Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SUBIECTE Infirmiera
SUBIECTE Infirmiera
1- EXAMEN ORAL
a). DERATIZAREA
In transmiterea la om a unor boli infecto-contagioase şi a infestaţiilor parazitare – şoareci,
şobolani.
Raticidele sunt substanţe chimice folosite pentru distrugerea rozătoarelor.
Măsurile preventive constau în împiedicarea accesului rozătoarelor la alimente şi suprimarea
posibilităţilor lor de hrană şi adăpost.
Metodele de combatere a rozătoarelor sunt fizice, biologice şi chimice.
Metodele fizice constau în folosirea de curse şi capcane.
Metodele biologice constau în cunoaşterea şi folosirea în combaterea rozătoarelor a
duşmanilor lor naturali – câini, pisici.
Metodele chimice constau în folosirea unor substanţe chimice cu efect raticid, cum ar fi:
- efectuarea deratizării cu antu prin prăfuire.Se amestecă antu cu talc 20-30%, se
prăfuieşte apoi podeaua în benzi late de 20-30 cm, perpendicular pe pereţii încăperii.Se
pot prepara şi momeli cu 1-3 gr antu la 100 gr mălai sau tărâţe, apoi momelile se pun
lângă sursa de apă sau alimente şi se prăfuieşte în jurul momelii cu praf de antu.
- efectuarea deratizării cu warfarină prin pregătirea de momeli prin amestec de alimente
99,5% şi warfarină 0,5%.Aşezarea momelii se va face lângă sursele de apă şi alimente.
- efectuarea deratizării cu pastă fosforică prin ungerea unor alimente cu pastă.
ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE
a) Portul echipamentului de protectie prevazut de normele MS, pe tot timpul prestatiei in unitate, de
catre personalul medico-sanitar cat si de persoanele care presteaza o activitate ocazionala sau dirijata
(elevi, studenti, personal de intretinere).
1
b) Portul obligatoriu al echipamentului pentru interventii chirurgicale de catre personalul care
lucreaza in interventii in salile de operatii si de nasteri.
c) Schimbarea obligatorie a echipamentului de catre personalul dare lucreaza in sectii de boli
contagioase si sectii cu compartimente septice la iesirea din salonul respectiv.
d) Personalul care lucreaza in saloanele de mari receptivi (prematuri, distrofici, bolnavi cu
transplanturi, etc.) este obligat sa puna echipament steril la intrarea in salon, insistandu-se asupra
portului corect al mastii (masca din 4 straturi de tifon, purtata pe nas, schimbata dupa 30 minute de
folosire).
e) Personalul care lucreaza in sectii septice precum si in sectii cu receptivitate mare (anestezie
terapie-intensiva) va purta obligatoriu halate colorate diferit.
- personalul medical cu leziuni ale pielii supurate trebuie reţinut de la orice contact direct
cu pacientul şi obligat să poarte echipament de protecţie până când afecţiunea se rezolvă;
3
- pt. colectarea materialelor contaminate, curatire si decontaminare
instrumentar,material moale, suprafete contaminate;
- pt. curatenie, indepartare de produse biologice
MOD DE FOLOSIRE A MANUSILOR:
- trebuie schimbate dupa fiecare pacient;
- dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi, dupa care acestea se indeparteaza,
prinzand marginea primei manusi prin exterior aruncand-o in containerul pentru colectare
si apoi prinzand-o pe cealalta, cu mana libera prin interior, scotand-o cu grija si
aruncand-o in acelasi container aflat la indemana;
- dupa indepartarea manusilor mainile se spala 10-15 secunde, chiar daca manusile nu
prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul activitatii incheiate; manusile de unica
utilizare nu se reutilizeaza, deci nu se curata, dezinfecteaza;
- manusile de uz general se pot decontamina si reutiliza, daca nu prezinta semne de
deteriorare (perforare, imbatranire cauciuc, etc.)
B. HALATE OBISNUITE
- folosite in timpul tuturor activitatilor din unitatile medicale
C. SORTURI, BLUZE IMPERMEABILE – acestea se imbraca peste halate atunci
cand sunt stropi, picaturi, jeturi cu produse biologice potential contaminate, protejand
tegumentele personalului medical din:
- sectii cu profil chirurgical;
- laboratoare;
- servicii de anatomie patologica;
- unele activitati administrative;
- servicii de urgenta.
D. MASCA , protejeaza: - tegumentele;
- mucoasele bucala, nazala ale personalului medical.
E. BONETE - simple (textile), sau impermeabile
6
b). DEZINSECTIA
Dezinsectia – reprezinta totalitatea procedeelor de prevenire si distrugere a inmultirii
insectelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (muşte, gândaci, ţînţari)
Dezinsectia profilactica (adica preventiva) consta in masurile igienico-sanitare a
beciurilor, subsolurilor si in masuri individuale ale personalului pentru a impiedica
dezvoltarea insectelor.
Dezinsectia se face prin metode fizice si chimice.
Procedee fizice – constau in indepartarea mecanica a insectelor, pieptanarea sau perierea
parului, scuturarea lenjeriei, calcarea cu fierul de calcat, indepartarea resturilor alimentare
din incaperi si depozitarea lor temporara in cutii de resturi alimentare.
Asezarea de plase contra mustelor si tantarilor la ferestre. Astuparea crapaturilor la
locurile de patrundere a tevilor pentru a impiedica patrunderea si adapostirea gandacilor.
