REFERAT ANATOMIE

STRUCTURA MUSCHILOR

STUDENT: CIOROGAR VIOREL GHEORGHE

AMG 1G
 Muşchii centurii scapulare

Muşchiul deltoid este cel mai voluminos din această regiune. Are o formă triunghiulară,
asemănătoare cu litera grecească delta, şi este situat deasupra articulaţiei umărului. Are
originea pe extre- mitatea acromială a claviculei, pe acromion şi creasta scapulei. Se inseră pe
tuberozitatea deltoidă a humerusului. După originea fibre- lor musculare, deltoidul poate fi
împărţit în trei porţiuni sau fasci- cule: claviculară, acromială şi scapulară.
Acţiunea muşchiului deltoid este complexă şi multilaterală. Când se contractă porţiunea
claviculară, braţul este dus înainte şi rotit în interior, iar când se contractă porţiunea scapulară,
braţul es- te tras înapoi şi rotit înafara. Dacă se contractă porţiunea acromială sau tot muşchiul
deltoid, braţul este ridicat (abducţia) până la nive- lul planului orizontal. Toate aceste mişcări au
loc în articulaţia umărului. Muşchiul deltoid consolidează această articulaţie, deter- minând
forma umărului. El poate fi uşor palpat sub piele. (Fig.1)

Muşchii braţului

Muşchiul biceps brahial este aşezat pe faţa anterioară a braţului şi are două capete. Capul
lung are originea pe tuberculul supraglenoidal al scapulei, trece prin interiorul capsulei
articulare a umărului, coboară prin şanţul intertubercular al humerusului. Capul scurt are
originea pe apofiza coracoidă a scapulei. Ambele capete se unesc şi se inseră printr-un tendon
comun pe tuberozitatea radiu- sului şi fascia antebraţului. Acţiune: flexia braţul în articulaţia
umă- rului şi antebraţul în articulaţia cotului; supinaţia antebraţul pronat. Muşchiul e bine
conturat la contracţie şi se poate palpa uşor sub piele. (Fig.1)

Fig.1 . Mușchii centurii scapulare și ai brațului

A – aspect anterior:

1–m. subscapular; 2–
orificiul trilater; 3–m. dorsal mare; 4–
m. coracobrahial; 5–capul lung
mușchiului triceps brahial; 6–capul
medial muș- chiului triceps brahial;
7–m. biceps brahial; 8–capul lung
mușchiului biceps brahial; 9–capul
scurt mușchiului biceps brahial; 10–
m. deltoid.
B – aspect posterior:
1–m. supraspinos; 2–spina scapulei; 3–
m. infraspinos; 4–m. rotund mic; 5–m.
deltoid; 6–capul lateral mușchiului
triceps brahial; 7–capul medial
mușchiului triceps brahial; 8–capul
lung mușchiului triceps brahial; 9–
orificiul patrulater; 10–orificiul
trilater; 11–m. rotund mare.
2
 Muşchii masticatori

Muşchiul temporal ocupă spaţiul fosei temporale, de unde îşi ia originea, trece în jos pe sub
arcul zigomatic şi se inseră pe apofiza coronoidă a mandibulei. Poate fi palpat sub piele.
Acţiune: ridică mandibula, iar fasciculele posterioare o trag înapoi. (Fig.2)

Fig. 2. Mușchii capului.

1–porțiunea frontală a mușchiului epicranian; 2–m. orbicular al ochiului; 3–m. ridicător al colțului gurii
bucale; 4–m. orbicular al gurii; 5–m. depresor al buzei inferioare; 6–glanda salivară submandibulară; 7–m.
sternocleido- mastoidian; 8–m. trapez; 9–m. maseter; 10–m. buccinator; 11–glanda paroti- dă; 12–canalul
glandei parotide; 13–porțiunea occipitală a m. epicranian; 14–galea aponevrotică; 15–m. temporal; 16–
fascia temporală.

3
 MUŞCHII GÂTULUI

Muşchii superficiali ai gâtului

Muşchiul sternocleidomastoidiari este cel mai lung şi superfi- cial din regiunea gâtului.
Are originea pe manubriumul sternului, extremitatea sternală a claviculei şi se inseră pe
apofiza mastoidiană a osului temporal. Acţiune: contracţia unilaterală înclină capul spre
muşchiul respectiv, iar faţa spre partea opusă; la contracţia bi- laterală gâtul este flectat, iar
capul tras posterior. Atunci când capul şi gâtul sunt fixaţi, muşchii contribuie la dilatarea cutiei
toracice, participând la inspiraţie. (Fig.3)

Fig. 3 Mușchii gâtului, aspect

anterior.
1–m. digastric (pântece anterior); 2–m. milohioid;
3–m. sternocleido- mastoidian; 4–m. omohioid;
5–os hioid; 6–m. digastric (pântece posterior); 7–
m. stilohioid; 8–m. sternotiroid; 9–cartilaj tiroid;
10–fasciculul vasculo- nervos.

4
 MUŞCHII TRUNCHIULUI

Muşchii spatelui

Muşchiul trapez ocupă partea superioară a spatelui şi ceafa, având forma unui triunghi. Are
originea pe protuberanţa occipitală externă, linia nucală superioară, apofizele spinoase ale
vertebrelor cervicale şi tuturor vertebrelor toracice. Ca loc de inserţie serveşte extremitatea
acromială a claviculei, apofiza acromială şi spina sca- pulei. Acţiune: fasciculele superioare
ridică centura scapulară, cele medii – trag omoplatul spre coloana vertebrală, iar cele inferioare
– trag scapula în jos. Contracţia simultană a tuturor fasciculelor din ambele părţi deplasează
umerii posterior şi medial, apropiind în acelaşi timp omoplaţii de coloana vertebrală. Dacă
centura scapula- ră este fixată, muşchiul trapez participă la extensia capului şi co- loanei
vertebrale. La contracţia lui se măreşte lordoza cervicală şi se micşorează cifoza toracică.
Contururile muşchiului pot fi uşor palpate în timpul contracţiei sale. (Fig.4)

Fig. 4. Mușchii superficiali ai spatelui.

1–m. trapez; 2–spina scapulară; 3–m. deltoid; 4–m. infraspinos;

5–m. rotund mic; 6–m. rotund mare; 7–triunghiul lombar; 8–m.
dorsal mare; 9–m. gluteu mijlo- ciu; 10–m. gluteu mare; 11–
creasta osului iliac; 12–m. oblic abdominal extern; 13–fascia
toracolombară; 14–m. triceps brahial; 15–m. splenius al capului

5
6
7