ACADEMIA NAŢIONALĂ DE INFORMAŢII

General de brigadă (r).prof.univ.dr. Cristian Troncotă

TEMA

Combaterea terorismului.
Organizarea şi desfăşurarea
activităţilor
informative în România
 Cuprins

1. Terorismul, ameninţare globală

2. România şi ameninţările teroriste

3. Cadrul normativ în domeniul prevenirii şi

combaterii terorismului
4. Strategia şi sistemul naţional de
prevenire şi combatere a terorismului

5. Unităţi antiteroriste de elită

 I.

TERORISMUL,
AMENINŢARE GLOBALĂ
1. DEFINIŢIE, NOŢIUNI GENERALE
Fapte criminale îndreptate contra unui stat, unei
personalităţi sau în public al cărui scop este de a
provoca teroarea.
- 83% violenţă
109 definiţii - 65% ţeluri politice
- 51% inducerea sentimentului de frică
- 21% arbitrariu
- 17% victimizarea civililor

Forme de - piraterie aeriană, navală, terestră

- luatre de ostatici
manifestare - răpirea unor personalităţi publice
interne - de stat întărirea satatului
Actele - ideologic
-naţionalist
teroriste internaţionale distrugerea sau
compromiterea
 Terorismul este un pericol deosebit de grav pentru
coeziunea socială, securitatea indivizilor şi a statelor

După elementul
- de drept comun
subiectiv al acţiunii
terorism - social
-sinucigaş
Grupurile -o bună organizare
dispun -reţele de case conspirative
teroriste
de - structuri secrete proprii
- mijloace de transport
- armament (nueclear, biologic)
antiterorismul - măsuri defensive
ONU -combaterea
rezoluţii pentru
- măsuri ofensive
contraterorismul terorismului
 Repere istorice

- 1789 - 1794 - revoluţia franceză – “teroarea iabobină”

-1917 - 1924 – “teroarea roşie” în timpul şi după revoluţia (lovitura de
palat) din Rusia

- jumătatea secolului al XIX-lea - primele măsuri de combatere a terorismului

- 1856 - Belgia introduce în legislaţia penală clauza atentatului
ce făcea posibilă extrădarea persoanelor implicate în
asasinate politice

- 1930 - Conferinţa de unificare a dreptului penal de la Bruxelles defineşte

noţiunea de terorism, astfel:
“Folosirea intenţionată a unor mijloace capabile să producă un pericol
comun reprezintă acte de terorism ce constau în crime împotriva vieţii,
libertăţii şi integrităţii fizice a unor persoane sau care sunt îndreptate
contra proprietăţii private sau de stat”
 - 1934 - asasinarea la Marsilia a regelui Alexandru al Iugoslaviei şi a
ministrului de externe francez Louis Barthou

- aducerea terorismului în faţa Ligii Naţiunilor

Reacţia statelor - 16 noiembrie 1937 - adoptarea Convenţiei pentru
faţă de aceste Prevenirea şi Combaterea Terorismului - primul
crime instrument juridic internaţional în materie (iniţiator
juristul român Vespasian Pella)

“Înaltele părţi contractante, reafirmând principiul

dreptului internaţional potrivit căruia este de datoria
oricărui stat de a se abţine de la orice fapt destinat
să favorizeze activităţile teroriste îndreptate împotriva
altui stat şi să împiedice actele prin care acestea se
Art 1. manifestă, se angajează să prevină şi să-şi acorde în
mod reciproc concursul”
 Evenimente teroriste pe teritoriul României
8 iunie 1862 - asasinarea primului ministru
conservator Barbu Catargiu

-ora 17.30 – însoţit de col. Nicolae Bibescu, în trăsură

în momentul în care trcea pe sub clopotniţa Mitropoliei
-s-au tras două focuri de armă – unul l-a lovit în cap,
omorându-l pe loc; al doilea a trecut pe lângă urechea
prefectului

-Proiectul legii rurale – opoziţia liberală s-a ridicat cu îndârjire

pentru că dorea o reformă în interesul ţărănimii
Substratul -Era conştient că se expune unui mare pericol
politic -Înainte de a părăsi Parlamentul Catargiu a rostit o frază memorabilă
Voi prefera moartea mai înainte de a se încălca sau de a lăsa să
se calce vreuna din instituţiile ţării
 Alexandru Ioan Cuza – într-o scrisoare către
Costache Negri:

„Ura şi fanatismul politic au înarmat braţul

celui ce a lovit pe domnul Catargiu”

-Cercetările au fost întrerupte „brusc „ din ordin ”

asasinatul nu a fost opera unui psihopat ci era vorba
de un complot bine organizat şi cu implicaea unor
înalte personalităţi şi a instituţiilor statului

Suspiciunile îl vizau chiar pe col. Nicolae Bibescu, poreclit de bucureşteni

„Bibescu pistol”

Autorul : Gheorghe Bogati- fost ofiţer de carieră, după trecerea în rezervă

îndeplinise mai multe misiuni secrete în slujba
unor guverne străine (habsburgic, otoman)
 8 decembrie 1909 - atentat misterios
asupra primului ministru
Ion I. C. Brătianu
- Implicate chiar organele de Siguranţă create cu un an înainte

Atentatorul Gheorghe Jelea Stoenescu lăcătuş

la Atelierele CFR, fost membru în Sindicatul ceferiştilor a tras
3 focuri de armă, două au provocat plăgi fără gravitate

Substratul Legea sindicatelor, asociaţiilor profesionale, a funcţionarilor statului,

politic judeţelor, comunelor şi stabilimentelor publice – Legea Orleanu-
îngrădea drepturile li libertatea mişcării sindicale
Guvernul liberal pornise o campanie contra sindicatelor
socialiste, acuzate de complicitate şi ca autori morali
Constantin Mille „Atentatul a fost pus la cale de Poliţia de
Siguranţă şi de către anarhiştii din solda ei”
avocatul apărării

