pag.

1
Buzovici Oxana e – mail: buzovicioxana@yahoo.com
Chiriac Daniela e – mail: lipnic@list.ru

Cuprins
1. De ce este nevoie de activităţi outreach?
2. Ce este Outreach?
3. Principiile unui comportament outreach
4. Cine este Lucrătorul Outreach
5. Analiza Sferei Sociale
6. Beneficiarii Activităţilor Outreach
7. Componentele Activităţii Outreach
8. Intervenţie Sfaturi unui lucrător outreach începător Pentru a
stabili contactul cu adolescenţii şi tinerii în stradă
9. REGULI DE SECURITATE în realizarea Activităţilor Outreach

Surse bibliografice
– Stagiu de Formare “Organizarea serviciilor de Asistenţă Psiho-socială şi Outreach în
centrele pentru Tineri”, Ministerul educaţiei Tineretului şi Sportului din Moldova, Centrul
Naţional de Resurse pentru Tineri / 23-27 Noiembrie, 2005 Chişinău, Moldova

– Stagiu de Formare “Organizarea activităţilor cu tinerii vulnerabili”, Otto Benecke Stiftung

e.V., European Youth Exchange-Moldova (EYE Moldova) / 19-23 Iunie, 2005 Chişinău,
Moldova

– Stagiu de Formare “Principii de dezvoltare şi mobilizare comunitară cu accent special

asupra activităţilor outreach pentru tinerii vulnerabili”, Asociaţia “Sănătatea
Reproducerii”, UNICEF / 14-18 Martie, 2005 Chişinău, Moldova

– Stagiu de Formare de Formatori „Mobilizarea socială şi Activităţile Outreach”, PASET,

Proiectul Abilitatea Socio – Economică a Tineretului, CNRLT / 2 – 7 octombrie 2005
Chişinău, Moldova

Informaţie adaptată de către:

Buzovici Oxana
Chiriac Daniela

cdctbalti@yahoo.com
 pag. 2
Buzovici Oxana e – mail: buzovicioxana@yahoo.com
Chiriac Daniela e – mail: lipnic@list.ru

Această abordare (metodă) este relativ nouă, a început în anii 50 în SUA. Activităţi de acest
gen se desfăşurau şi în Evul Mediu, dar nu se numeau aşa, atunci când maicile ieşeau pe stradă şi
ajutau persoanele sărace.
În traducere directă din Engleză, outreach înseamnă – „out” – în afară şi „reach” – a
ajunge, a atinge, deci outreach presupune acordarea serviciilor persoanelor ce se află în afara
instituţiilor.

1. De ce este nevoie de activităţi outreach?

Activităţile outreach sunt necesare fiindcă sunt adresate adolescenţilor şi tinerilor care nu au
acces la serviciile obişnuite, sunt greu de contactat, fie din motiv că sunt izolaţi sau ţinuţi la
distanţă în comunităţi, marginalizaţi. Scopul activităţilor outreach este de a favoriza accesul la
informaţie sau la servicii directe specializate. O prioritate a activităţilor outreach este faptul că
ele constau în adaptarea serviciilor la necesităţile beneficiarului şi nu impun beneficiarul de a se
adapta /conforma la cerinţele celui ce oferă servicii.
Intervenţiile sunt caracterizate de spontaneitate şi creativitate şi permit stabilirea
parteneriatelor cu diverşi actori sociali. Persoana care oferă servicii outreach promovează
implicarea tinerilor pe parcursul întregii activităţi şi cunoaşte bine care sunt problematicile lor.
În oferirea serviciilor, lucrătorul outreach se conduce conform principiilor etice specifice
mediului de viaţă a beneficiarului /grupului vizat.

