Muzeul de Științe Naturale din Berlin (Museum für Naturkunde Berlin)

Această instituție nu a modificat serviciul oferit, datorită imposibilității de a îl modifica, însă a

modificat modalitatea de oferire și furnizare.
Astfel, achiziția biletelor de intrare se poate face atât la muzeu (personalul care vinde bilete
vorbește și limba engleză), cât și online (printr-un parteneriat cu Visit Berlin). Prețul biletelor este de 2
euro pentru copii și persoanele în vârstă și respectiv de 8 euro pentru restul persoanelor. În prețul biletului
sunt incluse vizitarea tuturor exponatelor, garderoba și audioguide-ul.
După achiziționarea biletului, la intrare, există o cameră special amenajată cu dulăpioare pentru a-
ți lăsa hainele sau bagajele. În plus, există și alte facilități cum ar fi o cafetărie pentru a puntea achiziționa
alimente și băuturi pe parcursul vizitei, cameră mama și copilul și un magazin de suveniruri.
Audioguide-urile sunt oferite gratuit (fără a plăti taxe suplimentare) și sunt în mai multe limbi de
circulație internațională. Audioguide-ul are un mâner destul de lung și poate fi ținut în mană destul de
ușor.

Prima cameră în care se intră este destinată lumii dinozaurilor și conține mai multe schelete
(https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/world-dinosaurs). De fapt, pentru a
incita vizitatorii să intre în această cameră, pereții culoarului care desparte recepția de unde primești
audioguide-ul, sunt de sticla și pe culoar, pe peretele de sticla este lipit un mulaj al capului unui dinozaur
(Allosaurus) (în afara camerei dinozaurilor) care dă senzația că dinozaurul respectiv a trecut cu capul
prin peretele de sticlă, iar scheletul este în camera în care sunt expuse scheletele de dinozaur.

Sursa: https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/world-dinosaurs
 Primul exponat pe care îl vezi la intrarea în cameră este scheletul unui Brachiosaurus (vezi link-
ul de mai sus), fiind cel mai înalt schelet de dinozaur montat din lume, certificat în Cartea Recordurilor,
(13,27 de metrii – aproximativ înălțimea unui bloc cu 4 etaje) și e atât de înalt încât nu poți să îi faci o
poză în întregime din cameră.

Sursa https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/world-dinosaurs

În lateral, există niște telescoape, care se pot mișca, și prin care când te uiți la un anumit schelet,
apar mușchii și apoi pielea – pentru a vedea cum se crede că arăta când trăia - și sunt scene din viața
acestuia (Vezi link-ul de mai sus – cele două filme de pe pagină. Filmele sunt mult mai lungi în cazul
dispozitivelor respective). Pentru ca si copii mici să poată urmări aceste scene (ei nu ajung la aceste
telescoape), există și un ecran la nivelul solului cu un mâner pe care îl poți mișca pentru a indica un
dinozaur și filmul este rulat pe acel ecran situat la nivelul solului. Dispozitivele sunt atât de populare în
rândul copiilor, încât sunt tot timpul ocupate. Pe lângă informațiile oferite de audioguide, lângă fiecare
fosilă există un ecran (de tip touchscreen) care conține informații despre exponatul respectiv și are link-
uri interactive care, dacă sunt accesate, conduc la filme cu mai multe informații despre subiectul
respectiv. În plus, pe lângă exponatele de dimensiuni mari, în lateral sunt expuse și alte fosile de animale,
animale marine și plante care au trăit în locul (Tendaguru) în care au fost excavate scheletele de dinozauri
(vezi următoarea fotografie). Modul de dispunere este realizat astfel încât să exemplifice viețuitoarele
marine, peștii, cochiliile și alte animale și plante ca întreg. În plus, tot în camera aceasta sunt și obiecte
folosite de arheologi între anii 1909 și 1913 pentru a excava situl și informații despre expediție.
 Sursa: https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/world-dinosaurs

În cameră, sunt bănci dispuse astfel încât poți sta jos și să vizionezi exponatele. Această cameră
are o mică anexă (cameră de dimensiuni mici) în care se află doar fosila unui Archaeopteryx (care este
considerată cea mai bine cunoscută fosilă din lume). Vezi poza de mai jos. A fost plasată separat pentru a
nu fi ratată pentru că are o dimensiune de câteva zeci de centimetrii.