- a recunoscut că fusese unul dintre organizatorii

Adolf Reichman Atentatului
Bruner- agent de -numele lui şi a altor agenţi ai Siguranţei fuseseră
pronunţate la proces, dar procurorul general
siguranţă D.A. Oprescu „a cerut tăcerea”

„Am ajuns să trăim într-o atmosferă nenorocită

N. D. Cocea de spionare şi de denunţare sistematică...
socialist Se întâmplă un conflict între poliţie şi
muncitori ! Totdeauna sindicaliştii ies
vinovaţi ”
 28 iunie 1914 - atentatul de la Sarajevo

Arhiducele Frantz Ferdinand de Habsburg – moştenitorul

Tronului Austro-Ungariei şi soţia sa Sofia au fost asasinaţi

Substratul De a nu se realiza
politic ideea federalistă – org.
statelor din Europa S-E
sub hegemonia casei de
Habsburg

- clasa politică ungară pentru planurile federaliste

- membrii Casei de Habsburg datorită căsătoriei morganatice
Îi doreau (Sofia era cehoaică)
moartea - Francmasoneria îl considera un catolic bigot
- slavii de sud pentru că se împotrivea unificării lor într-un
stat naţional independent
 Autorii atentatului
Gavrilo Princip din Grabov
Studenţii
bosniaci
Nedjelko Cabrinovici din Trebinje

Org. teroristă „Mâna Neagră”- „Unire sau moarte”

Col. Dragutin Dimitrievici – şef Birou informaţii al M.St.M. Al armatei sârbe

planificatorul

Viktor Alexeevici Artamanov – ataşatul militar al Rusiei la Belgrad

acord tacit
 Septembrie 1916 von dem Bussche şi alţi membri ai legaţiei germane
de la Bucureşti aveau pregătite acţiuni terorist-diversioniste
care puteau fu puse în aplicare în funcţie de poziţia
statului român

5 octombrie 1916 în urma unei descinderi la legaţia germană – după

Ce personalu plecase precipitat – au fost descoperit în grădină un
depozit de explozibil şi fiole cu microbul morvei (răpciugă)

antecedent Septembrie 1915 – după intrarea Italiei în război serviciile

speciale germane răspândiseră în rândul populaţiei microbi de tifos
exantematic

Septembrie 1916 în România aviaţia germană a lansat mici pachete cu

bomboane infestate cu microbin

Cercetări şi analize de laborator întreprinse de profesorii

Ion Cantacuzino şi Victor Babeş
 Prof. Ion Cantacuzino Prof. Victor Babeş

Măsuri de prevenire

Pierderile destul de mici înregistrate în rândul populaţiei

româneşti s-au datorat acţiunilor ferme ale autorităţilor
centrale şi locale de stat, care, folosind eficient mijloacele
de comunicare către populaţie, au reuşit în scurt timp să
N.B. convingă cetăţenii din zonele contaminate să stea la distanţă
de obiectele oferite „cu atâta generozitate” de aviaţia germană,
să anunţe imediat organele de poliţie şi să coopereze
îndeaproape cu acestea pentru limitarea şi îndepărtarea
pericolului.
Toamna 1915 - serviciile speciale germane colaboraseră foarte strâns cu
cele austro-ungare în organizarea unui atentat prin care se
urmărea lichidarea unor fruntaşi ai vieţii politice româneşti

Emil Costinescu, trebuia eliminat pentru că pretinsese

ca plata unei cantităţi de 50 de mii de tone de cereale
să se facă în aur de către consorţiul beneficiar germano
-austro-ungar

Prin eliminarea liderului conservator Nicolae Filipescu,

dar şi a lui Take Ionescu — notorii agitatori unionişti —,
se urmărea demoralizarea Partidului Conservator,
organizaţie politică în care Puterile Centrale îşi puneau
speranţe, văzând-o ca pe o alternativă ipotetică la o
guvernare viitoare a României
 atentatorii

Ion Baboş, Toth Ilies şi Jakob Offenberger

Atentatele, planificate să se producă la jumătatea lunii decembrie

1915, au eşuat în primul rând datorită unei întâmplări, şi mai puţin
abilităţii organelor de informaţii şi siguranţă româneşti.
 Atentate teroriste puse la cale de
comuniştii anarhişti

La Moscova se afla centrul de spionaj şi terorism condus de un anume Jujnii

afiliat Partidului Comunist bolşevic- la Odessa o filială sub conducerea lui
Grinştein

Toate actele de terorism - aruncarea în aer a podului de la Căuşani

contra României de la - distrugerea unor depozite militare
începutul anilor 20 au - sabotaj pe linia Ciocăneşti Chitila
fost opera org. Odessa - Atentatul de la Senat

Octombrie 1920 – atentat cu bombă împotriva Simplonului –

tren de lux ministerial
- în ultimul vagon se afla Constantin Argetoianu
ministrul de Interne
„Prin acest atentat vizam un răspuns la faptele guvernului, pentru a lovi în
burghezimea ce se găsea în acel moment în Simplon. Nu ştiam că ministrul
Atgetoianu este în Simplon, dar a-şi fi voit să fie, ca să-l fac să tremure”

9 decembrie 1920 –
„atentatul de la Senat”

Max Goldstein
Saul Osias agenţi cekişti
Leon Liechtblau
Alex. Constantinescu - complice
victime - episcopul Dimitrie Radu Episcop de Oradea Mare,
- Dimitrie Greceanu - ministrul justiţiei,
- Spirea Gheorghiu - senator
- 16 grav răniţi (gen.Coandă, preşedintele Senatului)
 Max Goldstein
„Doar prin lichidarea vârfurilor clasei dominante, societatea burgheză
se va prăbuşi, iar în locul ei se va putea construi o lume nouă, fără
exploatare şi asuprire ”