Pastrarea alimentelor se face in dulapuri si frigidere bine inchise, in cutii si vase
acoperite.
Se va face golirea zilnica a noptierelor de alimente si curatarea lor.
Mijloace chimice – se utilizeaza substante chimice sub forma de pulberi, solutii aerosol,
gaze cu efect imediat sau prmanent, 1-2 saptamani sau luni, urmarind distrugerea
insectelor.
8
Lenjeria murdara – este colectata in saci gri sau negri si depozitata in pubele
apoi transportata cu carucioare la spalatorie.
Lenjeria curata – este colectata in saci si transportata cu carucioare in sectii.
1. Modul de colectare a lenjeriei
• colectarea lenjeriei se face în recipiente diferite în funcţie de gradul de contaminare
(saci galbeni) sau de curăţenie (lenjeria murdară în saci gri sau negri) ;
• depozitarea lenjeriei se face în pubele etichetate ;
• exista circuite diferite pentru transportul lenjeriei contaminate care să nu se
intersecteze ;
• încăperi speciale pentru lenjerie în secţie.
2. Transportul lenjeriei
• transportarea lenjeriei utilizate la spălătorie se face cu cărucioare, care se dezinfectează
dupa fiecare utilizare ;
• transportarea lenjeriei curate din spălătorie în secţii, în saci speciali;
• cărucioare compartimentate pentru colectarea lenjeriei murdare si contaminate;
• cărucioare pentru transportul lenjeriei curate la patul pacientului.
9
- Transportul cu căruciorul sau fotoliul rulant – brancardierul intră primul în ascensor
şi trage după el mijlocul de transport, astfel ca bolnavul să fie poziţionat cu privirea spre
uşa liftului.
- La sosire, fotoliul sau căruciorul este împins afară din lift, asistenta rămânând în spatele
bolnavului.
Oservaţie!
Este obligatorie transportarea cu căruciorul a următorilor bolnavi: în stare de şoc;
somnolenţi, în comă; astenici, adinamici, febrili, epuizaţi; cu insuficienţă cardio-
pulmonară gravă; suspecţi sau confirmaţi cu infarct miocardic, cu tulburări nervoase şi de
echilibru; cu afecţiuni ale membrelor inferioare; scoşi din sala de operaţie după
intervenţie; după naştere, femeile sunt scoase din sala de naştere cu căruciorul.
10
Bolnavul este culcat pe o parte (dreapta sau stânga) cu o pernă sub cap, cu membrul inferior care
este în contact cu suprafaţa patului întins, iar cu celălalt îndoit şi spatele sprijinit cu o pernă sau
un sul (indicată în pleurezii, meningite etc.).
3. Decubit ventral
Bolnavul este culcat pe abdomen, fără pernă, cu capul întors într-o parte, braţele dea lungul
corpului, sau flectate şi aşezate la stânga şi la dreapta capului, cu partea palmară pe suprafaţa
patului şi sub glezne se aşază un sul (indicată la bolnavii inconştienţi, la cei cu escare ale regiunii
sacrate, paralizii etc.).
4. Poziţia şezând.
a. În pat: bolnavul este menţinut şezând în pat, trunchiul realizând un
unghi de 90° cu membrele inferioare, prin ridicarea somierei articulate. Gambele sunt în
semiflexie pe coapse, sub genunchi se plasează un sul, iar la picioarele bolnavului se
plasează sprijinitorul.
Sub braţe se aşază câte o pernă (poziţie indicată la bolnavii dispneici,
în perioada crizelor de astm bronşic, în insuficienţă cardiacă, ea
favorizând respiraţia).
b. În fotoliu: bolnavul este aşezat confortabil, bine îmbrăcat şi acoperit
11
cu o pătură.
5. Poziţia semişezândă .
Se sprijină spatele bolnavului cu două perne, cu rezemătorul de spate sau somieră
articulată. Sub tălpi se aşază un sprijinitor pentru ca bolnavul sa nu alunece spre
extremitatea distală (poziţia este indicată în primul ajutor acordat bolnavului cu tulburări
respiratorii; este interzisă bolnavilor cu
tulburări de deglutiţie, comatoşilor, în cursul anesteziei generale).
7. Poziţia genu-pectorală .
Bolnavul se aşază în genunchi, aceştia fiind uşor îndepărtaţi, pieptul atinge planul
orizontal iar capul este într-o parte (indicată pentru explorări rectale – rectoscopie, tuşeu
rectal).
8. Poziţia ginecologică.
Bolnava este aşezată pe spate, coapsele flectate pe abdomen şi genunchii îndepărtaţi
(indicată în examinări ginecologice şi obstetricale).
17
- Se aşază capul bolnavului în uşoară hiperextensie, atârnând deasupra ligheanului.
- Se protejează ceafa bolnavului cu un prosop.
- Sub ceafa bolnavului se aşază capătul mai îngust al muşamalei rulate, iar celălalt capăt
se introduce în ligheanul aşezat pe somieră sau într-o galeata aşezată lângă pat .
- Se verifică temperatura apei.
- Se umezeşte şi se şamponează părul.
- Se fricţionează părul cu ambele mâini şi se masează uşor pielea capului pentru activarea
circulaţiei sangvine.
- Se limpezeşte părul.
