 2017 2018 2019 2020 2015 2016 2017 2018 2019 2020
1. Indicele de îmbătrânire a populației a crescut până în anul 2020 cu 61% față de anul 1992,
2. Fenomenul de îmbătrânire a populației se produce din cauza scăderii alarmante a natalității
şi fenomenului migrației externe a tinerilor;
3. Categoria de longevivi de sex feminin este mai mare în anul 2020 față de anul 2015 cu 893
persoane iar categoria de persoanele de sex masculin este mai mare în anul 2020 față de
anul 2015 cu 513 persoane;
4. Categoria de longevivi de sex feminin este mai mare decât categoria de longevivi de sex
masculin cu 1966 persoane în anul 2015 și cu 2346 persoane în a nul 2020,
5. Creșterea populației vârstnice face necesară o regândire a priorităților de dezvoltare a
serviciilor sociale în domeniul asistenței sociale aplicate în perioada următoare la nivel
județean care să răspundă nevoilor specifice acestora;
6. Este necesar gândirea unor politici la nivel național, județean și local care să ducă la creștere
natalității și limitarea fenomenului de migrație.
3.2. Fenomene demografice
Fenomene demografice – reprezintă totalitatea evenimentelor demografice de un anumit tip, într-o

populație și într-o anumită perioadă de timp. Fiecărui eveniment (născut viu, născut mort, deces, căsătoria,
1
Pensiile I.O.V.R. se acordă invalizilor și accidentaților de război, urmașilor celor morți sau dispăruți în război,
precum și urmașilor foștilor pensionari invalizi și accidentați de război, potrivit prevederilor Legii nr. 49/1999
privind pensiile I.O.V.R..
58
divorțul) îi generează un fenomen (natalitatea, mortinatalitatea, mortalitatea, nupțialitatea și divorțialitatea).

Aceste fenomene vor fi abordate în continuare.
Natalitate – este un fenomen demografic al frecvenței născuților vii într-o populație și se stabilește prin
realizarea raportului între numărul de născuți vii și numărul mediu de locuitori ai perioadei considerate.
Evoluția numerică a populației este determinată de mai mulți factori: mișcarea naturală, mișcarea migratorii
internă și externă, sporul natural, etc.
Natalitatea este un fenomen demografic complex, de importanță biologică, socială, politică, culturală,
sanitară, legislativă, ce exprimă frecvența sau intensitatea nașterilor în cadrul unei populații, pe un anumit
teritoriu și o anumită perioadă de timp.
Informațiile din domeniul natalității sunt foarte importante la nivelul unei societăți deoarece natalitatea
influențează direct mărimea sporului natural și, alături de soldul migrației naționale și internaționale, de
creștere a speranței de viață și de îmbătrânirea populației determină schimbări în structura demografică a
județului.
Din anul 1990, rata natalității marchează o scădere semnificativă a numărului de născuți vii la 1000 de
locuitori. Județul Alba față de regiunea Centru înregistrează o ușoară creștere a ratei natalității în anul 1990,
după care se înregistrează o scădere atât la nivelul regiunii Centru cât și la nivel județean, în anul 2019 rata
natalității ajungând la 9,5 iar la nivelul județului Alba la 8,3, rata natalității județene fiind mai mică decât
cea regională cu 1,2 născuții vii la 1000 de locuitori.
Rata natalității în perioada 1990-2019
13.5
13.1
10.3
9.8 9.7 9.5
8.4 8.3
ANUL 1990 ANUL 2000 ANUL 2015 ANUL 2019
Regiunea CENTRU Alba
În perioada 2015-2019 rata natalității pe medii de rezidență are o e evoluție oscilantă, atât în mediul urban
cât și în mediul rural, cu toate acestea în mediul rural rata natalității este mai ridicată decât în mediul
urban în medie cu 4 născuți la 1000 de locuitori.
Tabel nr. 12 privind rata natalității pe medii de rezidență în perioada 2015-2019
Rata
natalității/medii Anul Anul Anul Anul Anul
de rezidență 2015 2016 2017 2018 2019
Urban 33,3 32,1 34,8 33,8 34,4
Rural 36,1 40,3 38,2 36,8 38,5
Referitor la numărul de născuți vii raportat la grupa de vârstă a mamei, în perioada 2015-2019, se constată
o scădere a numărului de născuții vii pentru grupa de vârstă 20-29 ani și o creștere a numărului de născuți
vii la grupa de vârstă 30–50 ani, acest fenomen poate fie explicat ca urmare a creșterii vârstei căsătoriei,
emancipării femeii, creșterea duratei și a nivelului de educație și creșterea gradului de angajare a femeii în
59
activitățile socio-economice, creșterea gradului de realizare profesională a femeii, planificare familială,

apariția mijloacelor contraceptive moderne, etc. De asemenea este de remarcat faptul că ponderea copiilor
născuții vii de mămici cu vârste cuprinse între 15-19 ani este de 10-11% din totalul născuților vii.
Tabel nr. 13 privind numărul născuților vii pe grupe de vârste ale mamei
Anul Anul Anul Anul Anul
Grupa de vârsta a mamei
2015 2016 2017 2018 2019
sub 15 ani 9 22 15 11 5
15-19 ani 291 337 315 297 291
20-24 ani 634 557 644 595 575
25-29 ani 1079 1087 1087 951 945
30-34 ani 801 808 808 817 847
35-39 ani 330 382 368 366 373
40-44 ani 78 85 88 87 97
45-49 ani 2 2 3 5 8
50 ani si peste 11 4 9 26 23
Total născuții vii/an 3235 3284 3337 3155 3164
Dacă în anul 1992 ponderea născuților vii era de 50% pentru grupa de vârstă 20-24 ani, până în anul 2019
raportat la aceeași grupă de vârsta, ponderea născuților vii scade la 18,17%. În timp, se constată o creștere
a ponderii fertilității pentru grupe de vârste mai mari a mamei, astfel: pentru grupele de vârstă 25-29 ani și
respectiv 30-34 ani ponderea născuților vii ajunge la 29,86 % respectiv 26,77% în anul 2019 față de anul
1992 când era de 18,66% și respectiv 8,91%. Factorii principali ce determină creșterea vârstei mamelor ce
dau naștere copiilor sunt cele menționate mai sus, si anume: importanța realizării unei cariere profesionale,
emanciparea femeii, creșterea nivelului de educație, migrația, etc.
Ponderea evoluției născuților vii/grupe de vârste ale mamei în

perioada 1992-2019, în județul Alba
60.00
50.00
40.00
procent %
30.00
20.00
10.00
0.00
sub 15 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50 ani
ani ani ani ani ani ani ani ani si peste
1992 0.23 17.13 49.68 18.66 8.91 4.23 1.10 0.06
2000 0.25 12.99 38.03 30.89 12.89 4.00 0.89 0.05
2015 0.28 9.00 19.60 33.35 24.76 10.20 2.41 0.06 0.34
2019 0.16 9.20 18.17 29.87 26.77 11.79 3.07 0.25 0.73
Sursa: Diagramă proprie prelucrată pe baza datelor INSSE, Bază de date TEMPO Online
Natalitatea și mortalitate în anul 1992 a avut un oarecare echilibru al fenomenului, dar cu o ușoară tendință
de creștere a mortalității, respectiv cu 106 persoane decedate mai mult față de numărul de nașteri în acea
perioadă.
60
Natalitatea înregistrează o scădere în anul 2019 față de anul 1992, cu 1.849 de născuți vii; dar cea mai mare
scădere a natalității se înregistrează în perioada 1992-2002 când se înregistrează o scădere a natalității cu
28,23%, fenomen care poate fi explicat prin legiferarea avortului din 1990.
Tabel nr. 14 privind natalitatea și mortalitatea
Anul Anul Variație Anul Variați Anul Variație
1992 2002 2002/1992 2012 2012/2002 2019 2019/2012
Natalitatea 4804 3448 -1356 -28,23% 3241 -207 -6% 2955 -286 -8,82%
Mortalitatea 4910 4877 -33 -0,67% 4414 -463 -9,49% 4320 -94 -2,13%
Mortalitatea înregistrează o ușoară scădere în perioada 1992-2019.
În perioada 1992-2019, în mediul rural, rata mortalității este crescută 5-6 unități față de mediul urban. Cea
mai mare rată a mortalității se înregistrează în mediul rural în perioada 1992-2002, cu 16,5 unități care
scade ușor până în anul 2019 la 14,2 unități. În mediul urban, rata mortalității crește progresiv de la 8,8
unități în anul 1992 la 9,8 unități în anul 2019.
Rata natalității, în mediul urban înregistrează o scădere mai mare în anul 2002 față de anul 1992 cu 4,3
unități, respectiv de la 11,3 la 7,8.
Rata natalității în mediul rural înregistrează o scădere în perioada 1992-2012 de la 11,7 unități la 8,4 unități
iar până în anul 2019 ajunge la 8,3 unități.
Rata natalității și rata mortalității pe medii rezidențiale, în județul Alba, în perioada

1992-2019
16.5
15.2
14.4 14.2
11.7
11.3
9.7
9.1 9.4 9.8
8.8 8.4
8.3 8.3
7.8 7.6
Anul 1992 Anul 2002 Anul 2012 Anul 2019

Urban rata natalității Urban rata mortalității
Rural rata natalității Rural rata mortalității
Rata mortalității pe medii rezidențiale în județul Alba
ANUL 2019 14.2

9.8
ANUL 2012 14.4

9.4
ANUL 2002 16.5

9.1
ANUL 1992 15.2

8.8
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
Rural Urban
61
Realizând o analiză a ratei natalității în raport cu rata mortalității pe medii rezidențiale se contată că în
mediul urban rata natalității înregistrează o scădere până în anul 2002 după care o ușoară creștere însă rata
mortalității crește constant de la 8,8 la 9,8. Iar în mediul rural rata natalității scade de la 11,7 în anul 1992
până la 8,3 în anul 2012, menținându-se la aceleași valori până în anul 2019, însă n; dacă în mediul urban
rata mortalității în anul 1992 este de 8,8 în mediul rural este de 15,2 și se înregistrează o creștere a ratei
mortalității în anul 2002 de 16,5.
1. Încă din anul 1990 rata natalității a început să scadă, ajungând în anul 2019 la 8,3 născuți
vii la 1000 locuitori;
2. În perioada 2015-2019 în mediul rural rata natalității este mai ridicată decât în mediul urban
în medie cu 4 născuți la 1000 de locuitori;
3. În perioada 2015-2019 se înregistrează o tendință de scădere a natalității pentru grupa de
vârstă 20-29 ani a mămicilor și o tendință de creștere a natalității pentru grupa de vârstă 30–
50 ani;
4. Rata mortalității este mai ridicată în mediul rural dar se înregistrează o tendința de creștere
și în mediul urban.
Nupțialitatea – fenomenul de nupțialitate prezintă o importanță deosebită în analiza demografică deoarece

reprezintă o premisă pentru fenomenul de natalitate. În România, familia este un element esențial în viața
unei persoane, căsătoria oficială reprezintă un mijloc de întemeiere a unei familii.
Tendința privind vârsta medie la prima căsătorie la persoanele de sex feminin a crescut cu 5,7 ani din anul
1990 până în anul 2019 iar la persoanele de sex masculin cu 5,8 ani. Pe medii de rezidență, în perioada
1992-2019 vârsta medie în mediul rural la femei a crescut cu 5,3 ani iar în mediul urban cu 5,5 ani iar la
bărbați a crescut cu 6 ani în mediul urban și cu 5,2 ani în mediul rural. Totodată vârsta medie în mediul
rural este mai mică cu cca 1 an față de mediul urban.
Tabel nr. 15 Situația privind nupțialitatea pe medii de rezidență
Anul 1990 Anul 1992 Anul 1995 Anul 2000 Anul 2010 Anul 2019
sex
F M F M F M F M F M F M
Vârsta 25,3 25,4 26,2 27,1 29,1 31,1
medie
căsătorie 21,7 21,9 22,7 23,6 25,7 27,4
Urban : 22,4 25,5 23,2 26,2 24,1 27,1 26,3 29,3 27,9 31,5
Rural : 21,4 25,3 22 26,1 22,8 27 24,4 28,8 26,7 30,5
Rata nupțialității - reprezintă numărul căsătoriilor dintr-un an raportat la populația la o anumită dată
din statistica curenta și se exprimă în număr de casatorii la 1000 locuitori. Acest indicator arată că in
perioada 1990 -2019 rata nupțialității a scăzut cu 2,2 căsătorii la 1000 de locuitori.
Tabel nr. 16 Situația privind rata nupțialității pe medii de rezidență
Anul 1990 Anul 2000 Anul 2015 Anul 2019
Rata nupţialităţii din care în mediul: 7,7 5,8 5,2 5,5
- Urban 8,2 6,1 5,9 5,6
- Rural 7,1 5,3 4 5,3
62
Din datele prezentate reiese că o nupțialitate precoce era favorabilă unei fertilități ridicate, dar timpurile se
schimbă și odată cu ele și obiceiurile demografice, astfel până în anul 2019 a crescut vârsta medie a mamei,
a scăzut rata nupțialității și a scăzut numărul de născuții vii.
Conform datelor prezentate în Anexa nr. 5 – Situația căsătoriilor pe microregiuni în județul Alba, zona
cea mai afectată este Zona Munților Apuseni unde numărul căsătoriilor a scăzut progresiv. Referitor la
numărul de copii născuți în perioada 2015-2019 (Anexa nr. 6 – Situația copiilor născuți cu reședința în
județul Alba, pe microregiuni și pe localități în perioada 2015-2019) în zona Munților Apuseni sunt
localități unde numărul de copii născuți vii a crescut: Câmpeni (30 copii), Zlatna (10 copii), Arieșeni (10
copii), Lupșa (7 copii), Sohodol (12 copii) dar sunt și localități unde numărul de copii a scăzut Abrud (-15)
Scărișoara (-14 copii), Gârda de Sus (-7 copii), Bistra (-9 copii). În zonele cu orașe industrializate numărul
de copii se prezintă într-o ușoară creștere, cu mici fluctuații de la an la an, după cum urmează: Zona
Târnavelor unde numărul de copii a crescut în anii următori față de anul 2015, Zona Podișul Secașelor și
Valea Cugirului unde localitatea din județul Alba cu cel mai scăzut număr de nașteri este la Cerul Băcăinți
unde au fost înregistrate 3 copii născuți vii în perioada de referință.
Divorțialitatea – fenomenul de divorțialitate a crescut constant în perioada 1990-2019, înregistrându-se în

mediul urban o creștere a ratei de divorțialitate de la 1,77 la 2,11 la 1000 de locuitori, în anul 2015. La fel
și în mediul rural se înregistrează o creștere a fenomenului de divorțialitate de la 0,62 la 1,15 înregistrat în
anul 2010 și 2019.
Tabel nr. 17 Situația privind fenomenul de divorțialitate în perioada 1990 - 2019
Medii de
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2019
rezidență
Total 1,24 1,45 1,41 1,42 1,78 1,64 1,61
Urban 1,77 1,89 1,83 1,75 2,2 2,11 1,91
Rural 0,62 0,85 0,82 0,94 1,15 0,93 1,15
Sporul natural al populației – Sporul natural este un indicator demografic dependent de natalitate și
mortalitate și se calculează pe baza diferenței dintre rata de natalitate și rata de mortalitate generală într-o
anumită perioadă de timp, sau diferența dintre numărul născuților vii și cel al deceselor în rândul unei
populații determinate într-o perioadă de timp.
Rata sporului natural a populației din județul Alba a înregistrat valori pozitive în mediul urban doar în
perioada post decembristă, respectiv până în anul 1994 , indicatorul a avut valoarea de 1,2, conform datelor
furnizate de INS. În zona rurală a fost înregistrat un spor natural negativ și în anul 1990 (cu -1,7) însă cea
mai scăzută rată a sporului natural în zona rurală a fost înregistrat în anul 2015 când a înregistrat o valoare
de -7,2 persoane la 1000 locuitori, de asemenea în perioada 2009-2012 și in anul 2018 sporul natural nu a
scăzut de la -6.
Tabel nr. 18 Situația privind sporul natural al populației pe medii de rezidență, în perioada 2015-2019
Anul Anul Anul Anul Anul
2015 2016 2017 2018 2019
Rata sporului natural (la 1000 -3,8 -3,1 -3 -3,4 -3,3
locuitori)
Sporul natural -1476 -1220 -1164 -1325 -1223
Urban
-370 -444 -311 -394 -375
Rata sporului natural în mediul
urban -1,5 -1,8 -1,3 -1,7 -1,6
Rural -1106 -776 -853 -931 -848
Rata sporului natural în mediul
rural -7,2 -5,1 -5,5 -6,1 -5,6
63
1. Rata nupțialității prezintă o tendință de scădere mai accentuată în mediul urban față de
mediul rural;
2. Vârsta medie a căsătoriilor la persoanele de sex feminin a crescut cu 5,7 ani iar la persoanele
de sex masculina crescut cu 5,8 ani din anul 1990 până în anul 2019;
3. Fenomenul de divorțialitate a crescut mai mult în mediul rural față de mediul urban;
4. Cea mai scăzută rată a sporului natural a fost înregistrat în anul 2015, dar se află în scădere
usoară atât în mediul urban cât și în mediul rural.
3.3. Populația din punct de vedere etnic și confesional
Potrivit datelor prezentate în ”Strategia de dezvoltare a județului Alba pentru perioada 2021-2027”,
conform datelor de la recensământul din anul 2011 (fiind ultimele date disponibile pe această temă), reiese
faptul că, populația declarată de etnie:
- română - 85,2%
- maghiară - 4,3%
- romă – 4,2%
- de altă etnie (germani, turci, evrei, ucraineni, ruși-lipoveni, slovaci, polonezi) – 0,3%
- 6% nu a putut fi obținute date deoarece nu au fost găsiți la domiciliu.
Dacă se exclude ultima categorie, pondera pe grupe etnice se modifică ușor, astfel: ponderea românilor
ajunge la 90,6%, a maghiarilor la 4,6% iar a romilor de 4,4%. Situația variază de la o regiune/localitate la
alta.
alte etnii
romi 1% nedeclarati
4% 6%
maghiari
4%
români
români maghiari romi alte etnii nedeclarati
Populația de etnie maghiară este majoritară în comunele Rimetea, peste 85%, Lopadea Nouă 52%,
Mirăslău (27%), Lunca Mureșului (25%), Șona (23%), Fărău (22%), Bucerdea Grânoasă (19%), Rădești
(18%), Cetatea de Baltă (17%) din total populație a localității.
Populația de etnie romă are ponderi mai însemnate în comunele: Cetatea de Baltă (31%), Câlnic (24%),
Jidvei (23%), Hopârta (17%), Unirea (15%), Scărișoara (15%), Bucerdea Grânoasă (14%), Roșia Montană
(13%), Cergău (12%), Lunca Mureșului (12%), Cenade (11%), Avram Iancu (10%) etc. aceste date trebuie
privite cu precauție deoarece nu toate persoanele de etnie romă și-au declarat adevărata etnie. Studiul
SocioRoMap estimează faptul că în județul Alba trăiau în realitate peste 26.700 de romi, identificați de
64
către experți, cu peste 88% mai mult decât cei care s-au autodeclarat cu această etnie la recensământul din
2011. Astfel, procentul populației rome ar ajunge la circa 8% din totalul populației județului. Conform
acestui studiu, ponderea romilor variază între 20 și 50% în comunele Cetatea de Baltă, Jidvei, Crăciunelu
de Jos, Cenade, Roșia de Secaș, Gârbova, Câlnic, Săsciori, Unirea și Lunca Mureșului. Ponderi cuprinse
între 10 și 20% din totalul populației se întâlnesc în comunele Săliștea, Vințu de Jos, Berghin, Doștat,
Sâncel, Hopârta, Roșia Montană, Scărișoara și Avram Iancu, dar și în municipiul Sebeș.
Populația de etnie germană - tot mai puțini la număr mai trăiesc în municipiile Sebeș, Alba Iulia, Blaj, în
orașele Cugir, comune precum Cenade, Câlnic, Gârbova, Berghin, Șona, Cetatea de Baltă, Jidvei, Șpring,
Valea Lungă etc. Totuși, ponderea lor nu mai trece de 3%, de 10-15 ori mai puțin ca în urmă cu 60-70 de
ani, când erau chiar majoritari în unele sate din zona Podișului Târnavelor.
Din punct de vedere confesional, datele recensământului din 2011 au indicat faptul că 82,3% dintre
locuitori s-au declarat ortodocși, 3,2% reformați, 2,7% greco-catolici, 1,9% penticostali, 1% romano-
catolici, 2,7% de altă religie (baptistă, Martori ai lui Iehova, unitariană, creștină după evanghelie,
adventistă, evanghelică, evanghelică luterană, creștină de rit vechi, evanghelică de confesiune augustană
etc.), 0,1% atei, iar pentru 6% informația nu a putut fi colectată de către recenzori.
Populația de confesiune ortodoxă este majoritară în cele mai multe localități din județ, exceptându-le pe
cele locuite de cetățeni de etnie maghiară (Râmetea și Lopadea Nouă), unde predomină unitarienii, respectiv
reformații. Comunități importante de reformați există și în alte localități cu o pondere ridicată a populației
de etnie maghiară: Mirăslău (25%), Fărău (22%), Lunca Mureșului (22%), Bucerdea Grânoasă (17%),
Rădești (17%), Cetatea de Baltă (15%), Șona (14%), Noșlac (13%), Aiud (12%) etc. Greco-catolicii sunt
concentrați mai ales în municipiul Blaj (13%), orașul Teiuș (12%) și în comunele Cenade (27%), Valea
Lungă (13%) și Jidvei (10%). Cultele neoprotestante sunt mai bine reprezentate în comunele Daia Română,
Gârbova și Săliștea.
65
Capitolul IV
Sistemul județean de asistență socială
4.1. Prevenția și intervenția socială prin servicii sociale. Clasificare după tipul de
beneficiari
Beneficiarii asistenței sociale prezintă o diversitate deconcertată. În pofida acestei diversități, se pot opera
unele clasificări ale persoanelor care pot fi beneficiari, după cum urmează:
- Accesul la servicii este acordat persoanelor care sunt:
o Cetățeni români cu domiciliul sau reședința în România;
o Cetățeni români fără domiciliu;
o Cetățeni ai căror state și apatrizii cu domiciliul sau reședința în România;
o Cetățeni ai altor state și apatrizii care au permisiunea de ședere în România,
inclusiv cei aflați în centrele de cazare din zona de tranzit sau în custodie publică.
- În sens larg, beneficiarii de servicii sociale pot fii:
o Persoane și familii aflate în dificultate sau risc,
o Grupuri în dificultate sau risc, marginalizate sau excluse în plan social,
o Comunitatea care se confruntă cu situații de dificultate sau risc.
- Cauzele generale care stau la baza stării de vulnerabilitate/ criză a
persoanei/familiei/grupuri/comunitate sunt:
o Sărăcia,
o Nivel scăzut de educație și/sau lipsa educației,
o Boala (boli cronice, boli incurabile, etc.),
o Familii dezorganizate/familii monoparentale,
o Violența domestică,
o Privarea de libertate, etc.
66
Beneficiarii de prestații și servicii sociale sunt prevăzuți în legislația cadru de asistență socială (Legea nr.
292/2011 privind legea asistenței sociale), fiind denumiți grupuri vulnerabile ce desemnează persoane sau
familii care sunt în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor
situații de boală, dizabilitate, sărăcie, dependență de droguri sau de alcool ori a altor situații care conduc la
vulnerabilitatea economică și socială.
Categoriile de persoane abordate în această strategie sunt:
- Copii
- Adulții, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice
Transpunerea acestor categorii de beneficiari în indicatori măsurabili ce se regăsesc în statisticile oficiale
și care permit programarea, monitorizarea și evaluarea măsurilor destinate grupurilor vulnerabile, este o
procedură complexă ce ține de documentul legislativ, de aspectele economice și sociale ce situează
persoana sau grupul vulnerabil ca fiind în dificultate ori în situație de risc, de marginalizare sau excluziune
sociale.
Astfel, grupurile vulnerabile includ: copiii, copiii instituţionalizaţi, tinerii, tinerii de peste 18 ani care
părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului, vârstnicii dependenți, fără sprijin familial sau săraci,
femeile, mamele adolescente, locuitorii din mediul rural, romii, familiile monoparentale, familiile cu mai
mult de doi copii, persoanele cu dizabilităţi, şomerii, persoanele fără venituri sau cu venituri mici,
persoanele dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substanţe toxice, persoanele infectate sau
care trăiesc cu HIV/SIDA, persoanele care au părăsit penitenciarele, infractorii şi foşti delincvenți,
persoanele afectate de violența în familie, victimele traficului de fiinţe umane, imigranţii, refugiaţii,
azilanții, persoanele fără adăpost, copiii străzii, persoanele care suferă de boli cronice sau incurabile. Toate
aceste categorii s-au regăsit ca și grupuri țintă în multe strategii și planuri naționale sau internaționale, și cu
toate acestea, grupurile vulnerabile se plasează în continuare în sfera persoanelor care se confruntă cu
sărăcia și/sau excluziunea socială.
4.1.1. Copii
Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, definește copilul
ca fiind ”persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani” și nici nu a dobândit capacitatea deplină de
exercițiu, potrivit legii”.
Populația cu vârstă cuprinsă între 0-18 ani, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică –
INSSE – Baze de date statistice – TEMPO – online, în județul Alba, la 1 ianuarie 2020 este de 61.280
populația totală rezidentă a copiilor, reprezentând 18,9% din populația totală a județului Alba, dintre care
36.156 copii se află în mediul urban, reprezentând 59% și 25.124 copii se află în mediu rural, reprezentând
41%. Față de anul 2015 populația cu vârstă cuprinsă între 0-18 ani a scăzut în anul 2020 cu 5,88% respectiv
(-3.829 copii).
Tabel nr. 19 privind populația cu vârstă cuprinsă între 0-18 ani pe medii de rezidență, la data de 1 ianuarie 2020
in raport cu 1 ianuarie 2015:
2015 2020
Grupa de vârsta a Total Total
Mediul Mediul Mediul Mediul
populației populație, populație,
URBAN RURAL URBAN RURAL
din care: din care:
Total populație
335.915 195.759 140.156 323.879 191.301 132.578
județ
Populația 0-18 ani 65.106 37.132 27.974 61.280 36.156 25.124
– nr. copii/% 19,38% 57,03% 42,97% 18,92% 59,00% 41,00%
67
Ponderea populației 0-18 ani pe medii de rezidență în anul 2020

față de anul 2015 în județul Alba
57.03% 59.00%
42.97% 41.00%
Mediul URBAN Mediul RURAL
2015 2020
Datele furnizate de INS nu prezintă date statistice referitoare la situația populației rezidente pe localități
și grupe de vârstă, motiv pentru care s-a realizat o analiză a datelor demografice pe localități reprezentând
populația după domiciliul la data de 1 ianuarie a anului respectiv. După cum am arătat și in secțiunea
referitoare la analiza demografică, reiese faptul că populația după domiciliu este mai mare decât populația
după rezidență.
Populația 0-18 ani după domiciliul în mediul urban a scăzut cu 3% în anul 2020 față de anul 2015 iar în
mediul rural a scăzut cu 9% în anul 2020 față de anul 2015, ceea ce indică o migrație a acestei categorii de
populație spre alte localități pentru studii, loc de muncă al părinților, etc.
În anul 2020, în mediul urban, populația 0-18 ani după rezidență este mai mică cu 2836 față de populația
după domiciliu, acest fapt indică că aceasta diferență reprezintă acea categorie de copii care au reședința
într-o altă localitate față de cea unde au stabilit domiciliu din diferite motive. În mediul rural, în anul 2020
populația 0-18 ani după rezidență este mai mică cu 1893 persoane față de populația după domiciliu dar
această diferență este mai mare față de anul 2015, acest fapt arată că numeric, în anul 2020 populația 0-18
ani au avut stabilită reședința în alte localități decât cea de domiciliu, mai multe persoane față de anul 2015.
Situația copiilor după domiciliu Situația copiilor după

/rezidență în mediul URBAN domiciliu/rezidență în mediul RURAL
domiciliu rezidential
domiciliu rezidential
0-18 ani
0-18 ani
36156 25124
Urban Rural
37132 27974
0-18 ani
0-18 ani
38992 27017
Urban Rural
40225 29709
2020 2015 2020 2015
68
Situația populației după domiciliul reprezentând copiii pe microregiuni în județul Alba este cel mai bine
reprezentată în Zona Mureșului, ce cuprinde municipiul reședință de județ Alba Iulia, municipiul Aiud și
orașele Teiuș și Ocna Mureș. urmată de Zona Podișul Secașelor și Valea Cugirului ce cuprinde municipiul
Sebeș și orașul Cugir, fiind și zonele cu o dezvoltare economică mai mare față de Zona Târnavelor și Zona
Munților Apuseni.
Tabel nr. 20 privind situația populației 0-18 ani pe microregiuni, în perioada 2015-2020, în județul Alba
Anul 2020
Microregiunea Grupa de vârstă
0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-18 ani Total copii
Zona Mureșului 7.276 7.667 8.262 6.107 29.312
Zona Podișul Secașelor și Valea
4.430 4.612 5.268 3.994 18.304
Cugirului
Zona Târnavelor 2.178 2.375 2.706 2.275 9.534
Zona Munților Apuseni 2.121 2.051 2.433 2.206 8.811
Total copii 16.005 16.705 18.669 14.582 65.961
Diagramă privind numărul de copii pe microregiuni în județul Alba, în anul 2020

Zona Munților
Apuseni, 8,811
Zona
Zona
Târnavelor,
9,534 Mureșului,
29,312
Zona Podișul
Secașelor și
Valea Cugirului,
18,304
Sursa: Diagramă proprie prelucrată pe baza datelor INSSE Bază de date TEMPO Online
4. Populația rezidentă 0-18 ani este cu 3826 persoane mai mică față de anul 2015
5. În anul 2020 în mediul urban populația 0-18 ani este mai mare cu 18% față de mediul rural,
comparativ cu anul 2015 când populația din mediul urban era mai mare cu 14, 06% față de
mediul rural
6. Cea mai scăzută populație pe microregiuni se află în Zona Munților Apuseni
Răspunderea și obligația pentru creșterea și asigurarea dezvoltării copilului revine:
- în primul rând părinților – având obligația de a-si exercita drepturile și de a-și îndeplini obligațiile
față de copil, ținând seama cu prioritate de interesul superior al copilului;
69
- în subsidiar, autoritățile administrației publice locale au obligația de a sprijini părinții sau, după
caz, alt reprezentant legal al copilului în realizarea obligațiilor ce le revin cu privire la copil prin
dezvoltarea și diversificarea de servicii, accesibile și de calitate, care să răspundă nevoilor copilului,
- complementar statul – prin activitățile specifice realizate de instituțiile statului și autoritățile
publice cu atribuții în domeniu.
PĂRINTELE
COPILUL
AUTORITĂȚILE
PUBLICE LOCALE
STATUL
70
Copilul are următoarele drepturi:
FAMILIE
EDUCAȚIE
PARTICIPARE
NUME ȘI
TIMP LIBER NATIONALITATE
ASISTENȚĂ PROTECTIE
MEDICALĂ
NUTRIȚIE INFORMARE
- Drepturi şi libertăţi civile

o stabilirea şi păstrarea identităţii;
o menţinerea relaţiilor personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte
persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament;
o protejarea imaginii sale publice şi a vieţii sale intime, private şi familiale.
o libertatea de exprimare;
o libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie.
libertatea de asociere în structuri formale şi informale, precum şi libertatea de întrunire paşnică, în limitele
prevăzute de lege.
o respectarea personalității şi individualităţii sale şi nu poate fi supus pedepselor fizice sau
altor tratamente umilitoare ori degradante;
o depună singur plângeri referitoare la încălcarea drepturilor sale fundamentale.
71
- Mediu familial și de îngrijire alternativă

o de a crește alături de părinții săi;
o să crească în condiții care să-i permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală şi
socială;
o Să a nu fie separat de părinţii săi sau de unul dintre ei, împotriva voinţei acestora, cu
excepţia cazurilor expres şi limitativ prevăzute de lege.
- Sănătate și bunăstare
o statul garantează accesul gratuit al copilului la servicii medicale/recuperare și medicație;
o un nivel de trai care să-i permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală şi
socială;
o asistenţă socială şi asigurări sociale;
o copilul cu handicap are dreptul la îngrijire specială, adaptată nevoilor sale, la educaţie,
recuperare, compensare, reabilitare şi integrare, adaptate posibilităţilor proprii, în vederea
dezvoltării personalităţii sale.
- Educație, activități recreative și culturale
o educație - care să îi permită dezvoltarea, în condiţii nediscriminatorii, a aptitudinilor şi
personalităţii sale;
o părinții au dreptul de a alege felul educației, a al înscrie pe copil la scoală și a asigura
frecventa cu reguilaritate a cursurilor scolare;
o organele de specialitate au obligația să faciliteze accesul la educație și să asigure
învățământul obligatoriu gratuit; să dezvolte programe de educație pentru părinți; să
organizeze cursuri speciale pentru copii pentru prevenirea abandonului scolar;
o dreptul la odihnă și vacanță: un timp suficient pentru odihnă și vacanțe, să participe la
activități recreative, culturale, artistice și sportive; locuri de joacă adecvate.
- Protecție specială pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinților săi
- Protecţia copilului împotriva abuzului, neglijării, exploatării şi a oricărei forme de violenţă
o protecţia copilului împotriva exploatării economice;
o protecţia copilului împotriva consumului de droguri;
o protecţia copilului împotriva abuzului sau neglijenţei;
o protecţia copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate;
o protecţia copilului împotriva răpirii sau oricăror forme de traficare;
o protecţia copilului împotriva altor forme de exploatare.
Atunci când persoanele responsabile de creșterea și îngrijirea copilului nu își îndeplinesc sau nu își
îndeplinesc suficient obligațiile și responsabilitățile față de copii, aceștia ajung în situații de dificultate
și/sau în situații de risc.
Categoriile de copii avuți în vedere sunt:
- copiii cu dizabilități
- copii cu dificultăți de învățare și adaptare socio-școlară
- copii cu părinți plecați in străinătate
- copii aflaţi în situaţie de risc de separare de părinţi (familii cu situație materială precară și/sau
familii dezorganizate, lipsa unui loc de muncă, cu probleme de sănătate etc.)
- copiilor pentru care a fost stabilită o măsură de protecție specială
- copii care au savârșit o faptă penală și nu răspund penal/an
- copii adoptați
72
o Situația copiilor cu dizabilități

În România, drepturile și interesele copiilor cu dizabilități sunt protejate printr-un cadru juridic conținând
dispoziții în special în materie de protecție socială, asistență, educație și asistență medicală. În plus,
principiile juridice referitoare la copiii, și în general la persoanele cu dizabilități sunt incluse într-o serie de
acte legislative, inclusiv în Constituția României (art. 49) care garantează drepturile copiilor și ale tinerilor
și stipulează obligația de a oferi asistență copiilor cu dizabilități.
Noțiunea de ”dizabilitate” este definită de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, definită ca termen generic pentru afectări/deficiențe, limitări de activitate și
restricții de participare, definite conform Clasificării internaționale a funcționării, dizabilității și sănătății,
adoptată de Organizația Mondială a Sănătății, și care relevă aspectul negativ al interacțiunii individ-context.
Principalele responsabilități pentru sprijinirea copiilor cu handicap revine autorităților publice locale
(consiliilor locale). La nivel județean sunt organizate în subordinea consiliilor județene, Direcții de
Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului și au sarcini legale de asistență socială și protecția
copilului aflat în dificultate. Comisia pentru protecția copilului, înființată în conformitate cu Legea nr.
272/2004, are competența specială în ceea ce privește copiii cu handicap, și anume stabilirea gradului de
handicap, evaluare periodică, adoptarea de măsuri de protecție specială și monitorizarea și revocarea
acestora, dacă este necesar.
Conform datelor furnizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba, realizând
o analiză a situației copiilor cu dizabilități, în perioada 2015-2020 numărul copiilor încadrați în grade de
handicap a crescut cu 12%, în special cei încadrați în gradul mediul și gradul grav de handicap.
Tabel nr. 21 privind situația copiilor cu dizabilități pe grade de handicap, în perioada 2015-2020, în județul Alba
Număr total
de copii cu 2015 2016 2017 2018 2019 2020
dizabilități/an
- cu încadrare - - 3,89% 2,44% 3,03% 5,33%
în grad de 0 0 59 38 49 95
handicap uşor
- cu încadrare 51,02% 48,89% 45,39% 47,37% 45,58% 46,55%
în grad de
800 728 688 737 738 829
handicap
mediu
- cu încadrare 9,12% 9,74% 8,44% 6,68% 6,73% 6,51%
în grad de
143 145 128 104 109 116
handicap
accentuat
- cu încadrare 39,86% 41,37% 42,28% 43,51% 44,66% 41,61%
în grad de 625 616 641 677 723 741
handicap grav
Total copii/an 1568 100% 1489 100% 1516 100% 1556 100% 1619 100% 1781 100%
73
Situația copiilor cu dizabilități pe grade de handicap în perioada

2015-2020
800 829
728 737 738 723 741
688 641 677
625 616
143 145 128 104 109 116

59 49 95
0 0 38
2015 2016 2017 2018 2019 2020
grad de handicap uşor grad de handicap mediu

grad de handicap accentuat grad de handicap grav
Linear ( grad de handicap grav)
Diagramă - situația copiilor încadrați pe Diagramă - situația copiilor încadrați pe

grade de handicap în anul 2015 grade de handicap în anul 2020
handicap handicap
uşor uşor
handicap 0% 5%
handicap
grav grav
40% 42%
handicap
mediu handicap
51% mediu
47%
handicap
handicap accentua
accentuat
t
9%
6%
Sursa: Diagrame proprie prelucrate pe bazadatelor INSSE, Bază de date TEMPO Online
Raportat la anul 2015, în anul 2020 numărul copiilor cu dizabilități încadrați în gradul grav de handicap a
crescut cu +2% și încadrați în gradul ușor de handicap a crescut cu +5% iar copiii încadrați cu gradul
accentuat a scăzut cu -3% iar copiii încadrați în gradul mediu a scăzut cu -4%.
Situația copiilor încadrați în grade de handicap pe microzone în județul Alba
ZONA Munților Apuseni

total copii
Localitățile GRAV ACCENTUAT MEDIU UŞOR cu
dizabilități
Mediul URBAN
Abrud 7 3 24 2 36
Baia de Arieş 0 0 0 0 0
Câmpeni 18 3 41 3 65
Zlatna 39 5 33 1 78
total copii cu dizabilitati in mediul Urban 64 11 98 6 179
74
Mediul RURAL
Albac 4 2 6 0 12
Almaşu Mare 0 1 4 1 6
Arieşeni 1 0 2 0 3
Avram Iancu 10 0 2 0 12
Bucium 0 0 6 0 6
Bistra 8 1 27 0 36
Ciuruleasa 1 0 4 0 5
Gârda de Sus 5 0 1 0 6
Horea 3 1 2 1 7
Întregalde 1 0 1 0 2
Lupşa 3 0 7 1 11
Mogoş 0 0 0 0 0
Ocoliş 1 0 1 0 2
Poiana Vadului 2 2 3 0 7
Ponor 0 1 0 0 1
Poşaga 1 0 0 0 1
Roşia Montană 14 3 8 1 26
Sălciua 3 0 2 0 5
Scărişoara 1 0 4 0 5
Sohodol 5 0 5 1 11
Vadu Moţilor 2 0 3 0 5
Vidra 3 0 5 1 9
total copii cu dizabilitati in mediul Rural 136 22 186 12 356
TOTAL 200 33 286 18 535
ZONA Mureșului
total copii
dizabilități
Mediul URBAN
Alba Iulia 143 28 177 31 379
Aiud 48 12 54 4 118
Teiuş 11 0 12 1 24
Ocna Mures 24 2 24 1 51
Mediul RURAL
Berghin 4 0 5 0 9
Ciugud 6 1 4 1 12
Cricău 7 0 3 0 10
Fărău 2 1 1 0 4
Galda de Jos 5 0 4 1 10
Hopârta 1 0 1 0 2
Ighiu 11 2 14 6 33
Livezile 5 0 2 1 8
Lunca Mureşului 3 1 3 1 8
75
Lopadea Noua 4 1 4 0 9
Meteş 7 0 8 1 16
Mihalţ 8 2 8 2 20
Mirăslău 0 0 0 0 0
Noşlac 1 1 0 0 2
Rădeşti 0 1 2 0 3
Râmeţ 1 0 0 0 1
Rimetea 2 0 0 0 2
Sântimbru 6 1 4 1 12
Stremţ 0 2 1 0 3
Unirea 9 0 9 1 19
Total copii cu dizabilitati in mediul Rural 82 13 73 15 183
TOTAL 308 55 340 52 755
ZONA Podișul Secașelor și Valea Cugirului

total copii
dizabilități
Mediul URBAN
Cugir 36 4 19 3 62
Sebeş 54 9 87 13 163
Mediul RURAL
Blandiana 1 0 0 1 2
Câlnic 5 1 7 0 13
Ceru Băcăinţi 2 0 0 0 2
Cut 3 0 3 1 7
Daia Română 3 1 6 0 10
Doştat 2 0 1 0 3
Gârbova 6 0 4 0 10
Ohaba 0 0 0 0 0
Pianu 5 0 8 0 13
Roşia de Secaş 4 0 1 0 5
Săliştea 6 0 7 0 13
Săsciori 28 5 68 2 103
Şibot 1 0 1 1 3
Şpring 9 1 5 0 15
Şugag 7 0 6 0 13
Vinţu de Jos 13 3 17 3 36
TOTAL 185 24 240 24 473
ZONA Târnavelor
total copii
dizabilități
76
Mediul URBAN
Blaj 34 7 35 2 78
Mediul RURAL
Bucerdea Grânoasă 10 3 10 1 24
Cenade 0 1 0 0 1
Cergău 3 0 0 0 3
Cetatea de Baltă 5 1 0 0 6
Crăciunelul de Jos 4 1 3 0 8
Jidvei 17 0 5 1 23
Sâncel 6 0 1 0 7
Şona 5 0 4 0 9
Valea Lungă 5 1 3 1 10
TOTAL 89 14 61 5 169
Din total copii încadrați în grade de handicap, cea mai mare pondere a copiilor se găsește în Zona Mureșului
(39%) urmată de zona Podișul Secașelor și Valea Cugirului (24%), Zona Munților Apuseni (28%) și Zona
Târnavelor (9%).
Situația copiilor încadrați în grad de handicap pe microzone, în anul 2020
ZONA Mureșului
537
28% 746
ZONA Podișul Secașelor și Valea
39% Cugirului
ZONA Târnavelor
178
9% ZONA Munților Apuseni
473
24%
Sursa: Diagramă proprie prelucrată pe baza datelor din Fișele de monitorizare a DGASPC Alba
Raportat la numărul total de copii pe microregiuni din judeţul Alba, ponderea cea mai ridicată a copiilor
încadrați în grad de handicap se află în Zona Munţilor Apuseni în procent de 6,09%, urmată de Zona
Podişul Secaşelor şi Valea Cugirului în procent de 2,58, Zona Mureşului în procent de 2,54% şi Zona
Târnavelor în procent de 1,86%.
Tabel nr. 22 privind situația copiilor cu dizabilități pe microregiuni
Nr. total
Nr. total
Zone Judeţul Alba copii cu %
copii
dizabilități
ZONA Mureșului 29312 746 2,54
ZONA Podișul Secașelor și Valea Cugirului 18304 473 2,58
77
ZONA Târnavelor 9534 178 1,86