1924 Internaţionala a III-a comunistă – Planul Kolarov – viza

revoluţionarea Basarabiei, apoi a întregii Românii

15 - 18 septembrie 1924 - se desfăşoară atacul terorist de la

Tatar - Bunar. Grupuri înarmate de bolşevici ocupă
primăria şi proclamă Republica Sovietică Moldovenească
- 30 de morţi
Armata română intervine, restabilind ordinea.
Au fost arestate 489 persoane, dintre care 9
români
Inspectoratul General de Siguranţă din Chişinău – contribuţie
Importantă la neutralizarea acestei vaste reţele de spionaj şi
terorism controlată de la Moscova, via Odessa şi cu ramificaţii
În toată Basarabia şi în Vechiul Regat

Opinia publică din Români a aflat adevărata faţă a

Comuniştilor anarhişti, care îşi bazau principalele
„activităţi revoluţionare pe spionaj şi terorism”

Mişcarea comunistă a intrat de la început în istoria naţională

cu steagul roşu al bolşevismului într-o mână şi cu bomba
teroristă în cealaltă
 5 aprilie 1936 atentat dejucat la cantina studenţească de la Palatul Culturii
din Târgu Mureş unde se desfăşura Congresul Uniunii
Naţionale a Studenţilor Creştini

Mobilul Prin acţiuni teroriste provocatoare

politic tinerii comunişti urmăreau destabilizarea ţării

3 aprilie Chestura polişiei din Târgu Mureş primeşte un denunţ

percheziţie

La comunistul Alexandru Mihail - cel care trebuia – să îndeplinească misiunea

s-au găsit patru bombe în curs de confecţionare şi un revolver cu 30 de cartuşe

Intervenţia promptă a org. Min. de Interne a prevenit

un atentat ce se putea soda cu numeroase victime
 Eugen Cristescu
1895 - 1950

director al Poliţiei de Siguranţă 1927 – 1934

Director general al Serviciului Special de Informaţii (SSI)
1940 - 1944

„Partidul Comunist din România nu a numărat

mai mult de 1150 membri, dintre care jumătate
Erau agenţii lui Sava Dumitrscu, specialistul
Nostru în mişcarea comunistă”

După scoaterea comuniştilor în afa legii (1924) şi până la intrarea

în legalitate a acestei mişcări (23 august 1944), datorită penetrării
masive cu agenţi ai SSI şi Siguranţei, pe teritoriul României au fost
prevenite ori dejucate toate acţiunile terorist-diversioniste ori de
sabotaj iniţiate de comunişti (C.T.)
 Atentate teroriste puse la cale de legionari

Septembrie 1923 – „Complotul din Dealul Spirii”

Corneliu Zelea Codreanu a pus la cale un atentat ce viza

asasinarea directorilor ziarelor „Lupta”, „Adevărul” şi„”Dimineaţa”

Org. de poliţie au fost informate la timp şi au luat măsuri

speciale de protecţie

1924 în penitenciarul Văcăreşti tentativă de

asasinat asupra lui Vernichescu
24 octombrie 1924 – asasinarea prefectului de Iaşi Constantin Manciu de către
Corneliu Zelea Codreanu
29 decembrie 1933 - asasinarea primului ministru I.G.Duca
16 iulie 1936 - asasinarea lui Mihai Stelescu de către decemvirii
legionari conduşi de Caratănase - 200 de gloanţe
29 noiembrie 1938 asasinarea lui C.Z.Codreanu, nicadorilor şi
decemvirilor că către jandarmi la ordinul lui Carol
21 septembrie 1939 - asasinarea primului ministru Armand Călinescu
echipa de legionari condusă de Miti Dumitrescu

Horia Sima
26-27 noiembrie 1940 - asasinatele de la Jilava, Snagov şi Streşnicul
Martie 1941 - august 1944 patru tentative de asasinare de către
legionari a mareşalului Ion Antonescu - dejucate de SSI

19 martie 1941 - o echipă a morţii a pus la cale un atentat asupra

conducătorului statului, dar şi a generalului Erik Hansen
şi Mamfred von Killinger, pe motiv că trădaseră cauza
legionarilor
22 martie 1942 - Comandamentul clandestin legionar din Bucureşti
împreună cu grupul din Prahova, tentativă de atacare a
trenului aflat lângă Sinaia, asasinarea conducătorului
statului şi lovitură de stat
28 septembrie 1942 - elemente de sacrificiu - au plănuit asasinarea
generalui Dumitru Popescu, a lui Mihai Antonescu şi
Eugen Cristescu
28-29 iunie 1944 lansată o echipă din 7 legionari (conduşi de Teodor
Djonat şi Cristu Gheracostea) la Olăneşti Vâlcea,
dirijaţi de NKVD, pentru asasinarea mareşalului şi
participarea la lovitura de stat
 Concluzie

Terorismul autohton s-a manifestat deosebit

de violent, prin crime cu motivaţie politico-
ideologică. Implicate organizaţiile extremiste
de stânga (comunişti) şi de dreapta (legionari)
Victime au căzut prim-miniştri, miniştri,
parlamentari, personalităţi cultural ştiinţifice.
Dejucarea unor atentate a fost posibilă datorită
profesionalimului serviciilor secrete, prin infiltrarea
de agenţi în rândul atentatorilor.
 2. Perioada războiului rece
STRUCTURI ŞI ACŢIUNI PREMERGĂTOARE
ÎNFIINŢĂRII USLA

1964 - Batalionul de intervenţie (trupe de securitate)

1969 - 1970 - Compartimentele Arta în structurile de contraspionaj
1971 - comnado palestinian - tentativă de asasinat asupra ambasadorului
Israelului la Bucureşti
5 mai 1972 -dejucarea
- unei tentative de asasinat asupra premierului
israelian - Golda Meir - aflată în vizită la Bucureşti
1974 - evadarea din penitenciarul Baia Mare a şapte deţinuţi
periculoşi - jaf armat - sechestrări de persoane
- prima tentativă de deturnare a unei aeronave pe ruta
Oradea-Bucureşti
24 august 1975 - doi membri ai organizaţiei Bader Meinhof au fost
arestaţi
1976 - contracarate acţiunile a 22 de străini cu preocupări
teroriste - 6 declaraţi indezirabili şi la 16 li s-a întrerupt
şederea în ţară