- Se repetă manopera de două-trei ori.
- După o clătire abundentă, se acoperă părul cu un prosop încălzit.
- Se îndepărtează muşamaua, introducând-o în sacul pregatit.
- Se aşază bolnavul în poziţia iniţială.
- Se usucă părul cu foehnul.
- Se piaptănă părul.
- Se acoperă părul bolnavului cu o bonetă.
- Se spală obiectele de pieptănat şi se introduc în soluţie dezinfectantă.
- Spălarea mâinilor.
EXPUNEREA PROFESIONALA :
- prin inoculari percutane: • intepare;
• taiere.
- contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate;
- contaminarea mucoaselor.
- in timpul: • efectuarii de manopere medicale invazive cu ace si instrumente ascutite;
21
- obiecte ascutite:
• colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere,
amplasate la indemana si marcate corespunzator conform reglementarilor MSP pentru:
> pregatire in vederea utilizarii;
> distrugere;
> evitarea recapisonarii, indoirii, ruperii acelor utilizate.
• de evitat scoaterea din seringile de uz unic.
- lenjerie:
• manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte produse biologice potential
contaminate cat mai putin posibil;
• sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, in spatii special destinate;
• colectare in saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati in mod corespunzator;
• evitarea pastrarii lor indelungate, inainte de prelucrare;
• asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare - decontaminare.
• curatenie si decontaminare:
> folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange, alte lichide biologice sau tesuturi;
> decontaminarea initiala cu substante clorigene, indepartarea cu hartie absorbanta
care se colecteaza in containere sau saci de plastic marcati;
> dezinfectie cu solutie germicida;
> uscarea suprafetei prelucrate;
> folosirea de tehnici standard in vederea efectuarii curateniei, sterilizarii,
decontaminarii echipamentului medical, a pavimentelor, peretilor, mobilierului, veselei,
sticlariei, tacamurilor,
- reziduuri infectante :
• neutralizare prin ardere sau autoclavare
• colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea clara prin
culoare si etichetare.
- igiena personala:
• spalarea mainilor ;
spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse biologice potential
contaminate sau cu materiale potential contaminate;
• evitarea activitatilor cu risc de expunere:
> existenta de leziuni cutanate;
> prezenta unui deficit imunitar;
> graviditate;
chiar si in situatii imprevizibile se vor asigura cele necesare respectarii principiilor
precautiunilor universale
27
Munca de echipa presupune sa lucrezi impreuna cu ceilalti angajati, sa fii mereu
dispusa la cooperare. Așadar, nu incerca sa-ti impui punctul de vedere, ci sustine-l cu
calm și cu argumente. Nu intrerupe discursurile colegilor, fii atenta la ideile lor și
folosește ce este mai bun din ele, imbunatatindu-ti propria activitate.
Respecta-ti angajamentele
Colegii trebuie sa știe ca se pot baza pe tine. Prin urmare, este important sa
respecti indatoririle de serviciu și activitatile suplimentare pe care te angajezi sa le faci.
Astfel caștigi respectul coechipierilor și te poti aștepta ca ei sa-ti raspunda la fel. Nu
promite decat lucrurile pe care le poti indeplini, pentru ca altfel riști sa afectezi și
activitatea celorlalti colegi.
b. MUNCA IN ECHIPA
Un proverb chinezesc spune: “In spatele unui om capabil se afla intotdeauna alti oameni
capabili.” Adevarul este ca munca in echipa este cheia marilor realizari. Intrebarea nu
este daca echipele sunt valoroase.
Intrebarea este daca noi recunoastem acest lucru si daca putem deveni jucatori mai buni
intr-o echipa. Din acest motiv sustin ca unu (1), este unu numar mult prea mic pentru a
realiza ceva maret.
” Nu exista probleme pe care sa nu le putem rezolva impreuna, ci exista foarte putine
probleme pe care sa le putem rezolva singuri”
1. Echipele implica prezenta unui numar mai mare de persoane, ceea ce presupne
existenta mai multor resurse, mai multor idei si a unei energii mai mari in cazul unei
singure persoane.
2. Echipele cresc la maximum potentialul unui lider si reduc la minimum punctele sale
slabe. Punctele forte si punctele slabe mult mai vizibile la o singura persoana decat la o
echipa.
3. Echipele ofera perspective multiple cu privire la modul in care se poate satisface o
nevoie sau se poate atinge un scop, formuland astfel mai multe alternative pentru fiecare
29
situatie. Puterea de intelegere a unui singur individ este rareori la fel de larga si profunda
ca aceea a unui grup atunci cand se confrunta cu o anumita problema.
4. Echipele impart laudele in cazul unei victorii si impart vina atunci cand sufera o
infrangere. Acest lucru genereaza atitudini autentice de modestie si spirit de echipa. O
persoana primeste singura laudele si suporta singura vina. Ceea ce genereaza stari de
mandrie si cateodata un sentiment al ratarii.
5. Echipele fac ca liderii sa fie in permantenta responsabili pentru obiectivul care trebuie
atins. Persoanele care actioneaza individual pot schimba obiectivul fara a avea un
sentiment al responsabilitatii.