2. Ce este Outreach?
Vorbind despre Outreach utilizăm două concepte: Abordarea Outreach şi Activităţi
Outreach.
Prin Abordarea Outreach înţelegem: un mod de a vedea lucrurile şi de a acţiona în urma
Evaluării de Nevoi, Analiza Situaţională şi a Mediului care finalizează prin elaborarea unor
strategii, planuri de acţiune şi realizare de proiecte. Scopul abordării outreach este ca Tânărul să
nu devină un beneficiar pasiv ci unul activ.
Activităţile Outreach constau în acordare de diverse servicii adaptate necesităţilor
adolescenţilor şi tinerilor.
Outreach înseamnă:
• a te întâlni cu grupul ţintă acolo unde se află el;
• a lucra cu grupuri care sunt vulnerabile, care aparţin anumitor subculturi (adolescenţi şi tineri
cu comportamente periculoase pentru ei sau ceilalţi);
• a lucra pe stradă când nu ai nimic mai mult decât geanta şi personalitatea ta;
• lucrul repetat cu copiii, adolescenţii şi tinerii.
cdctbalti@yahoo.com
 pag. 3
Buzovici Oxana e – mail: buzovicioxana@yahoo.com
Chiriac Daniela e – mail: lipnic@list.ru

3. Principiile unui comportament outreach

• Abordare prietenoasă, pozitivă, tolerantă, care acceptă persoana aşa cum este ea şi nu
încearcă să o scoată din mediul ei.
• Serviciile sunt aduse grupului ţintă şi nu grupul vine după ele.
notă: dacă beneficiarul /grupul se află în parc, atunci lucrătorul outreach realizează activităţi
împreună cu ei în acel loc.
• Relaţiile trebuie să fie de încredere, dacă aţi spus că veţi veni vineri, trebuie să veniţi
pentru ca ei să se poată întruni.
• Este important să fiţi insistenţi, chiar şi cei mai reticenţi trebuie incluşi.
notă: propuneţi-le într-un mod tacticos să participe la activităţile desfăşurate, încurajaţi-i.
• Reacţie foarte rapidă la necesităţile zilnice ale grupului ţintă.
notă: dacă grupul este obosit propuneţi-le activităţi de recreere.
• Flexibilitate, nu puteţi să aveţi un program special după care faceţi activităţile, este
important ca acestea să corespundă necesităţilor lor.
• Lucrul în echipă este foarte important: cineva trebuie să ofere feed-back, cineva trebuie
să vă ajute etc.

4. Cine este Lucrătorul Outreach

Lucrătorul outreach poate fi oricare persoană indiferent de vârstă, sex, studii, care are
dorinţa de a sprijini beneficiarii şi de a contribui la schimbarea modului de viaţă a lor prin
realizarea diverselor activităţi.

Lucrătorul Outreach:
– Comunică de la egal la egal cu beneficiarii;
– Creează o ambianţă comodă şi prietenoasă;
– Îşi adaptează comportamentul conform gradului de acceptare a grupului;

Calităţile unui lucrător outreach

• Calităţile personale
atent comunicabil receptiv
respectuos amabil altruist
tolerant prietenos sincer / onest, etc.
simţul umorului autocontrol

cdctbalti@yahoo.com
 pag. 4
Buzovici Oxana e – mail: buzovicioxana@yahoo.com
Chiriac Daniela e – mail: lipnic@list.ru

• Calităţile profesionale
tacticos obiectiv confidenţial empatic
diplomat transparent dedicat spirit de observare
flexibil critic deschis /sociabil spirit de echipă
punctual disponibil profesionist bun orator, etc.

• Competenţe şi abilităţi în domeniu

Abilităţi de comunicare asertivă şi
eficientă;
Abilităţi de lucru cu adolescenţii şi tinerii;
Abilităţi de lucru în echipă;
Să ţină cont de starea afectivă;
Abilităţi de analiză a culturii grupului ţintă,
evaluarea mediului şi a posibilelor riscuri;
Abilităţi de dezvoltare a încrederii;
Cunoştinţe din diferite domenii:
- psihologie (consiliere şi consultare),
- mod sănătos de viaţă fără risc de infectare cu
HIV/SIDA;
- animarea timpului liber, etc.;
Responsabilitate pentru activităţile propuse;
Competenţe organizatorice;