1977 - dejucată tentativa de asasinat asupra ambasadorului

Iordaniei la Bucureşti de către doi ceţăţeni români

19 noiembrie 1979 - Ambasada Egiptului din Bucureşti ocupată

cu forţa de studenţi irakieni
 Ordinul nr. 04553 din 15 decembrie 1977 - se înfiinţează
Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă
- GSG-9 (Granzchutzgruppe )
R.F.Germania

- Special Activity Squadron - SAS - Marea Britanie

- 600 cadre din care jumătate ofiţeri

Compartiment operativ - ofiţeri

structura din contraspionaj

Serviciul Special de intervenţie

luptători special instruiţi
“Şoimii”
 Atribuţii USLA

- protecţia Ambasadelor şi a personalului diplomatic

acreditat în România

Aeroporturilor şi aeronavelor în timpul

traficului

- apărarea Conducerii superioare de partid şi de stat

pe timpul desfăşurării unor manifestaţii de
masă ori a unor deplasări în ţară şi
străinătate
- până în decembrie 1989 USLA a încheiat 28 de convenţii pentru
asistenţa aeronavelor la sol din punct de vedere antiterorist
 USLA şi terorismul internaţional
- 4 decembrie 1984 - studentul palestinian Ahmad Mohamed Ali
Al-Hersh l-a ucis prin împuşcare pe
diplomatul iordanian Azmi Said Al-Mufti
- 20 aprilie 1985 Tribunalul Suprem îl
condamnă la 20 de ani îmchisoare

- 26 mai 1985 - bombă cu două măsuri de siguranţă de

dezamorsare - plasată sub maşina unui diplomat
iordanian - a deflagrat
- şi-au pierdut viaţa cpt.ing.Ion Vidrean şi lt.-col.
Alecsandru Donner
 24 decembrie 1986

- trei arabi (cu paşapoarte libaneze) au fost reţinuţi la controlul

antitero pe aeroportul Otopeni
- în bagaje lor s-au depistat sticle cu băutură, dar în interior
pistoale şi muniţie aferentă

- intervenţia grupei operative a lt-col. Gh. Trosca

- în primele trei zile de anchetă arabii s-au dovedit
total necooperanţi
- după ce s-a produs un atentat suicidar - cu bombe -
asupra unui avion libanez - cei trei au recunoscut
că se aflau în legătură cu acel caz
 Acte teroriste contra regimului comunist
- piraterie aeriană, luarea de ostateci, atacuri armate, trecerea
în forţă a fronţierei de stat

- februarie 1977 - 6 tineri din Cluj-Naoca au încercat să deturneze

cursa Tarom pe ruta Bucureşti

- 23 august 1981 - acţiunea Autobuzul - Andrei Drăgănescu,

Viorel Butincu şi Mircea Emil Munteanu au
spart postul de Miliţie din localitatea Pui, au
sustras armament, au sechestrat pasagerii unei
curse de autobuz, au negociat cu autorităţile
(un elicopter de Crucea Roşie, 30 000 $ pentru
a pleca în Austria). Schimb violent de focuri
6 morţi şi 17 grav răniţi
- 1982 tentativă de deturnare a navei fluviale “Mehedinţi”

- 1983 - tentativă de deturnare a aeronavei Bucureşti-Caransebeş

- intervenţie promptă a “şoimilor”

- 17 septembrie 1983 - singura tentativă de asasinare a lui

N. Ceaşescu. Atentatorii - Viorel Rovenţu,
Petre Năstase, Nicolae Stanciu şi Raul
Volcinschi. Acţiune planificată de Tudor
Bugnariu (fost decan al Facultăţii de filozofie
din Cluj, Mircea Stoica, şeful catedrei de
drept de la ASE şi Simion Pop, fost decan al
Facultăţii de drept din Cluj
- atentatorii au spart postul de Miliţie din
satul Osica de Sus, au sustras armament şi
muniţie. La 24 septembrie au fost prinşi
16 ianuarie 1984 - tentativă de deturnare a aeronavei Tarom
pe ruta Arad - Bucureşti cu 7 membri ai
echipajului şi 46 pasageri la bord
- atentatorii - Doru George Guguilă şi Oancea
Florin Daniel - pistol artizanal mascat într-un
fier de călcat şi un dispozitiv exploziv

Guguilă “Mă duceam la toaletă, simulând că îmi este rău.

Stewardeza venea după mine. Când ieşeam din
toaletă urma să o imobilizez şi să o ameninţ cu pistolul.
Apoi aş fi intrat în cabina piloţilor şi aş fi preluat
controlul avionului. Aveam idee despre pilotare pentru
că făcusem armata la aviaţie. Urma să deturnez avionul
către Viena. Acolo m-aş fi descurcat, aş fi fost liber”.
 Euroterorismul
- a apărut la jumătatea anilor ‘60 ca alianţă a unor
grupări teroriste din centrul şi vestul Europei

1964 Tricontinentala
- un vast proiect de subminare prin terorism a
Occidentului şi aducerea la putere în lumea a
treia a unor grupuri de gherilă marxiste
- iniţiată de Directoratul I (PGU) din KGB
- condusă de Boris Ponomariov (şeful departamentului
internaţional din PCUS)
- susţinută şi de serviciile de securitate ale ţărilor
Tratatului de la Varşovia
- serviciile secrete franceze adioptă tactica “efectului de sanctuar”
 Afacerea “Şacalul”
Ilici Ramirez Sancez - “Şacalul”, “Salim”, “Mohamed Ali
Aldarez” - cetăţean venezuelean, un fanatic extremist de
stânga, instruit de tânăr în şcolile speciale din Cuba şi
URSS