6. Echipele pot face mai mult decat o singura persoana.
Daca doriti sa va atingeti potentialul sau sa incercati sa faceti ceea ce vi se pare imposibil
– cum ar fi sa transmiteti mesajul dumnevoastra chiar si dupa doua mii de ani de la
moartea voastra, trebuie sa deveniti jucator al unei echipe. Desi pare a fi un cliseu,
urmatoarea afirmatie este totusi adevarata:
Indivizii iau parte la competitie, insa echipele sunt cele care castiga campionatele.
a) . INGRIJIREA GRAVIDELOR
- gravidele vor fi asezate in saloane bine incalzite, luminoase, climat linistit si ferit de
emotii;
- lenjeria de pat si de corp se schimba des iar invelitoarea patului trebuie sa fie usoara dar
calduroasa;
- toaleta organelor genitale se face numai dupa ce a fost consultata de catre medic si s-au
recoltat secretii pentru examenul de laborator; spalarea se face in pozitie ginecologica,
de sus in jos (dinspre vulva spre anus) cu un tampon de vata prins intr-o pensa si inmuiat
in solutii dezinfectante caldute;
- preoperator daca este necesar se indeparteaza parul pubian cu ajutorul unei lame de
unica folosinta;
- baia la pat se face pe etape dezvelind suprafetele necesare si reacoperindu-le imediat
dupa terminare;
- cand se aseaza lenjeria de pat trebuie avut grija sa existe intotdeauna musamaua si aleza
care se schimba ori de cate ori este nevoie;
- alimentatia si hidratarea se face la indicatia medicului;
- cand este in travaliu trebuie permanent insotita si supravegheata.
31
Accidentele datorate curentului electric apar în urma trecerii acestuia prin corpul uman
sau ca urmare a producerii unui arc electric. În raport cu intensitatea curentului pot apare
urmatoarele manifestari:
· senzatie de tremuratura a corpului
· contracturi musculare generalizate
· pierderea constientei si chiar moartea.
La locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei întindere, profunzime si
gravitate se datoresc transformarii la exteriorul sau interiorul corpului a energiei electrice
în energie calorica.
Atitudinea de urgenţă în electrocutare :
- întreruperea curentului de la întrerupătoare sau îndepărtarea firului electric
- îndepărtarea accidentatului de sub acţiunea curentului
- cel care încearcă să-l salveze va avea grijă să nu se electrocuteze el însuşi
(niciodată nu se apucă de părţile descoperite ale corpului electrocutatului). Se
va apuca cu mâna protejată de o mănuşă sau cu o pătură aşezată peste
accidentat.
- Se mai poate prinde victima de haine sau de păr
- Se anunţă serviciul de salvare
- Dacă există fire electrice, vor fi evacuate persoanele din zona periculoasă
- Este interzisă tăierea firelor electrice fără instrumente izolatoare
- Dacă victima nu respiră, se face resuscitare cardiorespiratorie.
32
- existenţa unor boli ( in diabetul zaharat se consuma o
cantitate mare de apa )
Vârstnicii se deshidratează mai uşor, reacţiile biochimice se realizează mai greu, toxinele
se elimină dificil.
- un om elimină zilnic : 1,5 l pe cale renală
750 ml prin transpiraţie
400 ml prin respiraţie
Echilibrul între aport şi eliminare, orice reţinere de apă în organism seminifica boala
hepatică, cardiacă, renală etc.
Hidratarea insuficientă duce la constipaţie, infecţii urinare, litiaza renala .
- Apa se bea lent, cu înghiţituri mici si repetate.
- NU în timpul mesei sau imediat după masă
- Apa prea multă duce la “ intoxicaţie cu apă ” manifestată prin semne ca :
apatie, confuzie mentală, ameţeală, oboseală.
Căi de hidratare ale organismului.
1. Calea orală = calea fiziologică de administrare a lichidelor
- nu poate fi folosită în : - vărsături
- refuzul pacientului
2. Calea duodenală = se administrează prin sondă duodenală, picătură cu picătură .
3. Calea rectală = prin clismă, picătură cu picătură
4. Calea parenterală = prin perfuzie, picătură cu picătură
b). DEMENŢELE
Una din funcţiile varstnicului cea mai modificată este somnul. Infirmiera trebuie să
analizeze această situaţie deoarece pacientul in varstă este subiectiv in legatura cu aceste
perioade de somn mai ales din timpul noptii . Uneori persoana in varstă acuză treziri in
cursul nopţii la durată de peste o oră , iar in realitate aceste treziri durează 10-15 minute.
La pacientul in varstă apare o tulburare de somn – hiposomie. Cauza este varsta inaintată
şi consumul de hipnotice. Ca tratament tulburările de somn vor fi analizate şi depistate
cauzele. Pacientul se va culca la aceeaşi oră. De preferat devreme. Inainte de culcare se
recomandă plimbări scurte in aer liber şi exerciţii fizice. Masa va fi servită cu două ore
inainte de culcare, nu se vor da alimente greu digerabile, băuturi iritante, cafea, ceai sau
medicamente pe bază de cofeină. In perioada de culcare se evită discuţiile aprinse,
35
vizionarea unor spectacule emoţionale, lecturi cu subiecte tari. Se recomandă aerisirea
camerei, se face o baie caldă care are un efect calmant, şi favorizează somnul.
Se poate bea un pahar cu lapte, se mananca un măr, se bea o cană cu ceai de tei.
Patul să fie confortabil, atmosferă liniştită.