ZONA Munților Apuseni 8811 537 6,09
Ponderea cea mai mare o reprezintă grupa de copii încadrați în gradul grav de handicap:
- în Zona Munţilor Apuseni - localitățile Zlatna, Câmpeni, Avram Iancu şi Roşia Montană;
- în Zona Mureşului – localităţile Alba Iulia, Aiud, Ocna Mureş, Ighiu, Mihalţ şi Unirea;
- în Zona Podişul Secaşelor şi Valea Cugirului - localităţile Cugir, Sebeş, Săsciori (cel mai mare număr
de persoane cu handicap din mediul rural) şi Vinţul de Jos;
- în Zona Târnavelor – localităţile Blaj, Jidvei şi Bucerdea Grânoasă.
urmată de grupa de copii încadraţi în gradul mediu de handicap:
- în Zona Munţilor Apuseni - localitățile Abrud, Câmpeni, Zlatna, Bistra;
- în Zona Mureşului – localităţile Alba Iulia, Aiud, Ocna Mureş, Teiuş, Ighiu, Mihalţ, Meteş şi Unirea;
- în Zona Podişul Secaşelor şi Valea Cugirului - localităţile Sebeş, Cugir, Săsciori (cel mai mare număr
de persoane cu handicap din mediul rural) şi Vinţul de Jos;
- în Zona Târnavelor – localităţile Blaj, şi Bucerdea Grânoasă.
Tabel nr. 23 privind situația copiilor cu dizabilități pe grade de handicap și pe microregiuni

TOTAL
Nr. Nr. Nr.
Nr. copii cu copii
copii cu copii cu copii
Zone/grad de handicap % gr. % % % încadrați %
gr. gr. cu gr.
ACCENTUAT în gr.
GRAV MEDIU UŞOR
handicap
ZONA Munților 100
Apuseni 200 38 33 6 286 53 18 3 538
ZONA Podișul Secașelor 100
și Valea Cugirului 185 39 24 5 240 51 24 5 474
ZONA Mureșului 304 41 54 7 336 45 52 7 747 100
100
ZONA Târnavelor 93 52 15 8 65 37 5 3 179
Situația copiilor cu dizabilități/grade de handicap /zone în anul 2020
18
ZONA Munților Apuseni 286
33
200
5
ZONA Târnavelor 65
15
93
24
ZONA Podișul Secașelor și Valea Cugirului 240
24
185
52
ZONA Mureșului 336
54
304
0 50 100 150 200 250 300 350 400
UŞOR MEDIU ACCENTUAT GRAV
78
Realizând o analiză a copiilor cu dizabilități pe categorii de afecțiuni reiese că numărul de cazuri a crescut
în anul 2020 cu 19% faţă de anul 2015. Cea mai semnificativă creștere a cazurilor de copii cu dizabilități
o reprezintă afecțiunile de tip autism, Down şi boli genetice. Numărul de cazuri a copiilor cu autism a
crescut în anul 2020 cu 165 copii față de anul 2015 când erau diagnosticați un număr de 16 copii.
În județul Alba, funcționează un singur centru de zi de recuperare pentru copiii cu dizabilități, cu o

capacitate de 23 copii-Centrul de recuperare pentru copii „Gepetto” Alba Iulia - unde sunt acordate servicii
pentru copiii cu vârstă între 3-18 ani, inclusiv terapii și pentru copiii cu tulburări din spectrul autist şi
sindrom Down.
Tabel nr. 24 privind situația copiilor cu dizabilități, pe categorii de afecțiuni, în perioada 2015-2020
Număr de copii cu dizabilităţi din Număr copii/an

următoarele categorii de
afecţiuni:
2015 2016 2017 2018 2019 2020
Neurologică şi Neuropsihice 203 287 359 337 291 204
Psihiatrică, 543 531 452 477 499 717
din care:
16 144 158 156 170 181
cu autism
Locomotorii 77 51 38 24 26 55
Vizuală 57 46 45 40 47 50
Auditivă 21 31 35 32 44 36
Hiv /SIDA 0 0 0 0 0 0
Down şi boli genetice 103 126 153 129 128 122
Altele (care nu se regăsesc in
564 417 434 517 584 597
categoriile de mai sus)
Total copii cu dizabilități /an 1584 1633 1674 1712 1789 1962
Diagrama privind situația copiilor cu Diagrama privind situația copiilor cu

dizabilități din județul Alba în anul 2015 dizabilități din județul Alba în anul 2020
Neurologic
Neurologic ă şi
ă şi Altele Neuropsihi
Altele (care Neuropsihi ce
(care nu se
nu se ce regăsesc in 11%
regăsesc in 13% categoriile
categoriile
de mai
de mai sus)
sus)
36%
34%
Down şi Psihiatrică,
Down şi Psihiatrică, 30%
boli boli
34% genetice Vizuală
genetice 3%
6% 7%
Auditivă Vizuală Locomotori Auditivă
cu autism cu autism
1% 2% Locomotor
4% i 1% 10%
ii
5%
3%
Sursa: Diagrame proprii prelucrate pe baza datelor din Fișele de monitorizare a DGASPC Alba
Realizând o analiză după locul unde se află copilul, respectiv în familia biologică sau față de care a fost
stabilită o măsură de protecție specială față de copilul cu dizabilități (în familia extinsă, alte
familii/persoane, centre de plasament publice sau private, asistentă maternală profesionistă), reiese că
79
numărul copiilor cu dizabilități aflați în familia naturală a crescut în anul 2020 cu 3,08% față de anul 2015,
acest lucru se poate explica prin creșterea numărului de servicii de zi pentru copilul cu dizabilități în cadrul
cărora se oferă servicii de recuperare neuropsihică, motorie și de limbaj într-un cadru specializat.
Tabel nr. 25 privind situația copiilor cu dizabilități după locul unde se află copilul, în perioada 2015-2020
Anul 2015 2016 2017 2018 2019 2020
nr. copii încadrați în grad de
handicap, din care: 1568 1489 1516 1556 1619 1781
- in familia biologica 1454 1372 1408 1443 1515 1678
- cu măsură de protecție 139 117 108 113 104 103
specială (8,86%) (7,85%) (7,12%) (7,26%) (6,42%) (5,78%)
Servicii sociale de recuperare de zi pentru copilul cu dizabilități

Numărul serviciilor de zi de recuperare destinate copilului cu dizabilități a crescut în anul 2020 cu 5 servicii față de
anul 2015 când funcționau un număr total de 4 servicii de zi: 2 servicii publice (Alba Iulia si Sebeș), 1 în subordinea
DGASPC Alba (Alba Iulia ) și un serviciul privat (Alba Iulia).
Vezi Anexa 7 – Tabel privind serviciile sociale – Centre de zi pentru copilul cu dizabilităţi – licențiate din județul
Alba
În județul Alba, în anul 2020 funcționau un număr de 9 servicii de zi de recuperare pentru copilul cu
dizabilități, cu o capacitate totală de 287 locuri, dintre care:
- 4 servicii publice (Alba Iulia-în subordinea DGASPC Alba, Aiud-în subordinea SPAS Aiud, Sebeș-în
subordinea DAS Sebes, Cugir-în subordinea SPAS Cugir ) și
- 5 servicii private (3 Alba Iulia, Aiud, Blaj).
80
În anul 2019 şi 2020 au beneficiat de servicii de recuperare în servicii de zi un număr de 257 copii respectiv
224 copii, reprezentând o pondere de 14,3% din totalul de copii cu dizabilități în anul 2019 și respectiv
11,41% în anul 2020.
Zona Munţilor Apuseni nu deţine nici un centru de recuperare pentru copilul cu dizabilităţi, singura
posibilitate de a urma terapii specifice copilului cu dizabilităţi este aceea ca părinţii să vină la centrul de
recuperare din alte localităţi – Alba Iulia, Aiud, acolo unde sunt acceptaţi recuperarea copiilor din alte
localităţi decât cea din localitatea unde îşi are sediul centrul.
Tabel nr. 26 privind situația serviciilor de zi pentru copilul cu dizabilități, în perioada 2015-2020
Nr
Denumire serviciu 2015 2016 2017 2018 2019 2020
crt.
1 capacitate 10 10 10 10 10 10
Centrul de zi pentru Copii cu Dizabilităţi beneficiari 9 9 10 10 6 7
2 capacitate 20 20 20 20 23 23
Centrul de zi GEPETO Alba Iulia
beneficiari 38 38 41 52 23 26
3 Centrul Multifuncţional „Sf. Cuvioasa capacitate - 20 20 20 35 35
Teodora”Aiud - Centrul de zi pentru
copii cu dizabilităţi Aiud beneficiari - 20 20 20 33 35
4 Centrul de recuperare în regim de zi capacitate 25 50 50 50 50 50
pentru copii cu dizabilităţi “Prietenii
Mariei Beatrice” Alba Iulia beneficiari 30 35 35 35 37 37
5 capacitate 112 112 112 112 112 112
Centrul de zi pentru copii cu dizabilitaţi
“Arnsberg”Alba Iulia beneficiari 77 67 78 59 110 77
6 Centrul de zi pentru copiii cu dizabilități capacitate - - - - 40 40
din cadrul Centrului Social
Multifuncțional Pentru Persoane cu
Nevoi Speciale Vinerea beneficiari - - - - 22 13
7 capacitate - - - - 15 15
Centrul de consiliere şi sprijin pentru
părinți şi copii Blaj beneficiari - - - - 15 15
8 capacitate - - - - 19 12
Centru de zi pentru copii nevăzători şi cu
dizabilităţi multiple Alba Iulia beneficiari - - - - 11 14
Total copii beneficiari Beneficiari 154 169 184 176 257 224
1. Numărul copiilor încadrați în grad de handicap a crescut cu 12% în anul 2020 față de
anul 2015;
2. Raportat la populația totală de copii, în anul 2015 ponderea copiilor încadrați in grad de
handicap era de 2,40% iar în anul 2020 ajunge la un procent de 2,90% din populația
totală 0-18 ani;
3. Ponderea copiilor încadrați în gradul de handicap ușor este de 46,55% iar la copiii
încadrați în gradul grav de handicap este de 61,61% în anul 2020.
4. Pondera copiilor încadrați în grad de handicap grav și mediu este în creștere în anul
2020 cu 2% respectiv cu 5% față de anul 2015;
5. Raportat la populația totală de copii pe microregiuni, ponderea cea mai ridicată de copii
încadrați în grad de handicap este în Zona Munților Apuseni, de 6,9%;
81
6. Cea mai mare pondere a copiilor încadrați în grad de handicap în mediul rural se află
în comuna Săsciori (5,76%), Bucerdea Grânoasă (4,49%), Bistra (4,29%) iar în mediul
urban în Zlatna (5,96%) și Abrud (4,92%);
7. Numărul de copii cu autism a crescut de la 16 cazuri în anul 2015 la 165 cazuri în 2020;
8. Numărul de centre de zi de recuperare a crescut cu 5 centre față de anul 2015 dar sunt
insuficiente raportat la numărul de copii cu dizabilități.
9. În Zona Munților Apuseni nu funcționează nici un centru de recuperare pentru copilul
cu dizabilități, părinții fiind nevoiți să se deplaseze în Alba Iulia sau Aiud pentru a
beneficia de terapie de recuperare.
o Situația copiilor aflaţi în situaţie de risc de separare de părinţi (familii cu situație materială
precară și/sau familii dezorganizate, lipsa unui loc de muncă, cu probleme de sănătate etc.)
beneficiari de servicii de zi
În conformitate cu art. 124 din Legea 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului,
republicată, ”pentru asigurarea prevenirii separării copilului de părinţii lui, consiliile locale ale municipiilor,
oraşelor, comunelor au obligaţia să organizeze, în mod autonom sau prin asociere, servicii de zi, potrivit
nevoilor identificate în comunitatea respectivă”. În situația în care consiliul local nu identifică resurse
financiare şi umane suficiente pentru a organiza servicii de zi, consiliul județean, poate asigura, la
solicitarea consiliilor locale, finanţarea în cotă-parte necesară înfiinţării și furnizării acestor servicii prin
hotărâre a consiliului judeţean
Prin intermediul serviciilor sociale în regim de zi se asigură copiilor, pe timpul zilei, activități de îngrijire,
educație, recreere, socializare, consiliere, dezvoltarea deprinderilor de viață independentă, orientare școlară
și profesională.
Serviciile de zi au un rol foarte important în a asigura menținerea, refacerea, dezvoltarea capacităților

copilului și ale părinților, pentru a depăși situațiile care ar putea determina separarea acestuia de familia sa,
prin asigurarea unor activități de îngrijire, educație, abilitare-reabilitare, recreere-socializare, consiliere,
dezvoltarea deprinderilor de viață independentă, orientare școlară și profesională pentru copii, cât și a
activităților de sprijin, consiliere, educare pentru părinți sau reprezentanții legali, precum și pentru alte
persoane care au în grijă copii, activități adaptate fiecărui copil in parte.
Rolul principal al serviciilor de zi este acela de a oferi asistență gratuită în timpul zilei copiilor, care provin
din familii aflate în dificultate (familii cu situație materială precară și/sau familii dezorganizate, în care,
mamele /tații își cresc copii), dând astfel posibilitatea părinților de a/și găsi un loc de muncă, și de a putea
oferi condiții materiale adecvate creșterii copiilor.
Prin crearea unor astfel de servicii se urmărește menținerea copilului în familie, evitându-se intrarea în
sistemul de protecție din cauze preponderent socio-economice. Centrele de zi asigură promovarea dreptului
fiecărui copil de a/și păstra relațiile familiale, oferind servicii adecvate familiei în situație de risc de abandon
a copilului, pentru ca familia să fie capabilă să-și îndeplinească responsabilitățile legale de îngrijire,
securitate și educația copilului.
În cadrul acestor centre de zi se oferă servicii conform planurilor individualizate de intervenţie, realizate de
echipe pluridisciplinare, formate din asistenţi sociali, psihologi, educatori specializaţi şi pedagogi sociali,
în vederea sprijinirii dezvoltării abilităților, deprinderilor, aptitudinilor de bază și nu numai, precum și
implicarea/sprijinul în realizarea efectuării temelor şi a asigurării hranei.
82
În anul 2020, în județul Alba, funcționau 28 de centre de zi pentru copii, cu o capacitate totală de 1114
locuri, după cum urmează:
3 centre de zi subordonate consiliilor locale (Sebeș-Peterști, Alba Iulia și Bistra);
25 centre de zi aflate în subordinea Organismelor Private Autorizate, dintre care 13 sunt subcontractate cu
DGASPC Alba
Vezi Anexa nr. 8 – Tabel privind serviciile sociale – Centre de zi – licențiate din județul Alba
Tabel nr. 26 privind situația serviciilor de sociale de zi și a beneficiarilor, în perioada 2015-2020

2015 2016 2017 2018 2019 2020
nr. servicii sociale 20 24 24 22 28 28
Capacitate totală a
serviciilor de zi 898 1010 974 924 1088 1114
nr. total beneficiari 676 841 820 697 869 887
Numărul centrelor de zi a ajuns la 28 în anul 2020 față de anul 2015 când funcționau 20 centre de zi destinate
prevenirii separării copilului de familie sau a abandonului școlar. Astfel a crescut și numărul de beneficiari
de la 676 în anul 2015 la 887 beneficiari în anul 2020.
nr. total beneficiari servicii de zi
841 869 887

820
676 697
2015 2016 2017 2018 2019 2020

83
Pentru copiii beneficiari de servicii sociale acordate de organisme private autorizate (OPA), în speță
Asociaţia Creştină de Misiune şi Caritate „Bunul Samaritean” Ocna Mureş prin Centrele de zi din Ocna
Mureș, Cisteiu de Mureș, Unirea II și Hopârta, sat Silivaș, în anul 2020, pentru prevenirea răspândirii
pandemiei SARS-COV 19 s-au acordat sprijin atât pentru copii cât și pentru familiile acestora ce au constau
în: hrană caldă și rece (conserve), donații de îmbrăcăminte, rechizite școlare și materiale de constructii.
Serviciile de zi, inclusiv si cele destinate copilului cu dizabilități sunt furnizate de consilii locale, în
parteneriat public/privat sau subcontractate cu OPA și respectiv DGASPC Alba.
Tabel nr. 27 privind situația copiilor cu dizabilități, beneficiari de servicii de zi, în perioada 2015-2020
Anul
2015 2016 2017 2018 2019 2020
nr. servicii de zi/județ 24 29 28 27 36 38
Total beneficiari/an, din care: 1155 1002 972 873 1101 1104
Copii cu dizabilități 154 170 184 176 256 224
servicii de zi furnizate: nr. beneficiari/an
- Consiliile locale 124 81 90 77 78 58
- in parteneriat public/ privat 649 534 474 477 610 666
- DGASPC Alba 77 67 78 59 110 77
- OPA 305 320 330 260 303 303
84
Gradul de ocupare raportat la capacitatea

83% 82% 82% 77% 86% 75%
serviciului
Ponderea cea mai ridicată a beneficiarilor de servicii de zi sunt cele furnizate în parteneriat public/privat
sau prin contracte de furnizare de servicii. Colaborarea dintre sectorul public și cel privat pentru furnizarea
de servicii sociale de zi se realizează prin încheierea unor acorduri/protocoale de colaborare/contractare de
servicii. În anul 2020 DGASPC Alba are subcontractate jumătate din serviciile sociale de zi (14 servicii
sociale) din care 7 în mediul urban (2 Blaj, 2 Aiud-dintre care unul pentru copiii cu dizabilități, Baia de
Arieș, Ocna Mureș și Zlatna) și 7 în mediul rural (Războieni, Silivaș, Roșia de Secaș, Valea Lungă, Vama
Seacă, 2 Dostat-satul Boz). Iar 14 servicii de zi sunt în parteneriat cu consiliile locale, dintre care 11 în
mediul urban (5 Alba Iulia, 2 Blaj, Aiud, Teiuș, Sebeș, Ocna Mureș) și 3 în mediul rural (Cetatea de Baltă,
Bucerdea Grânoasă și Cenade).
Numarul de beneficiari în centre de zi în funcție de furnizorii de

servicii sociale
700 649 666
610
600 534
474 477
500
400 320 330
305 303 303
300 260
200 124
90 110
77 81 67 78 77 59 78 58 77
100
0
2015 2016 2017 2018 2019 2020
- Consiliile locale - in parteneriat public/ privat

- DGASPC Alba - OPA
Numărul copiilor cu dizabilități beneficiari de servicii de recuperare în centrele de zi au crescut în anul

2019-2020 cu 100 respectiv 70 copii față de anul 2015, dat fiind faptul că a crescut numărul de centre de
recuperare în regim de zi cu 4 centre până în anul 2019.
Situația copiilor cu sau fără dizabilități beneficiari de servicii de zi
154
256 224
170 184
176
1001 887
832 788 845
697
2015 2016 2017 2018 2019 2020
copii, beneficiari servicii de zi: copii cu dizabilități, beneficiari servicii de zi
85
1. Numărul de centre de zi a crescut cu 8 centre până în anul 2020 față de anul 2015
2. Numărul de beneficiari de servicii de zi a crescut cu 23,79% până în anul 2020 față de
anul 2015,
3. Nu există o evaluare la nivel de județ privind zonele cu copiii aflați în risc de sărăcie și
excluziune socială în vederea dezvoltării de servicii destinate acestora.
4. Implicare scăzută a organizațiilor laice/societate civilă în furnizarea de servicii sociale
pentru copii
o Copiii cu dificultăți de învățare și adaptare socio-școlară și care dețin certificat de

orientare școlară
Copiii cu dificultăți de învățare au nevoie de o educație specială adaptată deoarece nu reușesc să atingă în
cadrul învățământului obișnuit nivele educative și sociale corespunzătoare vârstei.
Cerințele/nevoile educative speciale (CES) – este o sintagmă, care se referă la cerințele în plan educativ ale
unor categorii de copii, datorită unor disfuncții sau deficiențe de natură intelectuală, senzorială,
psihomotrice, fiziologica sau ca urmare a unor condiții psihoafective, socioeconomice sau de altă natură.
Aceste cerințe plasează copilul într-o stare de dificultate în raport cu ceilalți copii, stare care nu–i permite
o valorificare în condiții normale a potențialului intelectual și aptitudinal de care acesta dispune și induce
un sentiment de inferioritate ce accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale.
Integrarea copiilor cu nevoi educaționale speciale în învățământul de masă constituie o prioritate a societății
și presupune egalitatea de participare socială și egalitatea de șanse în realizarea procesului la educație.
Persoanele cu cerinţe educaţionale speciale presupun nevoi educaţionale suplimentare, adaptate

particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe/dizabilităţi sau
tulburări/dificultăţi de învăţare ori de altă natură, precum şi o asistenţă complexă (medicală, socială,
educaţională etc.), integrarea şcolară a acestora presupunând un proces de adaptare a persoanei cu CES la
normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează, de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii grupului
şcolar (grupă/clasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare.
În conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

evaluarea, asistenţa psihoeducaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor, a elevilor şi
a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale se realizează de către centrele judeţene de resurse şi de asistenţă
educaţională, prin serviciile de evaluare şi de orientare şcolară şi profesională, pe baza unei metodologii
elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, acordându-se prioritate integrării în
învăţământul de masă.
Centrul Județean de Resurse și Asistență Psihopedagogică Alba este unitate conexă a învățământului
preuniversitar, cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Educaţiei Naţionale, coordonată
metodologic de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba şi finanţat de către Consiliul Judeţean Alba prin
contract de management administrativ financiar, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în
principal pentru următoarele categorii de cheltuieli - investiţii, reparaţii capitale, consolidări; cheltuieli
pentru naveta cadrelor didactice, conform legii; gestionarea situaţiilor de urgenţă precum şi cheltuieli
pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educaţiei şi formării profesionale.
86
Scopul acestei instituții este acela de a facilitat adaptarea elevilor la școală și de a oferi elevilor şi părinţilor
asistenţă psiho-pedagogică specializată, precum şi orientare şcolară şi profesională.
Chiar dacă CJRAE are un rol important în integrarea socială, educaţională şi profesională a copiilor şi
tinerilor, fiind o instituţie de contact cu şcoala, serviciile sociale, familiile, profesorii de sprijin, etc.,
instituţia are resurse umane specializate reduse/ limitate, deoarece un profesor consilier trebuie să
gestioneze aproximativ 800 de elevi, iar numărul orelor de orientare şi consiliere vocaţională sunt foarte
puţine, impactul acestor activităţi asupra elevilor este foarte redus.
Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Alba coordonează, monitorizează şi evaluează, la

nivel judeţean, activitatea următoarelor compartimente:
Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică (CJAP);
Cabinete de Asistenţă Psihopedagogică (CAP);
Cabinete Logopedice Interşcolare (CLI);
Serviciul de Evaluare și Orientare Școlară și Profesională (SEOSP);
Comisia de Orientare Școlară și Profesională (COSP);
Prin intermediul cabinetelor de asistență psihopedagogică din unitățile de învățământ se asigură în

permanență informarea, cunoaștere a și consilierea psihopedagogică a preșcolarilor/elevilor, prin activități
de consiliere individuale și de grup, acțiuni de informare, consiliere și îndrumare a părinților și a cadrelor
didactice și de colaborare cu comunitățile locale în scopul orientării școlare, profesionale și a carierei
elevilor.
Aceste structuri se adresează:
- copiilor/elevilor înscriși în învățământul preuniversitar,
- părinților acestora,
- cadrelor didactice,
- membrilor comunității locale.
Serviciile oferite în cadrul cabinetelor de asistență psihopedagogică sunt următoarele:
copiilor părinților cadrelor didactice

•Cunoaștere/autocunoaștere, •Sprijinirea părinților în •Abilitarea în probleme de
•Adaptare la cerințele școlii, probleme de cunoaștere a cunoaștere și de susținere a
•Optimizarea relațiilor elev-elev, copiilor și de relaționare cu procesului formativ al elevului,
elev-cadru didactic, aceștia; •Abilitarea în problematica
•Prevenirea și/sau diminuarea •Optimizarea relațiilor familie- orientării în carieră a elevilor,
stărilor de disconfort psihic, școală. •Optimizarea relațiilor cadrului
•Prevenirea și/sau diminuarea didactic-elevi, școală-familie,
factorilor care conduc la eșec școală-comunitate,
școlar sau la tulburări de •Consiliere metodologică
comportament,
•Prevenirea și/sau diminuarea
abandonului școlar,
•Recuperarea și integrarea
socio-școlară a elevilor cu
comportament deviant,
•Orientarea carierei elevilor.
87
Anexa nr 1 – Rețeaua Cabinetelor de asistență psihopedagogică din unitățile de învățământ și a

unităților arondate
Pentru copiii/elevii cu cerințe educative speciale care prezintă tulburări de limbaj și de comunicare precum
și dificultăți de învățare, funcționează structuri de învățământ special integrate ale învățământului special
integrat preuniversitar – Cabinetele Logopedice Interșcolare - finanțate, coordonate, monitorizate și
evaluate de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Alba.
Aceste structuri se adresează:
- copiilor/elevilor din grădinițe, din clasele pregătitoare și clasele I-IV,
- părinților acestora,
- cadrelor didactice care lucrează cu acești copii.
În cadrul Cabinetelor logopedice interșcolare se depistează, se evaluează și se corectează următoarele
tulburări de limbaj și de comunicare:
- Tulburări de pronunție/articulare;
- Tulburări de ritm și fluență a vorbirii;
- Tulburări de limbaj scris-citit;
- Tulburări de dezvoltare a limbajului;
- Tulburări de voce;
88
- Alte tulburări de limbaj care influențează negativ adaptarea școlară și socială a

copiilor.
Intervențiile logopedice se desfășoară în cabinetele logopedice organizate în unități de învățământ și în
grădinițele de masă. Anexa nr 2 – Rețeaua Cabinetelor Logopedice Interșcolare
Numărul copiilor evaluați de Comisia de orientare școlară și profesională a scăzut în perioada 2015-2020
cu 6,51%.
Numărul copiilor care prezintă dificultăți de învățare și adaptare socio-școlară și care dețin certificat de
orientare școlară integrați în învățământul de masă a crescut cu cca 30% în anul 2020 față de anul 2015.
De asemenea ponderea copiilor orientați spre învățământul special a scăzut cu aproximativ 50% în anul
2019 față de anul 2015.
Tabel nr. 28 privind situația copiilor cu certificate de orientare școlară după forma de învățământ pe care o
urmează în perioada 2015-2020
Nr. copii evaluați tulburări
Total
în Comisia de ÎNV. ÎNV. specifice de ÎNV.
AN certificate
Orientare Școlară MASĂ SPECIAL învățare DOMICILIU
emise
și Profesională (TSI)
2015 446 190 203 - 11 404
89
2016 471 218 157 - 34 409

2017 447 259 124 1 46 430
2018 428 277 103 4 18 402
2019 383 240 105 3 20 368
2020 417 275 106 2 22 405
Situația copiilor orientare școlară după forma de învățământ pe care o

urmează, în perioada 2015-2020, în județul Alba
46
11
0 18 22
34
1 4 2
0
20
3
103 106
124
203 157 105
277 275
259
240
218
190
TOTAL: 446 TOTAL: 471 TOTAL: 447 TOTAL: 428 TOTAL: 383 TOTAL: 417
2015 2016 2017 2018 2019 2020
ÎNV. MASĂ ÎNV. SPECIAL T.S.I. tulburari specifice de invatare ÎNV. DOMICILIU
Sursa: Diagramă proprie prelucrată pe baza datelor furnizate de CJRAE
1. Rețeaua cabinetelor de asistență psihopedagogică în unitățile de învățământ și unitățile de

învățământ arondate este acoperitoare la nivelul județului;
2. Număr mare de unități școlare arondate unor cabinete de asistență psihopedagogică și cabinete
logopedice interșcolare (implicit a numărului de elevi aferent unui post – 800 de elevi/400
preșcolari, îngreunează implementarea demersurilor profesionale în limitele programului
normat;
3. Nevoile beneficiarilor (elevi, părinți, cadre didactice) în special în mediul rural, de servicii de
consiliere psihopedagogică, terapie logopedică şi de educaţie incluzivă, sunt mult mai mari decât
ceea ce se oferă în prezent;
4. Ponderea copiilor orientați spre învățământul special a scăzut până în anul 2020 cu cca 50%
față de anul 2015 dar a crescut ponderea copiilor orientați spre învățământul de masă cu
adaptare curriculară cu 30%.
90
o Situație copiilor cu părinți plecați in străinătate
Situația copiilor cu părinți plecați în străinătate este reglementată de prevederile legale cuprinse în Legea
272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului (secțiunea a 4-a) și Hotărârea nr.
691/2015 pentru aprobarea Procedurii de monitorizare a modului de creştere şi îngrijire a copilului cu
părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi a serviciilor de care aceştia pot beneficia, precum şi pentru
aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială şi a modelului standard al documentelor
elaborate de către acestea ce vizează obligativitatea părinților de a anunța Serviciul Public de Asistență
Socială intenția de a pleca la muncă în străinătate, serviciu care va realiza demararea unei proceduri de
delegare temporară a autorității părintești ce se definitivează în instanța de judecată. Aceasta din urmă va
dispune delegarea autorității părintești a copilului pentru o perioadă de timp, maxim de un an, îndeplinirea
de către o persoană în grija căreia urmează a fi lăsat copilul, a condițiilor prevăzute la art. 105, alin (1) din
Legea 272/2004, referitoare la apartenența acesteia la familia extinsă (să fie rudă până la gradul IV), la
vârstă – să aibe minimum 18 ani împliniți, să îndeplinească garanții morale și condiții materiale necesare
creșterii și îngrijirii unui copil. Măsura stabilită de instanță nu echivalează cu decăderea din drepturile
părintești sau cu o limitare a acestora.
Hotărârea nr. 691/2015 vizează monitorizarea de către autoritățile publice locale a modului de creștere şi
îngrijire a copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, precum şi a celor care au revenit în ţară după
o perioadă de şedere în străinătate alături de părinţi mai mare de un an.
Atât serviciul public de asistenţă socială şi centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională au
obligaţia de a dezvolta servicii de consiliere specializată destinate copilului care a revenit în ţară, după o
perioadă de ședere în străinătate alături de părinţi mai mare de un an.
Unitățile de învățământ au obligația de a transmite lista nominală a copiilor aflați în situația mai sus
menționată, serviciului public de asistență socială care la rândul său are obligația de a se deplasa unde sunt
îngrijiți copiii aflați in situația prezentată și de a :
- asigura servicii de consiliere și informare cu privire la răspunderea pentru

creșterea şi asigurarea dezvoltării copilului pe o perioadă de 6 luni,
- realiza campanii de informare a părinţilor, în vederea:
a) conştientizării de către părinţi a riscurilor asumate prin plecarea lor la muncă în străinătate,
b) informării părinţilor cu privire la obligaţiile ce le revin în situaţia în care intenţionează să plece în
străinătate
Procedura delegării drepturilor părintești a copiilor a căror părinți sunt plecați în străinătate
91
-părintele depune la - cererea

SPAS: Notificare + SPAS familiei+dosarul •părinte
Cerere adresată - consiliere - adresa de inaintare Judecătoria •primar
instanței și informare SPAS +ancheta de la decizie •SPAS
- persoană sociala +acte domiciliu •persoană
- constituire
desemnată + îndeplinire condiții desemnată
documente dosar
Conform datelor centralizate de DGASPC în Fișa de monitorizare trimestrială, pct. 3 Mediul familial și de
îngrijire, reiese că în anul 2020 numărul părinților plecați la muncă în străinătate a scăzut cu 466 față de
anul 2015, respectiv cu 59%; aceasta arată o tendință în scădere continuă referitoare la plecarea părinților
la muncă în străinătate. Ponderea copiilor a căror părinți au plecat la muncă în străinătate și față de care
autoritățile statului au stabilit o măsura cu privire la delegare temporară a autorității părintești către o
persoană sau printr-o măsură de protecție specială a scăzut până în anul 2020 cu 36,77% față de anul 2015.
Tabel nr. 29 privind situația copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate în perioada 2015-2020,
în județul Alba
Anul 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Nr. părinți plecați la muncă în străinătate * 1133 1109 1070 853 864 667
Nr. copii ai căror părinți sunt plecați in
1447 1353 1375 1160 1177 915
străinătate
* sunt incluse nr. familii cu ambii părinți plecați la muncă in străinătate; cu un singur părinte plecat la muncă în străinătate; cu
părinte unic susținător al familiei monoparentale plecat la muncă în străinătate
Copiii aflați în grupa de vârsta 10-17 ani reprezintă cca 60% din numărul total de copii ai căror părinți, cel
puțin unul, sunt plecați la muncă în străinătate, o categorie de vârstă vulnerabilă la schimbările socio-
familiale la care sunt supuși și nu în ultimul rând fiind în etapa de formare și dezvoltare personală și afectivă
când sunt privați de sprijinul și atenția părinților.
Situația copiilor ai caror părinti sunt Distribuţia copiilor ai căror părinţi

plecati in strainatate sunt plecaţi la muncă în străinătate
pe grupe de vârstă
1447
1353 1375
1160 1177
2015 2016 2017 2018 2019 2020

915 <1 ani 7 4 2 4 4 1
1-2 ani 36 20 16 17 12 11
3-6 ani 174 170 207 190 168 138
7-9 ani 262 271 283 240 213 166
10-13 ani 438 468 465 405 380 307
2015 2016 2017 2018 2019 2020 14-17 ani 530 420 402 304 400 292
92
Referitor la situația juridică a copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate reiese că, pentru
un procent de aproximativ 81%, copiii se află în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecție
dar pentru care instanța de judecată a dispus delegarea autorității părintești a copilului pentru o perioadă de
timp (conform legii până la 1 an), fiind monitorizați de către autoritățile publice locale, respectiv serviciul
public de asistență socială. Pentru ceilalți copii, respectiv în procent de 19%, DGASPC Alba a stabilit o
măsură de protecție specială la asistent maternal profesionist/ centrul de plasament public sau privat/alte
persoane – familii sau la rude până la gradul IV; măsura de protecție specială stabilită pentru copii la rude
până la gradul IV reprezintă în medie o pondere de 41-42%, această măsură fiind prioritară în evaluarea
copilului cu privire la menținerea acestuia în familia lărgită dacă aceștia dispun de condiții materiale și
garanții morale în creșterea și îngrijirea copilului.
Situația copiilor a căror părinți sunt plecați în străinătate, în

perioada 2015-2020
1447 1375
1353
1214 1160 1177
1110 1138
923 937 915
715
233 243 237 237 240 200
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020
Număr total copii cu părinți plecati în străinătate

Număr copii aflaţi în îngrijirea rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie
Număr copii cu măsură de protecţie specială
Cu toate că, datele sunt optimiste referitor la scăderea numărului de copii a căror părinți sunt plecați la
muncă în străinătate, datele statistice furnizate de INSSE-TEMPO on line, referitoare la fenomenul de
migrație temporară arată ca fiind îngrijorătoare, dat fiind faptul că și acest indicator – migrația temporară -
este în continuă creștere, atât în mediul urban cât și in mediul rural; dacă în 2015 s-a înregistrat o pondere
de 0,88% populație care a migrat temporar din populația totală a județului Alba, în anul 2019 fenomenul
migrației temporare a crescut la 1,06%. Din păcate, datele cu privire la migrația temporară furnizate de
INSSE sunt disponibile doar la nivel de județ, nu și pe localitate. Acest fenomen este dificil de măsurat
întrucât nu deținem date relevante și clare cu privire la numărul de persoane care au migrat
temporar/localități în alte state.
Analiza referitoare la situația copiilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate este realizată doar pe baza
datelor raportate de autoritățile publice locale-serviciul public de asistență socială, bază de date care a fost
realizată prin autosesizare, la solicitarea părinților sau la sesizarea unităților de învățământ.
1. Exista cadrul legal ce reglementează delegarea temporară a drepturilor părintești a părinților ce

pleacă la muncă în străinătate
2. Numărul părinților plecați la muncă la muncă în străinătate a scăzut cu 59% în anul 2020 față
de anul 2015 iar numărul copiilor a scăzut cu 36,77% în anul 2020 față de anul 2015.
93
3. Acest fenomen este parțial prezentat întrucât, aceste date nu sunt acoperitoare și pentru situația
părinților care pleacă la muncă în străinătate pe perioade mai scurte, sezonierii, din lipsă de
date.
o Situația copiilor pentru care a fost stabilită o măsură de protecție specială
Pentru copilul care este lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinților săi sau care nu mai poate fi lăsat
în grija acestora, Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, prevede că într-
o astfel de situație se impune stabilirea unei măsuri de protecție speciale.
Protecția specială a copilului, conform art. 54 din Legea 272/2004 ”reprezintă ansamblul măsurilor,
prestaţiilor şi serviciilor destinate îngrijirii şi dezvoltării copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea
părinţilor săi sau a celui care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora”.
Această măsură se poate extinde până la dobândirea capacității depline de exercițiu.
Măsurile de protecție specială pentru copilului sunt:

- plasament,
- plasament în regim de urgență și
- supraveghere specializată.
Plasamentul copilului fiind o măsură cu caracter temporar poate fi dispusă:
- la o persoană sau familie,
- la un asistent maternal sau
- la un serviciu de tip rezidențial licențiat în condițiile actelor normative actuale.
Situațiile/cazurile de abuz, neglijare, exploatare a copilului sunt sesizate la Direcția Generală de Asistență
Socială și Protecția Copilului de către copilul în cauză, profesioniști, persoane fizice sau autosesizarea
DGASPC-ului. Sesizările făcute de profesioniști și persoane fizice sunt confirmate în general peste 50%,
din care peste 71% sunt sesizări făcute de profesioniști.
Tabel nr. 30 privind situația sesizărilor de abuz, neglijare, exploatare a copilului

copilul persoane autosesizări
sesizări făcute de: profesioniști
în cauză fizice (DGASPC)
nr. total din care: 1 54 60 0
2015 confirmate 0 26 30 0
infirmate 1 28 30 0
infirmate 0 64 28 0
2017 confirmate 2 101 40 1
infirmate 0 49 15 0
infirmate 0 20 18 0
infirmate 0 39 13 0
2020
confirmate 0 63 15 0
94
infirmate 2 47 18 0
Situația sesizărilor la DGASPC privind situațiile /cazurile de abuz, neglijare,

exploatera copilului, în perioada 2015-2020, în județul Alba
160 150
140
127
120 110
101 97
100 93
80 73
63 64 63
60 58
60 54 55
46 49 47
40 39 36 39
40 30 30 33
26 28 28
21 20 23
18 15 18 15 18
20 13
1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 2 1 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0 0 2 0
0
confirmate
confirmate
confirmate
confirmate
confirmate
nr. total din care:
infirmate
nr. total din care:
infirmate
nr. total din care:
infirmate
nr. total din care:
infirmate
infirmate
confirmate
nr. total din care:
nr. total din care:
infirmate
2015 2016 2017 2018 2019 2020
copilul în cauză profesioniști persoane fizice autosesizări (DGASPC)
În perioada 2015-2020 cazurile de abuz, neglijență și exploatare asupra copilului au avut o evoluție
ascendentă, astfel în anul 2020 numărul de cazuri a crescut cu 46,34% față de anul 2015.
Cele mai frecvente cauze care au făcut obiectul unei evaluari psiho-sociale de către DGASPC Alba în
urma unei sesizări sunt cele referitoare la neglijența părinților față de copii, fiind în proporție medie de
93% față de celelalte situații.
Tabel nr. 31 privind situația sesizărilor făcute către DGASPC Alba pe tipuri de abuz/neglijare/exploatare
Tip de sesizare/an 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Abuz fizic 4 4 22 3 16 16
Abuz emoțional - - 2 5 5 2
Abuz sexual 1 3 11 3 1 8
Neglijare 175 236 333 345 377 312
Exploatare prin muncă - - - - - 1
Exploatare sexuală - 1 - - - 2
Exploatare pentru comiterea de 3 10 14 4 1 -
infracțiuni
TOTAL 183 254 382 360 400 341
Din care: 22 89 264 271 326 269
- Nr. copii rămași în familie
- Nr. copii pentru care s-a dispus 161 157 117 89 74 72
plasamentul în regim de
urgență
95
Copiii cu grupa de vârstă 10-17 ani este cea mai vulnerabilă categorie de cazuri cu diferite forme de abuz,
reprezentând în perioada 2015-2020 în medie o pondere de 49,73% din total cazuri de copii înregistrați în
această perioadă (au fost înregistrate 1920 total cazuri sesizate). Numărul total de cazuri de
abuz/neglijare/exploatare a crescut în perioada 2019-2020 față de anii 2015-2018 cu 38,59%, iar
ponderea situațiilor de neglijență a copilului în familie sunt în procent de 92,60%.
Din totalul sesizărilor făcute de copii/persoane fizice/persoane juridice sau autosesizări a DGASPC Alba,
în medie, mai mult de jumătate sunt cazuri, care în urma evaluării realizate de echipe pluridisciplinare de
specialiști, sunt confirmate și s-a impus stabilirea unor măsuri de protecție prin scoaterea copilului din
mediul familial, acordare de servicii de consiliere din partea specialiștilor iar în situația cazurilor
neconfirmate copilul a fost menținut în familia naturală unde atât familia cât și copilul au beneficiat de
suport psihologic și monitorizare din partea specialiștilor și a compartimentului de specialitate de la nivel
local.
Tabel nr. 32 privind situația sesizărilor privind cazurile de abuz, neglijare și exploatare făcute către DGASPC
Alba
2015 2016 2017 2018 2019 2020
nr total sesizări/an, din care: 115 173 208 132 133 145
56 81 144 94 81 78
Confirmate (numeric, %)
48,69% 46,82% 69,23% 71,21% 60,90% 53,79%
59 92 64 38 52 67
Neconfirmate (numeric, %)
51,31% 53,18% 30,77 28,79% 39,10% 46,21%
Situația sesizărilor confirmate/infirmate în perioada