Sursa: https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/world-dinosaurs
 Camera a doua este destinată planetei Terra
(https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/system-earth) și tratează subiecte
cum ar fi formarea continentelor, plăci tectonice, vulcanism, climă, formarea munților și impactul
acestora asupra evoluției speciilor cu exemplificarea unor animale împăiate pentru a observa aceste
schimbări. În plus, aici există expuse diferite roci și meteoriți, iar oamenii au posibilitatea să atingă aceste
exponate. Există și machete care arată cât de mari au fost unele insecte când procentul de oxigen de pe
Pământ a fost mai ridicat. În mijlocul camerei există o machetă a Pământului care are o secțiune pentru a
vedea straturile planetei (vezi poza de mai jos).

Sursa: https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/system-earth

Acest glob are atașat într-o parte un ecran pe care rulează filme care ilustrează subiectele
menționate mai sus. În plus, de tavan sunt suspendați meteoriți, pentru a da senzația că se prăbușesc pe
Pământ și există un dispozitiv care permite să setezi viteza și dimensiunea unui meteorit care se apropie
de Pământ, și apoi îți arată până unde s-ar întinde craterul impactului (orașul Berlin fiind în centrul
impactului). Și acest dispozitiv este foarte popular în rândul copiilor. Și în această cameră băncile sunt
poziționate astfel încât să îți permită observarea exponatelor când te odihnești.
Camera a treia este destinată Cosmosului și Sistemului Solar
(https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/cosmos-and-solar-system). În centrul
camerei există un fel de canapea rotundă de dimensiuni foarte mari și care le permite oamenilor să se
întindă și să urmărească filme care sunt proiectate pe un ecran situat deasupra canapelei (vezi poza de mai
jos – ecranul e la câțiva metrii în înălțime). Pe ecran rulează filme legate de Big Bang, expansiunea
universului, formarea stelelor și planetelor, meteoriți etc. Proiectarea te „forțează” să te întinzi și deci să
te odihnești cât timp urmărești materiale interesante (în plus, dacă vrem să vedem cerul în mod firesc
privim în sus). Tot în această cameră există machete ale planetelor din sistemul solar (vezi poza
următoare) și sunt oferite informații despre ele.

Sursa: https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/cosmos-and-solar-system

În această cameră există și roci aduse în misiunilor spațiale pe Lună și meteoriți care au care au
căzut pe Pământ și care provin de pe Lună sau Marte. Există chiar și un meteorit de dimensiuni mari pe
care ești îndemnat să pui mâna. Lumina este foarte difuză pentru a permite vizionarea bună a filmelor și a
da senzația de întuneric interstelar. În plus, în această cameră, există o scară interioară (începutul ei poate
fi observat în poza) pe care poți urca (pentru a crea impresia că urci spre cer) și care conține diferite
exponate și aparate care au căști la care poți asculta diferite sunete din spațiul extraplanetar.

Camera a patra este destinată în întregime unui scheletului unui exemplar de Tyrannosaurus
Rex https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/back-2021-tristan care momentan
este singurul schelet de T. Rex din Europa și este unul dintre cel mai bine păstrate asemenea fosile din
lume. Acesta a fost cumpărat de Niels Nielsen și Jens Peter Jensen și a fost împrumutat muzeului în mod
gratuit pentru cercetare și pentru a fi expus pentru a fi văzut de public. Momentan fosila este împrumutată
pentru un an Muzeului de Istorie Naturală din Copenhaga. Lumina în cameră este difuză și redusă ca
intensitate, iar scheletul este poziționat cu capul spre ușa de intrare astfel încât dă senzația că fuge către
tine (vezi filmul de pe link-ul de mai sus). De jur împrejurul scheletului sunt ecrane de tip touchscreen pe
care poți afla mai multe informații. În plus,în lateral sunt proiectate informații pe ecrane translucide (vezi
poza de mai jos și filmul de pe link). Aceste informații sunt afișate doar dacă te apropii de ecranul
respectiv. Informațiile oferite sunt despre viața dinozaurului, mușcătura lui, boli suferite, craniu, de ce are
culoarea neagră, cum a fost descoperit, excavat etc. Deși, de obicei, pentru expozițiile de speciale există o
taxă suplimentară, în acest caz accesul e oferit gratuit (există o cutie dacă vrei să faci o donației, însă nu e
obligatorie). Pentru a admira capul dinozaurului acesta este expus într-o cutie de sticlă la nivelul solului,
iar pe schelet e montat un mulaj.

Sursa: https://www.trexroadtrip.com/tales-from-the-road

Lângă această cameră este un laborator științific care are o ușă de sticlă și poți să vezi în interiorul
laboratorului. În plus, în anumite zile și între anumite ore, există posibilitatea să vizitezi laboratorul, iar
oamenii de știință îți oferă informații.

