Situația mediului înconjurător pe Valea Teleajenului-trecut, prezent,

perspective

Valea Teleajenului este una dintre regiunile turistice ale județului

Prahova, fiind situată în partea de nord-est a județului Prahova, în sud-
estul Romaniei, în mijlocul Munteniei, în bazinul superior și mijlociu al
râului Teleajen.

Valea Teleajenului se învecinează la sud-cu municipiul Ploiești, Valea

Doftanei și Valea Slănicului la vest; la nord-județul Brașov, iar la est-
județul Buzău și Valea Cricovului. Relieful variat, conține în proporții egale
munți, dealuri și câmpii.
Valea Teleajenului își are punctul de origine sub Munții Ciucaș, la
izvorul Sfântului Ioan, în zona Valea Berii izvorul ia forma unui pârâu,
pârâul Berii, între Valea Berii și Cheia pârâul formează frumoase chei,
cunoscute sub numele de Cheile Cheiței, după ce trece de Cheia pârâul se
transformă în râu și ia numele de Teleajen iar la Măneciu Ungureni se
unește cu Telejenelul unde formează un frumos lac artificial, din Măneciu
curge la vale prin mai multe comune paralel cu DN 1A și magistrala
feroviara 304 (Ploiești-Măneciu), străbătând 113 km până se unește cu râul
Prahova în dreptul localității Gherghița.
Râul Teleajen alimentează cu apa localitățile de pe vale, până la
Ploiești, și ajunge să producă 36,36 Mw în centralele electrice de la
Măneciu, Izvoarele și Vălenii de Munte și ajunge să potolească setea a peste
2500ha de culturi agricole.
De-a lungul acestei văi sunt situate orașele Vălenii de Munte și
Boldești-Scăieni, stațiunea Cheia și comunele Măneciu, Izvoarele, Teișani,
Drajna, Gura Vitioarei, Măgurele, Lipănești, Blejoi și Bucov.
Potrivit unei analize a Gărzii de Mediu Prahova, cele mai mari probleme
privind poluarea sunt:
 Asigurarea parţială şi necorespunzătoare a sistemelor de canalizare si
epurare ape uzate în aglomerări urbane .
 Poluarea apei raurilor Prahova si Teleajen generată de epurarea
incompletă a apelor uzate menajere si funcţionării necorespunzătoare
a staţiilor de epurare industriale.
 Poluarea atmosferei datorită compuşilor organici volatili proveniti
atat de la agenti economici din industria petroliera , cat si de agenti
economomici ce desfasoara activitati de fabricare a detergentilor .
  Poluarea mediului generată de materialele greu biodegradabile
necolectate selectiv în vederea reciclării.
 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a  deşeurilor
menajere în judeţul Prahova
 Poluarea solului si apelor subterane  datorită  activităţilor din
industria de extracţie a ţiţeiului.
 Poluarea remanentă a solului şi a apelor subterane în urma închiderii
depozitelor de deşeuri urbane şi rurale.
 Lipsa sistemului de monitorizare şi de evaluare a evoluţiei  sănătăţii
umane în raport cu calitatea mediului.
 Slaba educaţie ecologică a comunităţii privind necesitatea colectării
selective a deşeurilor.
 Slaba educaţie a publicului privind protejarea şi conservarea
biodiversităţii locale.
 Poluarea apei generată de epurarea incompletă a apelor uzate
menajere generate in Municipiul Ploiesti datorită dotării
necorespunzătoare a staţiei de epurare si capacitatii reduse de
epurare .
 Degradarea zonelor unde au fost identificate specii de floră şi faună  
sălbatică protejate prin convenţii internaţionale .

 Sursele majore de poluare permanentă a apelor de suprafaţă sunt

reprezentate de activităţile industriale (industria extractivă, industria
minieră, exploatare şi prelucrare a lemnului, prelucrări chimice, industria
metalurgică şi construcţii de maşini, producerea energiei electrice etc.),
activităţile agro-zootehnice, precum şi depozitele de deşeuri menajere şi
industriale neautorizate şi necorespunzător amenajate (în special haldele de
deşeuri miniere); Calitatea apelor prezintă îmbunătăţiri sau înrăutăţiri
periodice, în funcţie de modul de funcţionare a staţiilor de epurare
existente, de lipsa staţiilor de epurare în unele cazuri, de volumul apelor
uzate evacuate, de debitele cursurilor de apă la un moment dat.
Apele uzate evacuate prin staţiile de epurare nu se încadrează în
prevederile normativelor în vigoare, fiind insuficient epurate. Se constată o
capacitate redusă de epurare la staţiile care deservesc activităţile din
domeniul zootehniei, mineritului, industriei lemnului etc. Acest lucru
conduce la deversarea în emisari a unor cantităţi sporite de elemente
potenţial poluatoare. În conformitate cu documentul de poziţie încheiat
între România si Comunitatea Europeană referitor la capitolul de mediu,
finalizat în decembrie 2004, tot teritoriul României este considerat zonă
sensibilă la nutrienţi.
Un aspect care nu trebuie neglijat este acela al utilizării eficiente a
resurselor de apă atât la utilizatorii casnici, cât şi la cei industriali, aspect
care poate fi rezolvat prin realizarea unui bun management in alimentarea
şi consumul de apă.

Bibliografie:

1. https://www.observatorulph.ro/viata-prahovei/27377-lista-neagra-a-celor-
mai-mari-surse-de-poluare-din-prahova
2. https://www.facebook.com/IloveValeaTeleajenului/
3. http://ziarulprahova.ro/2009/11/statiile-de-epurare-sursa-de-poluare-pentru-raurile-
prahovene/
4. https://www.hidroprahova.ro/