2015-2020
144
92 94
81 81 78
64 67
56 59 52
38
2015 2016 2017 2018 2019 2020
nr. cazuri confirmate nr. cazuri neconfirmate
Cele mai frecvente cazuri de sesizare de abuz, neglijență și exploatare asupra copilului au fost din mediul
urban; în anul 2017 s-a înregistrat cea mai mare pondere de 70,56% în mediul urban din total cazuri
înregistrate. Numărul cazurilor sesizate în perioada 2015-2020 a crescut continuu, astfel până în anul 2020,
numărul de sesizări în mediul urban a crescut cu 45,12% față de anul 2015 și în mediul rural a crescut cu
48,42% față de anul 2015.
Tabel nr. 33 privind situația sesizărilor de abuz, neglijare și exploatare făcute către DGASPC Alba pe medii de
rezidență în perioada 2015 - 2020
Anul 2015 2016 2017 2018 2019 2020
total cazuri, din care în: 183 254 382 360 400 341
96
118 161 239 254 229 215

mediul urban
44,92% 42,24% 62,57% 70,56% 57,25% 63,05%
65 93 143 106 171 126
mediul rural
55,08% 57,76% 37,43% 29,44% 42,75% 36,95%
Situația sesizărilor de abuz, neglijare și exploatare pe medii de

rezidență, în perioada 2015-2020
143 106 171

126
93
65 254
239 229 215
118 161
2015 2016 2017 2018 2019 2020
mediul urban mediul rural
1. Sesizările cu privire la cazurile de abuz, neglijare, exploatare făcute către DGASPC în perioada
2015-2020 au crescut cu 46,34%,
2. În mediul urban nr. sesizărilor au crescut până în anul 2020 cu 45,12% față de anul 2015 iar în
mediul rural nr. sesizărilor au crescut cu 48,42% până în anul 2020 față de anul 2015,
3. Cea mai frecventă cauză ce a făcut obiectul unei sesizări o reprezintă neglijența părinților față
de copii în proporție de 93%.
4. Peste 71% dintre sesizările făcute DGASPC-ului cu privire la situațiile/cazurile de abuz,
neglijare, exploatare sunt realizate de profesioniști.
Serviciile de tip familial - sunt acele servicii prin care se asigură, la domiciliul unei persoane fizice sau
familii, creşterea şi îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi, ca urmare a stabilirii
în condiţiile legi a măsurii de plasament.
- Plasamentul copilului la rude până la gradul IV sau la alte familii/persoane sau la asistent
maternal profesionist
Cauzele principale care duc la separarea copilului de familia naturală și stabilirea unei măsuri de protecție
specială plasament la rude până la gradul IV sau la alte familii/persoane sau la asistent maternal profesionist
sunt sărăcia având o pondere medie de peste 52,5% și abuzul și neglijarea în proporție medie de 47%. Se
poate observa că, în perioada 2015-2020, sărăcia ca si cauză ce determină stabilirea unei măsuri alternative
față de copil are o tendință ușoară de scădere iar abuzul și neglijarea înregistrează o creștere a cazurilor de
copii ocrotiți la alte familii, dar ambele situații sunt elemente principale care determină stabilirea unor
măsuri de protecție față de copii.
Durata medie de separare a copilului de familia sa prin măsurile stabilite este de cca. 6 - 7 ani.
Revenind la cauza principală a separării temporare a copilului de familia sa, aceea de sărăcie, în România,
autoritățile (exemplu Ministerul Muncii și INSSE) definesc sărăcia ca fiind un venit mai mic decât nivelul
97
pragului de sărăcie, exprimata în sume/lună care să asigure nevoile elementare ale omului: locuire,
alimentație, igienă și siguranță iar din Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei
pentru perioada 2015-2020, reiese că satisfacerea nevoilor privesc educația, sănătatea și serviciile sociale.
Astfel concluzionam că lipsa satisfacerii acestor nevoi minime atât cele primare cât și secundare asigurate
la nivel comunitar, determină separarea temporară a copilului de familia sa.
Tabelul nr. 34 privind plasamentul copilului la rude/alte familii sau persoane după cauza separării
Total
CAUZA SEPARĂRII copii
plasament
separaţi
la Altele de părinţi
rude/alta Părinți (detenție, (cazuri
familie Decesul Dispariția decăzuți Sărăcie Abuz şi Dizabilita Dizabilitate plecați din active la
sau părinților părinților din neglijare te copil părinţi ţară, sfârşitul
persoană drepturi necunoscuţi perioadei
etc.) raportate)
2015 0 0 0 197 133 3 5 2 340
2016 1 0 0 208 158 3 3 6 379
2017 1 0 0 201 171 3 2 5 383
2018 1 0 0 188 168 3 2 3 365
2019 1 0 0 169 165 2 2 2 341
2020 0 0 0 163 167 2 2 2 336
Prelucrare proprie a datelor din fișele de monitorizare pe trimestrul IV a DGASPC Alba
Situația copiilor, în perioada 2015-2020, față de care a fost stabilită măsura de protecție specială –
plasament la rude până la gradul IV/alte familii sau persoane a înregistrat o creștere până în anul 2017 cu
43 de copii față de anul 2015 dar până în anul 2020 s-a înregistrat o scădere a numărului de copii cu 47 față
de anul 2017.
Situația copiilor aflați în plasament la rude/alte familii sau

persoane
383
379
365
340 341
336
2015 2016 2017 2018 2019 2020

Asemănător și celorlalte situații pentru care a fost necesar scoaterea copilului din familia naturală și
stabilirea unei măsuri de protecție specială la asistent maternal profesionist, cauzele principale sunt sărăcia,
abuzul și neglijarea.
98
Tabelul nr. 35 privind plasamentul copilului la AMP după cauza separării

CAUZA SEPARĂRII Total
plasament copii
la asistent Altele separaţi
maternal Dispariț Părinți (detenţie, de părinţi
profesionist Decesul (cazuri
ia decăzuți Abuz şi Dizabilitate Dizabilitate plecaţi din
(AMP) părințil Sărăcie active la
părințil din neglijare copil părinţi ţară,
angajat or sfârşitul
or drepturi necunoscuţi
DGASPC etc.) perioadei
raportate)
2015 1 0 0 107 53 9 6 0 176
2016 1 0 0 92 46 9 6 0 154
2017 1 0 0 90 54 9 6 0 160
2018 1 0 0 86 62 9 6 0 164
2019 1 0 0 80 74 9 6 0 170
2020 1 0 0 74 74 9 5 0 163
Situația copiilor cu măsură de protecție specială la asistent

maternal profesionist
176
170
164 163
160
154
2015 2016 2017 2018 2019 2020

Sursa: Prelucrare proprie a datelor din fișele de monitorizare pe trimestrul IV a DGASPC Alba
În perioada 2015-2020 numărul ocrotiți în rețeaua de asistență maternală profesionistă a înregistrat o ușoară
scădere, media în perioada respectivă fiind de 164 copii. Au existat oarecare fluctuații a numărului de copii
existenți în rețea: în anul 2016 numărul de copii a scăzut cu 22 copii față de anul 2015 dar ulterior până în
anul 2019 avem o creștere cu 16 copii.
La finalul anului 2019, numărul de copii care beneficiau de o măsură de protecție specială de tip familial –
plasament la asistent maternal profesionist era de 170 copii, iar numărul de asistenți maternali cu contract
de muncă încheiat cu DGASPC Alba era de 94 asistenți maternali profesioniști, din care 93 aveau în
îngrijire copii.
La data de 1 septembrie 2020, numărul de asistenţi maternali profesionişti care au contract de muncă la
DGASPC Alba a fost de 98 persoane, dintre aceştia un număr de 94 asistenţi maternali profesionişti aveau
în îngrijire 165 copii.
Monitorizarea activităţii desfăşurate de către asistenţii maternali profesionişti precum şi progresele

înregistrate de copiii aflaţi în plasament se realizează de către asistenţii sociali şi psihologii DGASPC Alba,
prin vizite bilunare realizate la domiciliul acestora.
99
Rețeaua de asistență maternală profesionistă

este echilibrată, dezvoltată în localitățile cu
acces la servicii medicale și educaționale,
existând o distribuție care acoperă tot județul
Alba
Ponderea copiilor care au beneficiat de o

măsură de protecție specială de tip familial, respectiv plasament la rude/familie/persoane sau asistent
maternal profesionist și tutelă în perioada 2015 – 2020, în urma unei sesizări a scăzut cu 15,37% în anul
În proporție de 80% dintre copiii pentru care a fost necesar stabilirea unei măsuri de protecție a fost
menținut copilul în familia lărgită, respectiv s-a stabilit plasament la rude până la gradul IV. Numărul
copiilor pentru care a fost stabilită măsură de ocrotire la asistent maternal profesionist s-a menținut relativ
constant în perioada 2015-2020.
Copii beneficiari de măsură de Situatia copiilor față de care a fost

protecţie de tip familial, în perioada stabilită o măsură de protectie la rude
2015-2020 până la grdul IV/alte familii/persoane, la
AMP și tutelă
410
311 316 311
273 288 285
398
176 159 166 164 170 165

379
369 67 68 67 54 53 51
29 31 15 14 15
356 11
347
2015 2016 2017 2018 2019 2020
Plasament la rude până la gradul IV

Plasament la alte familii / persoane
AMP
2015 2016 2017 2018 2019 2020 Tutelă
100
1. Cauza principală ce determina separarea copilului de familia naturală prin stabilirea unei
măsuri de protecție specială – plasament la rude/alte familii/persoane sau la AMP este sărăcia,
în proporție de 52,5% și abuz și neglijare în proporție 47%;
2. Numărul copiilor aflați în plasament familial înregistrează o ușoară scădere;
3. Durata medie de separare a copilului de familia sa prin măsura de protecție specială – plasament
la rude/familie/persoane sau AMP este de 6-7 ani;
4. Rețeaua de AMP este bine reprezentată la nivel de județ, acoperind în mod echilibrat teritoriul
ținând cont de accesul la servicii medicale si de educație pentru copii;
5. Din total nr. copii față de care a fost stabilită o măsură de protecție (plasament la rude, plasament
la alte familii/persoane, plasament la AMP), în medie proporția este de 80% plasamentul
copilului în familia lărgită.
Serviciile de tip rezidențial - sunt acele servicii prin care se asigură protecția, creșterea și îngrijirea copilului
separat temporar sau definitiv, de părinți săi, ca urmare a stabilirii în condițiile legislației în vigoare a
măsurii plasamentului. Serviciile rezidențiale sunt acele servicii ce pot fi organizate în sistem public sau
privat care asigură găzduire pe o perioadă mai mare de 24 ore, fiind incluse și centrele maternale.
Ocrotirea copilului în unitățile funcționale de tip rezidențial este asigurată atât în centrele proprii ale
DGASPC Alba, ca furnizor public de servicii sociale, cât și în centrele aparținând organismelor private
autorizate, autorizate ca furnizori de servicii sociale.
În județul Alba procesul de închidere a centrelor de plasament de tip vechi a început încă din anul 2003,
demers care s-a finalizat prin dezvoltarea de servicii alternative și servicii rezidențiale de tip familial (case
de tip familial) atât la furnizorii publici cât și la furnizorii privați, astfel încât județul Alba este printre
primele județe din țară în care reforma inițiată în domeniul asistenței sociale și protecției copilului este
finalizată deoarece ultimul centru de plasament de tip vechi din Blaj a găzduit la sfârșitul anului 2020 un
număr de 17 copii. Reforma de descentralizare a serviciilor de tip vechi a dus la dezvoltare de servicii noi
care au facilitat scăderea numărului de copii instituționalizați de la cca. 1500 în anul 2007 la cca 500 în
anul 2020 și centrarea pe servicii alternative.
În anul 2015, numărul total de copii ocrotiți în unitățile rezidențiale (unități aparținând DGASPC Alba şi
OPA) a fost de 554 copii, iar în anul 2020 a ajuns la 473 copii, ponderea copiilor din sistem rezidenţial a
scăzut cu 14,63%.
Situația copiilor ocrotiți in unități rezidentiale în județul Alba,

554
535
526
520
503
473
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

101
Dea lungul timpului, în baza unor parteneriate încheiate între DGASPC Alba și furnizori privați a fost
posibil externalizarea unor servicii de tip rezidențiale, astfel că ponderea copiilor ocrotiți în serviciile
furnizate în parteneriatul dintre DGASPC Alba–OPA, în perioada 2015-2020, în medie este de 56,07%
urmată de servicii furnizate de DGASPC Alba în medie de 28,63% şi servicii furnizate de OPA în medie
de 15,3%.
Tabel nr. 36 privind situația copiilor ocrotiţi în unităţi rezidenţiale în perioada 2015 – 2020, în judeţul Alba
nr. total copii- în parteneriat
Ani %, din care: la DGASPC-% DGASPC-OPA la OPA - %
2015 554 100% 156 28,15% 306 55,23% 92 16,62%
2016 535 100% 168 31,40% 280 52,34% 87 16,26%
2017 526 100% 152 28,90% 289 54,94% 85 16,16%
2018 520 100% 149 28,65% 296 56,93% 75 14,42%
2019 503 100% 138 27,44% 294 58,44% 71 14,12%
2020 473 100% 129 27,27% 277 58,56% 67 14,17%
Obligațiile D.G.A.S.P.C. Alba în raport cu furnizorii privați de servicii sociale acreditați, cu care se află în
relații contractuale, constau în monitorizarea modului de respectare a standardelor minime obligatorii de
calitate pentru serviciile acordate, asigurarea respectării drepturilor copiilor, inclusiv accesul acestora la
servicii publice de educaţie şi sănătate şi totodată alocarea contravalorii serviciilor sociale contractate.
Numărul copiilor ocrotiți în unități de tip rezidențial aparținând DGASPC şi DGASPC-OPA a înregistrat o
ușoară scădere în perioada 2015-2020, de la 462 copii în anul 2015 la 406 copii în 2020, ponderea copiilor
ocrotiți a scăzut cu 12,13%.
Situatia copiilor ocrotiți în unități de tip Situaţia copiilor protejaţi în unităţi

rezidențial, din subordinea DGASPC Alba rezidenţiale din subordinea DGASPC
şi în parteneriat DGASPC-OPA, în judeţul Alba şi in parteneriat DGASPC-OPA
Alba 306
296 294
289
280 277
306 280 289 296 294

277
168
156 152 149
138
156 168 152 149 129
138 129
2015 2016 2017 2018 2019 1-Sep-
2015 2016 2017 2018 2019 1-Sep-20 20
Nr. copii protejaţi în unități de tip rezidenţial aflate
Nr. copii protejaţi în unități de tip rezidenţial dezvoltate în în structura DGASPC Alba
parteneriat DGASPC Alba - OPA
Nr. copii protejaţi în unități de tip rezidenţial aflate în Nr. copii protejaţi în unități de tip rezidenţial
structura DGASPC Alba dezvoltate în parteneriat DGASPC Alba - OPA
102
Unitățile rezidențiale din subordinea

DGASPC Alba sunt prezentate în
Anexa nr. 9 - Tabel privind situația
serviciilor rezidențiale funcționale în
perioada 2015-2020 și numărul de
beneficiari la data de 31 decembrie a
anului, furnizate de Direcția Generală
de Asistență Socială și Protecția
Copilului Alba
Furnizorii privați aflați în relații

contractuale cu DGASPC Alba în
furnizarea de servicii rezidențiale sunt
prezentați în Anexa nr. 10 - Tabel privind
situația serviciilor rezidențiale
funcționale în perioada 2015-2020 și
numărul de beneficiari la data de 31
decembrie a anului, furnizate în
parteneriat de tip public-privat între
Direcția Generală de Asistență Socială și
Protecția Copilului Alba și furnizorii de
servicii sociale private.
103
Numărul copiilor ocrotiți în unități rezidențiale aparținând organismelor private autorizate (OPA) se află în
scădere, de la 92 copii în anul 2015 la 67 copii în anul 2020, ponderea copiilor ocrotiți în servicii rezidențiale
din cadrul OPA a scăzut cu 27,18%.
Furnizorii privați și serviciile

rezidențiale din subordinea acestora sunt
prezentați în Anexa nr. 11 - Tabel
privind situația serviciilor rezidențiale
funcționale în perioada 2015-2020 și
numărul de beneficiari la data de 31
decembrie a anului, furnizate de OPA.
Situatia copiilor ocrotiți în unități de tip rezidențial din

subordinea OPA
92
87
85
75
71
67
2015 2016 2017 2018 2019 2020

Dacă în cazul copilului pentru care s-a stabilit o măsură de protecție de tip familial, principalele cauze sunt
determinate de sărăcie și abuz/neglijare, în cazul copilului ocrotit într-un serviciu de tip rezidențial cauzele
separări sale de familia biologică sunt multiple și asociate. Starea de sărăcie determină instituționalizarea
copilului în procent de peste 40% urmată de abuz/neglijență, dizabilitate copil, dizabilitate părinți, părinți
aflați în detenție sau plecați din țară, părinți decedați, etc. Pentru copilul ocrotit într-un serviciu rezidențial
104
nu a fost posibilă stabilirea unei măsuri alternative ca urmare a faptului că nu au existat rude care să dispună
de condiții materiale si garanții morale în acest sens şi/sau a necesitat ocrotire într-un cadru specializat.
Tabelul nr. 37 privind plasamentul copilului în serviciul rezidențial din subordinea DGASPC Alba, după cauza
separării
plasament copii
în serviciul Altele separaţi
rezidential Părinţi (detenţie, de părinţi
din Decesul Dispariţia decăzuţi Abuz şi Dizabilitate Dizabilitate plecaţi din (cazuri
subordinea Sărăcie active la
părinţilor părinţilor din neglijare copil părinţi ţară,
drepturi necunoscuţi sfârşitul
DGASPC etc.) perioadei
raportate)
2015 12 2 4 188 84 97 14 61 462
2016 12 2 4 184 83 90 14 59 448
2017 12 2 4 186 86 80 14 57 441
2018 12 2 4 196 86 77 13 55 445
2019 10 2 4 197 82 73 11 53 432
2020 7 2 4 199 76 64 10 39 401
Tabelul nr. 38 privind plasamentul copilului în serviciul rezidențial din cadrul OPA, după cauza separării
plasamnet copii
în Altele separaţi
serviciul Părinţi (detenţie, de părinţi
rezidential Decesul Dispariţia decăzuţi Abuz şi Dizabilitate Dizabilitate plecaţi din (cazuri
de tip Sărăcie active la
părinţilor părinţilor din neglijare copil părinţi ţară,
drepturi necunoscuţi sfârşitul
OPA etc.) perioadei
raportate)
2015 16 0 1 48 11 5 3 8 92
2016 15 0 1 45 10 5 3 8 87
2017 12 0 1 45 12 5 3 7 85
2018 11 0 1 40 9 5 3 6 75
2019 9 0 0 40 9 5 3 5 71
2020 8 0 0 39 8 4 3 5 67
În perioada 2015-2020 numărul serviciilor rezidențiale pentru copii furnizate de DGASPC Alba au scăzut
din 2016 de la 15 centre la 11 centre în anul 2020, înregistrându-se și o scădere a numărului de beneficiari
de la 113 în anul 2015 la 92 copii în anul 2020. Diferența dintre capacitatea serviciilor rezidențiale și
numărul de beneficiari se datorează în mare parte a faptului că, la Centrul de plasament Blaj capacitatea
serviciului este de 56 locuri, iar numărul de beneficiari a scăzut de la 33 copii în anul 2015 la 12 copii
ocrotiți în anul 2020. De asemenea activitatea din Casa de tip familial nr. 8 Sâncrai și Centrul de tranzit
Alba Iulia a fost suspendată începând cu anul 2018. Numărul serviciilor rezidențiale furnizate de OPA în
parteneriat cu DGASPC a suferit modificări ca urmare a suspendării/încetării activității unor servicii și
dezvoltarea altor servicii rezidențiale.
În anul 2016 si-au suspendat/reorganizat activitatea 5 centre rezidențiale (Casa de tip familial „Maria
Mirabela” Draşov, Centrul de plasament de tip familial Târsa; Centrul de servicii “Sf. Veronica” Dumbrava
– Centrul de plasament de tip familial Dumbrava; Centrul de servicii comunitare “Sf. Ilie Tesviteanul »
Aiud – Centrul de plasament de tip familial Aiud; Complex de Servicii Integrate “Sf. Vasile cel Mare”
Alba Iulia - Casa de tip familial pentru copilul maltratat), au fost înființate 3 centru rezidențial - Casa de tip
familial Sf. Nicolae Târsa; Centrul de servicii “Sf. Veronica” Dumbrava - Casa de tip familial Dumbrava
105
și Centrul de servicii comunitare “Sf. Ilie Tesviteanul » Aiud – Casa de tip familial Aiud) și în anul 2020
au fost înființate 4 servicii rezidențiale (Centrul de Plasament „Sf. Ana” Dumbrava, Centrul de Plasament
„Sf. Vasile” Dumbrava; Centrul de Plasament „Sf. Veronica” Dumbrava și Casa de tip familial „Sf. Elena”
Dumbrava) (Anexa 1și 2). La serviciile rezidențiale furnizate de OPA, în septembrie 2020 Casa de tip
familial „Villa Kunterbunt” Aiud se va reorganiza în Centru de îngrijire și asistență.
Tabelul nr. 39 privind situația copiilor cu dizabilități protejați în servicii rezidențiale, la 31 decembrie în perioada
2015-2020, în județul Alba
Servicii de tip rezidențial pt. copilul
2015 2016 2017 2018 2019 2020
cu dizabilitati furnizate de:
DGASPC Alba
Număr servicii: 5 3 3 3 3 3
capacitate 48 36 36 36 36 36
beneficiari la 31 dec. 37 32 32 34 34 31
OPA
Număr servicii: 1 1 1 1 1 1*
capacitate 6 6 6 6 6 6
Contractare furnizare servicii (DGASPC Alba și OPA)
Număr servicii: 2 2 2 2 2 2
capacitate 31 30 30 30 30 30
Total beneficiari 72 66 64 65 66 62
Date prelucrate din Fișele de monitorizare trimestrul IV în anii 2015-2020 a DGASPC Alba
OPA * sept.2020 - Casa de tip familial „Villa Kunterbunt” Sâncrai din cadrul Fundației „Villa Kunterbunt” Aiud - și-a încetat
activitatea pentru copiii cu dizabilități, urmează procedura de licențiere ca serviciu pentru Centru de Îngrijire și Asistență
Realizând o analiză cu privire la numărul de copiii față de care a fost stabilită o măsură de protecție specială
(plasament la rude până la gradul IV, la o familie/persoană, la AMP sau serviciu rezidențial) se poate
constata un aspect pozitiv prin tendința de scădere a numărului de beneficiari cu 9,63% în anul 2020 față
de anul 2015.
Durata medie de separare a copiilor de familia naturală este de 6-7 ani în situația copilului aflat în
plasament la rude, familie/persoane sau asistent maternal profesionist precum și in sistem rezidențial
iar pentru copilul față de care s-a instituit măsura de tutelă durata medie este de cca 5-6 ani.
Situația copiilor față de care a fost stabilită o măsură de

protecție, în perioada 2015-2020, în județul Alba
1070 1068 1069

1049
1014
967
2015 2016 2017 2018 2019 2020

106
462 448 441 445 432

401
379 383
365
340 341 336
176 164 170 163

154 160
92 87 85 75 71 67
2015 2016 2017 2018 2019 2020
rude/familia/persoane AMP DGASPC OPA
1. Se constată o evoluție descendenta a numărului de copii ocrotiți în unităţile rezidenţiale, în
perioada 2015-2020, ponderea copiilor ocrotiţi în unităţi rezidenţiale a scăzut cu 14,63%,
2. În perioada 2015-2020, serviciile rezidenţiale pentru copii furnizate în parteneriatul dintre OPA-
DGASPC Alba, în medie, este de 56,07%,
3. Cauzele separării copilului instituţionalizat sunt multiple: sărăcie, abuz-neglijare, părinţi plecaţi
în străinătate, detenţie părinte, deces părinţi, dizabilitate copil, părinţi decăzuţi din drepturi
părinteşti, etc.
4. Durata medie de ocrotire a copilului in sistem rezidenţial este de 5-6 ani.
5. Finantarea serviciilor rezidentiale pentru copii este asigurata in proportie de peste 80% din
bugetul public (respectiv Consiliul Judetean).
o Situația copiilor care au săvârșit fapte penale
CODUL PENAL - prevede la art.113, care sunt limitele răspunderii penale ale minorului, care a
săvârșit o faptă penală:
- Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal,

- Minorul care are vârsta între 14 şi 16 ani răspunde penal, numai dacă se
dovedește că a săvârșit fapta cu discernământ,
- Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal.
- prevede art. 114, care sunt consecințele răspunderii penale:
- Față de minorul care, la data săvârșirii infracțiunii, avea vârsta cuprinsă

între 14 și 18 ani se ia o măsură educativă neprivative de libertate,
- Față de minorul prevăzut mai sus, se poate lua o măsură educativă privativă
de libertate în următoarele condiții:
o Dacă a mai săvârșit o infracțiune, pentru care i s-a aplicat o măsură
educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de
comiterea infracțiunii pentru care este judecat;
o Atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită
este închisoare de 7 ani sau mai mare ori detenție pe viață.
107
În luarea deciziilor în ceea ce îi privește pe copiii care au săvârșit o faptă penală dar nu răspund penal,
sistemul de protecție a copilului în România, recunoaște două autorități care au rolul de factori de decizie:
instanţa judecătorească şi Comisia pentru Protecţia Copilului.
Instanţa judecătorească este singura autoritate competentă să se pronunțe, luând în considerare, cu

prioritate, interesul superior al copilului, cu privire la:
- persoana care exercită drepturile şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti în situaţia

în care copilul este lipsit, temporar sau permanent, de ocrotirea părinţilor săi,
- modalitatea în care se exercită drepturile şi se îndeplinesc obligaţiile părinteşti,
- decăderea totală sau parţială din exerciţiul drepturilor părinteşti
- redarea exerciţiului drepturilor părinteşti.
Comisia pentru Protecţia Copilului stabileşte măsuri de protecţie specială, respectiv măsura supravegherii
specializate, în situaţia în care există acordul părinţilor, pentru:
- copilului care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija

părinţilor din motive neimputabile acestora
- copilul care a săvârşit o faptă penală dar nu răspunde penal.
Reglementarea protecției copiilor care au săvârşit o faptă penală dar nu răspund penal:
- DGASPC decide plasamentul sau măsura supravegherii specializate;

- CPC sau după caz instanta, va ţine seama de:
o Condiţiile care favorizează săvârşirea faptei,
o Gradul de pericol social al faptei,
o Mediul în care a crescut şi a trăit copilul,
o Riscul săvârşirii din nou de către copil a unei fapte penale,
o Orice alte elemente de natură ce caracterizează situatia copilului.
- Măsura supravegherii specializate constă în menținerea copilului în familia sa,
sub condiția respectării de către acesta a unor obligații, cum ar fi:
o frecventarea cursurilor școlare,
o utilizarea unor servicii de îngrijire de zi,
o urmarea unor tratamente medicale, consiliere psihologică şi
psihoterapie,
o interzicerea de a frecventa anumite localuri sau de a avea legături cu
anumite persoane
- în cazul în care fapta penală săvârșită de copilul care nu răspunde penal, prezintă
un grad ridicat de pericol social, precum şi în cazul în îngrijirea copilului
săvârșește în continuare fapte penale, CPC sau după caz instanța judecătorească
dispune, pe o perioadă determinată, plasamentul copilului într-un serviciu de tip
rezidențial specializat.
- Este interzis să se dea publicității orice dată referitoare la săvârșirea de fapte
penale de către copilul care nu răspunde penal, inclusiv date referitoare la
persoana acestuia,
- Pe toată perioada aplicării măsurii destinate copilului care săvârșește fapte
penale dar nu răspunde penal, vot fi asigurate servicii specializate, pentru ai
asista pe copii în procesul de reintegrare în societate
108
Instituții şi servicii responsabile la nivel local în prevenirea delincvenței juvenile
Administraţi
servicii
a Publică
judeţene
Locală
servicii
Părintele
educaţia
medicale COPILUL
poliţia biserica
DGASPC trebuie să îşi asume rolul şi în acest domeniu şi să lucreze în parteneriat cu servicii de reintegrare
socială, supraveghere şi protecția victimelor, în vederea prevenirii cazuisticii de delincvență juvenilă şi
diminuării numărului de cazuri cât mai mult.
Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul de Poliție Județean Alba reiese că fenomenul de

infracționalitate la copii, pe tipuri de infracțiuni, în perioada 2019-2020 se prezintă astfel:
Tabelul nr. 40 privind situația pe tipuri de infracțiuni
Nr.
Fapta comisă 2019 2020
crt.
1 Furt 99 64
2 Tâlhărie 3 3
3 Lovire sau alte violențe 28 16
4 Distrugere 21 13
5 Infracțiuni la regimul rutier 13 11
6 Viol 4 0
7 Operațiuni cu articole pirotehnice 4 7
8 Altele 27 34
Total 199 148
109
Situația privind fenomenul infractionalității la copii de la IPJ

Alba, în perioada 2019-2020
Altele 34
27
Operațiuni cu articole pirotehnice 7
4
Viol 0
4
Infracțiuni la regimul rutier 11
13
Distrugere 13
21
Lovire sau alte violențe 16
28
Tâlhărie 3
3
Furt 64
99
0 20 40 60 80 100
2020 2019
Sursa: Diagramă proprie prelucrată pe baza datelor furnizate de IPJ Alba
În anul 2019 pondera cea mai ridicată a infracțiunilor săvârșite de copii sunt pentru furt în proporție de
49,74%, urmată de loviri sau alte violente în proporție de 14,07%, distrugere în proporție de 10,55%,
infracțiuni la regimul rutier în proporție de 6,53% și operațiuni cu articole pirotehnice, viol și tâlhării în
proporție de 2%.
În anul 2020, infracționalitatea a scăzut cu 25,63% față de anul 2019, posibil ca această scădere sa fi fost
posibilă ca urmare a restricțiilor impuse de pandemia SARS COV-19. La fel si în anul 2020 cea mai ridicată
pondere a infracționalității este pentru furt, în procent de 43,24%.
În urma investigațiilor realizate de organele competente față de copiii care au săvârșit o faptă penală dar nu
răspund penal, cauzele au fost comunicate DGASPC în vederea stabilirii de către Comisia pentru Protecția
Copilului a măsurii supravegherii specializate sau a plasamentului, după caz, față de copilul în cauză.
► Situația copiilor care au săvârșit fapte penale si nu răspund penal, cf. art. 113,
Codului Penal, - Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal
Din totalul de 199 de infracțiuni săvârșite în anul 2019, 27 de cauze au fost direcționate DGASPC Alba,
care în urma evaluării a fost stabilită măsura supravegherii specializate față de copil de către Comisia de
Protecție a Copilului, iar în anul 2020, din 149 de infracțiuni au fost stabilite măsuri de supraveghere
specializată de Comisia pentru Protecția Copilului pentru 12 copii.
Potrivit datelor furnizate de DGASPC Alba (fișele de monitorizare trimestriale) reiese că, în perioada
2015-2020, în ceea ce privește cazuistica, se înregistrează variații, media fiind de 12 cazuri pe an. Numărul
de cazuri de copii care au săvârșit o faptă penală care nu răspund penal a crescut foarte mult, în anul 2019
când au fost înregistrate 27 de cazuri. Posibil ca, scăderea numărului de cazuri în anul 2020 să fie pe fondul
restricțiilor impuse de pandemia SARS COV-19.
Faptele săvârșite de copii sunt cele de furt şi cele de loviri, distrugeri sau situații de violență.
110
Tabelul nr. 41 privind situația copiilor care au săvârșit fapte penale și nu răspund penal după fapta comisă în
perioada 2015-2020
total fapte
comise in
Fapta comisă 2015 2016 2017 2018 2019 2020
perioada 2015-
2020
Furt 5 5 7 2 14 4 37
Tâlhărie 0 0 0 0 0 0 0
Vătămare corporală 0 0 0 0 0 0 0
Prostituție 0 0 0 0 0 0 0
Viol 0 0 0 0 1 0 1
Omor 0 1 0 0 0 0 1
Altele (lovire, distrugere,
efect de op. pirotehnice,
efect. de operaţiuni
financiare) 0 4 5 7 12 8 36
Total 5 10 12 9 27 12 75
Situaţia copiilor care au săvârşit o faptă penală şi nu răspund

penal, în perioada 2015-2020
27
12 12
10 9
5
2015 2016 2017 2018 2019 2020

Majoritatea copiilor sunt băieți cu vârste cuprinse între 10-13 ani
111
Distribuţia pe sexe a copiilor care au Distribuţia pe grupe de vârstă a copiilor

săvârşit fapte penale şi nu răspund penal, care au săvârşit fapte penale şi nu
în perioada 2015-2020, în județul Alba răspund penal, în perioada 2015-2020,
în județul Alba
22
22
11
10 10 12
8 10
9
8
5 5
5
4 4
2
1 1 1
0 0 0 0 0
2015 2016 2017 2018 2019 2020 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Masculin Feminin 7-9 ani 10-13 ani
În această perioadă nu au fost stabilite măsuri de supraveghere specializată de către Comisia pentru
Protecția Copilului.
► Situația copiilor care au săvârșit fapte penale si răspund penal, cf. art.99 Codul Penal
- Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal.
În perioada 2015-2020, cazuistica înregistrează mici variații în 2015-2018, dar în anul 2019 numărul de
cazuri aproape s-a dublat, după care în anul 2020 se înregistrează o scădere la cca 50% faţă de anii 2015-
2017. Posibil ca, scăderea numărului de cazuri în anul 2020 să fie pe fondul restricțiilor impuse de pandemia
SARS COV-19.
Tabelul nr. 42 privind situația copiilor care au săvârșit fapte penale și răspund penal după fapta comisă în
perioada 2015-2020
total fapte
Fapta comise în
2015 2016 2017 2018 2019 2020
comisă perioada
2015-2020
Furt 17 13 9 10 20 4 73
Tâlhărie 0 1 0 1 2 0 4
Vătămare
corporala 0 0 0 0 0 0 0
Prostituție 0 0 0 0 0 0 0
Viol 0 0 1 0 1 0 2
Omor 0 0 0 0 0 0 0
Altele* 4 11 10 9 21 8 63
Total 21 25 20 20 44 12 142
*(conducere fără permis, lovire sau alte violente, tâlhărire, ultraj, Legea 126/1995)
112
Situaţia copiilor care au săvârşit fapte penale si răspund penal
44
25
21 20 20
12
2015 2016 2017 2018 2019 2020

Faptele săvârşite de copii sunt cele de furt (52%), conducere fără permis, loviri sau violenţă, ultraj
(44%), tâlhărie (3%) şi viol (1%).
Cazuistica faptelor comise de copii care au săvârşit fapte penale si

răspund penal, în perioada 2015-2020, în judeţul Alba
Furt
3%
44% 52% Viol
1%
Altele (conducere fără permis,
lovire sau alte violenţe, tâlhărire,
ultraj, Legea 126/1995)
Tâlhărie
Au fost înregistrate antecedente:
- Anul 2019: 3 furt, 1 tâlhărie, 1 altele;

- Anul 2018: 1 furt;
- Anul 2017: 2 furt, 1 viol, 1 altele; pentru infracțiunea de furt au fost luate
măsurile de către instanța judecătorească: penitenciar şi centrul de reeducare
Majoritatea copiilor care au săvârșit fapte penale si răspund penal sunt băieți.
113
Distribuţia pe sexe a copiilor care au săvârşit fapte penale şi

răspund penal, în perioada 2015-2020, în județul Alba
42
27
22
19 19 17
2 3 1 3 2 1
2015 2016 2017 2018 2019 2020
masculin feminin
Se observă o tendință de creștere a cazuisticii pentru copiii care au împlinit vârsta răspunderii penale pentru
faptele lor, astfel situația infracționalității a crescut cu aproximativ 50% pentru grupa de copii cu vârsta
peste 16 ani. Rata de creștere/descreștere a cazurilor de infracționalitate pentru grupa de vârstă sub 14 ani
şi peste 16 ani este previzionară, pentru perioada imediat următoare, fără măsuri care să ducă la scăderea
cazuisticii de infracționalitate.
Situaţia copiilor care au săvârşit fapte penală în perioada 2015-

2020
44
25 20 20 12
21 27
10 12 9 12
5
2015 2016 2017 2018 2019 2020
copii care au savârşit fapte penale şi răspund penal

copii care au savârşit fapte penale dar NU răspund penal
DGASPC Alba a participat prin specialiștii din aparatul de specialitate (asistent social și/sau psiholog)
la solicitarea instituțiilor de urmărire penală, instituții judiciare (Poliție, Brigada de Combatere a Crimei
Organizate, Instanțele de judecată, Executori judecătorești) la audierea minorilor pentru următoarele
motive:
- Plecare voluntară de la domiciliu

- Pornografie infantilă
- Furt calificat
- Tâlhărie calificată
- Act sexual cu un minor
- Conducere fără permis
114
- Trafic minori
- Racolare minori în scopuri sexuale
- Viol
- Lovire sau alte violențe
- Tulburarea liniștii publice
Tabelul nr. 43 privind nr. de copii asistați la audiere

2021 (pana in
Audiere copii 2018 2019 2020 luna Mai)
nr. total copii
163 261 190 129
asistați
Cele mai multe solicitări de asistare la cazuri de audieri au avut loc la Poliția Alba Julia în anul 2020 în
procent de 29% față de anul 2018 în procent de 41% și la Poliția Cugir în procent de 13% în anul 2017 și
2020. Este de menționat faptul că din anul 2019 au fost solicitați specialiștii din cadrul DGASPC Alba de
Brigada de Combatere a Crimei Organizate la audierea minorilor pentru un procent de 13% față de anul
2019 când au fost solicitați pentru un procent de 6% din total solicitări de asistare la audierea copiilor.
În anul 2021 au mai fost solicitați specialiști din cadrul DGASDPC Alba de către executori judecătorești
pentru 11 situații de executare silită.
1. Cele mai întâlnite infracțiuni la copiii sub 14 ani cât şi la copiii peste 16 ani o reprezintă furtul
şi violență,
2. Peste 95% din faptele penale sunt săvârșite de băieți,
3. Cea mai mare pondere a infracționalității în perioada 2015-2020 a fost înregistrată în anul 2019,
înregistrându-se o creștere de peste 100%, atât la copiii care nu răspund penal cât și la copiii
care răspund penal.
o Situația copiilor adoptați
Adopția este operațiunea juridică prin care se creează legătura de filiație între adoptator și adoptat, precum
și legături de rudenie între adoptat și rudele adoptatorului.
Procedura legală de adopție este reglementată de Legea nr. 273/2004 ce trebuie urmată de către o
familie/persoană pentru adopția internă este următoarea:
I. Obținerea atestatului de persoană/familie aptă să adopte și înregistrarea acesteia în

Registrul Național pentru Adopții (R.N.A.), ceea ce presupune:
a. Informarea persoanei/familiei în prealabil pentru demararea procesului de evaluare
de către DGASPC sau OPA autorizat,
b. Depunere cerere însoțită de documentele necesare, conform legii,
c. Evaluarea (socială și psihologică) garanțiilor morale și ale condițiilor materiale ale
persoanei/familiei care doresc să adopte și pregătirea (cursuri de pregătire) pentru
asumarea în cunoștință de cauză a rolului de părinte adoptator (durata de maxim
90 zile)
II. Potrivirea inițială – este realizată de către DGASPC – ul de la domiciliul adoptatorului și
presupune identificarea și selectarea din R.N.A a persoanei/familiei atestate , care din punct de
vedere teoretic, corespunde nevoilor copilului. Prioritare au persoanele atestate care sunt
a. Rude le copilului până la gradul IV, inclusiv;
b. Persoana/familia alături de care copilul s-a bucurat de viață de familie o perioadă
de minim 6 luni;
115
c. Persoana/familia care au adoptat frați ai copilului sau se află în procedură de

adopție cu un frate al acestuia.
III. Potrivirea practică cu copilul adoptabil
a. Informarea prealabilă a adoptatorului cu privire la copil (nevoi, caracteristici,
prezentarea unor imagini cu copilul)
b. Se realizează întâlniri între copilul adoptabil și persoana/familia atestata
IV. Copiii aflați în profilul copiilor greu adoptabili (acei copii care într-o perioadă de 9 luni de la
declararea adoptabilității nu s-a reușit identificarea unei familii potrivite sau nu s-au putut urma
pașii care să ducă la finalizarea adopției.
V. Încredințarea în vederea adopției la persoana/familia atestată
a. măsură dispusă de instanța judecătorească de la domiciliul copilului și constă în
încredințarea acestuia la adoptatori (la domiciliul lor) pentru o perioadă de minim
3 luni.
b. În această perioadă are loc monitorizarea evoluției copilului si relațiile dintre acesta
si adoptator prin vizite bilunare la domiciliul copilului de către reprezentanții
DGASPC, perioadă care se finalizează cu întocmirea unui raport final referitor la
evoluția relațiilor dintre copil – adoptatori ce va fi înaintat instanței judecătorești
care va soluționa cererea de încuviințare a adopției.
VI. Încuviințarea adopției se realizează în fața instanței judecătorești.
VII. Monitorizarea și activitățile post adopție ( se realizează trimestrial de către DGASPC de la
domiciliul copilului pe o perioadă de cel puțin 2 ani după încuviințarea adopției).
În cadrul aparatului de specialitate al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Drepturilor
Copilului Alba funcționează Biroul Adopții și Post-adopții care are misiunea de a identifica cea mai
potrivită familie/persoană adoptatoare care să vină în întâmpinarea copilului adoptabil și să acționeze în
interesul acestuia.
Biroului de Adopții și Post-adopții asigură servicii pentru:
- familia biologică a copilului

o Informare și consilierea familiei biologice a copilului cu privire a deschiderea
procedurii de adopție
- copil:
o Evaluare, pregătire, informare și consiliere copilului pentru care s-a încuviințat
deschiderea procedurii adopției interne ( ceea ce presupune: evaluare nevoilor
copilului, consilierea și informarea copilului în vederea mutării în noul mediu de
viață; consilierea și monitorizarea pe perioada încredințării în vederea adopției)
o Monitorizarea evoluție copilului în perioada încredințării adopției și post adopție
- familii/persoane care doresc să adopte sau sunt în procedura de adopție

o informare și consiliere pentru familii/persoane care doresc să cunoască demersurile
procedurale pentru a adopta;
o evaluarea și consilierea familiilor/persoanelor în vederea obținerii atestatului de
persoană/familie adoptatoare;
o cursuri de pregătire asigurate de specialiști asistenți sociali și psiholog, de educație
parentală
o monitorizarea familiei/persoanei în perioada potrivirii inițiale și practice, în
perioada încredințării în vederea adopției și după încuviințarea adopției (post
adopție)
116
Tabelul nr. 44 privind situația adopțiilor

Activitate Biroul Adopții și Post-adopții
2015 2016 2017 2018 2019 2020
din cadrul DGASPC Alba
Propunere deschidere procedură
14 14 10 6 7 116
adopție
Deschidere procedură adopție pt care s-
15 10 6 6 8 36
a emis SC definitivă și irevocabilă
11 sentințe 16 sentințe
emise de emise de
Încredințare în vederea adopției 20 18 18 25
instanțe din instanțe din
alte judete alte judete
Revocare Sentință încredințare în

3 3 2
vederea adopției
Încuviințare adopție 20 18 16 13 14 18
Copii din județul Alba - - - 4 1 8
Copii din alte judete - - - 9 13 10
Adopții internaționale - - - - - -
Nr. familii/persoane atestate să adopte 30 37 22 24 30 26
117
4.1.2. Persoane adulte
4.1.2.1.Persoanele cu dizabilități
Legea nr. 448/2006 reglementează drepturile și obligațiile persoanelor cu handicap cu scopul integrării și
incluziunii sociale a acestora.
Persoana cu handicap este acea persoană căreia mediul social, neadaptat deficiențelor lui fizice, senzoriale,
psihice, mentale și/sau asociate, îi împiedecă total sau îi limitează accesul cu șanse egale la viața societății,
necesitând măsuri de protecție în sprijinirea integrării și incluziunii sociale.
Drepturile persoanei cu handicap:
ocrotirea
evaluare, sănătății
reevaluare la educație și
domiciliu a formare
persoanelor profesională
nedeplasabile
ocupare,
adaptarea locului
de muncă,
facilități fiscale orientare,
DPREPTURILE
reconversie
persoananei cu profesională
handicap
asistență servicii și prestații

judiciară sociale
mediul de viață
ambiental,
timp liber, acces
transport, acces
la cultură, sport,
la mediul fizic,
turism
informațional și
comunicațional
118
Promovarea și respectarea drepturilor cu handicap revin:
autorității publice locale unde își

are domiciliul/reședința persoana
cu handicap
promovarea și
familiei sau respectarea
autorităților
reprezentant drepturilor
publice centrale
legal persoanelor cu
handicap revine:
societății civile
În perioada 2015-2020 populația cu domiciliul în județul Alba înregistrează o scădere de aproximativ 7000
persoane. Ponderea persoanelor cu dizabilități raportat la populația totală din județul Alba a fost în anul
2015 de 4,66% și a crescut până în anul 2020 la 5,03%. Se observă o evoluție ascendentă a persoanelor cu
dizabilități la nivelul județului Alba.
Tabelul nr. 45 privind ponderea persoanelor cu dizabilități din populația totală cu domiciliul în județul Alba, în
perioada 2015-2020
nr. total persoane (copii și % persoane cu
Anii - la 31 populația cu domiciliul
adulți) cu dizabilități din dizabilități din total
Decembrie in jud. Alba
județul Alba populație
2015 382.537 17.832 4,66%