Subiectul nr 27
36
a) . PRINCIPIILE ÎNGRIJIRII UNEI PERSOANE CU DEMENŢĂ
ALZHEIMER
1. Purtaţi-vă normal
2. Menţineţi independenţa persoanei asistate
3. Evitaţi confruntările
4. Evitaţi crizele.
O criză ar putea fi determinată de necesitatea de a se grăbi să facă ceva la timp,
de o întâlnire cu mai mulţi oameni deodată, chiar dacă sunt persoane familiare,
sau de mersul în locuri noi, nefamiliare. Unele dintre crize pot fi evitate. Lasaţi-i
timp suficient vârstnicului pentm a îndeplini o sarcină, pentru a ieşi undeva şi,
mai presus de orice, păstraţi-vă calmul.
7. Pastraţi-vă simţul umorului
8. Asiguraţi un mediu sigur
Activităţile zilnice au un risc crescut pentru persoanele cu demenţă: acestea pot
deschide gazul, pot lăsa lumina aprinsă, pot arunca chibrituri aprinse într-un coş
de hârtii sau pot atinge oala fierbinte. Unele soluţii sunt evidente, iar lista este
lungă (nu lăsaţi chibrituri la îndemână, ascundeţi sticlele cu substanţe nocive) şi
presupune doar atenţie şi reconsiderarea tuturor situaţiilor periculoase din casa.
9. Menţineţi condiţia fizică şi sănătatea
Menţineţi o bună comunicare cu persoana care suferă de demenţă
Alzheimer
în conversaţie, amintiţi-vă să vorbiţi clar, simplu şi încet, numai despre un
singur subiect. Acordaţi persoanei mai mult timp pentru a răspunde. Poate veţi fi
nevoiţi să repetaţi un lucru de mai multe ori. Dacă persoana este confuză, amintiţi-
le cu răbdare informaţiile esenţiale, folosindu-vă de un obiect sau de o fotografie.
încercaţi să nu îi contraziceţi sau să îi jigniţi, corectându-i cu bruscheţe. Reţineţi
că vorbirea nu este singurul mod de a comunica. în stadiile avansate, privirea şi
atingerea pot deveni principalele modalităţi de exprimare a sentimentelor, iar
persoana asistată poate răspunde în acelaşi fel, dându-vă indicii asupra a ceea ce
doresc
Subiectul nr 28
37
Personalul care colecteaza si ambaleaza lenjeria va purta echipament de protectie
corespunzator, inclusiv manusi. Dupa indepartarea echipamentului de protectie
personalul se va spala pe maini.
Ambalarea lenjeriei murdare se face, in functie de gradul de risc, in:
Ambalaj simplu pentru lenjeria necontaminata – sac alb
Ambalaj dublu pentru lenjeria contaminata – sac galben - portocaliu
( Ambalajul simplu este reprezentat de sacul din material textil sau polyester).
Ambalajul se spala si se dezinfecteaza in spalatorie.
Daca lenjeria murdara este umeda, ea se introduce mai intai intr-un sac impermeabil si
apoi se pune in sacul din material textil.
- Ambalajul dublu pentru lenjeria murdara patata este reprezentat de sacul interior
impermeabil, din polietilena, iar ambalajul exterior este sacul din material textil.
Sacul din polietilena care a venit in contact cu lenjeria murdara patata nu se
refoloseste, ci se arunca intr-un sac galben pentru deseuri infectioase. Ambalajul
exterior este supus procesului de spalare si dezinfectie in spalatorie.
Subiectul nr 29
a) ALIMENTAREA PACIENTULUI - alimentarea activa
Rolul infirmierei în servirea mesei :
- curat şi la timp : la sala de mese sau la salon
- alimentele nu se ating cu mâna
- sunt serviţi întâi pacienţii de la sala de mese, apoi cei din
saloane ( imobilizaţi )
1. Alim. activă à ptr. servirea mesei, infirmiera are nevoie de :
tăvi, tacâmuri, farfurii, şerveţele, pahare ptr. apă,
faţă de masă, coş ptr. pâine
38
- servirea mesei în salon : se îndepărtează tăviţele renale,
ploştile, urinarele, pacienţii cu aspect dezagreabil se separă cu
paravan à pacientul este invitat să se spele pe mâini.
39
- carbohidraţii necesari ptr. producerea de energie, se
obţin din : pâine, orez, fructe, cereale
Reduce sarea à evită edemele à uterul îmbibat cu apă se
contractă mai greu.
Subiectul nr 30
a)RELATIA INTERPERSONALA INFIRMIERA – PERSOANA
ASISTATA
Intre infirmieră şi persoana asistata se stabileşte în mod inevitabil, o relaţie
interpersonala directa, care poate influenta, pozitiv sau negativ,atingerea
obiectivelor profesionale. Pentru ca aceasta relaţie sa acţioneze ca un factor cu
consecinţe benefice asupra persoanei ocrotite, infirmiera trebuie să ia în
considerare unele elemente de principiu.
Stilul interpersonal participativ — Persoanele asistate au nevoie de
angajare,implicare, participare.
Trebuiesc evitate:
a) deciziile unilaterale, venind de la infirmieră ca „autoritate în materie",
b) autoritarismul manifestat prin „judecăţi şi ordine"
c) paternalismul care impune decizia „în mod afectuos".