- colaborator apropiat a lui Yasser Arafat în probleme speciale ce ţineau

de realizarea idealului revoluţiei musulmane
- a trăit mai mult pe teritoriul unor ţări socialiste (Cehoslovacia, Polonia,
R. D. Germană,) unde se bucura de protecţie din partea autorităţilor

- în România a intrat clandestin în 1973, sub identitate de cetăţean

francez
- 1979 Serviciul K (DIE), USLA, Dir.III, şi Dir.V îl aveau pe Carlos
în consemn
 Carlos “Şacalul”

- porecla a fost preluată din romanul

“Ziua Şacalului” al lui Frederick Forsyth
- cel mai căutat terorist din lume în anii '70 şi '80
- născut în Venezuela, în 1949
- a urmat cursurile Universităţii Patrice Lumumba din Moscova
- s-a alăturat Frontului Popular de Eliberare a Palestinei în 1970
- a organizat numeroase acţiuni teroriste în întreaga lume, cele
mai celebre fiind masacrul de pe aeroportul Lod – 30 mai 1972
(26 morţi, 78 răniţi) şi luarea de ostatici de la sediul OPEC din
Viena – 21 decembrie 1975 (3 morţi, 7 răniţi)
- arestat de serviciile secrete franceze în 1994, în Sudan
- condamnat la închisoare pe viaţă în 1997, pentru uciderea a doi
agenţi ai DST (serviciul francez de contraspionaj) în 1975
- în prezent se află în închisoarea de maximă securitate Sante din
Paris
 Atestări documentare certe privind
colaborarea Securităţii cu “Carlos”

- 1992 raportul - Colonelului Sergiu Nica (ofiţer USLA mutat la CIE)

- februarie 1981- raport STASI despre întâlnirea de la Praga între

doi ofiţeri ai Securităţii româneşti cu “Carlos”

- Adresa CIE din 28 iunie 1981, semnată de Tudor Postelnicu, prin

care au fost scăzute din evidenţele UM 0297 (unitate de logistică) o
impresionantă cantitate de armament şi muniţie pentru executarea
unor misiuni speciale

- mărturia generalului Nicolae Pleşiţă - “Carlos a fost agentul

nostru, nu noi agenţii lui”
- mărturia generalului Lajos Karasz (fost vice-minisrtru de
interne) ungar
 Miza colaborării

- “efectul de sanctuar” - “Carlos furnizează informaţii pentru

dejucarea unor atentate pe teritoriul României, iniţiate de
organizaţiile teroriste din Orient

- executarea sentinţei - în cazul Ion Mihai Pacepa

- acţiune eşuată Protecţia serviciilor speciale - SUA

Relaţia Pacepa - Saharovschi

- “Tangoul münchenez” - atentatul din 21 februarie 1981 supra

postului de radio “Europa liberă”
Concluzie

Terorismul internaţional a avut o puternică motivaţie

politico-ideologică. Prin euroterorism s-a încercat din
partea URSS lovituri puterilor occidentale, ceea ce a
dus la escaladarea fără precedent a violenţei în relaţiile
internaţionale şi la cursa înarmărilor nucleare.
Terorismul autohton, anticomunist, a împrumutat
din metodele terorismului internaţional: deturnări,
sechestrare de persoane şi luări de ostatici. A fost
instituţionalizată şi în România, după model occidental,
o structură specializată în prevenirea şi combatrea
terorismului. Prin “efectul de sanctuar” s-a încurajat
terorismul.
 După 1990 - prăbuţirea Blocului Estic - European şi
încheierea războiului rece

- 26 martie 1990, prin Decret al Consiliului Provizoriu de Uniune

Naţională a luat fiinţă SRI
- 4 aprilie 1990, conform protocolului cu M.Ap.N., USLA a fost
încorporată în structura SRI

atribuţii - prevenirea acţiunilor de atentat

- asigurarea protecţiei antiteroriste
a demnitarilor români şi străini
anume desemnaţi

- 1 iulie 1990, USLA s-a transformat în Brigada Antiteroristă

- 20 august 1991 un comando indian compus din patru terorişti - tentativă de

asasinare a ambasadorului indian acreditat în România soldată cu eşec
datorită intervenţiei promte a BAT
 - 1992 - demararea activităţilor de cooperare internaţională
ale BAT cu structuri similare din alte state având ca
obiect eficientizarea concepţiei de muncă

- decembrie 1995 - înfiinţat în cadrul BAT Serviciul de

Aviaţie DELTA - structură cu rol în creşterea
gradului de operativitate în executarea misiunilor
de intervenţie antiteroristă (decembrie 2000 -
Grupul de Suport Aerian DELTA)
- 7 decembrie 2001 - Ordin de zi nr. 137 al Directorului SRI
s-a constituit Ziua Luptătorului Antiterorist, la 24 dec.
Comemorând în fiecare an eroii căzuţi la datorie
 -Tragicele evenimente de la New York şi Washinghton din
11 septembrie 2001 au demonstrat că terorismul reprezintă,
simultan:

- o negare radicală a normelor, princiipiilor şi valorilor

ce caracterizează relaţionarea interumană civilizată
- o ameninţare severăla adresa securităţii statelor
democratice
- o provocare majoră în planul stabilităţii internaţionale,
cu efecte negative asupra întregului sistem mondial

Statele democratice, ca principali garanţi ai respectării drepturilor fundamentale

ale omului, sunt obligate să identifice şi să utilizeze în practică instrumente
normative şi acţionale mai eficiente în eforturile individuale şi multilaterale
destinate prevenirii şi combaterii terorismului
 La ora actuală, terorismul nu mai este văzut ca o formă de război asimetric
între un grup de indivizi plasaţi sub un palier sub-statal şi un stat ţintă

Terorismul
internaţionalizat, scop descurajarea generală
globalizat

Megaterorism
(superterorism)
vizează

Uciderea în masă şi nu coerciţia,

precum în cazul terorismului clasic
 Mecanism vicios şi violent
de subminare a
valorilor democratice
Noul
terorism
Pune permanent în pericol
viaţa, integritatea şi sănătatea
oamenilor, deveniţi ţinte civile

determină

Noi estimări asupra riscurilor transformării terorismului

din conflicte politice violente în adevărate crime de război
 II.