2016 380.976 17.976 4,72%
2017 379.486 18.063 4,76%
2018 379.486 18.624 4,91%
2019 375.586 18.912 5,04%
2020* 375.586 18.891 5,03%
*trimestrul III
Sursa: Analiza proprie a datelor din Statistici trimestriale – Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități
119
Ponderea persoanelor cu dizabilități din populația totală cu domiciliul din jud. Alba
Din totalul persoanelor cu dizabilități, în perioada 2015-2020, în medie 8,22% sunt copii și 91,78% sunt
adulți.
În perioada 2015-2020 (trimestrul III) numărul persoanelor adulte cu dizabilități a crescut cu 936 persoane,
(de la 16.310 persoane în anul 2015 la 17.246 persoane în anul 2020) reprezentând o creștere de 5,43% în
anul 2020 față de anul 2015.
Evoluția numărului persoanelor adulte cu dizabilități

din județul Alba în perioada 2015-2020 (septembrie)
17,358
17,246
17,135
16,621
16,559
16,310
2015 2016 2017 2018 2019 2020

Sursa: Diagramă proprie a datelor din Statistici trimestriale – Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități
În perioada 2015-2020, referitor la situația persoanelor cu dizabilități pe grade de handicap se prezintă

o evoluție ascendentă a cazurilor de persoane cu gradul grav de handicap, respectiv o creștere cu 1145
persoane în anul 2020 față de anul 2015 (reprezentând o creștere de la 26,96% în anul 2015 la 32,14% în
anul 2020) și a cazurilor persoanelor cu handicap mediu de la 1344 în anul 2015 la 1371 cazuri în anul
2020.
120
Situația persoanelor cu dizabilități pe grade de handicap în

perioada 2015-2020
12,000
10,418 10,375 10,254 10,357 10,327 10,239
10,000
8,000
5,279 5,577 5,543

6,000 4,695 4,925
4,398
4,000
2,000 1,344 1,346 1,354 1,413 1,359 1,371

150 143 88 86 95 93
0
2015 2016 2017 2018 2019 2020 III
GRAV (I) ACCENTUAT (II) MEDIU (III) USOR (IV)
Sursa: Diagramă proprie a datelor din Statistici trimestriale – Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități
Situația persoanelor adulte cu handicap pe tipuri și grad de handicap pe microzone în județul

Alba
În mediul urban cea mai ridicată pondere a persoanelor cu dizabilități din total persoane adulte cu domiciliul
stabil se află în orașul Câmpeni unde sunt înregistrate peste 6,5% persoane cu dizabilități (persoane
încadrate în gradul grav de handicap sunt peste 40% iar în gradul accentuat sunt peste 31%), în orașul Zlatna
sunt înregistrate peste 5,81% persoane cu dizabilități (persoane încadrate în gradul grav de handicap sunt
peste 26% iar în gradul accentuat sunt peste 34%).
În mediul rural cea mai mare pondere a persoanelor cu dizabilități din total persoane adulte cu domiciliul
stabil, se află în Poiana Vadului unde sunt înregistrate peste 15% persoane cu dizabilități, în localitatea
Scărișoara sunt înregistrate aproape 14% persoane cu dizabilități și în localitățile Vadul Moților și Vidra
unde sunt înregistrate peste 10%.
Tabelul nr. 46 privind numărul și ponderea persoanelor cu dizabilități, pe grade de handicap și pe localități în anul
2020
% pers cu
total
dizabilitati
persoane
Localitățile GRAV ACCENTUAT MEDIU UŞOR din total
adulte cu
pers. adulte
dizabilități
Mediul URBAN
Abrud 87 141 19 0 247 5,41
Baia de Arieş 45 100 9 0 154 4,56
Câmpeni 163 222 19 0 404 6,51
Zlatna 106 246 32 3 387 5,81
total persoane adulte cu
401 709 79 3 1192 5,73
dizabilitati in mediul Urban
Mediul RURAL
Albac 53 74 5 2 134 8,18
121
Almaşu Mare 19 29 4 0 52 4,93

Arieşeni 33 48 0 0 81 5,91
Avram Iancu 42 60 2 0 104 8,56
Bucium 36 43 4 0 83 6,50
Bistra 91 123 18 1 233 6,02
Ciuruleasa 18 45 4 0 67 7,07
Gârda de Sus 45 62 4 0 111 8,40
Horea 49 96 8 0 153 9,36
Întregalde 8 34 2 0 44 8,56
Lupşa 66 98 8 0 172 6,60
Mogoş 17 31 0 0 48 6,84
Ocoliş 13 13 1 0 27 5,68
Poiana Vadului 58 66 6 1 131 15,47
Ponor 14 28 2 0 44 8,30
Poşaga 25 41 2 0 68 7,83
Roşia Montană 54 70 12 0 136 5,96
Sălciua 33 26 3 0 62 4,98
Scărişoara 67 105 1 1 174 13,88
Sohodol 38 71 10 0 119 8,26
Vadu Moţilor 50 50 14 0 114 10,27
Vidra 74 62 4 1 141 10,76
903 1275 114 6 2298 7,79
dizabilitati in mediul Rural
TOTAL 1304 1984 193 9 3490 6,94
ZONA Mureșului
stabil se află în municipiul Aiud și orașul Ocna Mureș unde sunt înregistrate peste 5% persoane cu
dizabilități.
stabil, se află în Livezile unde sunt înregistrate aproape 9% persoane cu dizabilități, în comunele Râmeț,
Meteș și Cricău sunt înregistrate peste 7% .
2020
% pers cu
total
persoane dizabilitati
Localitățile GRAV ACCENTUAT MEDIU UŞOR din total
adulte cu
dizabilități pers. adulte
Mediul URBAN
Alba Iulia 882 1782 265 24 2953 4,80
Aiud 325 675 120 5 1125 5,27
Teiuş 102 156 33 1 292 4,94
Ocna Mures 173 399 57 2 631 5,40
122

1482 3012 475 32 5001 4,97
Mediul RURAL
Berghin 26 53 5 1 85 5,27
Ciugud 59 88 17 3 167 6,42
Cricău 40 72 7 1 120 7,18
Fărău 27 33 7 0 67 5,30
Galda de Jos 70 113 8 1 192 5,24
Hopârta 16 27 4 0 47 5,42
Ighiu 120 170 23 0 313 5,59
Livezile 32 58 5 1 96 8,96
Lunca Mureşului 38 61 9 1 109 5,40
Lopadea Noua 38 89 12 0 139 6,30
Meteş 57 108 8 0 173 7,45
Mihalţ 43 68 1 1 113 4,11
Mirăslău 31 51 10 1 93 5,25
Noşlac 21 51 3 0 75 5,12
Rădeşti 10 33 2 0 45 4,22
Râmeţ 10 26 0 1 37 7,82
Rimetea 11 18 2 0 31 3,48
Sântimbru 41 60 10 1 112 4,58
Stremţ 41 67 8 0 116 5,66
Unirea 96 125 23 1 245 3,90
827 1371 164 13 2375 5,39
TOTAL 2309 4383 639 45 7376 5,10
stabil se află în orașul Cugir unde sunt înregistrate peste 5% persoane cu dizabilități, în municipiul Sebeș
sunt înregistrate peste 4% persoane cu dizabilități.
stabil, se află în comuna Ceru Băcăinți unde sunt înregistrate aproape 8% persoane cu dizabilități, în comuna
Săsciori sunt înregistrate peste 7,5% persoane cu dizabilități, în comunele Cut, Vințul de Jos și Roșia de
Secaș sunt înregistrate peste 6% persoane cu dizabilități.
2020
total % pers cu
persoane dizabilitati
Localitățile GRAV ACCENTUAT MEDIU UŞOR
adulte cu din total pers
dizabilități adulte
Mediul URBAN
Cugir 275 724 109 8 1116 5,07
Sebeş 341 710 90 18 1159 4,46
123

616 1434 199 26 2275 4,74
Mediul RURAL
Blandiana 16 24 2 0 42 5,44
Câlnic 31 38 4 1 74 5,16
Ceru Băcăinţi 6 12 0 0 18 8,65
Cut 19 41 8 0 68 6,47
Daia Română 39 70 12 0 121 4,79
Doştat 11 16 1 1 29 3,85
Gârbova 24 53 12 0 89 5,52
Ohaba 0 0 0 0 0 0,00
Pianu 72 86 13 1 172 5,90
Roşia de Secaş 37 31 5 0 73 6,08
Săliştea 27 54 9 1 91 4,84
Săsciori 84 246 30 3 363 7,65
Şibot 36 62 8 1 107 5,17
Şpring 44 65 4 2 115 5,65
Şugag 35 61 6 1 103 4,49
Vinţu de Jos 117 143 20 1 281 6,37
598 1002 134 12 1746 5,74
TOTAL 1214 2436 333 38 4021 5,13
ZONA Târnavelor
stabil, se află în comunele Cergău, Șona și Crăciunelul de Jos unde sunt înregistrate aproape 5% persoane
cu dizabilități.
2020
% pers cu
total persoane
dizabilitati din
Localitățile GRAV ACCENTUAT MEDIU UŞOR adulte cu
total pers
dizabilități
adulte
Mediul URBAN
Blaj 258 510 75 4 847 5,07
dizabilitati in mediul 258 510 75 4 847 5,07
Urban
Mediul RURAL
Bucerdea Grânoasă 25 49 7 0 81 4,47
Cenade 11 20 1 0 32 4,25
Cergău 21 35 10 0 66 5,25
Cetatea de Baltă 33 61 6 0 100 4,21
Crăciunelul de Jos 28 58 4 1 91 5,37
Jidvei 65 86 15 1 167 3,99
Sâncel 27 36 5 0 68 3,20
124
Şona 52 115 15 1 183 5,11

Valea Lungă 36 54 7 0 97 3,97
dizabilitati in mediul 298 514 70 3 885 4,38
Rural
TOTAL 556 1024 145 7 1732 4,69
Din total persoane adulte încadrate în grade de handicap, cea mai mare pondere se găsește în Zona
Mureșului (44%) urmată de zona Podișul Secașelor și Valea Cugirului (24%), Zona Munților Apuseni
(21%) și Zona Târnavelor (11%).
Situația persoanelor adulte cu dizabilități pe microregiuni în anul

2020
3490; ZONA Mureșului

21%
7376; ZONA Podișul Secașelor și

Valea Cugirului
1732; 44%
11% ZONA Târnavelor

4021;
24%
Sursa: Analiză proprie pe baza datelor din Statistici trimestriale – Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități
Raportat la numărul total de persoane adulte pe microregiuni din judeţul Alba, ponderea cea mai ridicată
a persoanelor adulte încadrate în grad de handicap se află în Zona Munţilor Apuseni în procent de
6,93%, urmată de Zona Mureșului în procent de 5,09%, Zona Podișul Secașelor și Valea Cugirului în
procent de 5,12% şi Zona Târnavelor în procent de 4,42%. Media persoanelor cu dizabilități pe județ este
de 5,39% din total populație județ .
Tabelul nr. 50 privind ponderea persoanelor adulte cu dizabilități raportată la populația totală, pe microzone în
anul 2020
Nr. total
Nr. total
persoane
Zone Judeţul Alba persoane %
adulte cu
adulte
dizabilități
ZONA Mureșului 144636 7376 5,09
ZONA Podișul Secașelor și Valea 4021
78442
Cugirului 5,12
ZONA Târnavelor 39147 1732 4,42
ZONA Munților Apuseni 50316 3490 6,93
Total 312541 16619 5,39
Referitor la situația persoanelor pe microregiuni, pe grade de handicap, ponderea cea mai mare a
persoanelor cu handicap grav se află în Zona Munților Apuseni unde sunt înregistrate peste 37%, urmată
125
de Zona Târnavelor cu un procent de peste 32%, Zona Mureșului cu un procent de peste 31% și Zona
Podișul Secașelor și Valea Cugirului cu un procent de peste 30% din populația totală a persoanelor cu
handicap pe zona.
Cea mai mare pondere a persoanelor cu handicap accentuat se află în Zona Podișul Secașelor și Valea
Cugirului, cu un procent de 60,58%, Zona Mureșului și Zona Târnavelor cu un procent de peste 59% din
populația totală a persoanelor cu handicap pe zona respectivă
Tabelul nr. 51 privind ponderea persoanelor cu dizabilități pe grade de handicap și pe microzone în anul 2020
TOTAL
Nr. Nr. Nr. Nr.
persoane
persoan persoane persoan persoan
Zone/grad de adulte
e adulte % adulte gr. % e adulte % e adulte % %
handicap încadrat
cu gr. ACCENTUA gr. gr.
e în gr.
GRAV T MEDIU UŞOR
handicap
ZONA Munților 37,3 56,8 0,2 10
Apuseni 1304 6 1984 5 193 5,53 9 6 3490 0
ZONA Podișul
Secașelor și 30,1 60,5 0,9 10
Valea Cugirului 1214 9 2436 8 333 8,28 38 5 4021 0
ZONA 31,3 59,4 0,6 10
Mureșului 2309 0 4383 2 639 8,66 45 1 7376 0
ZONA 32,1 59,1 0,4 10
Târnavelor 556 0 1024 2 145 8,37 7 0 1732 0
Din total persoane adulte cu dizabilități un procent de peste 3% sunt persoane ce se află în instituții
publice rezidențiale de asistență socială pentru persoane adulte cu dizabilități (instituționalizate) iar
peste 96% sunt persoane adulte cu dizabilități ce se află în îngrijirea familiilor și/sau trăiesc independent
(neinstituționalizate).
Tabelul nr. 52 privind ponderea persoanelor cu dizabilități instituționalizate și neinstituționalizate în perioada

2015-2020
Total
persoane Total persoane adulte cu Total persoane adulte cu
Ani adulte cu % dizabilități % dizabilități %
dizabilități în NEINSTITUȚIONALIZAȚI INSTITUȚIONALIZAȚI
județul Alba
2015 16.310 100 15.689 96,19 621 3,81
2016 16.559 100 15.948 96,31 611 3,69
2017 16.621 100 16.013 96,34 608 3,66
2018 17.135 100 16.540 96,53 595 3,47
2019 17.358 100 16.798 96,77 560 3,23
2020 17.246 100 16.664 96,63 582 3,37
Situația persoanelor cu dizabilități instituționalizate în perioada 2015-2020 a înregistrat o ușoară scădere.

În anul 2020, numărul persoanelor instituționalizate cu handicap grav reprezenta 22% din total persoane cu
handicap (față de 17% în anul 2015), cele cu handicap accentuat reprezenta 67% (procent identic și în anul
2015) iar cele cu handicap mediu 11% (față de 15% în anul 2015).
126
Anul 2015 Anul 2020 (Trimestrul III)
4, 1% GRAV (I) 2, 0%
61, 11%
94, 15% 105, 17% 127, 22%
ACCENTUAT (II)
MEDIU (III) GRAV (I)
USOR (IV) ACCENTUAT (II)
MEDIU (III)
USOR (IV)
392, 67%
418, 67%
Situația persoanelor cu dizabilități instituționalizate pe grade de

handicap
418 419 424 416
395 392
127
105 94 102 99 99 100
88 82 77 63 61
4 2 3 3 2 2
2015 2016 2017 2018 2019 2020 III
GRAV (I) ACCENTUAT (II) MEDIU (III) USOR (IV)
Ponderea cea mai mare a persoanelor cu dizabilități instituționalizate, pe tipuri de afecțiuni o reprezintă
persoanele cu afecțiuni mintale în procent de 62% și afecțiunile psihice în procent de 21%.
Anul 2020
29, 5% 5, 1% 1, 0%
8, 2% FIZIC
54, 9%
SOMATIC
AUDITIV
124, 21%
VIZUAL
MENTAL
361, 62%
PSIHIC
ASOCIAT
127
Prin restructurarea și reorganizarea serviciilor rezidențiale pentru persoanele cu handicap (atât la furnizorii
publici cât și furnizorii privați), în perioada 2015-2020, a avut loc o scădere a numărului de beneficiari din
cadrul serviciilor rezidențiale de tip vechi care nu corespundeau standardelor impuse de legislația în vigoare
(maxim 50 beneficiari) și dezvoltarea de servicii rezidențiale alternative și conforme, respectiv locuințe
protejate, centre de îngrijire și asistență și centre de abilitare și reabilitare plasate în comunități locale. Astfel
numărul de beneficiari din CRRN Galda de Jos a scăzut de la 268 beneficiari în anul 2015 la 183 în anul
2020; centrele de recuperare și reabilitare neuropsihică organizate în cadrul Societății de Ajutorare
Diakonia Alba Iulia se reorganizează în anul 2019 în centre se abilitare și reabilitare; în anul 2018 se
dezvoltă alte 3 locuințe protejate cu maxim 10 beneficiari.
Situația beneficiarilor pe tipuri de servicii rezidențiale pentru

persoane cu handicap
318 317 314 315
273
201 200 206

190
183
180 177
152 160 159
144 150
138
50
0 0 0 0 0
2015 2016 2017 2018 2019 2020
CIA CRRN LP CAbR
Realizând o analiză a persoanelor cu dizabilități instituționalizate pe grupe de vârsta în anul 2020 se observa
că, persoanele cu grupa de vârstă 45-50 ani și 65-70 de ani înregistrează cea mai mare pondere din total
persoane instituționalizate, ce se află în locuințe protejate și CRRN.
128
Situața persoanelor cu dizabilități

75
instituționalizați, pe grupe de vârstă
73
66
60
48 47
42 43 42 43
33
30 28
24 22 24 22 23
18 20
17 17
15 15 16 17
13 13 12 13 14 14
11
10 10 9
8 8
7 6 8
5
2
1 2 2 2
20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85 ani
ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani si peste
CIA CRRN LP CAbR
Servicii sociale acordate în județul Alba pentru persoanele cu dizabilități
Servicii cu cazare (centre rezidențiale pentru persoane adulte cu dizabilități):

- Centrul de Îngrijire și Asistență (CIA)
- Centru de recuperare reabilitare neuropsihiatrică (CRRN)
- Locuințe protejate (LP)
- Centre de abilitare și reabilitare (CAbR)
Județul Alba face parte din primele 10 județe la nivel național care au făcut demersuri în restructurarea
centrelor de plasament de tip vechi și dezvoltarea de servicii rezidențiale alternative în cadrul comunităților
locale, proces ce se află în implementare și spre finalizare. La începutul anului 2015 existau două centre
rezidențiale de tip vechi cu o capacitate de peste 50 de beneficiari și anume Centrul de Îngrijire și Asistență
Abrud (112 beneficiari) și Centru de recuperare reabilitare neuropsihiatrică pentru persoane Adulte cu
Dizabilități (CRRN) Galda de Jos (capacitate de 268 beneficiari).
- Centrul de Îngrijire și Asistență Abrud, în anul 2017, intră într-un proces de restructurare prin
dezvoltarea de alternative de tip familial (locuințe protejate) adaptate nevoilor lor, astfel încât
capacitatea CIA Abrud va fi redusă la maxim 50 beneficiari, conform standardelor minime
obligatorii.
- Centrul de recuperare reabilitare neuropsihiatrică pentru persoane Adulte cu Dizabilități (CRRN)
Galda de Jos în anul 2015 a avut 268 de beneficiari iar în anul 2020 a ajuns la 183 de beneficiari,
reducându-se numărul de beneficiari cu cca 32%, prin identificarea de alte soluții alternative pentru
asigurarea nevoilor specifice ale beneficiarilor.
Reforma de descentralizare a serviciilor de tip vechi a dus la dezvoltare de servicii noi care au facilitat
scăderea numărului de persoane cu dizabilități din centrele de tip vechi și au făcut posibil implicarea
societății civile prin dezvoltarea parteneriatelor locale dintre DGASPC Alba cu furnizori privați de servicii
sociale prin externalizarea serviciilor destinate persoanelor cu dizabilități.
În județul Alba, numărul serviciilor rezidențiale alternative (locuințe protejate) pentru persoane adulte cu
dizabilități a crescut în anul 2018 când s-au deschis alte trei locuințe protejate în localitatea Sâncrai (2) și
129
Abrud (1) în subordinea DGASPC Alba și un centru de îngrijire și asistență în Drașov în subordinea
Asociației ”Maria Mirabela” Drașov. Cele trei Centre de abilitare și reabilitare (Casa Elim, Casa Betania și
Casa Ararat) ce aparțin Societății de Ajutorare Diakonia Alba Iulia s-au reorganizat din Centre de
Recuperare și Reabilitare.
Situația pe tipuri de servicii rezidențiale pentru persoane cu

dizabilități, în județul Alba
3 3
20 19 20 19
17 17 17
1 1 1 1 1 1 1
3 3 3 4 4 4 4
2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
CIA CRRN LP CAbR
În județul Alba, în primul trimestru al anului 2020 erau furnizate 13 servicii sociale cu cazare pentru
persoanele cu dizabilități în subordinea DGASPC Alba iar în parteneriatul dintre DGASPC Alba și furnizori
privați sunt furnizate 14 servicii rezidențiale.
- Furnizor public de servicii sociale DGASPC Alba:

o Centrul de Îngrijire și Asistență (CIA),
 Centrul de Îngrijire și Asistență Abrud,
 Centrul de Îngrijire și Asistență Baia de Arieș
 Centrul de Îngrijire și Asistență Gârbova
o Centru de recuperare reabilitare neuropsihiatrică pentru persoane Adulte cu Dizabilități (CRRN)
Galda de Jos
o Locuințe protejate (LP)
 Locuința Maxim Protejată pentru Persoane Adulte cu Dizabilități nr. 3 Gârbova
 Locuința Maxim Protejată pentru Persoane Adulte cu Dizabilități nr. 13 Gârbova
 Locuința Maxim Protejată pentru Persoane Adulte cu Dizabilități nr. 6 Abrud
- Furnizori privați de servicii sociale în parteneriat cu DGASPC Alba

o Societatea de Ajutorare Diakonia Alba Iulia:
 Centre de abilitare și reabilitare (CAbR): Casa Ararat, Casa Betania și Casa
Elim
o Asociația Filantropia Ortodoxa Alba Iulia
 Locuința protejată pentru persoane cu handicap nr.5 ”Sfânta Elena” Pianu de
Jos
130
 Locuința Maxim Protejată pentru Persoane Adulte cu Dizabilități nr. 10

Cricău
o Asociația „Un pas Înainte Alexandra” Aiud
 Locuința protejată pentru persoane cu handicap nr.17 Sîncrai
 Locuința protejată pentru persoane cu handicap nr.18 Sîncrai,
o Asociația ”Steaua Speranței” Alba Iulia
 Locuința protejată pentru persoane cu handicap nr.4 Vințu de Jos
 Locuința Maxim Protejată pentru Persoane Adulte cu Dizabilități nr. 9 Galda
de Jos
 Locuința Maxim Protejată pentru Persoane Adulte cu Dizabilități nr.11
Galda de Jos
 Locuința Maxim Protejată pentru Persoane Adulte cu Dizabilități nr.12
Galda de Jos
 Locuința protejată pentru persoane cu handicap nr.1 Tiur - Blaj,
 Locuința protejată pentru persoane cu handicap nr.2 Tiur – Blaj
o Asociației ”Maria Mirabela” Drașov
 2 Centrul de Îngrijire și Asistență Drașov
131
Servicii fără cazare
Serviciile de supraveghere, asistență și îngrijire acordate persoanelor cu handicap grav neinstituționalizate

se pot acorda prin intermediul asistentului personal sau asistentului personal profesionist dacă Comisia
de evaluare a persoanelor adulte cu handicap decide acordarea acestui drept
Asistentul personal este persoana angajată prin contract individual de muncă pentru a se ocupa de persana
cu handicap grav care nu se descurcă singură. Asistentul personal poate fi chiar una dintre rudele persoanei
cu handicap sau poate fi un asistent personal profesionist.
Asistentul personal profesionist este persoana fizică atestată, care asigură, la domiciliul său îngrijirea și
protecția adultului cu handicap grav sau accentuat, precum și, condiții pentru implicarea persoanei cu
handicap în activitatea, în situații de viață reale, pentru participare la viața comunității și exercitarea tuturor
drepturilor cetățenești.
asistent personal
asistentul personal indemnizația de însoțitor
profesionist
cine este?
cine este? prin alegerea acestei
persoană fizică/ rudă a opțiuni de către
persoanei cu handicap persoana fizică atestată persoana cu hanicap
grav grav, își asumă
angajatorul respunderea de a-și
angajatorul asigura singură serviciile
primăria localității de necesare traiului zilnic
domiciliu/reședința DGASPC fără a depinde
persoanei cu handicap sau permanent de o
grav persoană
ONG
monitorizarea
parcurs documente:
Monitorizarea si monitorizarea
controlul activitatii de -cerere către DGASPC
ingrijire si protectie a SPAS dispune efectuarea Alba
adultilor si copiilor cu de controale periodice
handicap grav de catre asupra activitatii
asistentul personal se fac asistentilor personali si Primăria de
de DGASPC prezinta semestrial un domiciliu/Casa teritoriala
raport consiliului local. de pensii
Activitatea asistentului personal și a asistentului personal profesionist se desfasoara în baza unui contract
individual de munca, incheiat cu Primăria de domiciliu/reședința persoanei cu handicap respectiv cu
Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sau cu furnizorii de servicii sociale privati,
132
acreditati in conditiile legii. Angajatorul are obligatia monitorizarii si sprijinirii activitatii desfasurate de
acesta.
Situația persoanelor cu handicap grav pe localități/microregiuni precum și a recomandărilor făcute de

Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap referitoare la decizia de acordarea a dreptului
de asistent personal la data de – iulie 2021
În anul 2021, luna iulie, numărul persoanelor cu handicap grav a crescut la 6973 persoane din care pentru
80% Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a stabilit acordarea dreptului la asistent
personal. Dintre persoanele cu handicap cu drept la servicii de supraveghere, asistență și îngrijire prin
intermediul asistentului personal, în medie de peste 29% au optat pentru asistent personal iar 71% au optat
pentru acordarea indemnizației. În zona Munților Apuseni proporția de opțiune indemnizație – asistent
personal este de 56% la 44%, în Zona Mureșului și Zona Târnavelor proporția este de 78% la 22% iar în
Zona Podișul Secașelor și Valea Cugirului proporția este de 74% la 26%.
Vezi Anexa nr. 12 - Situația persoanelor cu handicap grav pe tip de handicap și pe localități la data de
31 iulie 2021
ZONA Mureșului
Tabelul nr. 53 privind numărul persoanelor cu handicap grav cu asistent personal, pe microzone în anul 2021
Nr. pers. cu Fără Cu asistent personal care au optat

handicap asistent pentru:
Localitatea
grav/localitate, personal
din care: indemnizație asistent personal
Aiud 430 96 211 123
Alba Iulia 1190 235 793 162
Teiuş 128 30 72 26
Ocna Mures 236 55 158 23
Berghin 39 6 21 12
Ciugud 93 12 73 8
Cricău 51 7 38 6
Fărău 35 8 16 11
Galda de Jos 106 28 63 15
Hopârta 25 4 19 2
Ighiu 150 20 86 44
Livezile 44 10 19 15
Lopadea Noua 51 15 30 6
Lunca Mureşului 49 10 32 7
Meteş 80 14 51 15
Mihalţ 56 13 32 11
Mirăslău 46 9 28 9
Noşlac 23 2 18 3
Rădeşti 14 2 10 2
Râmeţ 15 8 4 3
Rimetea 16 3 9 4
Sântimbru 54 8 28 18
Stremţ 57 14 37 6
Unirea 119 24 74 21
3107 633 1922 552
Total
100% 20% 78% 22%

Nr. pers. cu Cu asistent personal care au optat

Localitatea
handicap pentru:
133
grav/localitate, Fără
din care: asistent indemnizație asistent personal
personal
Abrud 123 26 74 23
Baia de Arieş 63 13 31 19
Câmpeni 189 23 105 61
Zlatna 143 32 95 16
Albac 63 8 18 37
Almaşu Mare 24 4 6 14
Arieşeni 46 9 17 20
Avram Iancu 49 11 16 22
Bucium 47 10 24 13
Bistra 113 15 54 44
Ciuruleasa 19 1 8 10
Gârda de Sus 56 7 20 29
Horea 61 13 26 22
Întregalde 10 1 5 4
Lupşa 75 6 30 39
Mogoş 19 3 6 10
Ocoliş 18 3 8 7
Poiana Vadului 62 7 29 26
Ponor 17 5 5 7
Poşaga 35 6 14 15
Roşia Montană 65 14 27 24
Sălciua 38 5 18 15
Scărişoara 75 17 41 17
Sohodol 50 4 34 12
Vadu Moţilor 61 8 13 40
Vidra 84 12 30 42
1605 263 754 588
Total
100% 16% 56% 44%


Fără
handicap pentru:
Localitatea asistent
grav/localitate,
personal indemnizație asistent personal
din care:
Cugir 352 89 234 29
Sebeş 431 86 264 81
Blandiana 21 7 12 2
Câlnic 35 2 21 12
Ceru Băcăinţi 6 2 2 3
Cut 25 4 11 10
Daia Română 53 12 29 12
Doştat 14 1 10 3
Gârbova 45 12 29 4
Ohaba 19 9 8 2
Pianu 90 21 42 27
Roşia de Secaş 47 15 23 9
Săliştea 31 3 20 8
Săsciori 110 18 53 39
Şibot 46 13 22 11
Şpring 59 11 30 18
Şugag 40 6 13 21
Vinţu de Jos 154 31 89 34
134
1578 342 912 325

Total
100% 22% 74% 26%
ZONA Târnavelor

Fără
handicap pentru:
Localitatea asistent
grav/localitate,
din care:
personal indemnizație asistent personal
Blaj 302 70 200 32
Bucerdea Grânoasă 31 5 19 7
Cenade 14 1 9 4
Cergău 27 6 15 6
Cetatea de Baltă 44 9 17 18
Crăciunelul de Jos 38 11 27 0
Jidvei 80 14 40 26
Sâncel 38 9 23 6
Şona 64 16 35 13
Valea Lungă 45 7 32 6
683 148 417 118
Total
100% 22% 78% 22%
Ponderea cea mai ridicată a persoanelor cu handicap grav după tipul de afecțiune este cea cu handicap fizic
în procent de 39%, handicap mintal în procent de 28%, nevăzător în procent de 12%, asociat în procent de
11% și somatic în procent de 9%.
La nivel de microregiune, cea mai mare pondere după tipul de afecțiune este în Zona Târnavelor unde
ponderea persoanelor cu handicap grav de tip fizic este de 45%, urmată de Zona Mureșului de 39%, și Zona
Apuseni și Zona Podișul Secașelor și Valea Cugirului de 37%.
După handicapul fizic cea mai mare pondere o reprezintă handicapul mintal; Zona Munților Apuseni 29%,
Zona Mureșului 27%, Zona Podișul Secașelor și Valea Cugirului 26% și Zona Târnavelor 20%.
Servicii de îngrijire la domiciliu
Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt reglementate de: art. 31 și art. 32 din Legea nr. 292/2011 a asistenței
sociale; art. 7 din Legea 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice și art. 31 și art 32 din
Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Îngrijirea la domiciliu face parte integrantă din categoria serviciilor comunitare, și presupune acordarea de
îngrijire și ajutor acasă, în familie a celor ce au nevoie. Scopul principal al acestui tip de serviciu de îngrijire
este acela de a face posibil ca persoanele să își mențină gradul de independență și să își continue viața cât
mai mult posibil, în mediul său familial. Prin acest serviciu și datorită acestui tip de îngrijire la domiciliu,
numărul și durata tratamentelor de spitalizare pot fi reduse, instituționalizarea persoane poate fi amânată
sau evitată.
Serviciile de îngrijire la domiciliu pot fi temporare sau permanente și constau în:
135
- Ajutor pentru îndeplinirea activităților uzuale ale vieții zilnice;
- Activități de bază ale vieții zilnice (asigurarea igienei corporale, îmbrăcarea și dezbrăcarea,
hrănirea și hidratarea, asigurarea igienei eliminărilor, transfer și mobilizare, deplasare în interior,
comunicare);
- Activități instrumentale ale vieții zilnice (prepararea hranei, efectuarea cumpărăturilor, activități de
menaj și spălătorie, facilitarea deplasării în exterior și însoțire, activități de administrare și
gestionarea bunurilor, acompaniere și socializare);
- Servicii de reabilitare și adaptare a ambientului: mici amenajări, reparații și altele asemenea;
- Alte servicii de recuperare/reabilitare: kinetoterapie, fizioterapie, gimnastică medicală, terapie

ocupațională, psihoterapie, psihopedagogie, logopedie podologie și altele asemenea
- Servicii medicale, sub forma consultațiilor și îngrijirilor medicale la domiciliu sau instituții de
sănătate, consultații și îngrijiri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de
materiale sanitare și dispozitive medicale.
Organizarea serviciilor sociale și socio-medicale la domiciliu revin consiliilor locale de la domiciliul

beneficiarilor, direct sau pe baza de convenții încheiate cu organisme private autorizate, unități de cult
recunoscute în România ori cu alte persoane fizice sau juridice.
În județul Alba sunt acordate servicii de îngrijire la domiciliu persoanelor dependente parțial sau total
(vârstnici și persoane cu dizabilități), care, ca urmare a pierderii autonomiei funcționale din cauze fizice,
psihice sau mintale, necesită ajutor pentru a realiza activitățile uzuale ale vieții de zi cu zi, atât de furnizori
publici cât și de furnizori privați.
Furnizorii de servicii sociale privați din județul Alba sunt relativ aceiași dar numărul furnizorilor publici au
crescut; dacă în anul 2017 aveam doi furnizori publici de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane
vârstnice (SPAS Sebeș și SPAS Cugir), în anul 2021 avem 5 furnizori publici de îngrijire la domiciliu
(SPAS Sebeș, SPAS Cugir, DAS Alba Iulia, Primăria Avram Iancu și Primăria Câlnic). De asemenea,
numărul serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru persoanele cu dizabilități au ajuns la 16 în anul 2021
față de anul 2017 când existau doar două servicii de îngrijire la domiciliu furnizate de ONG in parteneriat
cu DGASPC Alba.
Situația privind numărul de servicii de ingrijire la domiciliu pentru

persoane cu dizabilități și persoane vârstnice in anul 2020 comparativ cu
anul 2017 in județul Alba
nr. servicii de îngrijire la domiciliu pentru 20

persoane vârstnice 22
nr. servicii de ingrijire la domiciliu pentru 16

persoane cu dizabilități 2
0 5 10 15 20 25
2021 2017
În anul 2017, în județul Alba, se acordau servicii de îngrijire la domiciliu de 15 furnizori de servicii
sociale din care:
136
- 13 furnizori privați, dintre care Asociaţia Filiala Filantropia Ortodoxă Sebeş și Asociația Un Pas
înainte Alexandra furnizează servicii de îngrijire la domiciliu și pentru persoane cu dizabilități
Nr.
Denumire furnizor de servicii sociale Localitate furnizare serviciu social
crt.
1 Asociaţia As 2001 Alba Iulia Berghin, Râmet
2 Asociaţia Caritas Mitropolitan Greco Catolic Blaj Blaj, Teius
3 Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia Bistra, Zlatna, Blaj, Baia de Aries, Alba Iulia,
Roșia de Secas
4 Asociaţia Filiala Filantropia Ortodoxă Câmpeni Câmpeni
5 Asociația Filiala Filantropia Ortodoxă Izvoarele Livezile
6 Asociația Filiala Filantropia Ortodoxă Ocna Mureş Ocna Mures
7 Asociaţia Filiala Filantropia Ortodoxă Sebeş 2 Sebes (pers varstnice + pers dizabilități)
8 Asociația Mentor pentru Îngrijiri Comunitare Intregalde
9 Asociația Montana Moților Alba Iulia Scărișoara
10 Asociaţia Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul Aiud Aiud
11 Asociația Sofia - Curățenie și Îngrijire la Domiciliu Alba Iulia
12 Asociația Un Pas Înainte Alexandra Aiud Aiud (pers dizabilități)
13 Filiala Filantropia Ortodoxă Războieni - Cetate Ocna Mureș, Hopârta (Silivaș)
- 2 furnizori publici:
Nr. Denumire furnizor de servicii sociale Localitate furnizare serviciu social
crt.
1 Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir Cugir
2 Direcția Generală de Asistență Socială Medicală și Sebeș
Comunitară Sebeș
În anul 2021, se acordă servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi,
persoane aflate în situaţie de dependență de un număr de 21 furnizori de servicii sociale din care 5 sunt
furnizori publici de servicii sociale pentru persoane vârstnice iar 16 sunt furnizori privați, după cum
urmează:
- 16 furnizori privați
Localitate furnizare serviciu social
Nr. Pentru
Denumire furnizor de servicii sociale Pentru persoane cu
crt. persoane
dizabilități
vârstnice
1 Roșia de Secaș, Zlatna, Blaj, Bistra
Asociația Filantropia Ortodoxă Alba Iulia Valea Lungă, Alba Iulia, Baia
de Arieș, Hopârta (Silivaș)
2 Asociația Filantropia Ortodoxă Câmpeni Câmpeni
3 Asociația Filiala Filantropia Ortodoxă Ocna Mureș Ocna Mureș
4 Asociaţia Hospice Eliana Zona din arealul Alba Iulia
5 Asociația Mentor pentru Îngrijiri Comunitare Întregalde
6 Asociaţia Romanian Soul Entity Alba Iulia
7 Asociaţia Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul Aiud Aiud
8 Asociația Un Pas Înainte Alexandra Aiud Aiud
9 Filiala de Cruce Roşie a Județului Alba Alba Iulia
10 Filiala Filantropia Ortodoxă Izvoarele Livezile
11 Filiala Filantropia Ortodoxă Războieni -Cetate Ocna Mures, Râzboieni
12 Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj Teiuș Teius, Blaj,
Cetatea de
Baltă, Cenade;
Bucerdea
Grânoasă
13 Asociația Diakoniewerk Internațional Sebes Sebes
137
14 Asociația SM SPEROMAX Alba Județul Alba

15 Asociația Serviciul de Ajutor Maltez în România Aiud
16 Asociaţia As 2001 Alba Iulia Râmeț, Berghin
Centre de zi pentru persoane cu dizabilități
În județul Alba funcționează doar cinci centre de zi pentru persoanele cu dizabilități, dintre care unul este
furnizat de instituție publica:
- Centrul de zi pentru Persoane Adulte cu Dizabilități din cadrul Direcției de

Asistență Socială Sebeș;
- Centrul de zi pentru adulții cu dizabilități din cadrul Serviciului Public de
Asistență Socială Cugir;
- Centrul ocupațional pentru persoane cu dizabilități din cadrul Asociația
Diakoniewerk Internațional Sebeș;
- Centrul de zi pentru Persoane Adulte cu Dizabilități din cadrul Centrului
Multifuncțional Sf. Cuvioasă Teodora Aiud, din cadrul Asociației ”Un Pas
Înainte Alexandra” Aiud;
138
- Centrul de zi pentru persoane cu handicap din cadrul Centrului de servicii

acordate in comunitate "Sf. Meletie" Alba Iulia, furnizat de Asociaţia Filantropia
Ortodoxă Alba Iulia.
7. Creștere ușoară a numărului de persoane cu dizabilități de la 16.310 în anul 2015 la 17.246

persoane în anul 2020, respectiv se înregistrează o creștere de 5,43%;
8. Din totalul persoanelor cu dizabilități, în perioada 2015-2020, în medie 8,22% sunt copii și
91,78% sunt adulți;
9. Ponderea persoanelor cu handicap grav a crescut în perioada 2015-2020 cu 5,18%;
10. Din total persoane adulte cu dizabilități un procent de peste 3% sunt persoane ce se află în
instituții publice rezidențiale de asistență socială pentru persoane adulte cu dizabilități
(instituționalizate) iar peste 96% sunt persoane adulte cu dizabilități ce se află în îngrijirea
familiilor și/sau trăiesc independent (neinstituționalizate);
11. Județul Alba se află printre primele 10 județe care este în etapa de finalizare a procesului de
reformă a serviciilor rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități;
12. Sursa de finanțare a serviciilor rezidențiale este preponderent din bugetul de stat – Consiliul
Județean Alba;
13. Se înregistrează o ușoară tendință privind creșterea numărului de locuințe protejate ca
formă de servicii rezidențiale;
14. Crește numărul furnizorilor publici de servicii de îngrijire la domiciliu.
139
15. Finanțare serviciilor de îngrijire la domiciliu a furnizorilor privați se realizează prin

contractarea cu DGASPC Alba;
16. Numărul serviciilor de zi pentru persoanele cu dizabilități este foarte mic în raport cu
numărul de persoane cu dizabilități, potențiali beneficiari de servicii;
17. In Zona Munților Apuseni și în Zona Târnavelor nu există servicii de zi recuperare pentru
persoanele adulte cu dizabilități.
1.1.2.2.Violența domestică
Potrivit Legii nr. 217 din 22 mai 2003, republicată, reglementează prevenirea și combaterea violenței
domestice, acest domeniu face parte din politica integrată de ocrotire și sprijinire a familiei și reprezintă o
importantă problemă de sănătate publică. Statul român, prin autoritățile competente, elaborează și
implementează politici și programe destinate prevenirii și combaterii violenței domestice, precum și
protecției victimelor violenței domestice.
Autoritățile publice centrale și locale au obligația de a lua măsurile necesare pentru prevenirea violenței
domestice, pentru preîntâmpinarea unor situații de încălcare repetată a drepturilor fundamentale ale
victimelor violenței domestice, inclusiv prin furnizarea de informații și programe de educație despre
modalitatea în care se pot preveni, evita, recunoaște și raporta cazurile de violență.
Autoritățile publice locale au obligația de a asigura, în cadrul serviciilor sociale existente, găzduire pentru
agresori în cadrul centrelor rezidențiale pentru persoane fără adăpost şi adăposturilor de noapte, care
funcționează în conformitate cu Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările
ulterioare.
Potrivit răspunsului formulat de Inspectoratul de Poliție Județean Alba din data de 25 ianuarie 2021, reiese
că, din analiza datelor statistice privind infracțiunile sesizate în perioada 2019-2020, rezultă că la nivelul
județului Alba, numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a scăzut cu 6,11% față de anul
2019 (de la 605 la 568 de fapte).
Tabelul nr. 57 privind situația faptelor penale sesizate pe medii de rezidență în 2019 și 2020
2019 2020 DIFERENȚE 2020 – 2019
Fapte penale sesizate Fapte penale sesizate Fapte penale sesizate
Mediul de comitere Mediul de comitere Mediul de comitere
INDICATORI
spațiul
spațiul
spațiul
La domiciliu
La domiciliu
La domiciliu
Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural

public
public
public
In
In
In
Infracțiuni –
605 336 269 385 220 568 352 216 362 206 -37 16 -53 -23 -14
total
Sursa: Tabel preluat din adresa Inspectoratului Județean de Poliție Alba
În anul 2020, ponderea infracțiunilor este deținută de ”lovire sau alte violențe” – 48,77% (277); urmată de
”abandonul de familie” – 24,82% (141); ”amenințare” – 10,56% (60),”nerespectarea măsurilor privind
încredințarea minorului” – 5,46% (31); ”nerespectarea ordinelor de protecție” – 5,11% (29); ”folosirea
unui minor în scop de cerșetorie” – 1,58% (9); ”rele tratamente aplicate minorului” – 1,41% (8); ”lipsire
de libertate în mod ilegal” – 0,70% (4); ”viol” – 0,35% (2); și ”omor”, ”hărțuire”, ”exploatarea cerșetoriei”,
140
”act sexual cu un minor”, ”bigamie”, ”incest”, ”împiedicarea accesului la învățământul general

obligatoriu” – fiecare câte 0,18% respectiv câte o faptă penală sesizată
Structura pe categorii a subiecților infracțiunilor de violență domestică, evidențiată în situația statistică