Eficienţa activităţilor realizate de lucrătorul outreach depinde nu doar de calităţile şi

competenţele sus enumărate, dar şi de vestimentaţia acestuia.
Vestimentaţia unui lucrător outreach:
- Aproape de specificul grupului de adolescenţi şi tineri;
- Haine comode pentru desfăşurarea diverselor activităţi (activităţi distractive,
de recreere, sport, etc.);
- Fără accesorii scumpe (cercei, inele, brăţări, etc.);
- Elementul comun între lucrătorii outreach, care să-i facă uşor de recunoscut
(chipiu, insignă, maiou, rucsac, etc.).
notă: Opţional, prezenţa legitimaţiei care confirmă statutul de lucrător outreach.

5. Analiza Sferei Sociale

Analiza sferei sociale implică cunoaşterea mediului, contextului în care lucrezi şi stabilirea
unui diagnostic multisectorial care identifică problemele şi necesităţile prioritare ale
adolescenţilor şi tinerilor.

1. Analiza Mediului
a. Determinarea regiunii de lucru – presupune stabilirea unui teritoriu concret de
intervenţie (oraş, cartier, regiune de distracţie – parc, etc.).

cdctbalti@yahoo.com
 pag. 5
Buzovici Oxana e – mail: buzovicioxana@yahoo.com
Chiriac Daniela e – mail: lipnic@list.ru

b. Analiza structurii sociale – presupune colectarea de date: câte persoane trăiesc,

vârsta, infrastructura, rata şomajului, minorităţi) – acestea trebuie să le căutaţi pe
la primărie, diferite organizaţii.
c. Evaluarea serviciilor existente – ale statului, ONG, biserică, organizaţii
guvernamentale, infrastructura care are legătură cu grupul ţintă (magazine,
terenuri de joacă).

2. Analiza Situaţională – constă în identificarea unor măsuri concrete de rezolvare şi de

orientare a tuturor actorilor prezenţi în comunitate, regiune, teritoriu stabilit în această
direcţie.
Etapele analizei situaţionale:
a. Colectare de informaţie – este elementul primordial în definirea unor măsuri
eficiente de rezolvare a problemelor tinerilor şi adolescenţilor.
b. Prelucrarea şi prezentarea informaţiei – stabilirea bunăstării, educaţiei, sănătăţii
şi poziţiei civice a adolescenţilor şi tinerilor.

3. Evaluarea necesităţilor – presupune identificarea serviciilor de care au nevoie

adolescenţii şi tinerii din comunitate şi ea poate fi realizată prin intermediul Metodelor
Participative de Evaluare: Focus Grup (FG), interviul în profunzime, observaţia,
ancheta, paşaportul tinerilor, şedinţă cu persoanele care locuiesc în regiunea de unde este
grupul ţintă, solicitarea informaţiei de la alţi actori sociali, experţi. Necesităţile
identificate pot fi clasificate conform Piramidei lui Maslow, care ne ajută să evidenţiem
o codependenţă între ele.
Piramida lui Maslow

Autodezvoltare Necesităţi de
Necesităţi dezvoltare
psihologic De a fi recunoscut
e util /acceptat
Relaţii
interpersonale
Contact social

Necesităţi de a trăi într-un mediu sigur

Necesităţi
materiale
Necesităţi primare /fiziologice

cdctbalti@yahoo.com
 pag. 6
Buzovici Oxana e – mail: buzovicioxana@yahoo.com
Chiriac Daniela e – mail: lipnic@list.ru