Trebuie evitată, în egală măsură şi cealaltă extremă: atitudinea caracterizată
prin neimplicare, dezinteres, nepăsare. Stilul interpersonal optim este caracterizat
prin dialog, cooperare, parteneriat între infirmieră şi persoanele asistate.
40
persoanei ocrotite, intră în relaţii afective cu această persoană,află detalii despre
viaţă sa personală.
Intimitatea pe care o generează această relaţie nu trebuie să depăşească
anumite limite. Dincolo de relaţia „de la om la om" infirmiera trebuie să rămînă o
profesionistă aflată pe o poziţie profesională în raport cu persoana asistata. Din
această poziţie ea trebuie:
a) să manifeste discreţie;
b) să nu se amestece în domenii personale care nu sînt de competenţa sa;
c) să râmînă neutră în raport cu confidenţele persoanei asistate;
d) să respecte modelul cultural al acestei persoane;
e) să-şi păstreze intact propriul său model cultural.
42
pentru activarea circulatiei sanguine, dupa spalarea intregului corp, se frictioneaza
cu alcool mentolat indeosebi regiunile predispuse la escare;
pacientii care se pot deplasa vor face baie la dus sau la cada, sub supravegherea
personalului de ingrijire
in timpul baii pe regiuni a pacientului imobilizat la pat, udarea aparatului gipsat, a
pansamentului
Subiectul nr. 32
a) . DEPOZITAREA TEMPORARA SI TRANSPORTUL LENJERIEI
MURDARE
43
- galben-portocaliu pentru ambalajul exterior al lenjeriei contaminate; se
poate aplica si pictograma"pericol biologic"(sac sau container galben'-
portocaliu).
b) Sortarea lenjeriei
Nu se admite sortarea lenjeriei contaminate;
Lenjeria murdara necontaminata se sorteaza intr-un spatiu special destinat,
pe o masa de sortare. Daca, in pofida precautiunilor luate la colectarea si
ambalarea pe sectii, obiecte taietoare-intepatoare si alte deseuri de acest tip
se afla inca in lenjeria sosita la sortare , aceste obiecte se indeparteaza
intr-un recipient cu pereti rigizi pentru deseuri intepatoare-taietoare.
Personalul care lucreaza in zona murdara trebuie sa poarte halate sau
uniforme de alta culoare fata de uniformele folosite in znna curata pentru a
se reduce riscul de contaminare. Personalul care lucreaza in zona murdara va
purta echipament de protectie adecvat: halat, sort ,boneta, manusi, masca,
ochelari, cizne. Obiectele refolosibile din echipamentul de protectie vor fi
schimbate zilnic .Cele de unica folosinta vor fi eliminate la deseuri
periculoase conform normelor.
Subiectul nr 33
a) MOBILIZAREA BOLNAVULUI SI PREVENIREA ESCARELOR
Mobilizarea pacientului
Scopul mobilizarii este miscarea pacientului pentru a se preveni complicatiile ce
pot aparea din cauza imobilizarii si pentru recastigarea independentei.
Obiectivele urmarite
Normalizarea tonusului muscular
Mentinerea mobilitatii articulare
Asigurarea starii de bine si independenta pacientului
Stimularea metabolismului
Favorizarea eliminarii de urina si fecale
Stimularea circulatiei sanguine pentru: profilaxia trombozelor,
pneumoniilor, escarelor, contracturilor
Principii de respectat
Mobilizarea se face in functie de:
Natura bolii
Starea generala
Tipul de reactivitate a pacientului
Perioada de exercitii pasive si active pentru refacerea conditiei musculare
si anvergura de miscare trebuie inceputa incet, marindu-se treptat, in
functie de raspunsul fiziologic al pacientului
Exercitiile se fac inainte de mese
De asemenea, trebuie planificat impreuna cu pacientul exercitii de relaxare
Observatie – momentul in care se incep mobilizarea si scularea din pat, precum
si ritmul in care se efectueaza vor fi hotarate de medic
44
Infirmierul se asaza, in fata pacientului, care sta in pozitie sezand, la
marginea;
Fixeaza, cu genunchii lui, genunchii pacientului iar cu mainile il prinde de
sub axile;
Pacientul se prinde de umerii infirmierului sau de gatul acestuia
Prin impingere in genunchii pacientului, centrul de greutate al
infirmierului coboara, crescand astfel forta de ridicare a pacientului
Subiectul nr 34
a) MIJLOACE DE PREVENIRE a escarelor de decubit
Se adreseaza cauzelor locale sau favorizante si reprezinta “cartea de vizita” a
infirmierului . Escarele pot aparea in cateva ore sau in cateva zile, formarea lor fiind
variabila, depinzand de factorul de risc si de toleranta pielii la presiune indelungata.
Principiile tratamentului preventiv:
a) Schimbarea de pozitie
Evita imobilizarea
Se la 2 sau 3 ore; la nevoie, mai des
Este necesara o foaie de supraveghere a escarelor, in care se noteaza:
- orele de schimbare si pozitia: 14 – DD (decubit dorsal); 16 – DLS
(decubit lateral stang);
18 – DD (decubit dorsal) ; 20 – DLD (decubit lateral drept).