în anul 2020, comparativ cu anul precedent - 2019, relevă faptul că din totalul celor 582 autori de infracțiuni,
488 (83,99%) sunt bărbați, (în scădere cu 37 persoane, respectiv 7,58%), 90 (15,49%) sunt femei (în creștere
cu 5 persoane, respectiv 5,55%) și 3 (0,52%) sunt minori, în scădere cu 1.
Structura pe categorii de autori de infractiuni de

violență domestică în anul 2020
minori
femei 1%
15%
barbati
84%
După natura faptelor sesizate, situația se prezintă astfel:

Creșteri, comparativ cu anul 2019, au fost înregistrate Scăderi, comparativ cu anul 2019 au fost înregistrate
următoarele genuri de infracțiuni următoarele genuri de infracțiuni
Omor (+1); 0/1 Loviri sau alte violențe (-21); 298/277
Rele tratamente aplicate minorului (+1); 7/8 Vătămare corporală (-1)1/0
Lipsire de libertate în mod ilegal (+3); 1/4 Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (-1); 1/0
Amenințare (+33); 27/60 Hărțuire (-2); 3/1
Exploatare cerșetorie (+1); 0/1 Folosirea unui minor în scop de cerșetorie (-6); 15/9
Viol (+2); 0/2 Agresiune sexuală (-1); 1/0
Bigamie (+1); 0/1 Act sexual cu un minor (-2); 3/1
Incest (+1); 0/1 Violarea secretului corespondenței (-1); 1/0
Nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului
Pornografie infantilă (-1); 1/0
(+7); 24/31
Abandon de familie (-34); 175/141
Împiedicarea accesului la învățământ general obligatoriu (-
1); 2/1
Nerespectarea ordinelor de protecție și a OPP-urilor (-16);
45/29
Referitor la numărul de victime ale infracțiunilor de violență domestică, în anul 2020 erau înregistrate 693
persoane din care ponderea cea mai mare o reprezintă femeile, în procent de 52,52%, respectiv 344 femei,
în creștere cu 15 femei în anul 2020 față de 2019; minori 35,42%, respectiv 232 copii, în scădere cu 40
copii față de anul 2019 și bărbați – 12,06%, respectiv 79 persoane, în scădere cu 13 persoane în anul 2020
față de anul 2019.
141
Structura pe categorii a victimelor ale infractiunilor de violență domestică

în anii 2019 și 2020
232
COPII
192
344
FEMEI
359
79
BARBATI
90
2020 2019
Referitor la calitatea victimei în raport cu agresorul, s-a constatat că în 229 de cazuri, acesta îi este
soț/soție, în creștere cu 40 victime față de anul 2019; în 83 de cazuri concubin/concubină în scădere cu 11
persoane, în 39 părinte/tutore legal, în scădere cu 39 persoane, în 247 situații fiu/fiică, în scădere cu 40
persoane și 57 alte relații de familie, în creștere cu 12 persoane. Se constată că cele mai multe dintre victime
sunt cele aparținând categoriei fiu/fiică în proporție de 37,71%, urmate de cele căsătorite (soț/soție) -
34,96%, concubin/concubină – 12,67%, părinte/tutore legal 5,95% și alte situații 8,70%.
Calitatea victimei în raport cu agresorul în anul 2020 comparativ cu

anul 2019
alte relații de familie 69

57
fiu/fiică 207
247
părinte/tutore legal 0
39
concubin/concubină 72
83
soț/soție 269
229
2020 2019
În județul Alba sunt 3 furnizori publici de servicii sociale ce dețin licență de funcționare pentru servicii
rezidențiale de îngrijire și asistență pentru victimele violentei domestice și anume:
Nr.
Denumire furnizor Denumire serviciu social Localitatea Capacitate
crt.
Direcţia Generală de Asistenţă Locuinţa protejată pentru Alba Iulia 6
1 Socială şi Protecția Copilului Alba persoanele victime ale
violenţei domestice
Direcția de Asistență Socială din Centrul pentru victimele Alba Iulia 6
2 subordinea Consiliului Local al violenței domestice
Municipiului Alba Iulia Birou de consiliere Alba Iulia Nelimitat
Centrul de consiliere pentru Cugir 50
prevenirea și combaterea
Serviciul Public de Asistenţă
3 violenței în familie
Socială Cugir
Centrul de recuperare a Cugir 6
victimelor violenței in familie
142
Centrul de asistență a Cugir 20

agresorilor familiali
1. Ponderea infracțiunilor privind violența domestică este deținută de ”loviri sau alte
violențe” în proporție de 48,77%, urmată de ”abandon de familie” în proporție de
24,82% și ”amenințare” în proporție de 10,56%;
2. Victimele infracțiunilor de violență domestică sunt predominant femeile, în procent de
52,52% și copiii în procent de 35,42%;
3. Cele mai multe victime sunt cele ce aparțin categoriei fiu/fiică în proporție de 37,71%,
urmate de cele căsătorite (soț/soție) -34,96%, concubin/concubină – 12,67%;
4. În județul Alba, există doar 2 furnizori publici de servicii de consiliere și suport și servicii
rezidențiale pentru victimele violenței domestice în municipiul Alba Iulia și Cugir.
1.1.2.3. Victime ale traficului de persoane
Conform ”Strategiei Naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022”, traficul de
persoane este un fenomen în plină evoluție, atât din punct de vedere al interesului manifestat de traficanți,
aflați într-o continuă căutare de mijloace de îmbogățire rapide și ilegale, cât și al interesului manifestat de
organismele internaționale angrenate în contracararea acestui fenomen. Traficul de persoane este una dintre
cele mai profitabile infracțiuni, fiind situată pe al treilea loc în lume, subclasată doar de către traficanții de
droguri și de cel de armament. În același timp, acest fenomen, continuă să fie una dintre infracțiunile cu
cele mai grave consecințe în plan umanitar. În încercarea de a limita dimensiunea acestui fenomen, guverne,
organizații interguvernamentale și neguvernamentale din întreaga lume au acordat traficului de persoane o
importanță semnificativă, încheind în acest sens largi tratate și parteneriate internaționale, adoptând cadrul
legislativ necesar și stabilind standarde pentru asistența acordată victimelor traficului și urmărirea în justiție
a traficanților.
Potrivit Raportului referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/36/UE priind prevenirea și combaterea
traficului de persoane și protejarea victimelor acesteia, reiese că traficul de persoane este o infracțiune
penală foarte gravă, comise adesea în cadrul criminalității organizate și este o încălcare gravă a drepturilor
fundamentale. Conform directivei, traficul de persoane înseamnă: ”recrutare, transport, transfer,
adăpostire sau primirea de persoane, efectuate sub amenințare sau prin uz de forță sau prin alte forme
de constrângere, prin răpire, prin fraudă, prin înșelătorie, prin abuz de putere sau de o poziție de
vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau alte foloase pentru a obține consimțământul
unei persoane care deține controlul asupra alteia, în vederea exploatării acesteia”. Din rezumatul
raportului reiese că, multe victime și traficanți nu sunt detectați și nu sunt incluși în statisticile oficiale. De
aceea o mare parte din datele și rapoartele statistice sunt incomplete și nu reflectă adecvat situația.
Numărul victimelor identificate la nivel național și local este o unitate de măsură care ne oferă imaginea
cantitativă a victimizării, însă rata de victimizare este acea unitate de măsurare care raportează acest
fenomen social și criminogen la populația, reușind să schimbe percepția dimensiunii naționale și locale.
Rata victimizării naționale și locale – pentru perioada 2012-2016 media ratei de victimizare anuală a
traficului de persoane la nivel național a fost de 4,33 (pentru un număr total de victime de 4318), aceasta
presupune că, în fiecare an, 4 din 100000 de locuitori rezidenți ai României, au fost victime ale traficului
de persoane – conform datelor analizate din Strategiei Națională împotriva traficului de persoane pentru
143
perioada 2018-2022. Cu cât rata de victimizare este mai ridicată, cu atât probabilitatea ca populația să se
confrunte cu condiții și factori numeroși de vulnerabilitate este mai ridicată.
La nivelul Centrului Regional Alba rata de victimizare și incidența victimelor în perioada 2012-2016 se
prezintă astfel:
Rata de Nr. victime
victimizare prin Locul la nivel identificate în Locul la nivel
Județul
traficul de național perioada 2012- național
persoane 2016
3.803698 Sibiu 24 76 22
2.640306 Hunedoara 33 54 32
2.600555 Alba 34 44 39
În perioada 2015-2020, numărul crescut al victimelor identificate în județul Alba a fost în 2018 și 2020 iar
la nivel regional în 2017 au fost identificate 75 de victime, ponderea cea mai ridicată fiind în județul Sibiu.
CR Alba
Anii Total Iulia, din Alba Sibiu Hunedoara
care:
2015 880 41 6 22 13
2016 756 16 3 6 7
2017 662 75 9 57 9
2018 497 37 13 19 5
2019 698 24 3 11 10
2020 596 34 13 17 4
După cum am arătat și mai sus, este cel mai probabil ca numărul victimelor să fie mult mai mare dar să nu
fie raportate.
În cadrul elaborării Strategiei Națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 au fost
identificate o serie de probleme, cum ar fi:
- Persistenţa la nivelul societăţii a unor idei preconcepute şi eronate referitoare la victimele traficului de
persoane;
- Menţinerea unei percepţii incomplete şi incorecte asupra fenomenului traficului de persoane în mass-
media;
- Existenţa unei vulnerabilităţi crescute la trafic pentru anumite categorii de persoane, în contextul
socioeconomic de la nivel naţional;
- Asumarea parţială a responsabilităţilor de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de persoane de
către instituţiile cu atribuţii în domeniu, atât în ceea ce priveşte reglementarea, cât şi în ceea ce priveşte
aplicarea şi monitorizarea măsurilor necesare;
- Dificultatea accesării efective a anumitor drepturi, precum asistenţă medicală, asistenţă juridică,
despăgubiri civile sau compensaţie financiară acordată de către stat;
- Capacitate restrânsă de investigare a infracţiunilor de trafic de persoane şi trafic de minori din partea
autorităţilor specializate în combaterea fenomenului traficului de persoane;
144
- Calitate scăzută a informaţiilor diseminate în domeniul traficului de persoane;

- Fonduri insuficiente pentru desfăşurarea activităţilor relaţionate problematicii traficului de persoane;
- Resurse umane insuficiente la nivelul instituţiilor publice;
- Continuarea existenţei unei ponderi crescute a victimelor de cetăţenie română exploatate pe teritoriul
altor state.
Direcțiile de acțiune vizează:

- Prevenirea traficului de persoane prin creșterea nivelului de informare a populației în vederea
conștientizării implicațiilor traficului de persoane și reducerea factorilor de risc ce conduc la
victimizare;
- Protecția, asistența și reintegrarea socială a victimelor prin consolidarea dialogului
interinstituțional; creșterea capacității sistemului de asistență socială de răspuns la nevoile
specifice; asigurarea asistenței și protecției specifice;
- Combaterea traficului de persoane prin dezvoltarea capacității de investigare a infracțiunilor
de trafic de persoane și trafic de minori: dezvoltarea și consolidarea cunoștințelor și
competențelor profesioniștilor
- Cooperarea interinstituționala
1. Judetul Alba se afla spre sfarsitul clasamentului in ceea ce priveste numarul victimelor
la nivel national dar numarul vicitimelor, este cel mai probabil, mai mare decat cel
raportat,
2. La nivelul Centrului Regional Alba, ce cuprind judetele Alba, Sibiu, Hunedoara, nu
exista un centru de protecția, asistența și reintegrarea socială a victimelor traficului de
persoane care sa raspunda nevoilor acestora de asigurara asistenta si protectiei specifica
acestei categorii.
1.1.2.4.Persoane fără adăpost
După anul 1990, ca urmare a tranziției socio-economice, mulți oameni au devenit vulnerabili, ajungând în
situații de criză socială, economică și morală dificil de depășit. Aceasta stare de dificultate socială și
emoțională duce uneori la pierderea capacității fizice și psihice a individului. Această stare de
vulnerabilitate este deseori însoțită de consum excesiv de alcool, violență domestică, conflicte familiale,
conflicte cu legea, ruperea legăturii cu societatea, situații ce pot duce la ca persoana în cauză să ajungă în
stradă fără adăpost, fără mijloace de trai și surse de venit, fără speranțe de viitor. De cele mai multe ori,
persoanele care ajung în stradă, fără adăpost, trec printr-o serie de probleme care îi marchează iar dacă nu
mai găsesc soluții, aleg să se refugieze pe stradă, în subsoluri, în zone puțin populate, alăturându-se totodată
grupurilor de persoane care sunt în situații similare, și obținând statutul voluntar sau involuntar de ”persoană
fără adăpost”. Situația devine extrem de dificilă mai ales în condițiile în care implicațiile autorităților locale
și a ONG-urilor este minimă sau chiar inexistentă, în unele comunități.
La nivelul județului Alba, funcționează două servicii destinate persoanelor fără adăpost:
 Adăpostul de noapte din Alba Iulia, înființat 1.11.2015, capacitate de 50 persoane, gradul de
ocupare pe timp de iarnă este de 100%, beneficiarii provin în mare parte din municipiul Alba Iulia
dar și din județ și din țară.
145
 Adăpostul de noapte din Sebeș, înființat 12.11.2018, capacitate 10 persoane, grad de ocupare 100%,
beneficiarii provin din municipiul Sebeș.
Aceste servicii sunt dezvoltate de:
- Asociația Filantropia Ortodoxă din Alba Iulia și este sprijinită de autorități și instituții publice locale, în
speță de Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba și către Direcția de Asistență Socială Alba
Iulia;
- Asociația Filantropia Ortodoxă Filiala Sebeș este sprijinită de Direcția Generală de Asistență Socială,
Medicală și Comunitară Sebeș și Poliția Municipiului Sebeș.
Serviciile oferite în adăposturile de noapte sunt: cazare pe timpul nopții, oferire de hrana, suport material,
suport emoțional, orientare și mediere pe piața muncii, facilitarea accesului la cursuri de formare
profesională, consiliere și informare, igienizare.
Astfel de servicii sunt oferite și asigurate de organizații cu tradiție în acțiuni filantropice și religioase. În
susținerea funcționării serviciului sunt implicate autoritățile publice locale (Primăria municipiului Alba
Iulia și Primăria municipiului Sebeș) instituții publice – Direcția Generală de Asistență și Protecția
Copilului Alba dar și sponsori (organizații de cult, agenți economici, persoane fizice și juridice).
1. În județul Alba există doar două adăposturi de noapte dintre care adăpostul de noapte
din Alba Iulia găzduiește persoane ce provin și din alte localități în afara județului,
2. Adăposturile de noapte sunt susținute financiar de autoritățile publice locale (Primăria
mun. Alba Iulia și Sebeș), instituții publice (DGASPC Alba) și alte tipuri de organizații.
1.1.2.5.Persoane aflate în situație de nevoie
La nivelul județului Alba, serviciile acordate pentru persoanele aflate în situație de nevoie sunt acele
servicii acordate gratuit, fără cazare, și se referă la:
- Servicii de asistență și suport acordate în cadrul unor centre de zi unde sunt furnizate servicii precum:
servicii de consiliere, informare și orientare vocațională; facilitarea accesului pe piața muncii;
consiliere, informare și educația persoanelor care trec prin criza unei sarcini neplanificate; servicii
de igienă (baie publică), etc. aceste servicii sunt furnizate de 8 autorități publice acreditate ca
furnizori de servicii sociale: primăriile: Aiud, Blaj, Cugir Avram Iancu, Câlnic și Săliște și
Penitenciarul Aiud și 5 ONG-uri (furnizori privați): Asociaţia As 2001 Alba Iulia, Asociaţia Centrul
Iochebed, Asociația Pakiv România și Asociaţia Sicado pentru Dezvoltare Durabilă Alba Iulia (vezi
tabelul de mai jos);
- Servicii de acordare a hranei prin intermediul cantinelor sociale a furnizate de 3 autorități publice
locale (Alba Iulia, Blaj și Cugir) și 2 furnizori privați aflați în relații de colaborare cu autoritățile
publice locale din Sebeș și Valea Lungă (vezi tabelul de mai jos);
- Servicii de intervenţie în stradă pentru persoane fără adăpost, persoane cu diferite adicţii, victime
ale violenţei în familiei, victime ale dezastrelor naturale etc., furnizate de autoritățile publice locale
din Cugir și Arieșeni prin echipa mobilă și sau ambulanță pentru intervenții sociale.
Centre de zi pentru asistenţă şi suport pentru alte persoane aflate în situaţii de nevoie
Furnizor de servicii sociale Denumire serviciu Locația Capacitate
Furnizori publici
Primăria Comunei Avram Iancu - Centru de informare și consiliere - Avram Avram Iancu 8
Compartiment Asistenţă Socială Iancu
146
Penitenciarul Aiud Serviciul educație și asistență psihosocială Aiud 300

Direcția Generală de Asistență Socială Baie Publică Aiud
Aiud
Primăria Comunei Câlnic - Centrul de informare și consiliere Câlnic Câlnic 10/lună
Compartiment Asistență Socială
Primăria Comunei Câlnic - Centrul de asistență comunitară - Baie socială Câlnic 20/lună
Compartiment Asistență Socială Câlnic
Primăria Comunei Săliștea - Serviciul social comunitar Centrul Social Săliște 20
Compartiment Asistenţă Socială
Primăria Municipiului Blaj Serviciul de asistență comunitară pentru Blaj 25
persoane vârstnice Blaj
Serviciul Public de asistență Socială Centrul de asistenta comunitara - baie sociala Cugir 50
Cugir
Furnizori privați
Asociaţia As 2001 Alba Iulia Servicii de asistență comunitară, Scărișoara Scărișoara 5/zi
Servicii de asistență comunitară, Cîmpeni Câmpeni 5/zi
Asociaţia Centrul Iochebed Serviciul de asistență comunitară Centrul Alba Iulia
Iochebed
Asociația Pakiv România Centrul de informare și consiliere Alba Iulia 15/lună
Asociaţia Romanian Soul Entity Serviciul de asistență comunitară Rose Alba Alba Iulia 10
Iulia
Asociaţia Sicado pentru Dezvoltare Serviciul de asistență comunitară Sfânta Elena Alba Iulia 10
Durabilă Alba Iulia Alba Iulia
Centre de preparare şi distribuire a hranei pentru persoane în risc de sărăcie - Cantină socială
Furnizori publici
Direcţia de Asistenţă Socială din Subordinea Cantina de ajutor social Alba Iulia 150
Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia
Primăria Municipiului Blaj Serviciul mobil de acordare a hranei Blaj 20
pentru persoane vârstnice - masa pe roți
Serviciul Public de Asistență Socială Cugir Cantina de ajutor social Cugir
Furnizori privați
Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia Cantina socială Valea Lungă Valea Lungă 20
Asociaţia Filiala Filantropia Ortodoxă Serviciul mobil de acordare a hranei Sebeș 150
Sebeş Filantropia
Servicii de intervenţie în stradă pentru persoane fără adăpost, persoane cu diferite adicţii, victime ale
violenţei în familiei, victime ale dezastrelor naturale etc.
Furnizori publici
Serviciul Public de Asistență Socială Cugir Ambulanţa pentru urgente sociale Cugir 40
Primăria comunei Arieșeni Echipa Mobilă Arieșeni
147
4.1.3. Persoane vârstnice
În prezent, România se confruntă cu o transformare socio-economică profundă, datorită schimbărilor

demografice fără precedent. Se estimează că în România, ponderea populației cu vârstă mai mare sau egală
cu 65 ani se va dubla, de la 15% la 30%, până în anul 2060, existând posibilitatea de a exercita o presiune
puternică asupra costurilor aferente pensiilor, serviciilor medicale şi serviciilor de îngrijire de lungă durată.
În acelaşi timp, se inversează creşterea, care a avut loc timp de câteva decenii, a populaţiei în apta de muncă
a României, şi anume segmentul 15-64 de ani, urmând o scădere de 30% până în anul 2060, aceasta fiind
una dintre cele mai accentuate scăderi din UE.
Participarea pe piaţa muncii redusă a persoanelor active, emigrarea accentuată a forţei de muncă, scăderea
numărului de nașteri, reducere segmentului de populație care contribuie la producția economică, etc.,
factori ce influențează aspectele economice, pot determina creşterea mai mică a veniturilor pe locuitor şi ar
genera limitarea perspectivelor generale de creștere economică. Aceste tendinţe creează o provocare în ceea
148
ce priveşte recrutarea numărului necesar de lucrători în serviciile de sănătate şi asistenţă socială pentru
vârstnici, în special în localitățile izolate.
Aspectele demografice din județul Alba au fost prezentate și analizate în capitolul Demografie.
În județul Alba, populația rezidentă vârstnică prezintă o evoluție ascendentă în anul 2020 față de anul 2015
cu aproape 2,64%. Dacă pentru celelalte categorii de persoane, respectiv copii și adulti se înregistrează o
scădere a populației, pentru populația vârstnică lucrurile stau altfel.
Evoluția populației rezidențiale pe grupe de vârste în anul 2020 față

de anul 2015
Populația 65-peste 85 ani – vârstnici 20.74%

18.10%
Populație 19-64 ani – adulți 60.34%

62.52%
Populația 0-18 ani - copii 18.92%

19.38%
2020 2015
Dacă în anul 1992, indicele de îmbătrânire a populației după domiciliu era de 50,86, până în anul 2020,
indicele de îmbătrânire a populației a crescut cu 61%, iar față de anul 2015 a crescut cu 54 %. În anul 1992,
la 100 de persoane tinere revenea 51 de persoane adulte, iar în anul 2020 se ajunge se revină 131 persoane
vârstnice.
Evoluția indicelui de imbătrânire în perioada 1992 - 2020
130.65
111.85
50.86
1992 2015 2020
Populația vârstnică în anul 2020 este cu 6374 persoane mai mare față de anul 2015. Populația vârstnică 65-
74 ani, reprezentând grupa ”mai tineri” în anul 2020 a fost mai mare cu 3,56 % față de anul 2015 iar
populația vârstnică 85 ani și peste, reprezentând grupa de vârstă ”longevivi” a crescut cu 1,17% în anul
total populație total populație

subgrupa de vârstnici vârstnică 2015 vârstnică 2020
subgrupa de vârstnici "mai
tineri" (65-74 ani) 32848 54,02% 38684 57,58%
149
subgrupa de vârstnici "mai

bătrâni" (75-84 ani) 22007 36,19% 21139 31,46%
longevivii (85 ani si peste) 5956 9,79% 7362 10,96%
total populație vârstnică 60811 100% 67185 100%
Populația vârstnică a județului Alba pe Populația vârstnică a județului Alba pe

subgrupe de vârstă în anul 2015 subgrupe de vârstă în anul 2020
9.79 10.96
36.19 54.02 31.46

57.58
subgrupa de vârstnici "mai tineri" (65-74 ani) subgrupa de vârstnici "mai tineri" (65-74 ani)
subgrupa de vârstnici "mai bătrâni" (75-84 ani) subgrupa de vârstnici "mai bătrâni" (75-84 ani)
longevivii (85 ani si peste) longevivii (85 ani si peste)
Situația populației vârstnică pe microregiuni și localități în anul 2020
Sociologii și demografii consideră că îmbătrânirea populației este un proces care demarează atunci când
ponderea populației vârstnice în populația totală depășește pragul de 5% și se încheie când depășește 20%.
O pondere a populației vârstnică sub 7% din populația totală arată că populația respectivă este ”tânără” din
punct de vedere demografic. În situația în care ponderea populației vârstnică depășește 7% din totalul
populației începe procesul de îmbătrânire demografică, iar peste pragul de 12% persoane vârstnice din
populația totală se poate vorbi despre îmbătrânire demografică.
În 1990, România avea cea mai puțin îmbătrânită populație dintre cele 28 state membre ale Uniunii
Europene. De atunci până în prezent România se confruntă cu fenomenul de scădere a natalității și o creștere
a migrației populației, în special a grupei de vârstă 15-64 ani, tocmai segmentul de tineri și adulți, ceea ce
a dus la scăderea acestui segment de populație în timp ce populația vârstnică din România a crescut și se
apropie de 17% din populația totală, după domiciliu, ceea ce indică creșterea fenomenului de îmbătrânire
demografică a populației din România.
Pornind de la aceste considerente, județul Alba se află într-un proces de îmbătrânire a populației, media
populației vârstnică este de 21,11% din populația totală după domiciliu, depășind populația vârstnică la
nivel național cu peste 3%. La nivel județean cele mai ”tinere” localități din mediul urban sunt municipiul
reședință de județ Alba Iulia (15,26%) și municipiul Sebeș (15,14%) care se află sub ponderea la nivel
național a populației vârstnică iar din mediul rural sunt comunele: Săsciori (13,37%), Câlnic (13,52%) și
Gârbova (13,71%).
La popul opus, comunele cu cel mai sever fenomen de îmbătrânire demografică a populației sunt: Livezile
(30,78%), Râmeț (34,52%), Mogoș (34,75%), Întregalde (35,59%), Ceru Băcăinți (35,32%) și Ohaba
(38,71%).
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, la data de 19.07.2021
V. Zona Mureșului: Municipii/Orașe componente: Alba Iulia - Aiud - Teiuş - Ocna Mureş;
Comune componente: Berghin, Ciugud, Cricău, Fărău, Galda de Jos, Hopârta, Ighiu, Livezile, Lunca
150
Mureşului, Lopadea Nouă, Meteş, Mihalţ, Miraslău, Noşlac, Râmeţ, Rădeşti, Rimetea, Sântimbru, Stremţ,
Unirea
Tabelul nr. 57 privind ponderea populației vârstnică raportată la populația după domiciliu pe localități
Populația după Populația %
Nr. Populația
Localitatea domiciliu (anul 65-85 ani si populație
crt. 0-64 ani
2020) din care: peste vârstnică
1 Municipiul Alba Iulia 74917 11430 63487 15,26
2 Ighiu 6977 1096 5881 15,71
3 Lunca Mureșului 2522 431 2091 17,09
4 Orașul Teiuș 7260 1265 5995 17,42
5 Sântimbru 2957 521 2436 17,62
6 Municipiul Aiud 25410 4681 20729 18,42
7 Cricău 2027 376 1651 18,55
8 Orașul Ocna Mureș 14094 2649 11445 18,80
9 Ciugud 3115 591 2524 18,97
10 Galda de Jos 4372 840 3532 19,21
11 Mihalț 3239 672 2567 20,75
12 Unirea 4887 1036 3851 21,20
13 Miraslău 2004 437 1567 21,81
14 Berghin 1975 437 1538 22,13
15 Noșlac 1819 405 1414 22,26
16 Lopadea Noua 2601 580 2021 22,30
17 Stremț 2400 541 1859 22,54
18 Rădești 1280 290 990 22,66
19 Hopârta 1138 259 879 22,76
20 Meteș 2735 654 2081 23,91
21 Rimetea 1013 274 739 27,05
22 Fărău 1522 413 1109 27,14
23 Livezile 1199 369 830 30,78
24 Râmeț 507 175 332 34,52
VI. Zona Munților Apuseni: Orașe componente: Zlatna – Abrud – Cîmpeni - Baia de
Arieş, Comune componente: Albac, Almaşu Mare, Arieşeni, Avram Iancu, Bistra, Bucium, Mogoş,
Ciuruleasa, Gârda de Sus, Horea, Întregalde, Lupşa, Ocoliş, Poiana Vadului, Ponor, Poşaga, Roşia
Montană, Sălciua, Scărişoara, Sohodol, Vadu Moţilor, Vidra
Nr. Populația
crt. 0-64 ani
1 Bistra 4643 768 3875 16,54
2 Roșia Montana 2744 460 2284 16,76
3 Orașul Abrud 5248 889 4359 16,94
4 Poiana Vadului 1057 187 870 17,69
5 Orașul Baia de Arieș 3811 697 3114 18,29
6 Orașul Câmpeni 7375 1357 6018 18,40
7 Orașul Zlatna 7885 1478 6407 18,74
151
8 Albac 2008 379 1629 18,87

9 Lupșa 3007 599 2408 19,92
10 Horea 1973 398 1575 20,17
11 Vadu Moților 1334 272 1062 20,39
12 Ciuruleasa 1142 247 895 21,63
13 Arieșeni 1610 353 1257 21,93
14 Scărișoara 1576 358 1218 22,72
15 Sohodol 1687 384 1303 22,76
16 Garda de Sus 1552 357 1195 23,00
17 Vidra 1558 368 1190 23,62
18 Sălciua 1417 340 1077 23,99
19 Avram Iancu 1464 366 1098 25,00
20 Almașu Mare 1217 307 910 25,23
21 Bucium 1426 375 1051 26,30
22 Poșaga 952 262 690 27,52
23 Ponor 584 162 422 27,74
24 Mogoș 774 269 505 34,75
25 Întregalde 562 200 362 35,59
VII. Zona Podișul Secașelor și Valea Cugirului: Municipii/Orașe componente: Sebeş – Cugir,
Comune componente: Blandiana, Câlnic, Ceru Băcăinţi, Cut, Daia Română, Doştat, Gîrbova, Ohaba,
Pianu, Roşia de Secaş, Săliştea, Săsciori, Şibot, Şpring, Şugag, Vinţu de Jos

Nr. Populația
crt. 0-64 ani
1 Săsciori 6442 861 5581 13,37
2 Câlnic 1915 259 1656 13,52
3 Gârbova 2100 288 1812 13,71
4 Municipiul Sebeș 32645 4944 27701 15,14
5 Șugag 2904 466 2438 16,05
6 Vințu de jos 5445 921 4524 16,91
7 Doștat 992 170 822 17,14
8 Daia Romana 3102 534 2568 17,21
9 Pianu 3577 665 2912 18,59
10 Șpring 2536 472 2064 18,61
11 Cut 1270 247 1023 19,45
12 Orașul Cugir 25777 5212 20565 20,22
13 Săliștea 2322 471 1851 20,28
14 Roșia de Secaș 1594 324 1270 20,33
15 Șibot 2389 530 1859 22,19
16 Blandiana 894 240 654 26,85
17 Ceru-Băcăinți 235 83 152 35,32
18 Ohaba 607 235 372 38,71
152
VIII. Zona Târnavelor: Municipiul component - Blaj, Comune componente: Bucerdea

Grânoasă, Cenade, Cergău, Cetatea de Baltă, Crăciunelul de Jos, Jidvei, Sâncel, Şona, Valea Lungă.
Nr. Populația
crt. 0-64 ani
1 Jidvei 5298 755 4543 14,25
2 Bucerdea Grânoasă 2308 338 1970 14,64
3 Cenade 980 154 826 15,71
4 Cetatea de Baltă 3099 487 2612 15,71
5 Cergău 1610 257 1353 15,96
6 Craciunelu de Jos 2132 350 1782 16,42
7 Valea Lunga 3066 529 2537 17,25
8 Municipiul Blaj 20641 3622 17019 17,55
9 Șona 4337 793 3544 18,28
10 Sâncel 2609 487 2122 18,67
În acest context, creșterea populației vârstnice face necesară o regândire a priorităților de dezvoltare a
serviciilor sociale în domeniul asistenței sociale aplicate în perioada următoare la nivel județean care să
răspundă nevoilor specifice acestei categorii.
Asistența socială a persoanelor vârstnice este reglementată de Legea nr. 17/2000 prin care se stabilesc
serviciile sociale asigurate persoanelor vârstnice la domiciliu, în instituții rezidențiale, centre de zi, cluburi
pentru vârstnici, apartamente și locuințe sociale. Dreptul de asistență socială pentru persoanele vârstnice se
stabilesc și cu respectarea criteriilor prevăzute în grila națională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice
reglementată de H.G nr. 886/2000.
Obligațiile și responsabilitățile față de nevoile vârstnicului:
VÂRSTNICUL
FAMILIA
Asigură:
Îngrijire și Întreținere
STATUL
Intervine prin:
- AJPIS - beneficii de asistență socială
- APL - servicii de asistență socială
Responsabilitatea APL-urilor:
-identifică și evaluează nevoilor
-organizează, planifică și asigură finanțarea/
cofinanțarea serviciilor
153
Serviciile comunitare pentru persoane vârstnice au în vedere:
- Îngrijirea temporară sau permanentă la domiciliu;

- Îngrijirea în centre de zi, cluburi pentru vârstnici, case de îngrijire temporară, apartamente și
locuințe sociale, precum și altele asemenea;
- Îngrijirea temporară sau permanentă într-un cămin pentru persoane vârstnice.
În județul Alba serviciile comunitare pentru persoane vârstnice sunt furnizate atât de furnizori publici cât
și de furnizori privați.
► Servicii de îngrijire la domiciliu în anul 2021:

Furnizori publici:
Nr. Denumire furnizor de servicii sociale Localitate furnizare
crt. serviciu social
1 Primăria Comunei Avram Iancu - Compartiment Asistenţă Socială Avram Iancu
2 Primăria Comunei Câlnic - Compartiment Asistență Socială Câlnic
3 Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir Cugir
4 Direcţia de Asistenţă Socială din Subordinea CL al Municipiului Alba Iulia Alba Iulia
5 Direcția Generală de Asistenţă Socială, Medicală și Comunitară Sebeş Sebeș
Sursa: site - http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/4848, la
data de 9.06.2021
Furnizori privați:
Denumire furnizor de servicii sociale Localitate furnizare serviciu social
1 Asociația Filantropia Ortodoxă Alba Iulia Bistra
2 Asociația Mentor pentru Îngrijiri Comunitare Întregalde
3 Asociaţia Romanian Soul Entity Alba Iulia
4 Asociația Un Pas Înainte Alexandra Aiud
5 Filiala de Cruce Roşie a Județului Alba Alba Iulia
6 Filiala Filantropia Ortodoxă Izvoarele Livezile
7 Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj Teius, Blaj, Cetatea de Baltă, Cenade, Bucerdea Grânoasă
8 Asociația Diakoniewerk Internațional Sebes
9 Asociația Serviciul de Ajutor Maltez în România Aiud
10 Asociaţia As 2001 Alba Iulia Râmeț, Berghin
data de 9.06.2021
154
Servicii de îngrijire în centre de zi, cluburi, etc.

Nr. Denumire furnizor de servicii sociale Denumire serviciu Localitatea Capacitate
crt.
1 Direcţia de Asistenţă Socială din Subordinea Centrul de zi pentru persoane Alba Iulia 30
Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia vârstnice
2 Direcția Generală de Asistenţă Socială, Centrul de zi pentru persoane Sebeș 50
Medicală și Comunitară Sebeş vârstnice Sebeș
3 Primăria Municipiului Blaj Centrul de zi de socializare și Blaj 40
petrecere a timpului liber (tip
club) pentru persoane vârstnice
Blaj
4 Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir Centre de zi pentru persoane Cugir 12
vârstnice
5 Primăria Municipiului Aiud - Serviciul Public Centre de zi pentru persoane Aiud 10
de Asistență Socială vârstnice
6 Asociaţia Casa de Ajutor Reciproc Credit Centrul de zi pentru persoane Teiuș 50
Teiuş vârstnice - Clubul
membrilor C.A.R. Credit Teiuș
7 Asociaţia Sicado pentru Dezvoltare Durabilă Centrul de zi pentru persoane Alba Iulia 20/zi
Alba Iulia vârstnice Sfânta
Elena Alba Iulia
155

data de 9.06.2021
Servicii de îngrijire într-un cămin - Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoane
vârstnice
Nr.
Denumire furnizor de servicii sociale Denumire serviciu Localitatea Capacitate
crt.
1 Direcţia de Asistenţă Socială din Căminul pentru persoane vârstnice Alba Iulia 100
Subordinea Consiliului Local al Alba Iulia
Municipiului Alba Iulia
2 Direcția Generală de Asistenţă Socială, Căminul pentru persoane vârstnice Sebes 40
Medicală și Comunitară Sebeş Sebeş
3 Primăria municipiului Blaj Căminul pentru persoane vârstnice Blaj Blaj 40
4 S.C. Casa Noastră Bărăbanț S.R.L. Cămin Casa noastră Alba Iulia 20
5 Cămin pentru persoane vârstnice Casa Alba Iulia 16
Filadelfia Alba Iulia
Societatea de Ajutorare Diakonia Căminul pentru persoane vârstnice Alba Iulia 8
Casa Iope Alba Iulia
Cămin de bătrâni Petru și Pavel Cenade 30
6 Asociaţia Casa Anisia Căminul pentru persoane vârstnice Ciugud 35
Casa Anisia
7 Asociația Centrul de Îngrijire Casa Centrul de Îngrijire Casa Bunicilor Vințu de 16

Bunicilor Jos
156
8 Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Centrul rezidențial pentru persoane Unirea 38

Iulia - Filiala Unirea vârstnice
Acoperământul Maicii Domnului
Unirea
9 Asociația Transilvania Senior Cămin pentru persoane vârstnice Alba Iulia 25
Transilvania Senior
data de 9.06.2021
Servicii de îngrijire în Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă medico-socială pentru persoane

vârstnice, bolnavi cronici în fază terminală
Nr.
Denumire furnizor de servicii sociale Denumire serviciu Localitatea Capacitate
crt.
1 Asociația Sfântul Padre Pio Centrul rezidențial nr. 1 Alba Iulia 40
4 Unitatea Medico - Socială Ocna Mureş Unitatea Medico - Socială Ocna Mures 60
Ocna Mureş
data de 9.06.2021
157
1. Populația vârstnică rezidentă prezintă o evoluție ascendentă cu 2,64% până în anul 2020 față
de anul 2015;
2. Județul Alba se află într-un proces de îmbătrânire a populației, media populației vârstnică este
de 21,11% din populația totală după domiciliu, depășind populația vârstnică la nivel național
cu peste 3%;
3. La nivel județean cele mai ”tinere” localități din mediul urban sunt municipiul reședință de
județ Alba Iulia (15,26%) și municipiul Sebeș (15,14%) care se află sub ponderea la nivel
național a populației vârstnică iar din mediul rural sunt comunele: Săsciori (13,37%), Câlnic
(13,52%) și Gârbova (13,71%);
4. Comunele cu cel mai sever fenomen de îmbătrânire demografică a populației sunt: Livezile
(30,78%), Râmeț (34,52%), Mogoș (34,75%), Întregalde (35,59%), Ceru Băcăinți (35,32%) și
Ohaba (38,71%);
5. Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt furnizate în mare parte de furnizori privati cu finanțare
din partea atorităților publice locale dar servicii sunt insuficiente raportat la nevoile și numărul
de localitățile cu o populație îmbătrânită;
6. Serviciile de zi lipsesc în zona Munților Apuseni.
Asistența medicală comunitară
Asistența medicală comunitară se adresează în principal categoriilor de persoane vulnerabile precum cei cu
nivel economic sub pragul sărăciei; șomaj; nivel de educație scăzut; dizabilitate; boli cronice; boli aflate în
față terminale care necesită tratamente paliative; graviditate; vârsta a treia; vârsta sub 18 ani; fac parte din
familii monoparentale; risc de excluziune socială; alte categorii identificate ca vulnerabile din punct de
vedere medical și social de la nivelul comunității, comunități de romi sau comunități din zone geografice
izolate. Aceste servicii medicale vin în sprijinul și pentru suplinirea lipsei serviciilor medicale și accesul
pacienților la aceste servicii în zonele rurale, izolate sau în care nu există un dispensar sau o policlinică.
Asistența medicală comunitară este reglementată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 162/2008
privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către
autoritățile publice locale.
Conform ordonanței menționate, asistența medicală comunitară (AMC) cuprinde un ansamblu de activități
și servicii de sănătate care se acordă în sistem integrat cu serviciile sociale la nivelul comunității pentru
soluționarea problemelor medico-sociale ale individului, adecvate nevoilor acestora, în vederea menținerii
acestuia în propriul mediul de viață, punându-se accentul pe prevenirea instituționalizării beneficiarilor.
În județul Alba, gradul de acoperire cu asistenți medicali comunitari/mediatori sanitari este în proporție
de 56,41% din unitățile administrativ teritoriale. Zona Munților Apuseni are cel mai mare grad de acoperire
al unităților administrativ teritoriale cu asistenți medicali comunitari în proporție de 69,23%, urmată de Zona
Podișul Secașelor și Valea Cugirului cu un grad de acoperire în proporție de 55,56%, Zona Mureșului cu un
grad de acoperire în proporție e 47,83% și Zona Târnavelor cu un grad de acoperire în proporție de 45,45%.
158
Prin rețeaua de asistență medicală comunitară se asigură la nivel comunitar următoarele tipuri de activități:
- identificarea persoanelor și a grupurilor vulnerabile din punct de vedere medical,
social sau al sărăciei, respectiv identificarea nevoilor de servicii de sănătate a
acestora;
- desfășoară programe și acțiuni destinate protejării și promovării sănătății, prin
promovarea unui stil de viață și mediu sănătos;
- furnizează servicii de profilaxie primară și secundară către membrii comunității
sub îndrumarea medicului de familie, în special către persoane aparținând
grupurilor vulnerabile;
- mobilizarea populației pentru participarea la programe de vaccinări, controale
medicale profilactice, etc.
- semnalarea medicului de familie a cazurilor suspecte de boli transmisibile
constatate în teren;
159
- identificare persoanelor neînscrise pe listele medicului de familie, cu precădere

a copiilor și a gravidelor cu scopul asigurării accesului acestora la serviciile
medicale
- promovarea sănătății reproducerii și planificare familială;
- îngrijirea și asistența medicală la domiciliu, curativă și de recuperare, în vederea
reinserției sociale;
- acordarea de îngrijiri paliative la domiciliul, etc.
Furnizarea serviciilor de asistență medicală comunitară se poate face prin:
- serviciul public de asistență socială,