6. Beneficiarii Activităţilor Outreach

Beneficiarii activităţilor outreach sunt orice persoane vulnerabile, ce pot fi contactate în

afara oricăror instituţii. Atunci când vorbim despre beneficiarii activităţilor outreach, operăm cu
următoarele concepte, care sunt definite în Abordarea Outreach ca:
Vulnerabilitate – un punct slab care reacţionează la factorii externi şi interni negativi şi
predispune spre situaţii de risc.
Situaţii de risc – este atunci când persoana poate deveni vulnerabilă în urma influenţei
mediului şi contextului în care se află.
Defavorizat – este persoana, grupul cărui nu-i sunt respectate drepturile şi nu se ţine cont de
părerea lor, sunt evitaţi, subapreciaţi, etc.
Adolescenţi şi tineri:
- orfani;
- cu disabilităţi;
- din familii defavorizate;
- în conflict cu legea;
- care au ieşit din sistemul de protecţie;
- care aparţin unor grupuri etnice minoritare;
- care sunt traficaţi sau sunt în riscul de a deveni victime ale traficului;
- care sunt în riscul de a se infecta cu HIV/SIDA;
- care au abandonat şcoala;

Spaţiile /locurile unde pot fi întâlniţi şi contactaţi beneficiarii.

• Parcuri • Şcoală /ograda şcolii

• Internet caffe
• Stradă • Construcţiile neterminate
• Terenuri sportive
• Staţiile de autobuze • Case părăsite
• Canalizaţiile, etc.
• Discotecă • Şcolile internat /cămine

cdctbalti@yahoo.com
 pag. 7
Buzovici Oxana e – mail: buzovicioxana@yahoo.com
Chiriac Daniela e – mail: lipnic@list.ru

7. Componentele Activităţii Outreach

Structura de divizare a activităţilor outreach poate fi efectuată doar cunoscând necesităţile
grupului cu care urmează să lucrezi.

Activităţile outreach pot fi clasificate în dependenţă de:

1) nr. de persoane implicate:
a. lucrul cu un caz anumit: consultarea (nu contează conţinutul, dar procesul),
oferirea de materiale,
b. lucrul cu un grupul: discuţii, jocuri, activităţi culturale, teatrul social, activităţi
sportive (fără competiţii), educaţie experienţială / aventurieră, gătirea hranei,
cursuri de autoapărare
c. lucrul cu comunitatea: graffity, repararea unei case / unui cămin cultural,
competiţii sportive, concerte
2) tipul de activitate:
a. creativ – desen /graffiti, concerte, expoziţii, etc.
b. jocuri – de cunoaştere, energizare, încredere, colaborare şi cooperare, etc.
c. sport – concursuri, ştafete sportive, maraton, etc.
d. odihnă – pescuit, marşuri, cinema, etc.
e. educaţie experimentală – seminare, training-uri, discuţii, cercuri pe interese, etc.
f. de suport şi ajutor – consultare, consiliere, servicii de bază – hrană, igienă, etc.
3) scopul propus:
a. outreach mobil - include informarea persoanelor şi publicitatea activităţilor
Centrului, ONG-ului prin distribuirea a diferitor materiale informaţionale.
b. outreach cu grup specific
 orientată asupra problemei grupului ţintă: utilizatori de droguri, alcool, HIV
infectaţi, copiii străzii, copiii din familiile vulnerabile, copiii din internate,
prostituate, delincvenţii juvenili, copiii care abandonează şcoala, şomeri,
copiii cu disabilităţi;
 orientată asupra lucrului cultural cu tinerii – lucrul cu şi tinerii care aparţin
anumitor subculturi (adolescenţi şi tineri cu comportamente periculoase
pentru ei sau ceilalţi);
 orientată asupra lucrului pentru comunitate – organizarea de concerte,
expoziţii (cu lucrări speciale confecţionate de către grup);
c. outreach comunitar – este Mobilizarea Socială /Comunitară, care constă în
procesul prin care membrii unei comunităţi devin conştienţi de existenţa unei
probleme, iau act de faptul că această problemă este foarte importantă pentru viaţa

cdctbalti@yahoo.com
 pag. 8
Buzovici Oxana e – mail: buzovicioxana@yahoo.com
Chiriac Daniela e – mail: lipnic@list.ru

lor şi hotărăsc împreună care sunt paşii necesari pentru rezolvarea ei şi trec
împreună la acţiune, prin crearea de parteneriate şi acţiuni comunitare.