Camera a cincea este destinată „Evoluției în acțiune”, iar exponatele sunt afișate în context
(https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/evolution-action) pentru a înțelege
fenomene ca diversitatea speciilor (vezi poza de mai jos), evoluția speciilor, adaptarea la mediu, selecția
naturală, ADN etc. După cum se observă în poză, „rafturile” sunt așezate perpendicular pe direcția de
deplasare (ca într-un supermarket) pentru a „ține” cât mai mult vizitatorul în cameră. În fața raftului pe
care îl vedeți în poza de mai jos, există o vitrină în care sunt expuse insecte de dimensiuni mici și o lupă
mobilă care îți permite să le studiezi în amănunțime. Fenomenele menționate mai sus au fiecare o
„gondolă” (un raft) alocat pentru a oferi informații și exemplifica cu exponate pentru o mai ușoară
înțelegere. În prezent (vezi site-ul), muzeul face eforturi pentru digitalizare
(https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/livedigitization ) și probabil în viitor
(în anul 2019 la ultima mea vizită nu era implementata tehnologia VR), o să introducă ochelari VR
pentru a vedea animalele și insectele expuse în context real https://youtu.be/ATBKji8WxmY. Pentru a
exemplifica anumite fenomene naturale specifice unor specii, în această cameră există și acvarii cu pești
vii sau aparate pe care trebuie să îți așezi coatele, să îți lipești palmele pe urechi, iar sunetele
(informațiile) sunt transmise prin corpul tău și nu prin aer. La ieșirea din cameră, există bănci, iar pe
peretele raftului din fața băncilor sunt întrebări pentru a te stimula să meditezi la univers, divinitate,
natură, rolul și locul oamenilor în natură, direcția în care merge omenirea etc. Trecerea spre următoarea
cameră presupune să urci câteva trepte și în lateral există o rampă pentru scaune cu rotile și un dispozitiv
care să le faciliteze urcarea pe rampă.

Sursa: https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/evolution-action

Camera a șasea este destinată activităților pe care copii, elevii și vizitatorii le pot realiza în
muzeu (https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/experimental-field-
participation-and-open-science ). La prima mea vizită în anul 2017, erau 30 de copii în această cameră si
personalul muzeului organizase jocuri și activități la care să participe ei. Când am revenit în anul 2019 în
această cameră era amenajat și un mic amfiteatru (cu bănci, tablă, videoproiector) astfel încât să se poată
ține cursuri și prelegeri în incinta muzeului. Amenajarea din poza din linku-ul de mai sus nu exista în
2019. Pentru mai multe informații privind proiectele lor vezi link-ul de mai sus. La ambele vizite, în
interiorul muzeului, am văzut profesori însoțiți de elevi și care foloseau exponatele din muzeu pentru a
exemplifica concepte din materiile predate. Am văzut și elevi care aveau o foaie cu întrebări date de
profesori și care umblau în camere pentru a afla răspunsurile la întrebări. Pe site
(https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/science/infrastructure/labs) puteți vedea lista
laboratoarelor de cercetare care există în acest muzeu.

Camera a șaptea este destinată păsărilor și animalelor locale, specifice Europei centrale
(https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/birds-and-indigenous-animals ). În
2017, această expoziție plasa păsările în context urban (ce păsări sălbatice s-au adaptat și trăiesc mai nou
în orașe), iar în 2019 modalitatea de amenajare era diferită.
 Camera a opta este destinată unor modele(mulaje) de dimensiuni mari (zeci de centimetrii) a
unor insecte (https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/kellers-insect-models )
pentru a permite observarea ușoară a particularităților corpului acestor viețuitoare. În anul 2019 (în 2017
acest aparat nu exista), în această cameră era un dispozitiv la care patru persoane se puteau întrece în a
răspunde la întrebări legate de informațiile prezentate în muzeu (joc de tip trivia).

Camera a noua este alocată pentru a expune diferite varietăți de pești și animale marine păstrate
în soluție lichidă (https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/wet-collections ).
Observați în următoarea fotografie modul în care sunt expuse exponatele și modul în care sunt iluminate
pentru a obține un efect maxim. De fapt, la reconstrucția din anul 2011, această aripă a câștigat un premiu
pentru arhitectură în Germania. Pe link puteți vedea și cum a arătat anterior aripa și găsiți mai multe
informații.

Sursa https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/wet-collections
 Camera a zecea este destinată taxidermiei și conține exemplare de animale de dimensiuni mari
împăiate și expuse: gorile, hipopotami, urs polar, păsări Dodo, etc.
(https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/masterpieces-taxidermy ). În această
cameră sunt expuse și instrumentele folosite pentru pregătirea, împăierea, conservarea, expunerea
exemplarelor și sunt oferite informații cu privire la activitățile și munca din muzeu. Multe dintre
exemplarele expuse în această cameră sunt animale care au trăit la Gradina Zoologică din Berlin
(https://www.zoo-berlin.de/en ) și care după moarte au fost împăiate (pentru a nu vâna animale pe cale de
dispariție din natură). Informațiile oferite conțin detalii despre viața animalelor expuse și despre munca de
împăiere și conservare a lor. Priviți poza următoare și observați modul în care sunt iluminate exponatele
și camera.