- compartimentul de asistență medicală comunitară din cadrul autorităților publice
locale,
- centrele comunitare integrate,
- aparatul de specialitate al primarului,
- contractarea serviciilor de asistență medicală comunitare către furnizori privați
autorizați cf legii.
Pachetul minim de servicii integrate duce
la rezultate integrate de natură socială,
medicală și educaționale prin specialiștii:
asistent medical
asistent social comunitar și
mediator santar
mediator școlar
DSP
Specialisti Consiliul
Cadrul instituțional: implicati Județean
MMPS
MS
DAS/
SPAS/ MEN DGASPC
Comp AS
AJPIS-
UAT Inspecția
socială
160
4.2. Prevenția și intervenția socială prin beneficii sociale
Beneficiile de asistență socială, componentă a sistemului naţional de protecţie socială, sunt măsuri de
redistribuţie financiară destinate persoanelor sau familiilor care întrunesc condiţiile de eligibilitate
prevăzute de lege, iar serviciile sociale reprezintă ansamblul complex de măsuri şi acţiuni realizate pentru
a răspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităţilor, în vederea prevenirii
şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate ori dependenţă, pentru creşterea calităţii vieţii şi
promovarea coeziunii sociale.
Principalele categorii de beneficii sociale sunt următoarele:
- beneficii de asistență socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune

socială (ajutoare sociale, ajutoare de încălzire, alocații pentru susținerea familiei);
- beneficiile pentru susținerea copilului şi a familiei (alocații de stat pentru copii, alocații de
plasament, indemnizații pentru creșterea copilului și stimulente de inserție);
- beneficiile de asistență socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale (drepturi acordate
persoanelor cu handicap precum și însoțitorilor acestora pentru persoanele cu handicap încadrate
în gradul grav de handicap).
Acordarea beneficiilor de asistență socială se realizează de către statul Român prin autoritățile
administrației publice centrale și locale în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
Agenția Județeana de Prestații și Inspecție Socială Alba acordă și realizează plata următoarelor tipuri de
beneficii sociale:
Tipul
Baza legală Descriere
beneficiului
Alocaţia de stat OUG nr. 148/2005  Alocația de stat se acordă copiilor cu vârsta de până la 18 ani care au
pentru copii Legea nr. 61/1993 reședința legală în România.
 Tinerii care au peste 18 ani și care urmează cursuri de învățământ
liceal sau profesional beneficiază, de asemenea, de alocație până la
terminarea studiilor. Alocația nu se acordă tinerilor care repetă anul
școlar, cu excepția celor care repetă din motive de sănătate, dovedite
cu certificat medical.
 Copilul este titularul dreptului la alocația de stat.
Alocaţia de Legii nr. 272/2004  Beneficiază de alocație lunară de plasament, denumită în continuare
plasament alocație, fiecare copil față de care s-a luat măsura plasamentului,
inclusiv plasamentul în regim de urgență în condițiile prevăzute de
Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, la o persoană sau familie, la asistentul maternal ori la un
serviciu de tip rezidențial al unui organism privat acreditat, precum și
copilul pentru care a fost instituită tutela, în condițiile legii. Alocația
se acordă și după împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani, numai
în cazul plasamentului, dacă această măsură se continuă și după
această dată, conform prevederilor art. 55 alin. (2) și (3) din Legea nr.
272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după
cum urmează:
 a) pe toată durata continuării studiilor, dacă tânărul care a împlinit
vârsta de 18 ani își continuă studiile, o singură dată, în fiecare formă
de învățământ de zi, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani;
 b) pe o perioadă de până la 2 ani, în care tânărul poate solicita
continuarea măsurii de plasament.
 În situația în care tânărul beneficiază de prevederile alin. (3) lit. b) și
începe o formă de învățământ de zi în această perioadă, care determină
161
prelungirea măsurii de plasament, se poate solicita alocație până la

finalizarea studiilor, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
Alocaţie pentru OUG nr. 111/2010  Alocația pentru susținerea familiei este o formă de sprijin pentru
susţinerea familiile cu venituri reduse care au în creștere și îngrijire copii în
familiei vârstă de până la 18 ani.
 Această alocație este acordată pentru a completa veniturile familiale
cu scopul asigurării unor condiții mai bune pentru creșterea, îngrijirea
și educarea copiilor, precum și pentru încurajarea frecventării de către
copii a unei forme de învățământ.
Indemnizaţia OUG nr. 148/2005  Concediul și indemnizația de creștere a copilului se acordă părinților
pentru creşterea OUG nr. 111/2010 firești, părinților adoptivi, persoanelor cărora li s-au încredințat copii
copilului OUG nr. 148/2005 în vederea adopției, tutorilor legali sau persoanelor care au copii în
plasament ori în plasament de urgență, cu excepția asistentului
maternal profesionist, și care locuiesc împreună cu copilul sau copiii
pentru care cer beneficii. Aceste persoane trebuie să aibă reședința în
România.
Stimulent de OUG nr. 111/2010  Stimulentul de inserție este o sumă lunară plătită părinților care decid
inserţie să își reia activitatea profesională înainte de terminarea concediului de
creștere a copilului.
Indemnizație  Concediul și indemnizația se acordă pentru maximum primii doi ani

handicap din viața copilului sau pentru primii trei ani, în cazul copiilor cu
handicap.
 Concediul pentru îngrijirea copilului cu handicap se poate prelungi
până la împlinirea vârstei de 7 ani de către acesta, dacă unul dintre
părinții firești sau dintre părinții adoptivi sau tutorele legal etc. o cer.
Ajutoare sociale Legea nr. 416/2001  Ajutorul social se acordă persoanelor singure sau familiilor cu
cu modificările şi reședința legală în România dacă venitul net lunar al persoanei singure
completările sau al familiei este mai mic decât venitul minim garantat.
ulterioare  Beneficiază de ajutor social și persoanele fără domiciliu sau reședință
și fără locuință aflate în situație de nevoie, pe baza declarației pe
propria răspundere că nu au mai solicitat ajutorul social de la alte
primării.
 Persoanele fără locuință beneficiază de ajutor social numai pe
perioada în care se află în evidența serviciilor publice de asistență
socială din cadrul comunei/orașului/sectorului în care locuiesc.
Indemnizație Legea nr.584/2002

lunare de hrană HG. nr. 1177/2003
Ajutoare pentru OUG nr. 70/2011 cu  ajutoarele pentru încălzirea locuinței în perioada sezonului rece
încălzirea modificările şi acordate pentru populația vulnerabilă
locuinței completările
(energie ulterioare
termică, gaze Legea nr. 226/2021
naturale, lemne) privind stabilirea
măsurilor de
protecție socială
pentru consumatorul
vulnerabil de
energie
Subvenţii Legea nr. 34/1998  Asociațiile și fundațiile, în calitate de furnizori de servicii sociale, pot
pentru asociaţii HG nr. 1153/2001 beneficia de fonduri de la bugetul de stat pentru acoperirea
şi fundaţii cheltuielilor curente de funcționare a unităților de asistență socială,
subvenția acordându-și în sistem concurențial prin organizarea de
selecții anuale și aplicarea unor criterii de evaluare stabilite în
Normele de aplicare a legii aprobate prin hotărâre a Guvernului.
162

Drepturi Legii 448/2006  indemnizaţie lunară, indiferent de venituri;
persoane cu republicată  buget personal complementar, indiferent de venituri;
handicap  indemnizaţie de însoţitor, pentru adultul cu handicap grav vizual, în
(indemnizaţii + baza opţiunii;
buget  dreptul de opţiune între asistent personal şi indemnizaţia de însoţitor
complementar + dacă certificatul handicap prevede gradul “grav cu asistent personal”;
însoţitor)  gratuitate pe toate liniile de transport urban cu mijloace de transport
în comun de suprafaţă şi cu metroul (de această prevedere beneficiază
şi însoţitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezenţa acestora,
asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav, asistenţii
personali profesionişti);
 gratuitatea transportului interurban în limita a 12 sau 6 (gr. Accentuat)
călătorii/an calendaristic (de această prevedere beneficiază şi
însoţitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezenţa acestora,
asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav).
În județul Alba beneficiile de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de
excluziune socială acordate în perioada 2015-2020 au înregistrat o scădere semnificativă astfel:
o ajutoarele sociale (VMG) acordate persoanelor singure sau familiilor cu un venit net lunar
mai mic decât venitul minim garantat – a scăzut cu 30,10% (în anul 2015 - 5331 dosare, în
anul 2020 – 3722 dosare)
o alocațiile pentru susținerea familiei acordate pentru familiile cu venituri reduse care au
în creștere și îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani cu scopul de a completa veniturile
pentru asigurarea unor condiții mai bune pentru creșterea, îngrijirea și educarea copiilor,
precum și pentru încurajarea frecventării de către copii a unei forme de învățământ au
scăzut cu 41,41%, % (în anul 2015 - 4.142 dosare, în anul 2020 – 2427 dosare);
o ajutoarele pentru încălzirea locuinței în perioada sezonului rece acordate pentru populația
vulnerabilă a scăzut cu până la 78%, (în anul 2015 - 10347 dosare, în anul 2020 – 2237
dosare) .
Beneficiile pentru susţinerea copilului şi a familiei ce au avut în vedere naşterea, educaţia şi întreţinerea
copiilor în perioada 2015-2020 se prezintă astfel:
- stimulentele acordate pentru părinții care au decid să își reia activitatea profesională înainte de
terminarea concediului de creștere a copilului a înregistrat o creștere de 147% în anul 2020 față de
anul 2015 (în anul 2015 – 556 dosare, anul 2020 – 1371 dosare) ceea ce de notă un interes foarte
mare a părinților pentru a-și reluat activitatea profesională;
- Indemnizațiile acordate pentru persoanele cu handicap numărul de dosare sunt în creștere ca
urmare a creșterii numărului de persoane încadrate în grad de handicap;
- concediile și indemnizațiilor pentru creșterea copilului, acordate pentru acordate părinților firești,
părinților adoptivi, persoanelor cărora li s-au încredințat copii în vederea adopției, tutorilor legali
sau persoanelor care au copii în plasament ori în plasament de urgență au înregistrat o creștere cu
20% până în anul 2020;
- alocațiile de stat pentru copii acordate în condițiile legii înregistrează o scădere cu 5,7% iar
alocațiile de plasament au scăzut cu 1,4% până în anul 2020.
Beneficiile de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale au înregistrat o creștere
semnificativă.
Referitor la subvențiile acordate asociațiilor și fundațiilor, care furnizează servicii sociale, ce au beneficiat
de fonduri de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor curente de funcționare a unităților de asistență
socială, au scăzut cu 50% față de anul 2015.
163
4.3. Resursa umană
Întâmpinarea și soluționarea problemelor de asistență socială se realizează prin sistemul de asistență

socială din România și este structurată astfel încât să ofere beneficii de asistență socială în bani și în
natură și prin servicii sociale.
Principala structură instituțională responsabilă de organizarea, planificarea și monitorizarea acestor

beneficii și servicii este Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Structura sistemului de asistență socială din România arată precum o piramidă cu vârful în jos, cu multe
instituții la nivel central și județean și foarte puține la nivel local.
Ministerul Muncii și Protecție Sociale cu:

instituții subordonate (Inspecția Muncii, ANPIS,
ANDPDCA, ANESFB),
sub autoritate (CNPP, ANOFP)
coordonare (INCSDMPS)
DGASPC
AJPIS
AJOFM
DAS
SPAS
CAS
(persoane cu atribuții în
asistență socială)
În mod normal ar fi ca ierarhia să fie inversă astfel încât la baza sistemului de asistență socială să se
afle servicii și instituții organizate la nivel local necesare pentru categoriile de beneficiari.
Aplicarea reglementărilor la nivel local revine personalului cu atribuții de asistență socială și celor din
serviciile publice de asistență socială. Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale prevede la art. 47 al 1 că
”Evaluarea inițială și planul de intervenție sunt realizate de asistentul social sau în lipsa acestuia, de
personal cu competențe în domeniul asistenței sociale din cadrul serviciului public de asistență socială
din subordinea autorităților administrației publice locale”. Această prevedere lasă posibilitate
angajării unor persoane necalificate în asistență socială pentru activități specifice de asistență socială,
fapt pentru care impactul acestei măsuri a dus la ineficiența unor intervenții în comunitate. În Strategia
națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei (2015-2020) se menționează că ”peste o
treime din localitățile rurale și zece procente din orașele mici nu dispun de servicii publice de asistență
socială” (pag. 42) în timp ce cheltuielile pentru servicii sociale nu reprezintă mai mult de 0,6% din PIB
(pag.46).
164
În județul Alba, la nivelul municipiilor și orașelor (4 municipii și 7 orașe) avem înființate 7 Direcții de
Asistență Socială (Alba Iulia, Sebeș, Aiud, Abrud, Câmpeni, Teiuș și Zlatna) dintre care un oraș nu are
angajat personal cu studii superioare cu licență în domeniul asistenței sociale (Teius); în două orașe
(Cugir și Ocna Mureș) avem serviciul public de asistență socială (SPAS) și în două orașe (Blaj și Baia
de Arieș) avem serviciu de asistență socială, dintre care în unul nu avem angajat personal de specialitate
(respectiv Baia de Aries). Municipiile cu numărul cel mai mare de angajați asistenți sociali sunt Alba
Iulia (reședință de județ – 25 angajați) și Sebeș (11 angajați).
În mediul rural, serviciile de asistență socială sunt organizate ca și Compartimente de asistență socială
sau Compartimente autoritate tutelară, stare civila si asistență socială. Din cele 67 UAT-uri de comună,
36 UAT-uri nu au nici un angajat asistent social cu studii superioare, reprezentând peste 54% din total
UAT-uri din mediul rural, astfel: Zona Munților Apuseni din 22 UAT-uri – 11 UAT-uri nu au asistent
social (respectiv 50%); Zona Mureșului din 20 UAT-uri, 9 UAT-uri nu au asistent social (respectiv
45%); Zona Târnavelor din 9 UAT-uri, 8 UAT-uri nu au asistent social (respectiv 89%) și Zona Podișul
Scașelor și Valea Cugirului din 16 UAT-uri, 8 UAT-uri nu au asistent social (respectiv 50%) .
În județul Alba sunt angajați în cadrul unităților administrativ teritoriale un număr total de 85 asistenți
sociali, dintre care 56 sunt în mediul urban, reprezentând peste 65,88% din total asistenți sociali angajați
(dintre care 38 încadrați pe funcții publice și 24 personal contractual) și 29 asistenți sociali angajați în
mediul rural, reprezentând 34,12% (dintre care 27 funcționari publici și 2 contractual). Dintre cei 85
asistenți sociali angajați, 56 au aviz eliberat de Colegiul Național al Asistenților Sociali (dintre care 41
sunt angajați în mediul urban și 15 sunt in mediul rural.
Vezi Anexa nr. 13 Situația asistenților sociali angajați la nivelul unităților administrației teritoriale
din județul Alba
În condițiile în care descentralizarea administrativă în domeniul asistenței sociale a condus la existența

unui număr mare de responsabilități la nivel local, numărul mic de personal angajat pe de o parte și
lipsa calificării în specialitate pe de altă parte a dus la o supra-încărcare a angajatului cu cazuistică și
implicit la afectarea calității serviciilor oferite. Serviciile publice de asistență socială au responsabilități
în sfera protecției copilului, a persoanelor adulte, a instituțiilor de asistență socială și a finanțării
activităților de asistență socială, la acestea adăugându-se printre altele evaluarea condițiilor pentru
acordarea unor beneficii de asistență socială în bani. (VMG, alocații, etc). Disparitățile dintre mediul
urban și cel rural au dus la acces inegal al cetățenilor la serviciile sociale, ceea ce contravine
prevederilor Legii 292/2011 a asistenței sociale. Se constată că tocmai comunitățile cele mai sărace din
județ și cu cele mai mari/multe probleme (populație îmbătrânită, scăderea demografică, multiple
probleme sociale, etc.) accesul la servicii sociale este restrâns sau lipsește. În condițiile în care, la baza
sistemului de asistență socială întâlnim într-o mică măsură personal calificat corespunzător, calitatea
serviciilor oferite este scăzută întrucât aceasta presupune abilități, deprinderi, competențe dobândite în
timp prin programe de formare continuă, formare profesională ce a lipsit în ultima perioadă.
În condițiile în care, în special în mediul rural întâlnim personal insuficient sau fără pregătire de
specialitate, supra-aglomerat, cu multe activități administrative sau birocratice și mai puțin de
activitățile de prevenire sau specializate în domeniul asistenței sociale, serviciile de asistență socială
sunt reactive și nu pro active, reacționând doar după instalarea situației de dificultate a beneficiarilor și
nu preventiv.
165
Analiza SWOT a sistemului de asistență socială din judeţul Alba
PUNCTE TARI
- Reformarea sistemului de asistenta sociala pentru copii si persoane cu handicap

instituționalizați;
- Ponderea copiilor orientați spre învățământul de masă cu adaptare curriculară a crescut cu 30%;
- Semnalarea situațiilor de abuz, neglijare și exploatare a copilului făcute de profesioniști;
- Nr. copiilor instituționalizați în tendință de scădere;
- Rețeaua de AMP și servicii rezidențiale pentru copii este bine reprezentată la nivel de județ,
acoperind în mod echilibrat teritoriul ținând cont de accesul la servicii medicale si de educație
pentru copii;
- Externalizarea serviciilor rezidențiale atât pentru copii cât și pentru persoanele cu dizabilități;
- Finanțarea serviciilor rezidentiale pentru copii este asigurata in proporție de peste 80% din
bugetul public (respectiv Consiliul Judetean);
- Județul Alba se află printre primele 10 județe care se află în etapa de fianalizare a procesului
de reformă a serviciilor sociale rezidențiale;
- Gradul de acoperire cu asistenți medicali comunitari/mediatori sanitari este în proporție de
56,41% din total UAT-uri.
PUNCTE SLABE
- Populația județului Alba se află în tendințe de scădere,

- În județul Alba există sate cu sub 10 locuitori,
- Fenomenul migrației este în creștere iar ponderea cea mai ridicată (cca 53%) o reprezintă
populația tânără (15-35 ani),
- Cea mai scăzută populație se află în Zona Muntilor Apuseni,
- Creșterea numărului de persoane/copii încadrați în grade de handicap și lipsa serviciilor sociale
comunitare destinate recuperării acestora,
- Creșterea numărului de cazuri a copiilor cu autism de la 16 cazuri în 2015 la 165 cazuri în 2020
și lipsa servicilor specalizate pentru aceștia;
166
- În zona Munților Apuseni nu sunt dezvoltate servicii de zi de recuperare pentru copii și adulții
cu dizabilități,
- Nu există o situația actualizată, o cartografiere la nivel de județ privind zonele cu
copii/adulti/familii aflați în risc de sărăcie și excluziune socială în vederea dezvoltării de
servicii sociale,
- Sesizările cu privire la cazurile de abuz, neglijare, exploatare făcute la DGASPC în perioada
2015-2020 au crescut cu 46,34%; Cea mai frecventă cauză ce a făcut obiectul unei sesizări o
reprezintă neglijența părinților față de copii în proporție de 93%,
- Cauza principală ce determină instituționalizarea copiilor este sărăcia,
- Lipsa Comitetelor consultative la nivel de UAT-uri,
- Lipsa cursurilor de formare continua a specialistilor/ personalului din domeniul social,
- Lipsa personalului calificat în UAT-uri (asistent social) în special în mediu rural (peste 54%),
- Lipsa serviciilor și a intervențiilor în ceea ce privește prevenirea marginalizării sociale a
grupurilor vulnerabile,
- Lipsa unor servicii sociale specializate (ex. centre pt victimele traficului de persoane, servicii
comunitare integrate, centre respiro; centre de recuperare pt copilul cu tulburări
comportamentale sau neuropsihice, servicii paliative,etc.).
OPORTUNITĂŢI
- Dinamizarea sistemului de asistenta sociala prin cooperare interinstitutionala si

intracomunitara;
- Activarea mediului privat pentru sustinerea financiara si logistica a sistemului de asistenta
sociala;
- Valorificarea oportunităților de finanțare națională, europeană și internațională pentru
dezvoltarea de activități sociale precum și a infrastructurii sociale conform normelor;
- Valorificarea tuturor mecanismlor de finanțare reglementate de Codul Fiscal și de legislația
în vigoare pentru susținerea activităților sociale
- Dezvoltarea serviciilor sociale comunitare prin noile programe de finanțare internă și
europeană;
- Crearea de parteneriate, colaborări public-private pentru integrarea pe piața muncii a
persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile
- Cooperarea internationala si schimbul de bune practici europene.
AMENINŢĂRI
- Cresterea nevoi de alocări a fondurilor publice pentru sistemul de asistenta sociala,

- Implicarea insuficientă a autorităților publice locale în susținerea activităților sociale,
- Lipsa fondurilor autorităților publice locale pentru dezvoltarea de servicii comunitare,
- Lipsa personalului/specialiștilor în domeniul social la nivelul UAT în raport cu problemetica
comunității,
167
- Degradarea infrastructurii serviciilor sociale specializate pe fondul lipsei de finanțări

naționale/europene a infrastructurii (reabilitare, modernizare, dotare servicii sociale
specializate),
- Accentuarea unor fenomene sociale gen; tinerii greu de integrat in munca- NEST, batrani
singuri si izolati, bolnavi cronici izolati social, delicventa, violenta domestica, bulling,
agresiuni si hartuire in mediul online, etc.,
- Creșterea dependenței persoanelor vârstnice de servicii specializate pe fondul tendinței de
ascensiune a îmbătrânirii populației,
- Disolutia solidaritatii comunitare, individualizarea si respingerea persoanelor cu diferite
probleme, radicalizarea diferentelor de orice natura,
- Creșterea numărului de persoane vulnerabile care au nevoie de prestatii sociale, în contextul
situației crizei mondiale generate de pandemia Covid 19;
- Discriminare crescută pe piața muncii privind încadrarea în muncă a persoanelor cu
divabilități;
- Rigidizarea sistemului prin accentuarea birocratiei si suprareglementare,
- Reintegrarea greoaie a persoanelor instituționalizate în comunitate.
Problemele identificate în domeniul asistenței sociale la nivel județean:

 impact scăzut/modest/moderat al sistemului de asistență socială județean asupra grupurilor
vulnerabile din județ care generează beneficiari ai sistemului în raport cu resursele alocate;
 cvasi centralizarea intervențiilor sociale la nivelul DGASPC Alba, cu impactul financiar
aferent;
 integrarea socio-profesionala slabă a beneficiarilor sistemului de asistență socială;
 subdezvoltarea măsurilor de asistență socială activă (de prevenție) la nivel comunitar, în
special în mediul rural;
 predominanța măsurilor pasive de asistență socială;
 imobilism și slaba implicare a administrațiilor locale, în special în mediul rural, în abordarea
pro activă a grupurilor vulnerabile.
 lipsa personalului de specialitate, în special în mediul rural precum și a calificării și
specializării continue
168
Capitolul V
Perspective: scop, obiective, plan de acțiune
Sistemul de asistență socială din momentul descentralizării responsabilitățiilor de la nivel central către
autoritățile publice locale, ca rezultat al reformelor realizate în ultima perioadă, a cunoscut o dezvoltare a
serviciilor specializate, în special a structurilor de la nivel județean și mai puțin la nivelul intervențiilor
primare de la nivelul autorităților publice locale (orașe și comune), situație ce a dus la un decalaj de
dezvoltare urban-rural, în defavoarea mediului rural. Cel mai important factor ce a determinat dezvoltarea
inegală și neunitară la nivel urban-rural este reprezentată de lipsa resurselor financiare pentru investițiile în
înființarea/dezvoltarea serviciilor sociale și lipsa resursei umane specializată în mediul rural, în special,
care au condus în timp la apariția dificultăților de gestionare a problemelor sociale. Acest fapt a determinat
creșterea presiunii pe serviciile specializate de tip rezidential a structurilor de la nivel județean, gestionate
de DGASPC. Astfel fenomen poate fi abordat prin realizarea de intervenții integrate, dezvoltarea de servicii
sociale pentru asigurarea intervențiilor de prevenție la nivel local și prin utilizarea eficientă și eficace a
resurselor financiare și umane la nivelul unităților administrativ teritoriale.
SCOPUL Strategiei Judeţului Alba în domeniul asistenței sociale pentru perioada 2022-2027
este reducerea fenomenele de marginalizare si excluziune sociala a grupurilor vulnerabile la nivelul
judeţului Alba prin îmbunătățirea eficientei sistemului județean de asistenta sociala prin
- Dezvoltarea masurilor integrate de PREVENȚIE a marginalizarii si excluziunii grupurilor

vulnerabile la nivelul comunitatilor locale,
- Eficientizarea masurilor de INTERVENȚIE socială asupra grupurilor vulnerabile în
vederea integrarii socio profesionale,
- Dezvoltarea capacității administrației publice locale prin specializarea resursei umane care
să deservească domeniul de asistență socială.
Direcții de acțiune și obiective:
D1. Dezvoltarea masurilor integrate de PREVENTIE a marginalizarii si excluziunii grupurilor

vulnerabile la nivelul comunitatilor locale
O1. Cresterea capacitatii UAT-urilor în domeniul asistentei sociale de a initia, coordona și a

implementa măsuri de prevenire și combaterea situatilor de marginalizare și excludere socială
O2. Creșterea nivelului de educatie, informare, interventie timpurie in comunitate în vederea

combaterii și prevenirii marginalizării și excluziunii sociale a persoanelor/ grupurilor vulnerabile din
comunitate
O3. Administratie eficienta si managementul social
D2. Eficientizarea masurilor de INTERVENTIE sociala

169
O1. Dezvoltarea și diversificarea retelei de servicii sociale
O2. Îmbunătățirea infrastructurii, dotarea si echipare corespunzatoare a serviciilor sociale
D3. Investiții în RESURSE UMANE SPECIALIZATE care să deservească sistemul de asistență socială
O1. Îmbunătățirea nivelului de competențe profesionale ale personalului care activează în

domeniul asistenței sociale
O2. Organizarea unui sistem judeţean de învăţare şi promovare în domeniul asistenței sociale
170
PLAN DE ACŢIUNE
în cadrul Strategiei Judeţului Alba în domeniul asistenței sociale în perioada 2022-2027
D1. Dezvoltarea masurilor integrate de Preventie a marginalizarii si excluziunii grupurilor vulnerabile la nivelul comunitatilor locale
Obiective /Activitate Responsabili Surse de finanţare Termen de realizare
O1. Cresterea capacitatii UAT-urilor în domeniul asistentei sociale de a initia, coordona și a implementa măsuri de prevenire și combaterea situatilor de
marginalizare și excludere socială
Constituirea unui grup de lucru care să angreneze UAT- CJ Alba 2022
urile in initiera, coordonarea și implementarea măsurilor DGASPC Alba
sociale Universitatea 1 dec 1918 Alba Iulia
UAT-uri
Instituții
Entități private
Realizarea profilului social al comunitatii (inventar, CJ Alba Fonduri proprii ale partenerilor 2022-2023
analize, identificarea problemelor, a nevoilor, a DGASPC Alba si/sau fonduri nerambursabile
fenomenelor, etc.) pentru UAT-urile din judet Universitatea 1 dec 1918 Alba Iulia
CJRAE
UAT-uri
Instituții
Entități private
Coordonarea și îndrumarea în vederea creșterii CJ Alba - 2022-2024
capacității UAT-urilor în realizarea planurilor de acțiune DGASPC Alba
anual în domeniul asistenței sociale UAT-uri
Încheierea de Acorduri de colaborare / parteneriat intre CJ Alba - 2022-2027

UAT-uri și/sau UAT-uri - entități private și instituții DGASPC Alba
publice si private în vederea dezvoltării si implementării Institutii publice
de inițiative și proiecte comune pentru dezvoltarea de CJRAE
servicii sociale, medicale, educaționale pentru locuitorii UAT-uri
din zonele marginalizate, izolate si/sau în risc de Entități private
marginalizare și excludere socială
Constituirea Comitetelor consultative comunitare CJ Alba - 2022-2027

DGASPC Alba
UAT-uri
171
CJRAE
Entități private
Asocierea autorităților locale pentru înființarea de CJ Alba - 2022-2027
servicii sociale comunitare DGASPC Alba
UAT-uri
Instituții
Entități private
Crearea unei platforme – Centrul de resurse virtual la CJ Alba Fonduri proprii și/sau fonduri 2022-2025
nivel județean și promovarea de bune practici în DGASPC Alba nerambursabile
furnizarea de servicii sociale și a ideilor inovative în Universitatea 1 dec 1918 Alba Iulia
prevenirea marginalizării și combaterea excluziunii UAT-uri
sociale CJRAE
Entități private
Instituții publice și private
O2. Creșterea nivelului de educatie, informare, interventie timpurie in comunitate în vederea combaterii și prevenirii marginalizării și excluziunii sociale a
persoanelor/grupurilor vulnerabile din comunitate
Realizarea de campanii de informare la nivelul local CJ Alba Fonduri proprii și/sau fonduri 2022-2027
pentru promovarea educației profesionale, educație DGASPC Alba nerambursabile
parentală, promovarea sănătății în rânduri grupurilor DSP
vulnerabile, prevenirea abandonului școlar, a violenței și UAT-uri
a bullingului, prevenirea consumului de alcool, tutun, Instituții
droguri, etc., prevenția delincvenței juvenile, prevenirea Entități private
traficului de persoane, etc. Asociații profesionale
OAMGMAMR Filiala Alba
Centrul Regional împotriva traficului
de persoane
Promovarea incluziunii sociale a tinerilor NEEST și a CJ Alba Fonduri proprii și/sau fonduri 2022-2027
grupurilor vulnerabile și identificarea de oportunități de DGASPC Alba nerambursabile
integrare socială, profesională și pe piața forței de AJOFM
muncă. - Campanii in comunitati rurale impreuna cu ISJ
scoala si grupul VET UAT-uri
Entități private
Agenti comerciali
172
Dezvoltarea de servicii sociale suport pentru CJ Alba Fonduri proprii si/sau fonduri 2022-2027
persoane/grupuri vulnerabile, astfel încât aceștia să se DGASPC Alba nerambursabile
poată integra și menține pe piața muncii AJOFM
ISJ
UAT-uri
Entități private
Agenti comerciali
O3. Administratie eficienta si managementul social
Implementarea managementului de caz comunitar – CJ Alba - 2022-2027
operationalizarea Comitetelor comunitare consultative DGASPC Alba
UAT-uri
Creșterea capacității CJ/DGASPC Alba în planificare CJ Alba - 2022-2027

strategică, monitorizare și evaluare a serviciilor sociale DGASPC Alba
primare și specializate precum și în management de caz UAT-uri
Entități private
Instituții publice și private
D2. Eficientizarea masurilor de interventie sociala

O1. Dezvoltarea și diversificarea retelei de servicii sociale
Realizarea și actualizarea bazei de date privind furnizorii si CJ Alba - 2022
serviciile sociale din județ la nivel de UAT DGASPC Alba
UAT-uri
Entități private
Externalizarea si/sau reorganizarea unor servicii la nivelul CJ Alba - 2022-2027
DGASPC în funcție de problematica si nevoile actuale DGASPC Alba
UAT-uri
Entități private
Inființarea/ dezvoltarea /organizarea de servicii sociale în CJ Alba Fonduri proprii si/sau fonduri 2022-2027
comunitate de tipul: servicii de inerventie in stradă, servicii de zi DGASPC Alba nerambursabile
pentru copii, de recuperare a copiilor/persoanelor cu dizabilitati, UAT-uri
persoane varstnice; rețele de îngrijire la domiciliu; servicii sociale Entități private
prin ambulanțe sociale, băi comunale, cantine sociale după cazetc.
173
Dezvoltarea serviciilor sociale specializate pentru tineri cu adictii CJ/DGASPC Fonduri proprii si/sau fonduri 2022-2023
sau risc de adictii (dependente de drog, alcool, etc) precum și Antidrog nerambursabile
pentru protejarea persoanelor traficate, precum și alte tipuri de Politia
servicii. Agenția Județeană pentru
prevenirea traficului de
persoane
LSM copii /adulti
Dezvoltarea de structuri de economie sociala, ateliere protejate, CJ Alba Fonduri proprii parteneri si/sau fonduri 2022-2027
centre de integrare socio-profesionala, unitati de terapie DGASPC Alba nerambursabile
ocupatională pentru beneficiarii serviciilor sociale si alte persoane UAT-uri
vulnerabile din comunitate Entități private
Dezvoltarea serviciilor comunitare integrate (sociale, medicale, CJ Alba Fonduri proprii si/sau fonduri 2022-2024
educationale) DGASPC Alba nerambursabile
UAT-uri
Entități private
Digitalizarea serviciilor sociale si medicale si corelarea cu servicii

CJ Alba fonduri nerambursabile 2022-2027
de e-health (telemedicina) DGASPC Alba
DSP
UAT-uri
Organizatii profesionale
O2. Îmbunătățirea infrastructurii, dotarea si echipare corespunzatoare a serviciilor sociale
Crearea unei baze de date cu cladiri publice care au sau pot avea CJ Alba - 2022
destinatie de servicii sociale, medicale si educationale DGASPC Alba
comunitarea ce necesita interventii de reabilitare, modernizare și UAT-uri
dotarea infrastructurii
Reabilitarea, modernizarea și dotarea serviciilor sociale existente CJ Alba fonduri nerambursabile și/sau fonduri 2022-2027
pentru asigurarea calității vieții beneficiarilor și care să răspundă DGASPC Alba proprii parteneri
nevoilor beneficiarilor si standardelor de calitate actuale UAT-uri
D3. Investiții în RESURSE UMANE SPECIALIZATE care deserveasc sistemul de asistență socială
174

O1. Îmbunătățirea nivelului de competențe profesionale ale personalului care activează în domeniul asistenței sociale
Formare profesionala continuă - Asistent social, AMC, mediator CJ Alba Fonduri proprii parteneri Continuu
sociale, lucrător social, asistent personal, etc. inclusiv și personal DGASPC Alba si/sau fonduri
încadrat pe funcția publică cu atribuții in domeniul social UAT-uri nerambursabile
Universitatea 1 deca 1918 Alba Iulia
Asociații profesionale
OAMGMAMR Filiala Alba
DSP
Organizarea de întâlniri tehnice periodice între actorii sistemului CJ Alba Fonduri proprii parteneri 2022-2027
de asistență socială din judeţ pe teme de interes comun, pe tipuri DGASPC Alba si/sau fonduri
de cazuistică și organizarea unei rețele de mentorat în domeniu în DSP, nerambursabile
județ Organizatii și Asociații profesionale
Inițiera și dezvoltarea unei rețele de voluntariat care să activeze în CJ Alba Fonduri proprii parteneri 2022-2027
domeniul asistenței sociale DGASPC Alba si/sau fonduri
DSP, nerambursabile
Organizatii și Asociații profesionale
O2. Organizarea unui sistem judeţean de învăţare şi promovare în domeniul asistenței sociale
Constituirea unui parteneriat instituțional județean pentru CJ Alba Fonduri proprii parteneri 2022-2025
organizarea unui FORUM AL ASISTENȚEI SOCIALE – DGASPC Alba si/sau fonduri
cadru informal de promovare a bunelor practici și excelenței în UAT nerambursabile
domeniu Institutii
Asociatii și Organizatii profesionale
Entități private
Organizarea de schimburi de experiență și informare profesionala CJ Alba Fonduri proprii parteneri 2023-2027
județene/ regionale/ naționale/ internaționale pe categorii de DGASPC Alba si/sau fonduri
servicii/beneficiari/bune practici, etc. UAT nerambursabile
Institutii publice naționale și internaționale
Asociatii și Organizatii profesionale
Entități private nationale și internaționale
175
Descrierea fondurilor nerambursabile de finanțare a domeniului social
Sursele de finanțare în domeniul social pentru următoarea programare fianciară 2021-2027, vin cu un
ansamblu de măsuri care vizează în special sprijinirea autorităților publice locale pentru susținerea
procesului de reducere a fenomenului de sărăcie și a grupurilor vulnerabile pentru depășirea situațiilor de
excluziune socială și de prevenire și dezinstituționalizare de la nivelul instituțiilor județene. Arhitectura
intervențiilor este realizată astfel încât să fie asigurată implementarea acțiunilor în mod integrat, coerent și
eficient și să răspundă nevoilor grupurilor vulnerabile țintite.
Principalele programe de finanțare internă sau externă a domeniului social sunt următoarele:
Programul Operațional de Incluziune și Demnitate Socială vizează sprijinirea incluziunii sociale a

persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, mai ales ale celor cu risc ridicat pentru reducerea
decalajelor rural-urban în ceea ce privește sărăcia și excluziunea socială și creșterea accesului la servicii de
calitate pentru populația vulnerabile, cu următoarele priorități:
- Prioritatea 1 - finanțarea strategiilor de dezvoltare locală,

- Prioritatea 2 – finanțarea locuințelor sociale ca măsură de suport pentru grupurile vulnerabile din
mediul urban,
- Prioritatea 3 - sprijinirea populației rurale aflată în risc de saracie si excluziune socială; se urmărește
dezvoltarea asistenței sociale primare cu asistenți sociali și tehnicieni în domeniu prin asigurarea
intervenției integrate prin dezvoltarea rețelei de asistenți medicali comunitari și consilieri școlari.
Vor fi doua masuri, una de sprijin pentru UAT din mediul rural in evaluarea nevoilor si realizarea
planurilor de actiune pentru dezvoltarea serviciilor sociale si una pentru dezvoltarea servicilor la
nivel local,
- Prioritatea 4 - dezvoltarea de masuri care contribuie la reducerea deprivarii materiale ce afectează
copiii (inclusiv prin sprijinirea famililor monoparentale), reducerea riscului de separare a copilului
de familie precum si dezvoltarea de servicii specializate pentru copii,
- Prioritatea 5 - sprijinirea persoanelor vârstnice, categorie afectata de saracie; masurile preconizate
vor urmari sprijinul direct prin servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane varstnice din mediul
urban (ingrijirea varstnicilor din mediul rural fiind sprijinita in Prioritatea 3),
- Prioritatea 6 – vizează persoanele cu dizabilități, se va finanța dezvoltarea infrastructurii și a
serviciilor alternative de tip familial (înființarea de noi locuinte protejate -inclusive centre de
pregatire pentru viata independentă-, centre de zi (în comunitate) și centre tip respiro; masuri pentru
oferirea de suport pentru încadrarea în muncă dar și pentru cei care au nevoie de sprijin în exercitarea
capacităţii juridice; măsuri de sprijin pentru formarea Asistentilor Personali Profesionisti (APP);
asigurarea accesibilității mediului fizic, informațional și comunicațional,
- Prioritatea 7 – implementarea unor măsuri pentru alte grupuri aflate în risc de excluziune socială
(personae care ies din detenție, persoane dependente de alcool și droguri; victime ale traficului de
droguri, victim violentei domenstice, personae fara adăpost),
- Prioritatea 8 - ajutor material pentru persoanele dezavantajate.
Programul Opeațional Regional – care vizează în special finanțarea infrastructurii sociale existente pentru
reabilitarea termică și creșterea eficienței energetice în vederea asigurării condițiilor corespunzătoare pentru
serviciile acordate.
Axa prioritară - O regiune cu comunități prietenoase cu mediul,
176
Obiecrivul - b (i) Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect

de seră.
Planul Național de Redresare și Reziliență – vizează reforme și investiții în domeniul social:
- Pilonul 1 Tranziția verde, Componenta 5 Valul renovării; Investiția 1 – finanțarea

lucrărilor de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent; Axa 2 –
Investiții în clădiri publice pentru o tranziție rezilientă și verde,
- Pilonul 4 Sănătate precum și reziliență economică și socială, Componenta 12 Sănătate;
Investiții 1 – Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești; I.1.4 Centre comunitare
integrate,
- Pilonul 4, Componenta 13 Reforme sociale:
o Reforma 1 – crearea unui cadru juridic pentru prevenirea separării copiilor de
familie,
o Reforma 2 – reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități,
o Reforma 3 – Implementarea venitului minim de incluziune (VMI),
o Reforma 4 – introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul
lucrătorilor casnici,
o Reforma 5 – Asigurarea stabilirii unui salariu minim,
o Reforma 6 – Îmbunătățirea legislației privind economia socială,
o Reforma 7 – Reforma serviciilor de îngrijire pe termen lung a persoanelor
vârstnice,
 Investiția 1 – crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii expusi
riscului de a fi separați de familie,
 Investiția 2 – Reabilitarea, renovarea și dezvoltarea infrastructurii sociale
pentru persoanele cu dizabilități,
 Investiția 3 – Operaționalizarea introducerii tichetelor de muncă pentru
activități casnice,
 Investiția 4 – crearea unei rețele de centre de îngrijiore de zi și de
reabilitare pentru persoanele în vârstă.
Conform Strategiei județene a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba de
dezvoltare a serviciilor sociale 2021–2025, servicii sociale propuse a fi înfiinţate de către autorităţile
administraţiei publice locale sunt descrise în Anexa nr. 14 - privind propunerile autorităţile administraţiei
publice locale de dezvoltare a serviciilor sociale.
177
Capitolul VI
Implementarea și monitorizarea Planului de acțiune
6.1. Implementarea Strategiei județului Alba în domeniul asistenței sociale pentru perioada
2022-2027
Implementarea se concretizează în realizarea obiectivelor definite în strategie, având la baza procesul de

transformare a resurselor disponibile (materiale, financiare, umane) în rezultate calitative și cantitative,
astfel încât strategia să-și îndeplinească misiunea asumată.
Implementarea strategiei se va face în contextul intercondiționalității cu alte strategii elaborate la nivelul
Județului Alba.
În cadrul acestei etape se vor realiza acțiunile, activitățile, măsurile necesare concretizării obiectivelor
propuse prin strategie. Fiecare activitate/inițiativă cuprinsă în Planul de acțiuni al Strategiei județului Alba
în domeniul asistenței sociale, ce urmeazăa fi implementată, va avea la baza obiectivele specifice stricte,
planul activităților necesare, indicatorii de monitorizare, perioada de desfășurare, persoanele responsabile
în proiect și partenerii implicați în realizarea proiectului, sursele de finanțare, etc.
Schema de implementare a strategiei este:
PLAN DE ACȚIUNE
DIRECȚII DE ACȚIUNE
Resursele necesare: Obiective/ activități
- Umane
Mijloace
- Financiare
- Materiale
IMPLEMENTARE
REZULTATE
178
Mecanismul de implementare
Implementarea Strategiei județului Alba în domeniul asistenței sociale implică:

a. O structură interinstituționala
b. O structură de resurse umane
c. Un set de metode și instrumente
A. Structura interinstituțională pentru implementarea strategiei
DGASPC Alba
Structura UAT-uri
instituțion Instituții publice
Consiliul
ală de Entități private
Județean implemen Organizatii
Alba tare a
și
strategiei
Asociații
profesionale
Consiliul Județean Alba

1. Asigură coordonarea implementării planului de măsuri prin desemnarea unei echipe de
management
2. Monitorizează implementarea
3. Evaluează implementarea
4. Revizuiește planul de măsuri
Instituții/organizații partenere
1. Desemnează un responsabil din partea instituției care să facă parte din echipa de implementare a
Strategiei
2. Participă la implementarea activităților specifice alături de alți parteneri
3. Coordonează implementarea anumitor activităţi, conform planului de acțiune
4. Raportează implementarea activităților pe care le coordonează
5. Participă la revizuirea planului de activităţi
B. Structura de resurse umane – echipa de implementare interinstituţională
Structura de resurse umane este formată din:
- Echipa de management a Consiliului Județean Alba

- Reprezentanții instituționali
179
Componența echipei de implementare interinstituțională
Echipa de management
Consiliul Județean Alba Reprezentanti ai partenerilor
- Manager - DGADPC
- Responsabil tehnic - UAT-uri
- Responsabil financiar - Instituții publice
- Responsabil juridic - Entități private
- Organizatii și
Asociații profesionale
ACTIVITĂŢI SPECIFICE ECHIPEI DE MANAGEMENT
MANAGER
 Constituirea şi coordonarea echipei de implementare

 Planificarea întâlnirilor de lucru
 Planificarea priorităţilor în implementarea planului de acţiuni
 Analiza stadiului implementării planului de acţiuni
 Întocmirea rapoartelor de progres
RESPONSABIL TEHNIC
 Asigurarea comunicării între toate entitățile implicate în implementare, conform planului de

implementare
 Asigurarea întocmirii documentelor aferente întâlnirilor de lucru şi dezbaterilor organizate pe
perioada implementării
 Asigurarea activităţii de secretariat aferentă implementării strategiei (corespondenţă, redactare
documente, arhivare, etc.).
RESPONSABIL JURIDIC
 Asigurarea consultanţei juridice cu privire la aspectele juridice ce decurg din implementarea

planului de acţiuni (încheierea unor acorduri interinstituţionale, asocieri, parteneriate, propuneri de
modificări legislative)
RESPONSABIL ECONOMIC
 Asigurarea consultanţei financiare privind corelarea planului de acţiuni cu soluţiile financiare

propuse
 Corelarea priorităţii acţiunilor din planul de activităţi cu bugetul instituţiei
 Fundamentarea bugetelor aferente activităţilor specifice instituţiei din Planul de acţiuni al Strategiei
180
ACTIVITĂŢI SPECIFICE ECHIPEI DE IMPLEMENTARE
 Reprezintă instituţia în cadrul activităţilor specifice

 Asigură comunicarea interinstituţională
 Participă, organizează, coordonează şi implementează în cadrul instituţiei activităţi specifice.
ACTIVITĂŢI CONEXE de pregătire a echipelor de management şi implementare
 Desemnarea echipelor prin dispoziţie a conducerii instituţiei;