8. Intervenţie
Sfaturi unui lucrător outreach începător
Pentru a stabili contactul cu adolescenţii şi tinerii în stradă

• Trebuie să înţelegem că acolo unde ne ducem suntem oaspeţi şi nu au nevoie de ajutorul

nostru.
• Persoanele la care mergem au ales să stea acolo şi se simt bine în independenţa lor, iar
noi nu trebuie să mergem să-i scoatem din mediul lor.
• Ei tot sunt oameni şi tot au viaţă socială şi ştiu cum trebuie să se comporte, de aceea,
dacă eşti prietenos, ei tot devin prietenoşi.
• Un bun moment de începere este să stabilim contact vizual, să stăm să observăm care este
situaţia, după care să trecem pe la ei mai des.
• Să ne prezentăm foarte amabil, după care putem afla numele beneficiarului (în caz că el
refuză să se prezintă nu insistaţi să aflaţi numele, mai important este ca persoana să
comunice cu voi).
• Un moment important este să spunem care este scopul vizitei noastre, ce vrem să facem,
pentru a stabili o relaţie de încredere, este important să fim sinceri, să nu ascundem
identitatea şi scopul vizitei noastre.
• Unii pot să te întrebe ce faci acolo şi să te roage să pleci şi atunci trebuie să o faci.
• Este foarte important de a stabili o relaţie de încredere cu grupul ţintă.
• Dacă putem oferi ceva, informaţie sau consultaţie, trebuie să le spunem asta.
• Cu timpul grupul ţintă va solicita informaţia şi consultaţia voastră.
• Unii beneficiari, cu timpul vor cere şi bani, dar asta nu le puteţi da, trebuie să-i întrebaţi
de ce au nevoie de bani şi să încercaţi să le propuneţi organizaţiile care prestează
serviciile de care au nevoie.
• Lucrătorul de stradă este ca un punct de legătură între grupul ţintă şi organizaţiile care
oferă servicii, el direcţionează persoanele.
• Fiecare are modalitatea sa de a aborda o persoană
• Nu fiecare poate organiza activităţi outreach

cdctbalti@yahoo.com
 pag. 9
Buzovici Oxana e – mail: buzovicioxana@yahoo.com
Chiriac Daniela e – mail: lipnic@list.ru

9. REGULI DE SECURITATE
în realizarea Activităţilor Outreach

• supervizorul sau cineva din instituţia în care lucraţi trebuie să ştie unde mergeţi, unde vă
aflaţi, niciodată nu lucraţi fără această legătură (o variantă este telefonul mobil)
• nu mergeţi în locuri despre care nu sunteţi siguri că nu sunt sigure, dacă simţiţi că ceva
nu e în regulă, nu mergeţi
• prezentaţi-vă persoanelor şi spuneţi-le ce faceţi (e important să există o clară informaţie
despre scopul Dvs.)
• îmbrăcaţi haine comode şi haine care corespund situaţiei respective
• nu vă apropiaţi de cei care arată că nu vor să fie deranjaţi
• lucraţi întotdeauna în echipă cel puţin câte 2 persoane şi nu criticaţi niciodată partenerul
în faţa unui terţ sau a unui grup ţintă
• nu vă certaţi, nu faceţi dezbateri cu grupul ţintă
• nu vă opriţi în locurile unde se distribuie droguri sau alte activităţi criminale (dacă se
întâmplă să nimeriţi în astfel de situaţii, plecaţi)
• nu împrumutaţi bani copiilor / tinerilor. Nu oferiţi şi nu primiţi cadouri de la grupul ţintă
• nu intraţi în maşini, case, alte locuri închise pe care nu le cunoaşteţi. Nu aduceţi copiii
acasă, aceasta nu este o abordare profesionistă
• nu purtaţi arme, cuţite
• niciodată nu consumaţi alcool sau droguri în acest context

Managerul organizaţiei trebuie să aibă grijă ca toţi lucrătorii sociali să fie cunoscuţi cu aceste
reguli şi sunt de acord să le respecte.

cdctbalti@yahoo.com