Aspectul cutanat
Zonele de masaj
b) Asigurarea confortului si mentinerea bolnavului intr-o stare de igiena perfect
Evitarea cutelor lenjeriei de pat, renuntarea la lenjeria de corp
Spalarea zilnic, cu apa si sapun si ungerea regiunilor expuse umezelii, stiut fiind
faptul ca pielea unsa se macereaza mai greu decat pielea uscata
Scuturarea patuluji zilnic, sau ori de cate ori este nevoie
c) Folosirea materialelor complementare, necesare pentru prevenirea escarelor
Saltele speciale
Perne de diverse dimensiuni si forme
Colaci de cauciuc
Pentru ungerea pielii, oxid de zinc cu vitamina A+D2
Talc pe panza
d) Alimentatie si hidratare echilibrata
Alimentatia trebuie sa fie bogata in proteine, pentru a favoriza cicatrizarea, de
asemenea, in vitamine, dar, tinand cont de varsta si greutatea bolnavului. In ceea
ce priveste hidratarea, necesarul de lichide se va completa cu 1,5-2l la 24 de ore.
e) Favorizarea vascularizatiei in zonele comprimate
Prin masaj
Obiective
- Favorizeaza vascularizatia profunda si superficiala
- Indeparteaza celulele descuamate si destupa glandele sebacee
- Rehidrateaza pielea
- Favorizeaza starea de bine si confort, inlatura durerea, anxietatea si ajuta sa-si
regaseasca forta si energia
Prin utilizarea alternativa de cald si frig
- se face in loc de masaj
Obiective
- Favorizeaza revascularizatia tisulara, provocand, alternativ, o vasodilatatie si o
vasoconstructie locala
Indicatii
- Escare stadiul II
45
Pozitia bolnavului
- Ca la masaj
Materiale necesare
- Cuburi de gheata si apa calda
Tehnica
- Se aplica compresa cu gheata de mai multe ori pe locul escarei, pentru a obtine o
vasoconstrictie
- Apoi, se incalzeste si se usuca zona prin tamponare, pana se obtine o vasodilatatie
- Se face de 3-4 ori
b) Tratamentul escrelor
Tratament
- Local, in functie de stadiu; pentru stadiul I, masaj, unguente, violet de gentiana;
pentru stadiul II, cald si frig, pansament gras, bioxiteracor; pentru stadiul III,
pansamente
- General; se refera la alimentatie, tratamentul cu antibiotice si al starii generale
COMPLICATII
- infectii locale ale plagii
- septicemie
-
Subiect nr 35
a) TRANSPORTUL, DISTRIBUIREA ALIMENTATIEI SI HRANIREA
BOLNAVULUI
Circuitul alimentelor include blocul alimentar, modul de distributie si transport al
mancarii preparate, oficiile alimentare de pe sectii, servirea mesei la bolnavi.
Blocul alimentar cuprinde: spatial de preparare al alimentelor, camerele
frigorifice, depozitele de alimente, camera de zarzavat.
Alimentele sunt pregatite pentru o singura masa si distribuite imediat dupa
prepararea lor, interzicandu-se pastrarea lor de la o masa la alta.
Se pastreaza timp de 36 de ore la frigider,probe din fiecare aliment distribuit.In
blocul alimentar exista frigider separat pentru probe, lactate, carne,oua.Fiecare frigider
este dotat cu termometru si grafic de temperatura.
Transportul mancarii preparate de la blocul alimentar la oficiile din sectii se face
in recipiente emailate si acoperite cu capac.
PROGRAM TRANSPORT ALIMENTE
DIMINEATA ------- 7.15 – 7.45
PRANZ -------- 12.30-- 13.30
SEARA ---------17.00—18.00
46
Bolnavii cu aspect neplacut sau cu piodermite intinse, ca .si cei care ar varsa in timpul
alimentatiei, daca nu pot fi izolati in rezerve vor fi izolati de restul bolnavilor prin
paravane. Se va da posibilitatea bolnavilor sa-si spele mainile; bolnavii in stare grava vor
fi ajutati de asistenta sau infirmiera.
distribuirea alimentelor, trebuie facuta curat, estetic, operativ. Nu este bine sa se
serveasca de odata toate felurile de alimente pe tava in fata bolnavului, ci pe rand in
masura in care el termina, felul anterior.Vesela utilizata trebuie ridicata imediat
infirmiera va distribui intai regimul comun, apoi regimurile tip si la urma va
dispune aducerea a regimurilor individuale pentru bolnavii a caror alimentatie
terapeutica nu se incadreaza in nici unul dintre regimurile tip.
Persoana care ingrijeste bolnavul va pregati un servet foarte curat, isi va spala
mainile si isi va schimba halatul cu care a stat in timpul zilei, punandu-si eventual un sort
alb. Se recomanda ca felurile de mancare sa nu-i fie aduse bolnavului toate odata, ci pe
rand, luandu-se imediat farrfuriile felului anterior. Se va intrebuinta clestele special
pentru servit painea, carnea sau diferite prajituri. Este foarte important ca alimentele sa
fie servite in vase corespunzatoare, sa nu se puna prajitura peste felul al doilea, sau salata
in aceiasi farfurie cu mancarea.
alimentatia bolnavilor traumatizati trebuie sa asigure un aport substantial de
calorii. Infirmiera trebuie sa urmareasca in ce masura consuma bolnavul cantitatile de
alimente servite. Pentru a preveni inapetenta, alimentele vor fi servite cald si apetisant.