 Formarea profesională a echipelor de management al strategiilor pe următoarele domenii:
comunicare, elaborare instrumente de lucru pentru implementare şi monitorizare, utilizarea
mijloacelor moderne de prezentare şi comunicare instituţională, coordonare şi colaborare
interinstituţională, planificare, prelucrare şi stocare date, întocmire baze de date specifice;
 Metode de lucru: workshop, prezentare publică, dezbatere, comunicare.
C. PORTOFOLIUL DE METODE SI INSTRUMENTE DE IMPLEMENTARE
Cuprinde totalitatea metodelor şi instrumentelor utilizate în vederea implementării Planului de acţiuni din
cadrul Strategiei.
Implementarea Planului de acţiuni se va realiza în etape, folosind ca metode de implementare workshop-

ul, prezentarea publică, dezbaterea, comunicarea, astfel:
1. Comunicarea clară a obiectivelor/acţiunilor/rezultatelor urmărite a fi implementate, către membrii

echipei de implementare/ consorţiului instituţional/publicului;
2. Prioritizarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni şi realizarea unui Grafic anual al acţiunilor;
3. Organizarea de întâlniri periodice de lucru a echipei de implementare;
4. Stabilirea, pentru fiecare acţiune ce urmează a fi implementată, a obiectivelor, activităţilor,
resurselor umane (grupul de lucru), financiare, materiale necesare pentru atingerea rezultatelor
propuse;
5. Organizarea de întâlniri punctuale cu actori din sistemul de asistență socială, implicaţi în acţiunile
propuse în Graficul anual al acţiunilor;
6. Dezbaterea în cadrul întâlnirilor punctuale cu actori din sistemul de asistență socială a problemelor
legislative identificate, formularea şi transmiterea de propuneri legislative forurilor responsabile;
7. Urmărirea calendarului de implementare a acţiunilor prioritare stabilite conform Graficului anual
al acţiunilor;
8. Analiza rezultatelor acţiunilor implementate conform Graficului anual al acţiunilor.
În implementarea Planului de acţiuni din cadrul Strategiei vor fi utilizate ca instrumente:
1. instrumente administrative (de planificare, implementare, monitorizare, evaluare) – Grafic anual al

acţiunilor, Fişa acţiunii, invitaţie de participare, agenda întâlnirii, prezentări materiale informative,
listă participanţi, minută întâlnire, rapoarte de monitorizare, raport de evaluare, etc.
2. instrumente de comunicare (formale şi informale) – corespondenţă scrisă, prin email, comunicare
directă, brainstorming, grup de lucru pe internet, prezentări Power Point, etc.
181
6.2. Monitorizarea și evaluarea
Monitorizarea implementării strategiei ca întreg și a acţiunilor concrete urmărește realizarea obiectivelor

în contextul acțiunilor/activităților propuse, a resurselor umane, materiale și financiare alocate,
respectarea planificărilor în timp, buna funcționare a parteneriatelor generale sau individuale pe
proiecte, performanțele echipelor de implementare, etc.
În cazul apariției de devieri de la planificare, a situațiilor de criză sau de forță majoră, modificări ale
elementelor de precondiţie, apariția de reacții negative sau neașteptate din partea participanților la strategie
sau proiect, etc., activitatea de monitorizare va genera acțiuni de ajustare – restructurare – alocări
suplimentare, prin care să se asigure cele mai eficiente și raționale soluții de remediere și readucere a
Strategiei sau proiectelor pe sensul de implementare prevăzut și, astfel, să se asigure realizarea impactului
așteptat.
Cine face monitorizarea?
 Echipa de management instituţional prin intermediul Departamentului de planificare
Ce monitorizează?
 Activitatea echipei de implementare

 Planul de acţiuni aferent Strategiei
 Calitatea implementării
 Gestiunea termenelor stabilite
Cum? Prin ce mijloace?
 Rapoarte de progres realizate de Echipa de implementare şi supervizate de Departamentul de

planificare
 Întâlniri semestriale de analiză a stadiului implementării între Echipa de management instituţional
şi echipa de implementare a Strategiei
 Participarea la activităţi organizate de echipa de implementare
EVALUAREA
Evaluarea rezultatelor şi impactului implementării planului de acţiuni
Sistemul de evaluare permite să se aprecieze în ce măsură Strategia și proiectele componente și-au

atins obiectivele propuse, iar rezultatele tangibile și intangibile sunt cele prevăzute, în termeni de eficiență,
calitate și cantitate.
Evaluarea se realizează la trei momente cheie:
 Evaluarea anterioară începerii acțiunii: se evaluează impactul potențial al acțiunii și

corectitudinea presupunerilor, constituind un element important de decizie asupra oportunităţii
proiectului/acțiunii;
182
 Evaluarea intermediară a acțiunii: se efectuează la jumătatea perioadei de implementare,

analizând cursul corect al acțiunii și rezultatele intermediare;
 Evaluarea finală se realizează după finalizarea unei activităţi/ proiect, imediat sau/și după anumite
perioade, pentru a analiza dacă au fost atinse rezultatele prevăzute.
Pentru realizarea monitorizării și evaluării, atât la nivel de strategie cât și la nivel de acțiune
individuală, se pot utiliza indicatori de progres, la nivel de strategie și indicatori de impact și de rezultat,
la nivel de acțiuni concrete.
Metodologia de evaluare are la bază o analiză a:

 gradului de realizare a indicatorilor cuprinşi în strategie;
 eficienţei implementării acesteia;
 impactului efectiv în termeni de eliminare a problemelor sau de valorificare a şanselor care au stat
la baza Strategiei;
 sustenabilităţii rezultatelor obţinute;
 mecanismelor cauzale care au stat la baza succesului sau insuccesului în implementarea priorităţilor
strategiei;
 eventualelor efecte secundare neplanificate;
 lecţiilor învăţate din implementarea actualei strategii pentru exerciţiile de planificare viitoare.
183
Anexe
184
Anexa nr. 1
Rețeaua Cabinetelor de asistență psihopedagogică și unitățile școlare arondate în anul școlar 2020-2021
din Județul Alba
Nr.
Zona Cabinet Unitate de Bază Unități de învățământ arondate
Crt.
1 Liceul Tehnologic "Alexandru Domșa" Alba Iulia
2 Școala Gimnazială "Vasile Goldiș" Alba Iulia
3 Școala Gimnazială "Ion Agârbiceanu" Alba Iulia Grădinița cu Program Prelungit Nr.11 Alba Iulia
4 Seminarul Teologic Ortodox "Sfântul Simion Stefan" Alba Iulia Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu” Alba Iulia
5 Colegiul Economic "Dionisie Pop Marțian" Alba Iulia Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.8 Alba Iulia
6 Gradinița cu Program Prelungit Nr.14
7 Gradinița cu Program Prelungit Nr.16 Alba Iulia
8 Şcoala Gimnazială "Mihai Eminescu" Ighiu Şcoala Gimnazială "Nicolae Drăgan" Galda De Jos
9 Grădiniţa Cu Program Prelungit Step By Step Nr.12 Alba Iulia Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.13 Alba Iulia
Alba Iulia
10 Colegiul Național ”Horea, Cloșca Și Crișan” Alba Iulia Grădiniţa cu Program Prelungit "Dumbrava Minunată" Alba Iulia
11 Colegiul Tehnic "Apulum" Alba Iulia Grădinița cu Program Prelungit ” Scufița Roșie” Alba Iulia
12 Liceul Tehnologic "Dorin Pavel" Alba Iulia Liceul de Arte "Regina Maria" Alba Iulia
15 Liceul cu Program Sportiv Alba Iulia
16 Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Alba Iulia
17 Liceul ”Corneliu Medrea” Zlatna Structurile Arondate
18 Liceul Teoretic Teiuş Școala Gimnazială ”Decebal” Cricău
19 Şcoala Gimnazială "Mihail Kogălniceanu" Sebeş Şcoala Gimnazială "Silviu Cărpinişianu" Sebeş
20 Liceul cu Program Sportiv "Florin Fleşeriu" Sebeş Şcoala Gimnazială "Iuliu Maniu" Vinţu de Jos
21 Şcoala Gimnazială Nr.2 Sebeş Grădinița cu Program Prelungit Nr.3 Sebeș
22 Sebeș Liceul German Sebeş Şcoala Gimnazială Daia Română
23 Scoala Gimnazială Câlnic
24 Liceul Tehnologic Sebeş
25 Colegiul Naţional "Lucian Blaga" Sebeş
185
26 Şcoala Gimnazială Petreşti Şcoala Gimnazială "Septimiu Albini" Cut

27 Scoala Gimnaziala Șugag
28 Şcoala Gimnazială Săsciori Structurile Arondate
29 Școala Gimnazială ”Iosif Pervain” Cugir Şcoala Gimnazială "Singidava" Cugir,
30 Şcoala Gimnazială Pianu de Sus
31 Colegiul Naţional "David Prodan" Cugir Colegiul Tehnic "Ion D. Lăzărescu" Cugir
32 Gradinița cu Program Normal Voinicel Cugir
Cugir
33 Gradinița cu Program Normal Prichindelul Cugir
34 Școala Gimnazială ”Iosif Sârbu” Șibot
35 Şcoala Gimnazială Nr.3 Cugir Gradinița cu Program Normal Nr.5 Cugir
36 Școala Gimnaziala Vinerea
37 Colegiul Naţional "Inochenţie Micu Clain" Blaj
38 Şcoala Gimnazială Crăciunelu de Jos Școala Gimnazială "Ion Breazu" Mihalț
39 Școala Gimnaziala Sântimbru,
Școala Gimnaziala Ciugud
40 Școala Gimnaziala "Ioan Maiorescu" Bucerdea Grânoasă
Grădiniţa cu Program Prelungit „Lumea Copiilor” Blaj Liceul Teologic Greco-Catolic „Sf. Vasile Cel Mare” Blaj (Nivel
41 Blaj
Preșcolar)
42 Grădinița cu Program Normal Tiur Blaj,
43 Grădinița cu Program Normal Izvoarele Blaj
44 Grădinița cu Program Normal Mănărade
45 Şcoala Gimnazială „Toma Cocişiu” Blaj Liceul Tehnologic „Ştefan Manciulea” Blaj
46 Liceul Tehnologic Jidvei
47 Liceul "Horea, Cloşca și Crişan" Abrud Şcoala Gimnazială "Avram Iancu" Abrud
48 Școala Gimnazială Ciuruleasa
49 Liceul Tehnologic Silvic Câmpeni Colegiul Naţional "Avram Iancu" Câmpeni (Nivel Liceal)
50 Liceul "Dr. Lazăr Chirilă" Baia de Arieş Şcoala Gimnazială "Nicodim Ganea" Bistra
51 Şcoala Gimnazială ”Petru Șpan” Lupșa
52 Abrud-Câmpeni Şcoala Gimnazială Câmpeni Colegiul Naţional "Avram Iancu" Câmpeni (Gimnaziu)
53 Școala Gimnazială Vidra
54 Liceul Tehnologic ”Țara Moților” Albac Școala Gimnazială Scărișoara
55 Liceul De Turism Și Alimentație Arieseni
56 Liceul Tehnologic Agricol "Alexandru Borza" Ciumbrud Colegiul Național ”Titu Maiorescu” Aiud
57 Şcoala Gimnazială "Ovidiu Hulea" Aiud
58 Colegiul Tehnic Aiud Grădiniţa cu Program Prelungit "Primii Paşi" Aiud
186
59 Scoala Gimnaziala "Liviu Rebreanu" Aiud

60 Şcoala Gimnazială "Axente Sever" Aiud Grădiniţa Cu Program Prelungit Nr.2 Aiud
61 Colegiul Naţional "Bethlen Gabor" Aiud Şcoala Gimnazială Lopadea Nouă
62 Școala Gimnazială ”Sebes Pal” Remetea
Liceul Teologic Romano-Catolic ”Grof Majlath Gusztav Karoly”
63
Alba Iulia
64 Liceul Teoretic "Petru Maior" Ocna Mureş Liceul Tehnologic Ocna Mureş
65 Ocna Mureș Scoala Gimnazială Uioara de Sus
66 Școala Gimnazială ”Avram Iancu” Unirea Școala Gimnazială Simion Balint Lunca Mureșului
187
Anexa nr. 2
Rețeaua Cabinetelor logopedice școlare/interșcolare cu unitățile de învățământ arondate în anul școlar 2020-2021
din Județul Alba
Nr.
Zona Cabinet Unitate De Bază Unități de învățământ arondate
Crt.
Liceul "Corneliu Medrea" Zlatna Grădiniţa cu Program Prelungit "Dumbrava Minunată" Alba Iulia
Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Alba Iulia Grădinița Step By Step, Nr. 12, Alba Iulia
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 8 Alba Iulia Grădinița cu Program Prelungit, Nr. 11, Alba Iulia
1 Alba Iulia
Grădinița Cu Program Prelungit, Nr. 13, Alba Iulia
Grădinița cu Program Prelungit ” Scufița Roșie” Alba Iulia; Școala Gimnazială ”Avram Iancu”, Alba Iulia
Școala Gimnazială ”Vasile Goldiș”, Alba Iulia
Şcoala Gimnazială "Axente Sever" Aiud Grădiniţa cu Program Prelungit, Nr. 2, Aiud
2 Aiud Colegiul Naţional "Bethlen Gabor" Aiud Unități cu predare în Limba Maghiară din Județ
Şcoala Gimnazială "Ovidiu Hulea" Aiud Grădiniţa cu Program Prelungit "Primii Paşi", Aiud
Liceul cu Program Sportiv "Florin Fleşeriu" Sebeş Gradinița cu Program Prelungit, Nr .6, Sebeș
Şcoala Gimnazială, Nr. 2, Sebeş
3 Sebeș Gradinița cu Program Prelungit, Nr. 3, Sebeș
Gradinița cu Program Prelungit, Nr. 2, Sebeș
Gradinița Cu Program Prelungit, Nr. 4, Sebeș
4 Câmpeni Şcoala Gimnazială Câmpeni Grădiniţa cu Program Prelungit "Piticot", Câmpeni
Colegiul Naţional "Inochenţie Micu Clain" Blaj + Stucturi Şcoala Gimnazială "Petru Pavel Aaron", Blaj
5 Blaj Scoala Gimnaziala "Simion Barnutiu" Tiur Blaj (Primar)
Şcoala Gimnazială „Toma Cocişiu” Blaj
Şcoala Gimnazială Nr.3 Cugir Gradinița cu Program Normal, Nr. 5, Cugir
6 Cugir Scoala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea
Unități de Invățământ Preșcolar Arondate Pj
7 Ocna Mures Şcoala Gimnazială ”Lucian Blaga” Ocna Mureș + Structuri Liceul Teoretic ”Petru Maior” Ocna Mureș + Structuri
188
Anexa nr. 3
Furnizorii publici de servicii sociale
Nr. Nr. Nr.

Denumire furnizor Servicii pentru copii Servicii pentru adulti
crt. servicii servicii
14 Centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de 1 Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru
protecție specială victimele violenţei în familie (domestice)
Direcţia Generală de Asistenţă Socială
1 şi Protecţia Copilului Alba 1 Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru 21 Centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilități
mamă şi copil
1 Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii
separaţi sau în risc de separare de părinți
1 Centre de zi pentru familie cu copii 1 Centre de preparare şi distribuire a hranei pentru
persoane în risc de sărăcie
1 Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru

Direcţia de Asistenţă Socială din persoane vârstnice
2 Subordinea Consiliului Local al 1 Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane

Municipiului Alba Iulia vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în
situaţie de dependenţă

victimele violenţei în familie (domestice)
1 Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii 1 Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru
separaţi sau în risc de separare de părinți persoane vârstnice
1 Centre de zi pentru persoane vârstnice
Direcția Generală de Asistenţă Socială,
3 1 Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane
Medicală și Comunitară Sebeş
vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în s
ituaţie de dependenţă
1 Centre de zi pentru persoane adulte cu dizabilitati
4 Primăria Municipiului Aiud - Serviciul 1 Centre de zi pentru persoane vârstnice
Public de Asistență Socială
5 Primăria Municipiului Blaj
persoane vârstnice
189

1 Centre de zi pentru asistenţă şi suport pentru alte
persoane aflate în situaţii de nevoie
1 Centre de preparare şi distribuire a hranei pentru
1 Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii 1 Centre de zi pentru persoane vârstnice
separaţi sau în risc de separare de părinți 1 Centru de asistență și recuperare pentru persoane
(dizabilități) vârstnice Lotus
1 Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane
vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în
1 Centru de recuperare a victimelor violenţei în familie
(serviciu social licențiat)
Serviciul Public de Asistenţă Socială
6 1 Centru de consiliere pentru prevenirea şi combaterea
Cugir
violenţei în familie
1 Centrul de asistenţă a agresorilor familiali
1 Ambulanţa pentru urgente sociale
1 Centru de zi pentru adulți cu dizabilități (serviciu social
licențiat)
1 Centrul de asistență comunitară-Baie socială
1 Centru comunitar integrat Michelangelo (în curs de
licentiere)
7 Penitenciarul Aiud 1 Centre de zi pentru asistenţă şi suport pentru alte
Primăria Comunei Avram Iancu - vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în
8
Compartiment Asistenţă Socială situaţie de dependenţă
9 Primăria Comunei Bistra - 1 Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii separaţi
Compartiment Asistenţă Socială sau în risc de separare de părinți
Primăria Comunei Câlnic -
10 vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în
Compartiment Asistență Socială
persoane aflate în situaţii de nevoie – Baie sociala
190
11 Primăria Comunei Săliștea - 1 Centre de zi pentru asistenţă şi suport pentru alte

Compartiment Asistenţă Socială persoane aflate în situaţii de nevoie
12 Unitatea Medico - Socială Ocna Mureş 1 Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă medico-
socială pentru persoane vârstnice, bolnavi cronici în fază
terminală
Total servicii sociale 19 48
191
Anexa nr. 4
Furnizorii privați de servicii sociale
Nr. Nr. Nr.

Denumire furnizor Servicii pentru copii Servicii pentru adulti
crt. servicii servicii
1 Asociatia Filiala Filantropia Ortodoxa 1 Centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilități
Sebes
2 Asociatia Sanziene 1 Centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilități
3 Asociaţia Acţiuni Sociale prin Metode 1 Centre de zi pentru asistenţă şi suport pentru alte
Educative Active - A.S.M.E.A. persoane aflate în situaţii de nevoie
4 Asociaţia As 2001 Alba Iulia situaţie de dependenţă
2 CZ Centre de zi pentru asistenţă şi suport pentru alte
1 Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii 4 Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane
separaţi sau în risc de separare de părinți (Echipa vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în
mobila de recuperare Complexa la domiciliu pentru situaţie de dependenţă
Asociaţia Caritas Mitropolitan Greco - copii şi tineri cu dizabilităţi din mediul rural
5
Catolic Blaj
separaţi sau în risc de separare de
1 Centre de zi pentru familie cu copii
6 Asociaţia Casa Anisia 1 Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru
persoane vârstnice
7 Asociaţia Casa de Ajutor Reciproc 1 Centre de zi pentru persoane vârstnice
Credit Teiuş
8 Asociaţia Casa Nădejdii Aiud 1 Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii
9 Asociația Centrul de Îngrijire Casa 1 Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru
Bunicilor persoane
10 Asociaţia Centrul Iochebed 1 Centre de zi pentru asistenţă şi suport pentru alte
persoane aflate în situaţii de nevoie - Serviciul de
asistență comunitară
11 Asociaţia Filantropia Ortodoxă Aiud 1 Centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de
protecție specială
192
separaţi sau în risc de separare de părinți vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în
3 Centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de 4 Centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilități
Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba
12 protecție specială 1 Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru
Iulia
persoanele
1 Centre de preparare şi distribuire a hranei pentru
13 Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba 1 Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru
Iulia - Filiala Unirea persoane vârstnice
14 Asociația Filantropia Ortodoxă Cîmpeni 1 Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane
1 Centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de 1 Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane
Asociația Filiala Filantropia Ortodoxă protecție specială vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în
15
Ocna Mureş 1 Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii situaţie de dependenţă
16 Asociaţia Filiala Filantropia Ortodoxă 1 Centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de 1 Centre de preparare şi distribuire a hranei pentru
Sebeş protecție specială persoane în risc de sărăcie
17 Asociaţia Izvorul Tămăduirii Alba 2 Centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de
18 Asociaţia Maria - Mirabela 2 Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii 2 Centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilități
19 Asociația Mentor pentru Îngrijiri 1 Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane
Comunitare vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în
20 Asociaţia Non Guvernamentală Maria 1 Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii
Beatrice separaţi sau în risc de separare de părinți
21 Asociația Pakiv România 1 Centre de zi pentru asistenţă şi suport pentru alte
22 Asociaţia pentru Consiliere şi Asistenţă 1 Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii
Specializată A.C.A.S. separaţi sau în risc de separare de părinți
23 Asociaţia Pentru Persoane Vârstnice si 1 Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii
Copii în Dificultate Familia 2004 separaţi sau în risc de separare de părinți
24 Asociaţia Proiectul Viziunea 1 Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii
Nevăzătorilor separaţi sau în risc de separare de părinți
25 Asociaţia Riţa Tiţa 1 Centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de
193
1 Centre de zi pentru asistenţă şi suport pentru

alte persoane aflate în situaţii de nevoie
26 Asociaţia Romanian Soul Entity 1 Servicii de îngrijire la domiciliu pentru
persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane
aflate în situaţie de dependenţă
27 Asociaţia Serviciul de Ajutor Maltez în 1 Centre de zi pentru familie cu copii
România - Filiala Blaj
28 Asociaţia Sfânta Veronica 4 Centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de 2 Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru
protecție specială persoane vârstnice
29 Asociaţia Sfântul Andrei Bărăbanţ 2 Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru
persoane vârstnice
30 Asociaţia Sfântul Apostol Petru 1 Centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de
31 Asociația Sfântul Padre Pio 3 Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă medico-
socială pentru persoane vârstnice, bolnavi cronici în fază
terminală
1 Centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de 1 Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane
protecție specială vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în
Asociaţia Sfântul Prooroc Ilie
32 situaţie de dependenţă
Tesviteanul
Asociaţia Sicado Pentru Dezvoltare
33 persoane aflate în situaţii de nevoie
Durabilă Alba Iulia
34 Asociația SM Speromax Alba 1 Servicii în comunitate pentru persoanele adulte cu
dizabilităţi
35 Asociaţia Steaua Speranţei 2 Centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de protecție
specială
36 Asociația Transilvania Senior 1 Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru
persoane
Asociația Transilvania Asociația Un Pas separaţi sau în risc de separare de părinți vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în
37
Înainte Alexandra Senior situaţie de dependenţă
38 Filiala de Cruce Roşie a Județului Alba 1 Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane
situaţie de dependenţă – servicii socio - medical de
îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice
39 Filiala Filantropia Ortodoxă Galda de Jos 3 Centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilități
194
40 Filiala Filantropia Ortodoxă Izvoarele 1 Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane

1 Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii separaţi
sau în risc de separare de părinți
Filiala Filantropia Ortodoxă Războieni -
41 1 Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane
Cetate
42 Filiala Filantropia Ortodoxă Totoi a 2 Centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de
Asociației Filantropia Ortodoxă Alba protecție specială
Iulia
43 Filiala Filantropia Ortodoxă Vingard 1 Centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de
44 Fundaţia Casa de Tip Familial Villa 1 Centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilități
Kunterbunt
45 Fundaţia Sanctuary 3 Centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de
46 Fundaţia Valea Mânăstirii 1 Centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilități
47 S.C. Casa Noastră Bărăbanț S.R.L 1 Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru
persoane vârstnice
48 Societatea de Ajutorare Diakonia persoane vârstnice
3 Centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilități
49 Societatea de Caritate Uşa Speranţei 1 Centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de
Total servicii sociale 45 73
195
Anexa nr. 5
Situația căsătoriilor în perioada 1992-2019
I. Zona Mureșului:
Anul
Unitatea administrativ teritorială
1992 2000 2015 2016 2017 2018 2019
MUNICIPIUL ALBA IULIA 487 517 465 543 456 464 421
MUNICIPIUL AIUD 199 161 170 152 163 141 155
ORAS OCNA MURES 128 96 55 81 73 91 70
ORAS TEIUS 51 48 42 33 39 38 40
BERGHIN 13 12 4 8 9 18 15
CIUGUD 12 7 21 28 18 15 30
CRICAU 14 12 3 7 9 11 17
FARAU 22 9 3 7 9 9 1
GALDA DE JOS 34 24 20 25 27 23 20
HOPARTA 9 3 3 3 4 3 6
IGHIU 59 35 29 31 42 39 47
LIVEZILE 13 5 3 3 9 6 11
LUNCA MURESULUI 31 17 9 13 21 14 6
METES 22 15 8 15 18 20 8
MIHALT 15 17 12 21 12 16 20
MIRASLAU 12 6 11 10 8 6 6
NOSLAC 16 12 3 10 9 10 8
RADESTI 7 7 5 5 5 3 3
RÂMEȚ - 4 1 1 - - -
RAMETEA 10 6 5 8 7 7 6
SANTIMBRU 17 15 16 14 22 17 24
STREMT 15 10 13 5 15 16 21
UNIREA 23 33 23 25 35 27 22
Total casatorii/an 1209 1071 924 1048 1010 994 957
II. Zona Munților Apuseni
Anul
Unitatea administrativ teritorială 1992 2000 2015 2016 2017 2018 2019
ORAS ABRUD 54 39 28 21 27 28 28
ORAS BAIA DE ARIES 56 27 22 15 22 23 20
ORAS CAMPENI 64 55 45 42 41 34 29
ORAS ZLATNA 83 41 55 43 51 54 50
ALBAC 30 11 9 15 13 14 17
ALMASU MARE 14 7 2 4 4 3 7
ARIESENI 23 13 9 6 7 10 7
AVRAM IANCU 12 11 12 5 7 5 2
BISTRA 43 36 31 22 26 25 22
BUCIUM 14 11 6 12 8 5 5
196
CIURULEASA 16 7 3 15 13 6 7
GARDA DE SUS 10 7 9 9 3 6 6
HOREA 29 11 9 12 8 6
INTREGALDE 7 6 1 28 2
LUPSA 27 19 8 22 15 20 23
MOGOS 10 6 3 4 1 5 2
OCOLIS 5 4 1 2 3 4 2
POIANA VADULUI 10 13 9 6 6 5 5
PONOR 7 3 2 2
POSAGA 10 6 2 2 1 4 3
ROSIA MONTANA 30 29 13 11 12 13 8
SALCIUA 20 8 10 7 7 8 4
SCARISOARA 8 10 6 5 12 1 1
SOHODOL 18 10 8 7 10 7 9
VADU MOTILOR 16 10 5 9 6 6 6
VIDRA 22 11 5 6 10 6 3
III. Zona Podișul Secașelor și Valea Cugirului:
Anul
MUNICIPIUL SEBES 225 196 211 187 188 187 179

ORAS CUGIR 209 144 141 152 155 146 145
BLANDIANA 8 4 7 5 3 3 4
CALNIC 16 10 6 19 12 14 16
CERU-BACAINTI 1 3 - - 2 - -
CUT - - 7 6 8 7 6
DAIA ROMANA 30 17 21 15 22 12 14
DOSTAT 7 8 1 5 8 7 9
GARBOVA 7 9 13 8 17 13 15
OHABA 3 2 2 5 2 1 2
PIANU 27 29 29 23 24 25 30
ROSIA DE SECAS 17 8 2 9 6 8 8
SALISTEA 23 13 8 16 13 15 18
SASCIORI 44 41 27 37 28 39 54
SIBOT 17 5 7 6 14 20 5
SPRING 13 10 10 12 12 15 14
SUGAG 41 25 14 29 20 20 19
VINTU DE JOS 48 30 31 41 46 40 37
IV. Zona Târnavelor:
Anul
MUNICIPIUL BLAJ 139 136 119 118 135 160 133

197
CENADE 5 10 6 3 9 5 9
CERGAU 15 2 2 9 4 7 6
CETATEA DE BALTA 22 20 11 9 18 13 22
CRACIUNELU DE JOS 33 24 - 8 11 10 5
JIDVEI 46 22 18 33 39 - 26
LOPADEA NOUA 22 21 12 7 12 12 13
SANCEL 20 26 11 19 7 11 11
SONA 32 30 9 17 36 17 10
VALEA LUNGA 32 21 11 12 17 14 25
198
Anexa nr. 6
Situația copiilor născuți cu reședința în județul Alba, pe microregiuni și pe localități
I. Zona Mureșului:
Nr. Unitățile administrativ
2015 2016 2017 2018 2019 total
crt. teritoriale
1 ALBA IULIA 709 643 712 648 678 3390
2 AIUD 217 191 199 215 157 979
3 OCNA MURES 113 118 105 87 115 538
4 TEIUS 73 32 76 47 53 281
5 BERGHIN 12 15 21 21 21 90
6 CIUGUD 25 25 26 30 22 128
7 CRICAU 21 12 20 14 14 81
8 FARAU 12 13 12 11 12 60
9 GALDA DE JOS 33 43 34 31 44 185
10 HOPARTA 15 14 19 12 19 79
11 IGHIU 56 83 62 69 57 327
12 LIVEZILE 9 7 5 6 5 32
13 LUNCA MURESULUI 17 21 30 28 20 116
14 METES 34 26 18 22 24 124
15 MIHALT 26 24 23 25 21 119
16 MIRASLAU 14 18 7 8 12 59
17 NOSLAC 19 16 18 21 18 92
18 RADESTI 10 6 8 7 9 40
19 RAMET 2 1 2 - 1 6
21 RAMETEA 3 5 7 3 2 20
21 SANTIMBRU 21 22 29 15 20 107
22 STREMT 17 19 21 15 12 84
23 UNIREA 42 55 47 42 36 222
total 1500 1409 1501 1377 1372 7159
II. Zona Munților Apuseni

Nr. Unitățile administrativ
crt. 2015 2016 2017 2018 2019 total
teritoriale
1 ABRUD 39 35 25 29 24 152
2 BAIA DE ARIES 18 19 16 19 17 89
3 CAMPENI 41 69 62 67 71 310
4 ZLATNA 59 76 80 68 69 352
5 ALBAC 21 23 22 8 12 86
6 ALMASU MARE 6 7 9 6 6 34
7 ARIESENI 4 13 15 10 14 56
8 AVRAM IANCU 10 11 10 11 11 53
199
9 BISTRA 36 40 30 34 27 167
10 BUCIUM 4 10 5 9 6 34
11 GARDA DE SUS 12 19 14 7 5 57
12 HOREA 10 24 18 14 7 73
13 INTREGALDE 4 1 1 1 1 8
14 LUPSA 13 22 20 20 20 95
15 MOGOS 3 1 5 6 1 16
16 OCOLIS 2 1 5 2 3 13
17 POIANA VADULUI 6 13 6 7 10 42
18 PONOR 4 3 4 3 14
19 POSAGA 6 4 4 3 2 19
21 ROSIA MONTANA 26 27 29 22 26 130
21 SALCIUA 7 9 5 8 9 38
22 SCARISOARA 27 24 20 14 13 98
23 SOHODOL 10 12 15 12 22 71
24 VADU MOTILOR 8 15 5 13 12 53
25 VIDRA 10 15 11 13 7 56
total 386 490 435 407 398 2116
III. Zona Podișul Secașelor și Valea Cugirului:

Nr. Unitățile administrativ Total
2015 2016 2017 2018 2019
crt. teritoriale copii
1 SEBES 282 317 335 283 302 1519
2 ORAS CUGIR 170 143 157 193 170 833
3 BLANDIANA 5 5 5 2 11 28
4 CALNIC 18 28 21 18 21 106
5 CENADE 5 15 11 10 12 53
6 CERU-BACAINTI 1 1 1 3
7 CUT 4 18 9 14 8 53
8 DAIA ROMANA 33 33 27 17 25 135
9 DOSTAT 5 11 14 17 14 61
10 GARBOVA 28 21 23 27 27 126
11 OHABA 5 2 3 5 6 21
12 PIANU 44 42 38 40 37 201
13 ROSIA DE SECAS 12 22 14 21 21 90
14 SALISTEA 27 18 16 24 28 113
15 SASCIORI 83 93 72 73 74 395
16 SIBOT 17 18 13 20 19 87
17 SPRING 24 19 18 23 22 106
18 SUGAG 38 24 29 26 49 166
19 VINTU DE JOS 62 55 61 47 41 266
Total 863 885 866 860 888 4362
IV. Zona Târnavelor:

Nr. Unitățile administrativ Total
2015 2016 2017 2018 2019
crt. teritoriale copii
200
1 BLAJ 183 181 173 187 176 900

2 BUCERDEA GRANOASA 21 25 24 18 23 111
3 CENADE 5 15 11 10 12 53
4 CERGAU 16 24 13 10 23 86
5 CETATEA DE BALTA 33 24 31 36 26 150
6 CRACIUNELU DE JOS 11 16 27 16 20 90
7 JIDVEI 42 67 63 56 59 287
8 LOPADEA NOUA 18 16 16 16 20 86
9 SANCEL 16 21 30 19 16 102
10 SONA 25 32 44 41 37 179
11 VALEA LUNGA 22 30 22 25 31 130
Total 392 451 454 434 443 2174
201
Anexa nr. 7
Tabel privind furnizorii de serviciile sociale - Centre de zi - licențiate din județul Alba
Tip
Nr. Public/ Adresa serviciu Capa
furni Denumire Furnizor Denumire serviciu social Tip serviciu social
crt. Privat social citate
zor
1 Public 1 Direcţia de Asistenţă Socială din Centrul de consiliere și sprijin Centre de zi pentru familie cu copii Alba Iulia, str. 30
Subordinea Consiliului Local al pentru părinți și copii Sfânta Maria Arnsberg, nr. 34 A
Municipiului Alba Iulia
2 Public 1 Directia de Asistenţă Socială Sebeş Centrul de zi Petrești Centre de zi pentru copii: copii în familie, Sebeș, sat Petrești 40
copii separaţi sau în risc de separare de str. Energiei, nr. 2
părinți
3 Public 1 Primăria Comunei Bistra – Centrul de zi pentru copii "Sf. Centre de zi pentru copii: copii în familie, Bistra, str. Petru 20
Compartiment Asistenţă Socială Nicolae" Bistra copii separaţi sau în risc de separare de Pavel Aron, nr. 6
părinți
4 Privat 4 Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Centrul educațional de zi "Sf. Centre de zi pentru copii: copii în familie, Alba Iulia, str. 24
Iulia Nicolae" Alba Iulia copii separaţi sau în risc de separare de părinți Moldovei, nr. 11
5 Privat 4 Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Centrul de zi pentru copii Centre de zi pentru copii: copii în familie, Alba Iulia, Str.Tudor 24
Iulia "Cuvioasă Parascheva" copii separaţi sau în risc de separare de părinți Vladimirescu, nr.143
6 Privat 4 Asociaţia Casa Nădejdii Aiud Centrul de zi Casa Nădejdii Centre de zi pentru copii: copii în familie, Aiud, str. Gorunului 19
copii separaţi sau în risc de separare de părinți nr. 34
7 Privat 4 Asociaţia Sfântul Prooroc Ilie Centrul de zi pentru copii "Sfântul Centre de zi pentru copii: copii în familie, Aiud, str. Unirii nr. 1 25
Tesviteanul Prooroc Ilie Tesviteanul" - Aiud copii separaţi sau în risc de separare de părinți
8 Privat 4 Asociaţia Caritas Mitropolitan Greco Centrul de Consiliere şi sprijin Centre de zi pentru familie cu copii Blaj, Str. Mitropolit 25
Catolic Blaj pentru părinţi şi Andrei Şaguna, nr.20
copii Bunul Samaritean
9 Privat 4 Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Centru de zi pentru copii Centre de zi pentru copii: copii în familie, Blaj, str. Eroilor, nr. 25
Iulia antepreşcolari "Sf.Irina" Blaj copii separaţi sau în risc de separare de părinți 36A
10 Privat 4 Asociaţia Pentru Persoane Vârstnice Centrul de zi Blaj Centre de zi pentru copii: copii în familie, Blaj, str. Mitropolit 25
si Copii în Dificultate Familia 2004 copii separaţi sau în risc de separare de părinți Ion Vancea, nr. 1
11 Privat 4 Asociaţia Serviciul de Ajutor Maltez Centrul de consiliere şi sprijin Centre de zi pentru familie cu copii Blaj, Bulevardul 15
în România - Filiala Blaj pentru părinţi şi copii Republicii nr. 57
12 Privat 4 Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Centrul de zi pentru copii Sfânta Centre de zi pentru copii: copii în familie, Baia de Arieș, str. 25
Iulia Varvara Baia de Arieș copii separaţi sau în risc de separare de părinți Brazilor, nr. 3
202
13 Privat 4 Asociaţia Acţiuni Sociale prin Centrul Educaţional Egalitate de Centre de zi pentru copii: copii în familie, Ocna Mureș, str. 40
Metode Educative Active - Şanse "Ocna copii separaţi sau în risc de separare de părinți Ştefan cel Mare, nr.
A.S.M.E.A. Mureş" 41
14 Privat 4 Asociația Filiala Filantropia Centrul de zi Sfântul Mucenic Centre de zi pentru copii: copii în familie, Ocna Mureș, str. 25
Ortodoxă Ocna Mureş Ciprian Ocna Mureș copii separaţi sau în risc de separare de părinți Nicolae Iorga nr.29 A
15 Privat 4 Filiala Filantropia Ortodoxă Centrul de zi "Sf. Serafim de Centre de zi pentru copii: copii în familie, Ocna Mureș, str. 25
Războieni - Cetate Sarov" Războieni copii separaţi sau în risc de separare de părinți Gării, nr. 149, sat
Războieni Cetate
16 Privat 4 Asociația Caritas Mitropolitan Greco Centrul Educațional Centre de zi pentru copii: copii în familie, Teiuș, Str. Barbu 25
Catolic Blaj Multifuncțional copii separaţi sau în risc de separare de părinți Lăutaru, nr. 18
Proromanes
17 Privat 4 Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Centrul de zi pentru copii "Sfântul Centre de zi pentru copii: copii în familie, Zlatna, str. P Dobra, 25
Iulia Mare Mucenic Pantelimon" Zlatna copii separaţi sau în risc de separare de părinți nr. 11
18 Privat 4 Asociaţia Caritas Mitropolitan Greco Centrul de zi pentru copii Bucerdea Centre de zi pentru copii: copii în familie, Bucerdea 20
Catolic Blaj Grânoasa copii separaţi sau în risc de separare de părinți Grânoasă, Str. Mihai
Eminescu, nr.12
19 Privat 4 Asociaţia Caritas Mitropolitan Greco Centrul de zi pentru copii Cenade Centre de zi pentru copii: copii în familie, Cenade, Str. 20
Catolic Blaj copii separaţi sau în risc de separare de părinți Principală, nr.85
20 Privat 4 Asociaţia Caritas Mitropolitan Greco Centrul de zi pentru copii Cetatea Centre de zi pentru copii: copii în familie, Cetatea de 20
Catolic Blaj de Baltă copii separaţi sau în risc de separare de părinți Baltă, Str.Horea,
nr.20,
21 Privat 4 Asociaţia Maria Mirabela Centrul de zi Doştat Centre de zi pentru copii: copii în familie, Doștat, str. 25
copii separaţi sau în risc de separare de părinți Principală, nr. 250,
22 Privat 4 Asociaţia Maria Mirabela Centrul de zi Boz Centre de zi pentru copii: copii în familie, Doștat, str. 25
copii separaţi sau în risc de separare de părinți Principală, nr. 40, sat
Boz
23 Privat 4 Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Centrul de zi pentru copii "Sfîntul Centre de zi pentru copii: copii în familie, Hopîrta, Sat Vama 25
Iulia Ierarh Nectarie" Vama Seacă copii separaţi sau în risc de separare de părinți Seacă, str.
Principală, nr.28
24 Privat 4 Filiala Filantropia Ortodoxă Centrul de zi "Sf Filofteia" Silvaş Centre de zi pentru copii: copii în familie, Hopîrta, Sat Silivaş 25
Războieni - Cetate copii separaţi sau în risc de separare de părinți nr. 49
25 Privat 4 Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Centrul de zi "Sf. Ierarh Nicolae" Centre de zi pentru copii: copii în familie, Roșia de 25
Iulia Roşia de Secaş copii separaţi sau în risc de separare de părinți Secaș, Str. Şcolii, nr.
282
26 Privat 4 Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Centrul de zi pentru copii "Sf. Centre de zi pentru copii: copii în familie, Valea Lungă, str. 25
Iulia Nicolae" ValeaLungă copii separaţi sau în risc de separare de părinți Victoriei, nr. 102
203
Anexa nr. 8
Tabel privind furnizorii de serviciile sociale - Centre de zi pentru copilul cu dizabilități - licențiate din județul Alba
Tip
Nr. Public/ Adresa serviciu Capa
furni Denumire Furnizor Denumire serviciu social Tip serviciu social
crt. Privat social citate
zor
1 Public 1 Direcţia Generală de Asistenţă Centrul de zi pentru copii cu dizabilități Centre de zi pentru copii: copii în familie, Alba Iulia, str. Mihai 112
Socială şi Protecţia Copilului Arnsberg copii separaţi sau în risc de separare de Viteazu, nr. 2
Alba părinți
2 Public 1 Direcția de Asistență Socială a Componenta Centrul de zi pentru copii cu Centre de zi pentru copii: copii în familie, Aiud, str. Serg. 10
Municipiului Aiud dizabilități din cadrul Centrului social copii separaţi sau în risc de separare de Hațegan, nr. 3 A
multifuncțional pentru persoane cu părinți
dizabilități
Aiud
3 Public 1 Direcţia de Asistenţă Socială Centrul de zi pentru copii cu dizabilități Centre de zi pentru copii: copii în familie, Sebeș, str. Lucian 10
Sebeş copii separaţi sau în risc de separare de Blaga, nr. 45 A
părinți
4 Public 1 Serviciul Public de Asistenţă Centrul de zi pentru copii cu dizabilități Centre de zi pentru copii: copii în familie, Cugir, sat Vinerea, 10
Socială Cugir din cadrul Centrului social copii separaţi sau în risc de separare de nr. 5B, str. Morilor
multifuncțional pentru părinți
persoane cu nevoi speciale Vinerea
5 Privat 4 Asociaţia Non Guvernamentală Centrul de recuperare în regim de zi Centre de zi pentru copii: copii în familie, Alba Iulia, str. 50
Maria Beatrice pentru copii cu dizabilități copii separaţi sau în risc de separare de părinți Lalelelor, nr. 60
6 Privat 4 Asociaţia pentru Consiliere şi Centrul de Recuperare pentru Copii Centre de zi pentru copii: copii în familie, Alba Iulia, Str. 23
Asistenţă Specializată A.C.A.S. Gepetto copii separaţi sau în risc de separare de părinți Ampoiului FN
7 Privat 4 Asociaţia Proiectul Viziunea Centru de zi pentru copii Nevăzători şi cu Centre de zi pentru copii: copii în familie, Alba Iulia, Str. 12
Nevăzătorilor dizabilităţi multiple copii separaţi sau în risc de separare de părinți Nicolae Grigorescu,
nr.1i
8 Privat 4 Asociația Un Pas Înainte Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi Centre de zi pentru copii: copii în familie, Aiud, str. Sergent 35
Alexandra din cadrul Centrului Multifuncțional Sf. copii separaţi sau în risc de separare de părinți Haţegan, nr. 3
Cuvioasa
Teodora
9 Privat 4 Asociaţia Caritas Mitropolitan Echipa Mobil de Recuperare Complexa la Centre de zi pentru copii: copii în familie, Blaj, str. Mitropolit 15
Greco - Catolic Blaj domiciliu pentru copii şi tineri cu copii separaţi sau în risc de separare de părinți Andrei Şaguna, nr. 20
dizabilităţi din mediul rural
204
Anexa nr. 9
Tabel privind situația serviciilor rezidențiale funcționale în perioada 2015-2020 și numărul de beneficiari la data de 31 decembrie a anului, furnizate de Direcția
Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba
Număr copii Număr copii Număr copii Număr copii Număr copii Număr copii
la 31 la 31 la 31 la 31 la 31 la
Nr. crt. Denumirea unităţii / structurii funcţionale decembrie decembrie decembrie decembrie decembrie 1 septembrie
2015 2016 2017 2018 2019 2020
1 Casa de tip familial nr. 9 Alba Iulia 9 10 10 11 12 10
2 Casa de tip familial „Speranţa copiilor” Cugir 15 16 16 16 14 13
3 Casa de tip familial în comunitate Blaj 10 10 12 11 10 9
4 Casa de tip familial cu dizabilități nr. 1 Aiud 9 10 8 12 4 5
5 Casa de tip familial nr. 15 Abrud 5 5 5 6 6 5
6 Casa de tip familial nr. 3 Abrud 6 6 4 6 6 6
7 Casa de tip familial nr. 4 Blaj – pentru copilul cu dizabilitati 8 10 10 11 10 10
8 Casa de tip familial nr. 6 Cîmpeni 5 5 5 5 5 6
9 Casa de tip familial nr. 8 Sîncrai 8 8 7
10 Casa de tip familial nr.2 Abrud 4 5 5 6 5 5