ROMÂNIA ŞI
AMENINŢĂRILE
TERORISTE
Până în prezent România democratică (după 1990) nu s-a
confruntat cu manifestări teroriste de sorginte autohtonă

!
Atenţie la

- apariţia şi perpetuarea unor stări conflictuale şi a

tensiunilor de sorginte etnică, religioasă sau
ideologică
Sursele
de risc
- dezvoltarea criminalităţii organizate autohtone şi
a înaltei corupţii pot conduce la favorizarea
nucleelor teroriste şi la generarea terorismului
de tip mafiot
 În condiţiile angajării depline a României, alături de
comunitatea statelor democratice, în războiul mondial
împotriva terorismului, nu poate fi ignorată
eventualitatea ca valori naţionale să devină ţinte

- prezenţa bazelor militare americane

- prezenţa străinilor ce aparţin unor grupări

catalogate ca fiind extremiste sau teroriste
Sursele - deplasările masive de populaţie din teritoriile
de risc unde au loc conflicte pe scară largă
- sosirea în Romînia, sub diverse acoperiri şi pe
diferite filiere, a unor elemente teroriste vizate
de acţiunile militare sau de aplicare a legii
subsumate campaniei antiteroriste
 III.

CADRUL NORMATIV ÎN
DOMENIUL PREVENIRII ŞI
COMBATERII
TERORISMULUI
Cadrul normativ în domeniul prevenirii şi
combaterii terorismului

Constituţia României
Legea nr. 51/1991 privind siguranţa
naţională a României
Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Serviciului Român de
Informaţii
Ordonanţa nr. 29/1997 privind Codul
aerian
Ordonanţa de urgenţă nr. 141/2001
pentru sancţionarea unor acte de
terorism şi a unor fapte de încălcare a
Ordonanţa de urgenţă nr. 153/2001
pentru aplicarea Rezoluţiei nr.
1373/2001 a Consiliului de Securitate al
ONU privind combaterea terorismului
internaţional
Ordonanţa de urgenţă nr. 159/2001
pentru prevenirea şi combaterea
utilizării sistemului financiar-bancar în
scopul finanţării de acte de terorism
Hotărârea Parlamentului României nr.
21/2001 privind participarea României,
împreună cu statele membre ale NATO,
la acţiunile de combatere a terorismului
internaţional
Hotărârea Parlamentului României nr. 36/2001
privind adoptarea Strategiei de securitate
naţională a României

Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

nr. 36/2002 privind Strategia naţională de
prevenire şi combatere a terorismului

Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

nr. 0067/2002 privind organizarea şi funcţionarea
Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a
Terorismului
Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi
combaterea traficului de persoane, ale
cărei prevederi sunt aplicabile şi în
prevenirea şi combaterea faptelor de
terorism, generate sau favorizate de
migraţia clandestină

Documentele Organizaţiei Naţiunilor Unite

 Principalele convenţii internaţionale
privind combaterea terorismului
Convenţia ONU de la Tokyo, cu privire la atacuri şi alte acte
teroriste ce au loc la bordul aeronavelor - 14 septembrie
1963

Convenţia ONU de la Haga, cu privire la combaterea

deturnării ilegale a avioanelor - 16 decembrie 1970

Convenţia ONU de la Montreal, cu privire la combaterea

actelor ilegale îndreptate împotriva securităţii aviaţiei civile
- 23 septembrie 1971

Convenţia ONU de la New York, cu privire la prevenirea şi

pedepsirea crimelor/infracţiunilor îndreptate împotriva
persoanelor protejate internaţional, inclusiv împotriva
agenţilor diplomatici - 14 decembrie 1973
Convenţia europeană pentru combaterea terorismului -
Strassburg, - 27 ianuarie 1997

Convenţia ONU împotriva luării de ostatici - New York,

17 decembrie 1979

Convenţia ONU privind protecţia fizică a materialelor

nucleare - 3 martie 1980

Protocol pentru combaterea actelor ilicite de violenţă în

aeroporturile servind aviaţiei civile internaţionale -
24 februarie 1988

Convenţia ONU pentru combaterea actelor ilicite îndreptate

împotriva securităţii navigaţiei marutume - 10 martie 1988
Protocolul pentru combaterea actelor ilicite împotriva
securităţii platformelor fixe situate pe platoul
continental - 10 martie 1988

Convenţia ONU privind marcarea explozivilor plastici în

scopul detectării - 1 martie 1991

Convenţia ONU pentru combaterea actelor teroriste cu

exploziv - 15 decembrie 1997

Convenţia ONU pentru combaterea finanţării terorismului

- 9 decembrie 1999
 LISTA ORGANIZAŢIILOR TERORISTE STRĂINE, PUBLICATĂ DE
CĂTRE DEPARTAMENTUL DE STAT AL SUA
PE 5 OCTOMBRIE 2001