Sursa: https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/masterpieces-taxidermy
 Camera a unsprezecea este destinată cristalelor, mineralelor și rocilor
(https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/minerals ). Pe lângă cele peste 1000
de minerale expuse, sunt prezentate exemple de aparate folosite la prelucrarea lor, personalitățile care au
pus bazele acestei științe și metale și cristale utilizate în aparatele și produsele pe care le folosim zilnic (de
ex. metalele folosite în plăcuțele de frână la mașini). Cred că în prezent această cameră e în proces de
reamenajare (vezi poza următoare) deoarece în centrul camerei sunt dispuse exponatele în cutii noi și sunt
oferite multe informații, iar pe exterior mineralele sunt expuse în dulapuri vechi, iar informațiile oferite
sunt foarte puține. Totuși, observați sistemele de iluminat și modul în care pun în valoare exponatele.

Sursa: https://www.museumfuernaturkunde.berlin/en/museum/exhibitions/minerals

Pe lângă aceste camere/aripi care conțin expoziții permanente, sunt organizate și expoziții
temporare cu tematică legată de activitatea muzeului. De exemplu, între 9 octombrie 2018 și 20
octombrie 2019 a fost organizată expoziția ARTEFAKTE (o colaborare a Comisiei Europene cu Muzeul
de Istorie Naturală din Berlin și fotograful Henry Fair) legată de modul în care omenirea afectează planeta
Pământ. În camera alocată, erau amenajate cinci zone („raioane”) alocate următoarelor teme: energie,
climă, apă, hrană și aer (vezi link-ul https://ec.europa.eu/jrc/en/artefacts/digital-exhibition ). Pe linkul
anterior există si posibilitatea de a descărca și instala un soft pentru a vedea expoziția.
Fiecare zonă avea în mijloc un cilindru pe care erau prezentate de jur împrejur activitățile
oamenilor zilnice (începând cu ora 6:00 până la culcare) și impactul lor asupra mediului (de ex. în cazul
raionului apă erau prezentate cantitățile de apă pe care le consumăm când ne spălam pe dinți, când ne
facem o cafea, când facem un duș etc., în cazul energiei consumul de curent pentru diferite activități
zilnice, în cazul hranei care este amprenta de dioxid de carbon a diferitelor alimente pe care le
consumăm). Acel cilindru avea și 4 găuri la diferite înălțimi (astfel încât să fie confortabile atât pentru
adulți cât și pentru copii), iar în interiorul lui erau rulate filme în care erau prezentate accidente și dezastre
ecologice sau alte informații legate de tematica zonei. Sunetul nu se auzea în afara cilindrului pentru a nu
îi deranja pe ceilalți vizitatori. În jurul acelui cilindru, pe pereți erau prezentate proiecte ale Comisiei
Europene legate de protejarea apei, aerului, climei etc., sfaturi pentru vizitatori pentru conservarea
mediului (pe lângă informațiile scrise erau și filme cu diferiți oameni de știință care vorbeau despre
subiectele menționate), îndemnuri pentru ca vizitatorii să le solicite parlamentarilor locali sprijin pentru
anumite proiecte ecologice și fotografii realizate de Henry Fair deasupra exploatațiilor miniere,
industriale, agricole sau deasupra unor accidente ecologice (fotografiile expoziției le puteți vedea la
rezoluție mare pe link-ul (https://www.jhenryfair.com/artefakte ). De exemplu, deși poza de mai jos pare
să fie de pe altă planetă sau o pictură abstractă, de fapt reprezintă un lac de acumulare pentru dejecțiile
produse de fermele de porci din Carolina de nord (SUA).

Sursa: https://www.jhenryfair.com/artefakte

La ieșire, înainte să ajungi la garderobă și apoi să predai audioguide-ul, traseul e proiectat astfel
încât să treci printr-un magazin din care poți cumpăra cărți, suveniruri și chiar fosile de dinozaur
certificate a fi adevărate.

Temă.
În echipa de proiect:
1) Folosind materialul din primul capitol din suportul de curs, identificați beneficiile și costurile
serviciilor oferite de muzeu.
2) Identificați acțiuni specifice elementelor mixului de marketing (cei 7 P – mai puțin procese
pentru că sunt greu de identificat din material)
3) Identificați și descrieți modul în care aceste elemente au fost folosite pentru a influența și crea
experiența vizitatorilor.