Câmpia Română este o câmpie din sud-estul Europei, pe cursul inferior al Dunării, cea mai

mare parte a ei (circa 80%) situându-se pe teritoriul României. Denumirea ei provine de la fostul
principat Țara Românească, iar străinii o numesc „Câmpia Valahă” (după Valahia). Câmpia are
extensii în Serbia și Bulgaria, unde este numită Câmpia Dunării. În România, ea se intinde,
integral sau parțial, pe teritoriul județelor BR, BZ, GL, IL, CL, PH, IF, GR, DB, TR, AG, DJ, OT
și MH.

Cuprins
 1 Relief
 2 Subdiviziuni
 3 Geologie
 4 Soluri
 5 Clima
 6 Alcătuire litologică

Relief

Vegetație de stepă din Câmpia Burnazului

Este mărginită la sud și est de Dunăre, iar la nord de Podișul Getic, Subcarpații și Podișul
Moldovei. Între aceste limite, Câmpia Română apare ca o depresiune — în sens geologic —
puternic sedimentată.

Partea cea mai joasă (10-20 m altitudine) se află pe lunca Siretului Inferior, unde, pe un teritoriu
de lentă scufundare, s-a format o mare zonă de confluențe, spre care se recurbează râurile în
forma unui evantai. Altitudinea maximă este de 300 m, la Pitești.

Relieful Câmpiei Române se caracterizează prin văi largi și interfluvii netede, numite popular
câmpuri, cu mici depresiuni formate prin tasare și sufoziune (crovuri).
Prezența nisipurilor determină apariția unui relief de dune, ca în sudul Olteniei, în estul Câmpiei
Române (de-a lungul Ialomiței, Călmățuiului) și Câmpia Tecuciului (la Hanu Conachi).

Subdiviziuni
În sectorul românesc, această câmpie este subdivizată în 6 sectoare, cărora li se adaugă Lunca
Dunării. Fiecare sector este la rândul său alcătuit din mai multe „câmpuri” sau „câmpii”.

Imagine din Costești, Câmpia Piteștiului

 A. Câmpia Olteniei (denumită după provincia istorică Oltenia în sudul căreia se află) este
alcătuită din următoarele câmpii:
o Câmpia Blahniței
o Câmpia Băileștilor
o Câmpia Romanaților
 B. Sectorul Olt-Argeș, delimitat de râul Olt în vest și de Argeș în est, cuprinde:
o Câmpia Piteștilor
o Câmpia Boianului
o Câmpia Găvanu Burdea
o Câmpia Burnazului
 C. Câmpia Bucureștilor
o Câmpia Târgoviștei
o Câmpia Ploieștilor
o Câmpia Mizil
o Câmpia Titu
o Câmpia Gherghiței
o Câmpia Vlăsiei
o Câmpia Câlnăului
 D. Câmpia Bărăganului (amplasată la sud de râul Călmățui)
o Bărăganul Călmățuiului
o Bărăganul Ialomiței
o Câmpia Mostiștei
o Câmpia Hagienilor
 E. Sectorul de Est (amplasat la nord de râul Călmățui)
 o Câmpia Râmnicului
o Câmpia Buzăului
o Câmpia Brăilei
o Câmpia Siretului Inferior
o Câmpia Tecuciului
o Câmpia Covurlui
 Lunca Dunării
o Lunca propriu-zisă
o Insulele mlăștinoase:
 Insula Mare a Brăilei sau Balta Brăilei
 Balta Ialomiței

Geologie
Din punct de vedere tectonic, Câmpia Română face parte din Platforma Moesică. Soclul
platformei este de origine hercinică, iar sedimentele superioare sunt de origine carpatică.
Sedimentele datează din mezozoic și din pleistocen. În lunci, acestea sunt foarte recente, datând
din holocen. Stratele din jurasic și cretacic conțin zăcăminte de petrol. Cuvertura de loess
acoperă îndeosebi câmpiile tabulare, ajungând pe alocuri să aibă o grosime de 40 m. Pe alocuri
întâlnim dune de nisip.

Soluri

Terenuri cultivate în Câmpia Titu

Predomină soluri negre și cu un conținut bogat de humus. De-a lungul râurilor solurile sunt de
luncă.

Clima
Clima este temperat-continentală. În vest se resimt influențe mediteraneene, în timp ce în est
amprenta continentală este mai accentuată. Îndeosebi estul este caracterizat de veri fierbinți și
ierni geroase. Crivățul bate dinspre nord-est, cu viteze ce depășesc uneori 30-35 m/s; iarna aduce
frig si adesea viscole, vara sufla fierbinte si aduce seceta. Băltărețul e un vînt de primavară,
umed si cald, care bate dinspre bălțile Dunării, de unde și numele.
Temperatura medie multianuală este de 8-11ºC, media lunii aprilie este de 18-23ºC, a lunii
ianuarie variază între -3 — -5ºC în est și -1 — -3ºC în vest. Valoarea medie multianuală a
precipitațiilor este de sub 500 mm în est și de 500-700 mm în vest.