AL FATAH – CONSILIUL REVOLUŢIONAR (ABU Palestina

NIDAL)
GRUPAREA ABU SAYAF (AL HARAKAT AL ISLAMYA) Filipine

MARTIRII BRIGĂZILOR AL - AQSA Palestina

GRUPUL ISLAMIC ARMAT Algeria
ASBAT AL - ANSAR Yemen
AUM SHINRIKYO Japonia
ORGANIZAŢIA SEPARATISTĂ BASCĂ (ETA) Spania
GAMA'A AL ISLAMIYYA Egipt
HAMAS Palestina
HARAKAT UL - MUJAHIDIN Pakistan
HEZBOLLAH Liban
MIŞCAREA ISLAMICĂ DIN UZBEKISTAN Uzbekistan
JAISH-E-MOHAMMED (Armata lui Mohammed) Pakistan
AL JIHAD (Jihadul Islamic Egiptean) Egipt
KAHANE CHAI Israel
CONGRESUL PENTRU LIBERTATE ŞI DEMOCRAŢIE Turcia
AL KURDISTANULUI (KADEK)
LASHKAR-E-TAYYIBA Pakistan
TIGRII ELIBERĂRII EELAMULUI TAMIL Sri Lanka
MUJAHEDIN-E-KHALQ Iran
ARMATA NAŢIONALĂ DE ELIBERARE Columbia
JIHADUL ISLAMIC PALESTINIAN Palestina
FRONTUL DE ELIBERARE A PALESTINEI Palestina
FRONTUL POPULAR DE ELIBERARE A PALESTINEI Palestina
FRONTUL POPULAR DE ELIBERARE A PALESTINEI – Palestina
COMANDAMENTUL GENERAL
AL QAIDA Afganistan
ADEVĂRATA ARMATĂ REPUBLICANĂ IRLANDEZĂ Irlanda de N
FORŢELE ARMATE REVOLUŢIONARE DIN Columbia
COLUMBIA
NUCLEELE REVOLUŢIONARE Grecia
ORGANIZAŢIA REVOLUŢIONARĂ “17 Noiembrie” Grecia
PARTIDUL/FRONTUL REVOLUŢIONAR DE Turcia
ELIBERARE A POPORULUI
GRUPUL SALAFIST PENTRU CHEMARE ŞI LUPTĂ Algeria
CALEA LUMINOASĂ Peru
FORŢELE UNITE DE AUTOAPĂRARE DIN Columbia
COLUMBIA
 LISTA ORGANIZAŢIILOR TERORISTE STRĂINE, PUBLICATĂ DE
CĂTRE CONSILIUL UNIUNII EUROPENE PE 2 MAI 2002
(include, pe lângă grupările marcate cu portocaliu în
lista anterioară, următoarele organizaţii teroriste)
BABBAR KHALSA India
CONTINUATOAREA ARMATEI REPUBLICANE Irlanda de N
IRLANDEZE
GRUPUL DE REZISTENŢĂ ANTIFASCISTĂ “1 Spania
octombrie”
GRUPAREA “IZZ AL-DIN AL-QASSEM (aripa militară a Palestina
HAMMAS)
FEDERAŢIA INTERNAŢIONALĂ A TINERILOR SIKH India
FORŢA VOLUNTARĂ LOIALISTĂ Irlanda de N
VOLUNTARII ORANGE Irlanda de N
APĂRĂTORII MÂINII ROŞII Irlanda de N
LUPTA REVOLUŢIONARĂ A POPORULUI Grecia
 IV.

STRATEGIA ŞI SISTEMUL
NAŢIONAL DE PREVENIRE ŞI
COMBATERE A TERORISMULUI
 Instituţionalizarea sistemului naţional antiterorist
-deplina asigurare a securităţii naţionale
scop - susţinerea optimă a participării la
campania antiteroristă internaţională

- octombrie 2001 – SRI desemnat autoritate naţională în

materie antiteroristă

- 1 decembrie 2001 – în cadrul SRI a intrat în

CSAT funcţiune Inspectoratul pentru Prevenirea şi
Combaterea Terorismului (IPCT)

- aprilie 2002 aprobă Strategia Naţională de Prevenire şi

Combatere a Terorismului (SNPCT)
 SNPCT propune ca obiective majore ale acţiunii
naţionale de prevenire şi combatere a
terorismului
 identificarea, monitorizarea şi evaluarea constantă a tuturor
riscurilor şi ameninţărilor, respectiv a vulnerabilităţilor, pe
coordonatele securităţii naţionale

 protejarea teritoriului naţional (populaţie şi obiective autohtone,

rezidenţi şi obiective străine) de activităţi subsumate ori asociate
terorismului

 protejarea cetăţenilor şi obiectivelor româneşti din exterior în

plan antiterorist

 prevenirea implicării cetăţenilor români şi a rezidenţilor străini

din România în activităţi teroriste

 participarea activă la eforturile internaţionale de prevenire şi

combatere a fenomenului terorist
 SNPCT
Rol de
SRI Coordonator
tehnic

-Ministere -Parchetul de pe lângă

CSAT Coordonator
strategic
- SIE
- STS
Curtea Supremă de Justiţie
- Banca Naţională a României
- SPP

-Agenţia Naţională pentru Controlul Exporturilor

Strategice şi Interzicerea Armelor Chimice
Autorităţi (ANCESIAC)
naţionale -Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea
Spălării Banilor (ONPCSB)
-Comisia naţională pentru Controlul Activităţilor
Nucleare (CNCAN)
 Proiectat ca o structură flexibilă, care
SNPCT poate fi adaptată în funcţie de evoluţiile
fenomenului terorist

Stabileşte relaţii - Alte instituţii şi organisme ale statului român

de consultare,
cooperare sau - Instituţii şi structuri oficiale ale statelor
conlucrare cu partenere (NATO şi UE)