Preferintele individuale - in masura posibilitatilor - sa fie satisfacute. Daca bolnavii nu
pot manca, infirmiera trebuie sa asigure alimentatia pasiva a bolnavilor, iar daca nu
pot fi alimentati per os, se va trece la alimentatia parenterala de catre asistenta.
La bolnavii de inima, ca si la cei cu boli ale sistemului nervos, orarul meselor va fi de
asemenea cel indicat de medic, tinand seama ca nu se va servi masa de pranz inainte
aplicarii tratamentului.
47
- trebuie sa existe iluminat corespunzător;
- locul de organizare a activităţii, sursa de apa şi suprafata zonei de depozitare trebuie
sa permită aranjarea în ordine a materialelor de întreţinere;
- trebuie sa existe chiuveta cu apa potabilă rece şi calda, dotată pentru igiena
personalului care efectuează curatarea, conform prevederilor legislaţiei în vigoare;
- trebuie sa existe chiuveta sau bazin cu apa potabilă, pentru dezinfectia şi spalarea
ustensilelor folosite la efectuarea curatarii; dezinfectia, spalarea şi uscarea materialului
moale folosit la curatare se pot face utilizându-se maşini de spălat cu uscator sau maşini
de spălat şi uscatoare;
- trebuie sa existe suport uscator pentru manusile de menaj, mopurile, periile şi alte
ustensile;
- trebuie sa existe pubela şi saci colectori de unica folosinta pentru deşeuri, conform
legislaţiei în vigoare.
Subiect nr 36
a) MATERIALUL DE INTRETINERE A CURATENIEI
- materialul de intretinere a curateniei trebuie utilizat la maximum de eficienta respectand
regulile de igiena pentru ca operatiunile de curatenie si dezinfectie sa-si atinga scopul,
acela de a elimina microorganismele.
- se recomanda ca alegerea materialului de intretinere a curateniei sa se faca pe baza unui
studiu la fata locului.
Materiale :
maturi din PVC, perii, teuri, mopuri
- cu ajutorul lor se realizeaza indepartarea prafului si a gunoiului de pe pavimente
carucior pentru curatenie
- permite aranjarea si transportul tuturor materialelor si produselor de intretinere
necesare curateniei zilnice.
carucior pentru spalarea pavimentului
- permite separarea apei curate si a apei murdare, garanteaza calitatea antimicrobiana a
solutiilor de detergent.
Se manevreaza usor, este ergonomic,igienic pentru manipulator. Utilizarea sa permite
realizarea unei bune spalari.
aspirator
accesorii – manusi de menaj
b) PROTOCOALE DE IGENA PRIMARA--- IGIENA MAINILOR
Descrierea procedurii
Mainile constituie cai de transmitere pentru aproape orice fel de agenti patogeni de la un
pacient la altul, sau de la un membru al personalului la pacient. Astfel, igiena mainilor
este cea mai importanta procedura de prevenire a infectiei. Pentru a proteja pacientii de
infectiile intraspitalicesti, igiena mainilor trebuie sa se realizeze periodic si complet. Intr-
adevar, mainile curate si sanatoase, cu pielea intacta, cu unghiile taiate, si fara inele
minimalizeaza riscul contaminarii. Nu numai unghiile artificiale pot fi adevarate depozite
de microorganisme ci si mainile aspre si cu pielea crapata.
Materiale necesare:
• sapun sau detergent
• apa calda
• prosoape de hartie
• optional: agent antiseptic pentru spalare, alcool-pentru mainile crapate, perie de
unghii, burete de plastic, dispozitiv de curatare a cuticulelor.
Implementare:
- Se vor inlatura inelele, pentru ca ele adapostesc murdarie si microorganisme.
Unghiile naturale trebuie sa fie taiate, scurte si curate;
48
- Se vor uda mainile si incheieturile mainilor cu apa calda si se va aplica sapunul. Nu
se va folosi sapun solid pentru ca acesta permite transmiterea infectiei.
- Se vor tine mainile cu cotul in sus pentru a impiedica apa sa se duca in sus pe maini
si apoi iar in jos ,contaminand astfel zonele curate ;
- Se vor freca puternic mainile cu multa spuma de sapun cam 10 secunde. Sapunul si
apa calda reduc tensiunea suprafetei si aceasta ajutata de frecare slabeste
microorganismele care vor fi inlaturate impreuna cu spuma.
- Se va acorda o atentie deosebita zonelor de sub unghii si zonelor cuticulelor, precum
si degetului mare, arsicelelor, si partilolor laterale ale degetelor si mainilor pentru ca
acestea zone sunt propice dezvoltarii microorganismelor ;
- Se va evita stropirea accidentala cu apa pe propriile haine cat si pe podea deoarece
microorganismele se raspandesc mai usor pe suprafetele umede si totodata podele
alunecoase sunt periculoase ;
- Se va evita sa se atinga chiuveta si robinetele deoarece ele se considera a fi
contaminate se vor clati mainile si incheieturile mainilor foarte bine pentru ca jetul
de apa curgand sa indeparteze spuma de sapun cu impuritatile si microorganismele
existente;
- se vor sterge mainile, tamponand cum bine cu un prosop de hartie. Se va evita
frecarea care poate cauza asprirea mainilor ;
- daca chiuveta nu este prevazuta cu un dispozitiv pentru genunchi sau picior de
inchidere a apei, se vor inchide robinetele apucandu-le cu un prosop de hartie uscat
pentru a evita recontaminarea mainilor
49