11 Casa de tip familial pentru copilul cu dizabilităţi Sîncrai 12 12 12 12 12 12
12 Centrul de plasament Blaj 33 33 31 29 23 17
13 Centrul de plasament de tip familial Mănărade 14 17 14 13 15 16
14 Centrul de primire în regim de urgenţă „ Pinocchio” Alba Iulia 8 8 6 8 11 11
15 Centrul de tranzit Alba Iulia 4 5 3
16 Centrul maternal pentru 6 cupluri mamă – copil “Speranţa” Alba Iulia 6 8 4 3 5 5
TOTAL 156 168 152 149 138 129
205
Anexa nr. 10
Tabel privind situația serviciilor rezidențiale funcționale în perioada 2015-2020 și numărul de beneficiari la data de 31 decembrie a anului, furnizate în
parteneriat de tip public-privat între Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba și furnizorii de servicii sociale private
Număr Număr copii Număr copii Număr copii Număr Număr

copii la 31 la 31 la 31 la 31 copii la 31 copii la
Nr.
Furnizorul de servicii sociale Denumirea serviciului decembrie decembrie decembrie decembrie decembrie 1
crt.
2015 2016 2017 2018 2019 septembri
e 2020
1 Filiala Filantropia Ortodoxă 15 13 14 16 11
Casa de tip familial ”Sfântul Gheorghe ” Sebeş
Sebeș
2 Filantropia Ortodoxă Totoi Casa de tip familial „Sfânta Maria” Alba Iulia 15 15 15 14 15 14
Filiala Filantropia Ortodoxă Casa de tip familial "Sfântul Mucenic Ciprian" Ocna 14 12 13 13 14 10
3 Ocna Mureș Mureş
Asociația ”Rița Gărgărița” Casa de tip familial ,, Riţa Gărgăriţa” Bărăbanț - Alba 21 21 21 21 20 18
4 Alba Iulai Iulia
5 Organizația Caritas Alba Iulia Casa de tip familial ,, Sfântul Ghelasie” Stremţ 22 20 19 18 16 15
6 Asociația Izvorul Tâmâduirii Casa de tip familial “Izvorul Tămăduirii” Oarda de 13 11 10 10 10 10
Alba Iulia Jos – Alba Iulia
Asociația Izvorul Tâmâduirii Casa de tip familial „Adolescenţa” Oarda de Jos - 12 9 8 9 10 11
7 Alba Iulia Alba Iulia
8 Asociația ”Maria Mirabela” 11
Casa de tip familial „Maria Mirabela” Draşov
Drașov
Filantropia Ortodoxa Aiud Casa de tip familial pentru copii ,,Sf. Ioan 15 15 14 8 15 14
9 Botezătorul” Aiud
Filiala Filantropia Ortodoxă Casa de tip familial “Sfântul Apostol Andrei” 14 12 13 14 14 14
10 Vingard Vingard
Asociația Filantropia Ortodoxă 12
Centrul de plasament de tip familial Târsa
11 Alba Iulia
Asociația Filantropia Ortodoxă 10 11 10 9 9
Casa de tip familial ”Sfântul Nicolae” Târsa
12 Alba Iulia
206
13 Asociația ”Sfânta Veronica” 55

Centrul de servicii “Sf. Veronica” Dumbrava –
Dumbrava Centrul de plasament de tip familial Dumbrava
14 Asociația ”Sfânta Veronica” Centrul de servicii “Sf. Veronica” Dumbrava – 29 27 27 29 22
Dumbrava Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independentă Dumbrava
Centrul de servicii “Sf. Veronica” Dumbrava –
Dumbrava Centrul maternal Dumbrava
16 Asociația ”Sfânta Veronica” 58 63 64 67
Centrul de servicii “Sf. Veronica” Dumbrava - Casa
Dumbrava de tip familial Dumbrava
Dumbrava Centrul de Plasament „Sfânta Ana” Dumbrava, Lot 2
18 Asociația ”Sfânta Veronica”
Dumbrava Centrul de Plasament „Sfânta Ana” Dumbrava, Lot 3
19 Asociația ”Sfânta Veronica” Centrul de Plasament „Sfântul Vasile” Dumbrava, 22
Dumbrava Lot 5
20 Asociația ”Sfânta Veronica” Centrul de Plasament „Sfânta Veronica” Dumbrava, 24
Dumbrava Lot 4
21 Asociația ”Sfânta Veronica” Casa de tip familial „Sfânta Elena” Dumbrava, Lot 1 12
Dumbrava
22 Asociația ”Sfântul Proroc Ilie Centrul de servicii comunitare “Sf. Ilie Tesviteanul » 18
Tezviteanu” Aiud Aiud
– Centrul de plasament de tip familial Aiud
23 Asociația ”Sfântul Proroc Ilie 17 7 15 10 10
Casa de tip familial “Sf. Ilie Tesviteanul” Aiud
Tezviteanu” Aiud
24 Asociația Filantropia Ortodoxă Complex de Servicii Integrate “Sf. Vasile cel Mare” 14
Alba Iulia Alba Iulia
- Casa de tip familial pentru copilul maltratat
25 Asociația Filantropia Ortodoxă Așezămantul social “Sf. Vasile cel Mare” Alba Iulia 13 14 14 11 12
Alba Iulia - Centru rezidențial pentru protecția copilului
207
Societatea de Caritate „Uşa 11 11 11 11 11 11

26 Casa de tip familial „Uşa Speranţei” Tiur - Blaj
Speranţei” Tiur - Blaj
Asociația ”Sfântul Apostol 15 17 17 17 16
27 Casa de tip familial ,,Rebeca ” Teiuș
Petru” Teiuș
TOTAL 306 280 289 296 294 277
208
Anexa nr. 11
Tabel privind situația serviciilor rezidențiale funcționale în perioada 2015-2020 și numărul de beneficiari la data de 31 decembrie a anului, furnizate de OPA
Număr Număr Număr Număr Număr Număr

Nr. copii la 31 copii la 31 copii la 31 copii la 31 copii la 31 copii la 01
Furnizorul de servicii sociale Denumirea serviciului
crt. decembrie decembrie decembrie decembrie decembrie septembrie
2015 2016 2017 2018 2019 2020
Asociaţia „Steaua Speranţei” Alba

1 Iulia
Casa de Tip Familial pentru copii 21 17 17 15 13 12
Fundaţia „Villa Kunterbunt” Casa de tip familial „Villa Kunterbunt”
2 Aiud
5 5 4 2 2 *
Aiud
3 Fundaţia „Sanctuary” Ocna Mureş Casa nr. 1 15 20 15 15 15 7
Fundatia “Sf.Francisc“ Deva Casa de Tip Familial "Sf. Arhanghel
6 Gabriel" Alba Iulia
12 12 11 11 11 11
Fundatia “Sf.Francisc“ Deva - Casa de Tip Familial "Sf. Tereza"
7 Rîmetea
24 18 20 17 16 16
TOTAL 92 87 85 75 71 67
*Nota: Începând cu data de 22 septembrie 2020, a încetat măsura de protecţie pentru ultimul beneficiar existent în Casa de tip familial „Villa Kunterbunt” Sâncrai -
Fundaţia „Villa Kunterbunt” Aiud. Precizez faptul că, Fundaţia „Villa Kunterbunt” Aiud a demarat procedurile pentru transformarea Casei de tip familial „Villa
Kunterbunt” Sâncrai într-un centru de ingrijire şi asistenţă, aşteptând răspunsul solicitării din partea ANDPDCA
209
Anexa nr. 12
Situația persoanelor cu handicap grav pe tip de handicap și pe localități la data de 31 iulie 2021
Nr. pers. Cu asistent personal care

cu Tip de handicap
Fără au optat pentru:
handicap
asistent
grav/ asistent HIV/ Boli
personal indemnizație Fizic Somatic Auditiv Nevazator Mental Psihic Asociat
Localitatea localitate, personal SIDA rare
din care:
Abrud 123 26 74 23 46 13 0 8 38 5 13 0 0
Aiud 430 96 211 123 170 46 0 40 106 4 64 0 0
Alba Iulia 1190 235 793 162 426 136 0 169 305 33 111 9 1
Baia de Arieş 63 13 31 19 26 4 0 5 19 2 7 0 0
Blaj 302 70 200 32 135 36 0 44 53 3 28 2 1
Câmpeni 189 23 105 61 67 16 0 23 68 4 11 0 0
Cugir 352 89 234 29 143 49 0 41 72 8 39 0 0
Sebeş 431 86 264 81 146 44 0 56 115 8 62 0 0
Teiuş 128 30 72 26 57 12 0 7 35 0 17 0 0
Zlatna 143 32 95 16 58 17 0 23 35 1 9 0 0
Ocna Mures 236 55 158 23 106 19 0 25 57 2 27 0 0
Albac 63 8 18 37 21 1 0 15 18 1 7 0 0
Almaşu Mare 24 4 6 14 11 0 0 4 6 0 3 0 0
Arieşeni 46 9 17 20 18 1 1 4 17 0 5 0 0
Avram Iancu 49 11 16 22 18 3 0 7 14 0 7 0 0
Blandiana 21 7 12 2 9 2 0 4 5 1 0 0 0
Bucerdea Grânoasă 31 5 19 7 15 3 0 0 6 1 6 0 0
Bucium 47 10 24 13 15 4 0 7 12 0 9 0 0
Bistra 113 15 54 44 40 18 0 14 25 2 14 0 0
210
Berghin 39 6 21 12 14 4 0 6 11 0 4 0 0
Câlnic 35 2 21 12 13 1 0 2 8 2 8 0 1
Cenade 14 1 9 4 4 1 0 4 3 1 1 0 0
Cergău 27 6 15 6 12 3 0 4 6 0 2 0 0
Ceru Băcăinţi 6 2 2 3 5 0 0 0 1 0 0 0 0
Cetatea de Baltă 44 9 17 18 19 3 0 4 10 1 7 0 0
Ciugud 93 12 73 8 31 11 0 3 41 1 6 0 0
Ciuruleasa 19 1 8 10 5 1 0 2 9 0 2 0 0
Crăciunelul de Jos 38 11 27 0 20 3 0 9 5 0 1 0 0
Cricău 51 7 38 6 21 7 0 2 13 2 6 0 0
Cut 25 4 11 10 5 3 0 5 8 0 4 0 0
Daia Română 53 12 29 12 21 5 0 6 12 0 9 0 0
Doştat 14 1 10 3 5 0 0 3 4 0 2 0 0
Fărău 35 8 16 11 12 1 0 6 9 2 5 0 0
Galda de Jos 106 28 63 15 36 5 0 9 41 2 12 1 0
Gârbova 45 12 29 4 14 2 0 5 19 0 5 0 0
Gârda de Sus 56 7 20 29 20 3 0 13 13 3 4 0 0
Hopârta 25 4 19 2 12 2 0 1 8 0 2 0 0
Horea 61 13 26 22 25 5 0 9 12 0 10 0 0
Ighiu 150 20 86 44 67 14 0 9 44 4 12 0 0
Întregalde 10 1 5 4 4 1 0 1 3 0 1 0 0
Jidvei 80 14 40 26 33 7 0 14 19 1 5 1 0
Livezile 44 10 19 15 22 3 0 4 8 0 7 0 0
Lopadea Noua 51 15 30 6 27 1 0 3 10 0 10 0 0
Lunca Mureşului 49 10 32 7 23 8 0 6 5 2 5 0 0
Lupşa 75 6 30 39 29 4 0 15 15 2 10 0 0
Meteş 80 14 51 15 30 7 0 9 27 0 7 0 0
Mihalţ 56 13 32 11 30 7 0 7 9 0 3 0 0
211
Mirăslău 46 9 28 9 14 4 0 6 15 0 7 0 0
Mogoş 19 3 6 10 11 1 0 2 3 0 2 0 0
Noşlac 23 2 18 3 11 0 0 2 6 0 3 0 1
Ocoliş 18 3 8 7 10 1 0 3 3 0 1 0 0
Ohaba 19 9 8 2 11 1 0 2 1 0 4 0 0
Pianu 90 21 42 27 43 7 0 10 21 2 6 1 0
Poiana Vadului 62 7 29 26 17 0 0 13 22 0 10 0 0
Ponor 17 5 5 7 9 2 0 2 3 0 1 0 0
Poşaga 35 6 14 15 10 2 0 3 13 0 7 0 0
Rădeşti 14 2 10 2 4 1 0 0 6 0 3 0 0
Râmeţ 15 8 4 3 7 0 0 1 2 1 4 0 0
Rimetea 16 3 9 4 6 1 0 3 5 0 1 0 0
Roşia de Secaş 47 15 23 9 16 7 0 5 12 0 7 0 0
Roşia Montană 65 14 27 24 26 7 0 5 16 2 9 0 0
Sălciua 38 5 18 15 23 2 0 4 5 0 4 0 0
Săliştea 31 3 20 8 12 2 0 8 6 0 3 0 0
Săsciori 110 18 53 39 41 10 0 14 29 2 14 0 0
Scărişoara 75 17 41 17 25 1 0 27 13 2 7 0 0
Şibot 46 13 22 11 20 2 0 6 13 1 4 0 0
Sâncel 38 9 23 6 15 3 0 3 15 0 2 0 0
Sântimbru 54 8 28 18 25 5 0 5 14 1 4 0 0
Sohodol 50 4 34 12 16 0 0 10 18 0 6 0 0
Şona 64 16 35 13 33 9 0 4 11 0 7 0 0
Şpring 59 11 30 18 21 3 0 7 20 1 7 0 0
Stremţ 57 14 37 6 23 8 0 5 13 1 7 0 0
Şugag 40 6 13 21 19 1 0 4 9 0 7 0 0
Unirea 119 24 74 21 39 10 0 12 38 1 19 0 0
Vadu Moţilor 61 8 13 40 11 1 0 0 34 3 12 0 0
212
Valea Lungă 45 7 32 6 20 4 0 9 7 2 3 0 0
Vidra 84 12 30 42 33 4 0 14 25 1 7 0 0
Vinţu de Jos 154 31 89 34 44 11 0 16 52 8 23 0 0
Total 6.973 1.386 4.005 1583 2.701 646 1 862 1.955 126 790 14 4
213
Anexa nr. 13
Situația asistenților sociali angajați la nivelul unităților administrației teritoriale din județul Alba
Nr. asistenți sociali ANGAJAȚI din cadrul

DGASPC/DAS/Primărie* care au studii superioare cu licență Nr. asistenți sociali CONTRACTAȚI (studii superioare
în asistență socială, conform Legii nr. 466/2004 cu licență în asistență socială) prin cabinete individuale
(nu sunt numărați asistenții sociali care își desfășoară sau societăţi civile profesionale de asistenţă socială
Forma de
activitatea în cadrul serviciilor sociale)
Denumire municipiu, oraș, organizare a
comună serviciului de NR. TOTAL
asistenta sociala Din care, Din care,
Nr. asistenți asistenți sociali
NR. TOTAL Din care, Din care, prin cabinete prin societăţi
sociali cu CONTRACTAȚI
asistenți sociali funcționari personal individuale de civile
aviz emis de (studii superioare cu
ANGAJAȚI publici contractual asistență profesionale de
CNAS licență în asistență
socială (CIAS) asistenţă socială
socială)
Mediul URBAN
ABRUD DAS 2 1 1 1 0 0 0
AIUD DAS 3 2 1 1 0 0 0
ALBA IULIA DAS 25 18 7 19 0 0 0
BAIA DE ARIES Serviciul asistenta 0 0 0 0 0 0 0
sociala
BLAJ Serviciul asistenta 3 3 0 2 0 0 0
sociala
CIMPENI DAS 2 2 0 0 0 0 0
CUGIR SPAS 7 1 6 2 0 0 0
SEBES DGASMC 11 7 4 11 0 0 0
OCNA MURES SPAS 2 4 4 4
TEIUS DAS 0 0 0 0 0 0 0
ZLATNA DAS 1 0 1 1 0 0 0
TOTAL Urban 56 38 24 41 0 0 0
Mediul RURAL
ALBAC CAS 1 1
ALMASU MARE CAS 0 0 0 0 0 0 0
ARIESENI CAS 1 1 0 0 0 0 0
AVRAM IANCU CAS 0 0 0 0 0 0 0
BERGHIN CAS 0
BISTRA CAS 0 0 0 0 0 0 0
214
BLANDIANA Compartiment 1 1 0 1 0 0 0
Asistență Socială,
Autoritate Tutelara
si Stare civila
BUCERDEA GRANOASA CAS 0
BUCIUM CAS 1 0 1 1 0 0 0
CALNIC CAS 0
CENADE CAS 0 0 0 0 0 0 0
CERGAU CAS 0
CERU-BACAINTI CAS 0 0 0 0 0 0 0
Compartimentul de
Autoritate Tutelara,
Asistență Socială
CETATEA DE BALTA 0 0 0 0 0 0 0
si Monitorizarea
procedurilor
administrative
CIUGUD CAS 0 0 0 0 1 0 0
CIURULEASA CAS 0 0 0 0 0 0 0
CRACIUNELU DE JOS CAS 1 1 0 1 0 0 0
CRICAU CAS 1 0 0 0 0 0 0
CUT CAS 0 0 0 0 0 0 0
DAIA ROMANA CAS 0 0 0 0 0 0 0
DOSTAT CAS 1 1 0 1 0 0 0
FARAU CAS 0 0 0 0 0 0 0
GALDA DE JOS CAS 0 0 0 0 1 0 1
GIRBOVA CAS 1 1 0 0 0 0 0
GIRDA DE SUS CAS 0 0 0 0 0 0 0
HOPIRTA CAS 0 0 0 0 0 0 0
HOREA CAS 1 1 0 1 0 0 0
IGHIU CAS 1 1 0 0 0 0 0
INTREGALDE Compartiment 0 0 0 0 0 0 0
asistenta sociala si
stare civila
JIDVEI Compartiment 0 0 0 0 0 0 0
asistenta sociala si
stare civila
LIVEZILE CAS 0 0 0 0 0 0 0
LOPADEA NOUA CAS 1 1 0 1 0 0 0
215
LUNCA MURESULUI CAS 0 0 0 0 0 0 0

LUPSA Compartiment stare 0 0 0 0 0 0 0
civila si asistenta
sociala
METES CAS 0 0 0 0 0 0 0
MIHALT Compartiment stare 1 0 0 1 0 0 0
civila si autoritate
tutelara
MIRASLAU CAS 0 0 0 0 0 0 0
MOGOS CAS 0 0 0 0
NOSLAC CAS 0 0 0 0 0 0 0
OCOLIS Nu exista 0 0 0 0 0 0 0
Masura AJPIS de
infiintare
OHABA Nu exista 0 0 0
Masura AJPIS de
infiintare
PIANU Compartiment stare 1 1 0 1 0 0 0
civila si asistenta
sociala
POIANA VADULUI CAS 1 1 0 0 0 0 0
PONOR CAS 0
Nu exista
POSAGA Masura AJPIS de 1 1 0 0 0 0 0
infiintare
RADESTI CAS 1 1 0 1 0 0 0
RIMET CAS 1 1
Nu exista
RIMETEA Masura AJPIs de 0 0
infiintare
ROSIA DE SECAS CAS 0 0 0
ROSIA MONTANA CAS 1 1 0 1 0 0 0
SALCIUA CAS 0 0
SALISTEA CAS 1 1 0 1 1 0 0
SASCIORI CAS 1 1 0 1 0 0 0
SCARISOARA CAS 1 1 0 0 0 0 0
SIBOT CAS 1 1 0 1 0 0 0
SINCEL CAS 0 0 0 0 0 0 0
SINTIMBRU CAS 1 1 0 1 0 0 0
216
SOHODOL CAS 1 1 0 * 0 0 0
SONA CAS 0 0 0 0 0 0 0
SPRING CAS 0 0 0 0 0 0 0
STREMT CAS 1 1 0 0 0 0 0
SUGAG CAS 0 0
UNIREA CAS 1 1 0 1 0 0 0
VADU MOTILOR CAS 0 0 0 0 0 0 0
VALEA LUNGA Compartiment de 0 0 0 0 0 0 0
Asistență Socială si
Administratie
Publica
VIDRA CAS 0 0 0 0 0 0 0
Compartiment de
VINTU DE JOS Autoritate Tutelară, 2 2 0 0 0 0 0
Asisetnță Socială
Total Rural 29 27 2 15 3 0 1
TOTAL Urban + Rural 85 55 21 51 3 0 1
* înscrisă dar nu a primit aviz
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba

NR. TOTAL asistenți sociali Nr. asistenți sociali cu aviz emis de
funcționari publici personal contractual
ANGAJAȚI, din care CNAS
77 56 21 77
1 functie Director general 3 funcții conducere
4 funcții de conducere
217
Anexa nr. 14
Propunerile autorităţilor administraţiei publice locale de dezvoltare a serviciilor sociale
Nr. LOCALITATE OBIECTIVE PROPUSE

1 Abrud -Servicii de îngrijire socială la domiciliu pentru vârstnicii singuri sau lipsiți de sprijinul
familiei, înființarea unui centru respiro pentru vârstnicii cu dizabilități
-Centre de zi specializate pe tipuri de handicap, îngrijire la domiciliu, sprijin financiar
și material, centru de îngrijiri paliative, centre respiro
2 Aiud -Centrul socio-medical cu cazare
-Cămin de bătrâni pentru persoane aflate în incapacitate de a se îngriji
3 Alba Iulia -Servicii de îngrijire socială la domiciliu
-Înființarea de centru de zi pentru adulți specializate pe tipuri de handicap
-Înființarea de centru de zi pentru copii cu handicap specializate pe tipuri de handicap,
-Înființarea de centru specializat destinat persoanelor dependente (bolnavi cronici,
bolnavi în fază terminală)
-Înființarea de centre respiro pentru persoanele care îngrijesc persoane cu dizabilități.
-Dezvoltarea serviciilor de psihoterapie pentru tinerii care au părăsit sistemul de
-Crearea şi diversificarea de servicii de zi pentru copii aflați în situație de vulnerabilitate
(copii cu tulburări de comportament, copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în
străinătate, copii cu dependențe)
-Centru de tranzit
-Centru de zi pentru copii
4 Baia de Arieș -Reabilitarea imobilului Cămin nefamiliști Baia de Arieș şi înființarea unui Centru de
Îngrijire şi Asistență
-Reabilitarea imobilului Centrului de Sănătate Baia de Arieș şi înființarea unui serviciu
social Centrului de Sănătate Baia de Arieș şi înființarea în funcție de necesitate : Centru
de Criză /Locuință Protejată în vederea prevenirii instituționalizări persoanelor cu
dizabilități din comunitate /Casă de tip familial /Centru de intervenție în regim de
urgență în domeniul asistenței sociale/Locuințe sociale
-Formarea profesională a asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav
5 Blaj -Înființarea unui serviciu de educație timpurie - de tip creșă pentru copii cu vârste
cuprinse între 0-3 ani
-Înființarea unui serviciu de tip centru de zi /club pentru seniori
-Înființarea unui serviciu de tip masă pe roți pentru persoanele vârstnice imobilizate la
pat sau la domiciliu
-Parteneriat public privat pentru dezvoltarea de servicii pentru copiii şi tinerii cu
dizabilități
-Servicii de prevenire a abandonului școlar și de prevenire a separării copiilor de
familiile lor
-Înființarea unei echipe mobile pentru intervenția de urgență pentru cazurile de violență
domestică
6 Câmpeni -Acordare beneficii sociale
-Acțiuni punctuale de soluționare a problematicii personale
7 Cugir -Centrul social de zi pentru consiliere și sprijin părinți și copii
-Servicii sociale privind asistenții personali ai persoanei cu handicap
-Centru de zi pentru prevenirea, evaluarea și consiliere antidrog
-Centru rezidențial pentru persoane vârstnice Cugir
-Adăpost de noapte
8 Ocna Mureș -Acordare beneficii sociale
9 Sebeș -Înființarea serviciului social Ambulanță socială,
-Înființarea centrului multifuncțional –adăpost de noapte şi centru de zi pentru
vârstnici
218
10 Teiuș -Înființarea de centre tip respiro

-Înființarea şi dotarea cu echipamente şi aparatură de recuperare Centru social
multifuncțional pentru persoane cu dizabilități
-Proiect pentru promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei
-Construcția de locuințe sociale pentru grupurile dezavantajate
11 Zlatna -Înființarea unei echipe mobile pentru acordarea de servicii integrate beneficiarilor care
au domiciliul în comunitatea marginalizată
-Centru de zi pentru persoane vârstnice
-Centru de îngrijire la domiciliu.
12 Albac -Centru de zi pentru persoanele adulte cu handicap
-Unitate protejată pentru persoanele cu dizabilități.
13 Almașu Mare -Acordare beneficii sociale
14 Arieșeni -Elaborarea unor studii privind asistarea şi îngrijirea persoanelor vârstnice singure;
-Înființarea centre sociale
-Înființarea și modernizarea locuințelor sociale
-Crearea facilităților de acces pentru persoanele cu dizabilități în clădiri şi mijloace de
transport public.
15 Avram Iancu -Centru de îngrijire la domiciliu
-Centru de servicii comunitate, centru de informare şi consiliere
-Centru de asistentă comunitara - baie socială
16 Berghin -Dezvoltarea serviciilor sociale cu caracter primar
-Dezvoltarea serviciilor destinate persoanelor cu handicap
-Prevenirea marginalizării socialen și combaterea riscului de excluziune socială
-Combaterea abuzului şi neglijării persoanelor vârstnice
-Îmbunătățirea calității vieții pentru copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în
străinătate
17 Bistra -Înființarea de centre de zi pentru copii
-Înființarea unei rețele de îngrijire la domiciliu
-Protecția socială a copiilor, adulților şi a vârstnicilor cu handicap neinstituționalizați
-Protecția persoanelor fără adăpost, a victimelor violenței domestice şi a altor persoane
vulnerabile.
18 Blandiana Înființarea şi actualizarea continuă a unei evidențe cu date care să cuprindă date privind
beneficiarii, date privind indemnizațiile acordate, cuantumul şi data acordării acestora
-Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de natură socială.
19 Bucerdea -Reintegrarea socială a persoanelor de etnie romă şi reintegrarea pe piața muncii a
Grinoasa beneficiarilor de prestații sociale.
20 Bucium -Acordare beneficii sociale
21 Câlnic -Organizarea, la nivelul autorității sau cu sprijinul unor structuri publice sau private
(ONG-uri, fundații, asociații, etc.), a unor tipuri de acțiuni:
-pentru copii, prevenirea abuzului, neglijării, exploatării şi a oricăror forme de violență
asupra copilului de părinții naturali, prevenirea malnutriției şi îmbolnăvirilor ,
informarea părinților şi a copiilor cu privire la alimentația celor mici, inclusiv cu privire
la avantajele alăptării, igienei şi salubrități mediului înconjurător, verificarea periodică
a tratamentului copiilor care au fost plasați pentru a primi îngrijire, protecție sau
tratament, dezvoltarea, în unitățile școlare, de programe de educație a copiilor pentru
viață, inclusiv educație sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu
transmitere sexuală şi a gravității minorelor etc.
- pentru tineri -de încurajare a activității de voluntariat în rândul tinerilor în domenii de
interes public, conf. Legii, de consultanta gratuită în domeniul planificării familiale
pentru tinerele familii, de asigurarea a cadrului legal pentru accesul tinerilor la
programele de educație pentru sănătate, pentru tratament gratuit al tinerilor suferinzi de
boli cronice, pentru asistență medicală gratuită tinerilor care urmează o formă de
învățământ autorizată sau acreditată , conform legii, precum şi promovarea unor măsuri
de reintegrare socială a tinerilor dependenți de alcool, droguri sau alte substanțe nocive
etc.
- pentru persoane de vârsta a treia - acțiuni de asigurare şi dezvoltare serviciilor
comunitare pentru persoanele vârstnice prin îngrijirea temporară sau permanentă la
domiciliu, intrare temporară sau permanentă în cămine pentru persoane vârstnice,
219
precum şi facilitarea accesului acestora în centre de zi, cluburi pentru vârstnici, casa de
îngrijire temporară, apartamente sau locuințe sociale
22 Cenade -Programe pentru familii in dificultate, magazine de tip ECONOMAT, îngrijirea
acordată la domiciliul persoanelor aflate în dificultate
-Programe educaționale pentru tineri
23 Cergău -Servicii destinate persoanelor defavorizare, familii în dificultate
-Rețea de magazine tip ECONOMAT
-Servicii de îngrijire a persoanelor vârstnice şi cu handicap
24 Ceru Băcăinți -Acordare beneficii sociale
25 Cetatea de -Servicii de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice şi cu handicap
Baltă -Servicii destinate persoanelor defavorizate
26 Ciugud -Centru de zi pentru persoane vârstnice și cele aflate în dificultate
-Dezvoltarea de servicii ce vizează prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscul de
excluziune socială pentru persoane şi familii fără venituri/ cu venituri reduse
-Îmbunătățirea rețelei de servicii sociale destinate persoanelor cu dizabilități pentru
prevenirea instituționalizării
27 Ciuruleasa -Informarea şi consilierea persoanelor aflate în situații de risc social
-Dezvoltarea unor campanii sociale la nivelul comunei, incluziune socială şi anti
discriminare
-Dezvoltarea unor structuri de economie socială la nivelul comunei
28 Crăciunelul de -Locuințe sociale
Jos -Înființare ONG
29 Cricău -Dezvoltarea de servicii ce vizează prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de
excluziune socială pentru persoanele şi familiile fără venituri /cu venituri reduse.
30 Cut -Dezvoltarea de servicii sociale de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice şi a
celor cu handicap.
31 Daia Română -Construirea de centre de zi
-Unități de îngrijire la domiciliu
-Centre de tip rezidențial
-Construirea de locuințe sociale.
32 Doștat -Servicii de îngrijire a persoanelor vârstnice la domiciliu şi servicii socio-medicale.
-Servicii destinate persoanelor cu handicap
-Servicii de prevenire si combatere a violenței în familie
-Servicii de ocrotire a minorilor şi tinerilor
-Servicii de reintegrare socială a persoanelor de etnie rromă şi reintegrarea pe piața
forțelor de muncă a beneficiarilor de prestații sociale
33 Fărău -Acordare beneficii sociale
34 Galda de Jos -Implementarea unui sistem informatizat de evidentă a beneficiarilor/prestațiilor
sociale
-Dezvoltarea serviciilor de consiliere, mediere, reprezentare pentru cazurile
identificate, prin activități care vizează legăturile între individ, familie, familie şi
societate
35 Gârbova -Servicii de informare, consiliere şi asistență pentru mamele minore şi familiile acestora
-Servicii de informare şi consiliere familiilor în vederea respectării drepturilor copiilor
în familie şi prevenirea situațiilor de abuz, neglijare şi exploatare
-Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice
36 Gârda de Sus -Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilități
-Centru de preparare şi distribuire a hranei pentru persoane în risc de sărăcie
-Servicii cu caracter medico-social pentru persoane vârstnice şi persoane cu
dizabilități.
-Servicii de consiliere, informare şi sprijin în scopul identificării de locuri de muncă
37 Hopârta -Implementarea unitară a prevederilor legale din domeniul asistenței sociale ale
categoriilor de beneficiari
-Actualizarea bazei de date care să cuprindă date privind beneficiarii, date privind
indemnizațiile acordate, data şi cuantumul acestora.
-Dezvoltarea serviciilor comunitare pentru persoanele vârstnice prin îngrijire
temporară sau permanentă la domiciliu precum şi accesul acestora în centrele de zi.
220
38 Horea -Asigurarea unor servicii de calitate şi adaptarea nevoilor comunității, prin calificarea
continuă a personalului
-Acordarea de servicii sociale flexibile, adaptate nevoilor beneficiarilor în funcție de
priorităţile identificate în urma evaluării şi monitorizării.
39 Ighiu -Acordare beneficii sociale
40 Întregalde -Îmbunătățirea serviciilor publice de asistență socială
-Construirea de locuințe sociale pentru grupurile dezavantajate
-Dotarea cu echipamente speciale a unităților care prestează servicii sociale
-Inițierea de parteneriate public-private cu sectorul ONG şi de parteneriate cu
autoritățile publice locale pentru servicii specializate adresate copiilor în dificultate şi
care provin din familii monoparentale
-Dezvoltarea unui serviciu de asistență socială pentru nevoile specifice ale copiilor care
provin din familii monoparentale sau care sunt lăsați în grija rudelor de către părinții
plecați la muncă în străinătate
-Acordarea de sprijin material familiilor aflate în dificultate
41 Jidvei -Accesarea unor fonduri externe nerambursabile pentru informarea, conștientizarea şi
stimularea implicării cetățenilor.
42 Livezile -Acordare beneficii sociale
43 Lopadea Noua -Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente
-Servicii de informare, consiliere, sprijin şi asistare pentru părinți şi copii în vederea
prevenirii abandonului școlar
44 Lunca -Acordare beneficii sociale
Mureșului -Acțiuni punctuale de soluționare a problematicii personale
45 Lupşa -Înființarea unei Locuințe protejate
-Servicii medicale de recuperare şi reabilitare pentru persoanele cu dizabilități.
46 Meteş -Construirea de centre pentru persoane vârstnice
-Programe de informare şi prevenire în rândul populației
-Dezvoltarea serviciilor pentru bătrâni, dezvoltarea voluntariatului
47 Mihalț -Dezvoltarea serviciilor destinate persoanelor cu handicap
-Prevenirea marginalizării sociale și combaterea riscului de excluziune socială
-Combaterea abuzului şi neglijării persoanelor vârstnice
-Îmbunătățirea situației comunității romilor
48 Mirăslău -Servicii de asistență socială la nivelul primăriei
-Programe de finanțare în domeniul social
49 Mogoș -Acordare beneficii sociale
50 Noșlac -Înființarea de servicii sociale pentru persoane dezavantajate .
-Turism educațional
52 Ocoliş -Înființarea unui serviciu de asistență socială.
-Înființarea unui centru de îngrijire a persoanelor vârstnice, a celor cu nevoi speciale,
având în vedere că deținem spații care ar putea fi dotate şi amenajate în acest scop.
53 Ohaba -Acordare beneficii sociale
54 Pianu -Sprijinirea prin parteneriate, a organizațiilor neguvernamentale cu caracter non-profit
care activează în domeniul social
55 Poiana Vadului -Înființarea unui cămin de vârstnici, prin schimbarea destinației şi modernizarea clădirii
existente
-Servicii de îngrijire la domiciliu
56 Ponor -Renovarea, modernizarea şi dotarea unui centru de îngrijire a persoanelor vârstnice la
domiciliu
57 Poşaga -înființarea unui centru social cu servirea mesei
-Pregătirea profesională a asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav
58 Rădeşti -Acordare beneficii sociale
59 Rîmetea -Acordare beneficii sociale
60 Râmeţ -Înființarea unei rețele de școlarizare pentru copii de vârstă preșcolară.
-Servicii sociale de combatere a violenței
221
61 Roșia de Secaș -Servicii de informare si documentare accesibile persoanelor cu dizabilități

-Servicii sociale proiectate şi adaptate conform nevoilor individuale ale persoanei,
acordate la domiciliu
-Centre de zi sau centre rezidențiale publice sau private
62 Roșia Montană -Acordare beneficii sociale
63 Sălciua -Acordare beneficii sociale
64 Săliștea -Plan de formare şi perfecționare profesională în funcție de nevoile personalului
-Înființarea de servicii sociale de calitate
-Crearea unei rețele de susținere, pentru persoanele aflate în nevoie
-Crearea unei rețele de susținere pentru copiii aflați în dificultate
65 Săsciori -Acordare beneficii sociale
66 Scărişoara -Acordare beneficii sociale
67 Sîncel -Acordare beneficii sociale
68 Sântimbru -Dezvoltarea de servicii sociale în funcție de nevoile comunității
-Centre de zi pentru copii
-Centru rezidențial pentru persoane vârstnice
-Cantină socială
69 Sohodol -Construirea unui cămin spital pentru persoanele marginalizate
70 Stremţ -Centru multifuncțional socio-medical
-Investiții noi şi dotări pentru centre medico/sociale de îngrijire copii, bătrâni şi persoane
cu nevoi speciale
-Investiții noi şi dotări pentru copii, persoane cu nevoi speciale, bătrâni
71 Şibot -Înființare Centru de Incluziune socială
-Înființare S.E.S (Structuri de economie sociala)
-Înființarea unui centru de îngrijire persoane vârstnice
-Programe de incluziune economică a grupurilor vulnerabile
72 Şona -Acordare beneficii sociale
73 Șpring -Înființarea şi actualizarea continuă a unei baze de date care să cuprindă date privind
beneficiarii, date privind indemnizațiile acordate
-Acțiuni privind prevenirea abuzului, neglijării, exploatări şi a oricăror forme de
evidentă asupra copilului sau de separare a copilului de părinții naturali
-Colaborarea cu instituțiile județene în vederea asigurării furnizării de servicii pentru
persoanele vârstnice şi facilitare accesului acestora în centre sociale, precum şi a
persoanelor cu handicap
-Programe de sprijin pentru copiii şi tinerii de etnie romă în vederea urmării unei forme
de învățământ
-Activități privind combaterea riscului de excluziune socială şi a marginalizării sociale
-Realizarea unor planuri de servicii în vederea instituirii unei măsuri de protecție
specială pentru copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate.
74 Șugag -Magazine de tip ECONOMAT
-Îngrijire acordată la domiciliu pentru persoane vârstnice şi handicap
75 Unirea -Acordare beneficii sociale
76 Vadu Moților -Acordare beneficii sociale
77 Valea Lungă -Cămin pentru persoane vârstnice
78 Vidra -Acordare beneficii sociale

79 Vințu de Jos -Acordare beneficii sociale
222
BIBLIOGRAFIE
Studii, strategii, articole
1. Strategia de dezvoltare a județului Alba pentru perioada 2021-2027, Consiliul Județean Alba
2. Strategia județului Alba în domeniul sănătății, 2018-2023
3. Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei (2015-2020)
Baze de date, website-uri
1. Ministerul Muncii și Protecției Sociale, http://mmuncii.ro/;

http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-
asistenta-sociala/6064-coordonarea-metodologic%C4%83-a-serviciilor-publice-de-
asisten%C8%9B%C4%83-social%C4%83
2. Institutul Național de Statistică – INSSE – Baze de date statistice – TEMPO – online,
http://statistici.insse.ro/
3. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba,
http://www.protectiasocialaalba.ro/
4. Comisia Europeană https://ec.europa.eu/
5. Parlamentul European, https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2021-
0011_RO.html
6. Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, Statistici trimestriale
http://anpd.gov.ro/
223

13 PH Aprobare Strategia de Asistenta Sociala 2022 - 2027 Cu Anexa - Compressed

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

13 PH Aprobare Strategia de Asistenta Sociala 2022 - 2027 Cu Anexa - Compressed

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

Consiliul Judeţean Alba, convocat în ședință ordinară în luna ianuarie 2022;

Art. 1. Se aprobă „Strategia județului Alba în domeniul asistenței sociale, 2022-2027”,

Avizat pentru legalitate

IV. Baza legală

V. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi hotărârile Curţii de Justiţie a

VI. Avize necesare

VII. Impactul socio-economic şi asupra mediului

VIII. Impactul financiar asupra bugetului judeţului

XI. Activităţi de informare publică privind elaborarea proiectului de hotărâre

DIRECŢIA JURIDICĂ ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Raportul de specialitate va fi redactat şi comunicat secretarului general al judeţului Alba

Director executiv, Şef serviciu,

CONSILIUL JUDEŢEAN ALBA

Cap. I. Cadrul legislativ

Cap. II. Cadrul instituțional

2.1. Instituțiile publice naționale în domeniul asistenței sociale …………...................15

2.2. Sistemul instituțional în domeniul asistenței sociale în județul Alba……………. 18

2.2.1. Autorități și instituții publice cu atribuții în domeniul asistenței sociale la

2.2.2. Autorități, instituții publice si organizații de asistență socială la nivel local

2.3. Colaboratori interinstituționali …………………………….…...………...…..….27

2.4. Furnizori de servicii sociale la nivel județean ……………………...………..…..33

Cap. III. Context județean

3.1. Date demografice - tendinţe ………………………………………………..…….38

3.2. Fenomene demografice ………………………… …….…..………………..……58

3.3. Populația din punct de vedere etnic și confesional…………………………..… ..64

Cap. IV. Sistemul județean de asistență socială

4.1.2. Adulți ……………………………………………….……………….....118

4.2. Prevenția și intervenția sociala prin beneficii sociale …………………………...161

4.3. Resursa umană …………………………………………………………………..164

Analiza SWOT a sistemului de asistență socială din judeţul Alba………………………...166

Cap. V. PERSPECTIVE: scop, obiective, plan de acțiune …………………………………169

Cap. VI. Implementarea şi monitorizarea Strategiei Judeţului Alba în domeniul

6.1. Implementarea Planului de acţiuni al strategiei …………………………..…..178

6.2. Monitorizare şi evaluare ………………………………………………….…...182

AJPIS – Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială

AMC – Asistent medical comunitar

AMP – Asistent maternal profesionist

APL – Autoritate Publică Locală

APP – Asistent personal profesionist

CAbR – Centrul de abilitare si reabilitare

CAR – Casa de Ajutor Reciproc

CES - Cerințe educaționale speciale

CIA – Centrul de ingrijire și asistență

CJAP - Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică

CJRAE - Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională

CLI - Cabinete Logopedice Interșcolare

COSP - Comisia de Orientare Școlară și Profesională

CPC – Comisia pentru protecția copilului

CRRN – Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihică

DAS – Direcția de asistență socială

DGASPC – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

DSP – Direcția de Sănătate Publică

INS - Institutul Național de Statistică

IPJ – Inspectoratul de Poliție Județean

MEN – Ministerul Educației Naționale

MFTES – Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse

MMSS - Ministerul Muncii și Solidarității Sociale

OPA – Organism privat autorizat

OAMGMAMR – Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților

RNA – Registrul Național pentru Adopții

SEOSP - Serviciul de evaluare și orientare școlară și profesională

SPAS – Serviciul Public de Asistență Socială