- Organizaţii nonguvervamentale româneşti şi

străine care şi-ar putea aduce conribuţia în
diverse forme, la derularea optimă a
activităţilor sistemului de prevenire şi
combatere a terorismului
 Pe linia activităţilor de pregătire şi
derulare a intervenţiei în urgenţe civile generate
de atacuri teroriste, S.R.I. este abilitat să execute
următoarele activităţi:
1. Intervenţia antiteroristă asupra obiectivelor
atacate sau ocupate de terorişti, pe întreg teritoriul ţării,
în scopul:
 capturării sau anihilării acestora
 eliberării ostaticilor
 restabilirii ordinii legale.
Intervenţia antiteroristă constituie misiune de luptă
şi se realizează de către forţe specializate ale Brigăzii
Antiteroriste, independent sau în cooperare cu alte forţe
abilitate, conform unei metodologii aprobate de către
conducerea Serviciului Român de Informaţii.
 2. Intervenţia antiteroristă pirotehnică, în scopul
descoperirii, prevenirii, anihilării sau neutralizării
acţiunilor şi mijloacelor tehnice teroriste.
Intervenţia pirotehnică cuprinde:
 controlul tehnic antiterorist;
 investigarea şi neutralizarea dispozitivelor
explozive improvizate, descoperite sau semnalate;
 sprijinul pirotehnic de specialitate al acţiunii
forţelor speciale ale Brigăzii Antiteroriste pe durata
executării intervenţiei antiteroriste;
 evaluarea distrugerilor şi interpretarea urmelor
rezultate din eventuale explozii.
 Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă
este structura organizatorico-funcţională care
asigură continuitatea şi coerenţa funcţionării
sistemului de legătură ce articulează componentele
Sistemului naţional de prevenire şi combatere a
terorismului.
 Centrul de Coordonare Operativă
Antiteroristă
 menţine legătura permanentă cu instituţiile componente ale
S.N.P.C.T.
 asigură schimbul operativ de date şi informaţii privind
ameninţările existente sau potenţiale pentru siguranţa naţională
pe profil antiterorist
 monitorizează evenimentele produse pe profil şi informează
operativ instituţiile abilitate din cadrul S.N.P.C.T.
 preia datele şi informaţiile obţinute în domeniu de la instituţiile
emitente sau din surse deschise şi le prezintă operativ conducerii
Inspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului,
pentru întreprinderea măsurilor ce se impun;
 asigură, în caz de nevoie (criză teroristă sau care subsumează
activităţi teroriste), suportul logistic şi operaţional pentru un
Centru Naţional de Acţiune Antiteroristă
 Concluzie
Multe state ale lumii, printre care şi România,
au conştientizat imperativul unei mai bune
articulări între acţiunile instituţiilor naţionale
cu atribuţii în materie antiteroristă, care să
susţină, concomitent, propriile obiective de
securitate şi demersurile pe linia cooperării
internaţionale
 V.

Unităţi antiteroriste de elită

 Grenzschutzgruppe (GSG9)
Germania
Grupul Special de Apărare a Frontierei

- a luat fiinţă la 26 septembrie 1972

- în prezent 200 de agenţi operaţionali

- conducerea unităţii
- trei unităţi combatante
- o subunitate de comunicaţii şi documentare
structura - o unitate de geniu cu trei echipe de genişti
- o unitate de pregătire
- piloţi de elicoptere
- servicii logistice

Echipa Specială de luptă (SET) - cea mai mică unitate tactică - avantaje faţă
de structurile convenţionale: relaţii de comandă foarte strânse, mobilitate
mai mare, comunicare mai bună, putere de foc sporită, flexibilitatea preluării
funcţiielor de către oricare membru al echipei, organizare mai bună a rezervelor
 - 13 săptămâni pregătire generală
Programul
- 9 săptămâni instrucţie specială
de pregătire - 40% dintre aspiranţi fac faţă
exigenţelor programului de pregătire

- se studiază “Micul manual al gherilei urbane” elaborat de

brazilianul Carlos Marighella - unul dintre cele mai importante
creiere din spatele terorismului urban

Colonelul “Se pot învăţa multe de la inamic. Subestimându-ţi

Wegener duşmanul poţi avea rezultate dezastroase pentru
forţele proprii”

Experienţa acumulată de-a lungul celor 30 de ani de activitate,

programul dur de instrucţie şi un echipament de ultimă generaţie
fac din din GSG9 o unitate de elită în lupta antiteroristă, recu-
noscută nu numai în Germania, dar şi pe plan internaţional
 SEAL (Sea Air Land)
SUA

- Creată în 1980, după eşecul eliberării de ostateci

americani de la Teheran (Iran)
- Unitatea se află în subordinea Marinei americane

misiuni Însărcinată cu riposta antiteroristă

în mediu marin
- Seal Team One - 12 secţii pe coasta vestică a SUA
structură - Seal Team Two - 2 secţii pe coasta de Est
- Seal Team Six - grupul de comandă

Antrenamente în ţară şi străinătate , după dictonul

“train as zou fight; fight as you train”

- exerciţii comune cu Delta Force

 SAS (Special Air Service)
Marea Britanie

- primele structuri - în timpul celui de-al doilea război mondial

- una dintre cele mai renumite structuri însărcinată cu operaţiuni speciale

Echipa Specială Projects (SP)

Intervenţii antiteroriste

4 grupe a câte 16 agenţi operaţionali, care, în caz de atac terorist,

sunt separate şi execută convergent misiuni de supraveghere şi
asalt
 Sayeret Mat’kal
Israel - fondată în 1957
- cunoscută şi ca Unitatea 269 de recunoaştere a
Statului Major

Intervenţie în cazul luării de ostateci atât în

Israel cât şi în afara graniţelor
misiuni
- asistată de alte structuri ale armatei
(Flotila 13, Sayaret Tzanhanim, Sayaret Golan)
- pe timp de război - recunoaştere şi colectare
de informaţii din teritoriul inamic

- cea mai spectaculoasă misiune - eliberarea ostatecilor de pe aeroportul

Entebbe din Uganda (şi-a pierdut viaţa comandantul unităţii Yoni Netaniahu)
 Grupo Especial de Operaciones (GEO)
Spania

- înfiinţată în 1977, ca răspuns la ameninţările grupurilor

teroriste care acţionau pe teritoriul Spaniei (ETA şi GRUPO)

- are baza situată la Guadalajara - 50 km de Madrid

- numără în prezent 120 de agenţi operaţionali, capabili

să desfăşoare misiuni de luptă în orice punct al Spaniei
Bibliografie
Cristian Barna, Terorismul Ultima
soluţie? , Editura Geopolitica,
Bucure;ti 2005.
Întrebări ?